Page 66 - 1963-11

I J i
| R-. f c * \
1 H u n c d o a r y - D o v ff ^
fR O IF T A R I DIN T O A IC lA & H P , lîN H l-V A I Din activitatea cercului de a rtă „Lupeni 2911
la Vata
mulsacialismiiliii nca/u un cerc dc arid plastică pentiu amatori in care activează peste cincmalografut să­
de Jos
plastică din Lupeni
la
curînd,
De
Lupeni lunctio-
In cadrul clubului muncitoresc al sindicatelor din
comuna
tesc din
Vaţ,i de Jos a ru­
5') de membri. Fală de anul trecui numărul membrilor acestui ccic a
lat lilniul
romî-
crescut cu 15.
nesc „Lupeni 29".
Despre activitatea rodnica /ie care o dcsluşoură acest cerc. vorbesc
Acesla s-a
cele 4 extiozitii organizate pină acum. succes. bucu­
maro
rat dc un
Printre cei mai tulentali membrii ai cercului sc numără Ion Cimjio-
ORGAN Al COMITETULUI SfGIONAL HUNEDOARA AL HMD. SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL ncru. Constant in Popa, clcct r icicni in subteran, Ion Balaş, sudor Iu mina In cele trei zile
9& ^ m Lupeni si alţii. de spectacole con­
Penliu perioada lunilor de iarnă membrii cercului au plunilicut să secutive, film ul a
organizeze un număr dc 0 expoziţii ca re să inlulişcze aspecie din viala
Anul XV. Nr. 2767 MIERCURI 20 NOIEMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani nouă a minerilor din Valea Jiului. îost vizionat dc
B. RUSALIN 750 spectatori.
corespondent ION OPREAN
corespondent
R IT M U L A R Ă T U R IL O R AP1MCI Noi modele
de îmbrâcăminte La odihnă Audiţie pentru pionieri
In fiecare duminică dimineaţa un i­
E T®ÂMRI T R E B U IE U R €E R 1T A T ! de protecţie şi frafamen? tatea de pionieri nr. II de la Şcoa­ Andy. Audiţia a fost urmată apoi
do discuţii vii asupra conţinutului
pentru muncitori In liecarc an la dc 8 am din Aimioasa organi­ scenariului, a interpretării. Instruc­
lot mai mulli o a- zează pentru pionieri acţiuni plăcute, toarele de pionieri Cornelia Cosii-
meni ai muncii interesante şi educative In ultima naş. Mana Coslnuiş si Cccilia In-
tau orele 10, Labo V icto r nu se pre­
Creatorii de modele, studiind îm­
Nu se resp ectă viteza zentase încă la lucru. Acesla nu este preună cu specialişti condiţiile de din cadrul P. M. duminică s-a organizat audiţia co­ uob. care şi-au dat concursul la or­
Lonea
îşi lictrcc
muncă din diferite ramuri ale eco­
zilnică de lucru unicul caz. El Sntîrzic de regulă de nomiei naţionale, au realizat o sene concediul dc o* lectivă a scenariului radiofonic : ganizare, an apreciat această audi­
„Zim biti, vă rog I" de
Alexandru
ţie ca una dintre ce!c mai reuşite.
la lucru.
de noi modele de îmbrăcăminte de dilmu In hum oa-
Timpul este înaintat. Se impune protecţie pentru muncitori. Con­ sele staţiuni din In a p ă r a r e a s ă n â t ă } i i
Gospodăriile agricole de stal din cauza nerespectării tn fiecare qospo-
Orăstie, A poldul de Sus si Gelmar dăric de stat a vitezei zilnice de deci ca atit consiliul dc conducere al structorii care lucrează la mare înăl­ fara noastră A st­ De cîteva zile s-a început la com­ plar,c3zâ pe teren şi vaccinează
ţime vor avea la dispoziţie o gar­
au ren Urări de seamă în ceea ce lucru stabilită, pină la 13 noiembrie, G.A.C., cît si conducerea SM.T, şl nitură compusă dintr-un costum şi fel., de la Incertu­
priveşte executarea arăturilor adinei tn cadrul G.A S.r din 7.440 ha s-au Iraclorişlii care muncesc la Bretea o salopetă din foaie de cort im preg­ lui acestui an şi plexul C.F.R. Teiuş-Coşiariu vacci­ muncitorii la locurile lor de munca.
de toamnă. Datorită folosirii trac­ arat abia 3.351 ha. pină In prezent, narea personalului de la calea fe­ VAS1LE STREMŢAN
nată. încheiată cu fermoar, care se
toarelor la întreaga lor capacitate Faptul că dispun de un număr Strei să ia astfel de măsuri incit se­ îmbracă pe deasupra hainelor. îm ­ rată cu vaccin antigripal. Această (Din postul de corespondenţi
de lucru, la G.A.S din Orăştia s-au însemnat dc tractoare si că timpul mănatul şi arăturile să fie urgent ter­ brăcămintea arc o croiala specială peste 450 munci­ măsură oglindeşte grija statului voluntari dc la Depoul
efectuat arături de toamnă pe în ­ ar putea să devină nefavorabil, tra­ minale, cu buzunarele plasate în locurile tori, tehnicieni, noslru faţă de sănătatea oamenilor
treaga suprafaţă, iar la Apold si in ic să determine consiliile G A S cele mai potrivite şi de dimensiuni ingineri $i func­ C.F.R, Teiuş)
Gelmar această lucrare s-a efectuat Si organizaţiile dc partid să ia mă­ ţionari ai exploa­ muncii.
pe 607 ha. dm 701 ha. planificate. suri in vederea urgentării arături­ proporţionale cu sculele folosite. Merită a fi evidenţiat faptul ca,
lor orqanizînd lucrul In două schim­ Râmase în urma Pentru muncitorii care lucrează tării au losl ta o-
Arăturile sînt rămase In urmă in<ă în mediu dc acizi, vapori dc pentru ca oamenii să nu piardă
buri sau tn schimburi prelungite pe dihnă si tratament
!n celelalte gospodării de stat. La timp din producţie, medicii se de- Plenara Comitetului
un număr cit mai mare de trac­ vopsele şi lacuri ctc., precum şi In staţiunile Her-
Sinlămăria Orlea. de pildă, mai tre­ Potrivit sarcinilor stabilite, gospo­
toare. In acest fel, va putea fi res­
buie arate peste 1000 ha, iar la pectată viteza de lucru stabilită dăriile agricole colective din raionul pentru eleclricieni au fost create culonc. Tcchir- pentru cultură şt artă
Calda, M intia si Pclresti nu sa u fapt ce va da posibilitate gospodă­ Alba vor trebui să execute arături modele noi de haine protectoare ghiol, Buzias. Că- Cu autocarul
tăcut arături nici măcar pe lumă-
riilor de stat să execute arături adinei pentru insăm intănle de primă­ dinlr-o ţesătură dc bumbac, cu kete, hmăneşti, Elone la Braşov
tate din suprafeţele repartizate cul­ adinei de toamnă pe toate suprafe­ vară pe o suprafaţă de 7.500 hectare.
mîncci şi guler din materiale izo- şi altele. Printre
turilor de primăvară si planificate ţele destinate culturilor de prim ă­ Din suprafaţa amintită pină acum au cei care au losl Duminică, un număr de 39 de Zilele trecute a avut Ioc la Deva
■a se ara In acaastă toamnă. Din vară. Iost arate circa 4.600 hectare. Folo­ lante. Pantalonii sînt făcuţi dinlr-o muncitori, ingineri şi tehnicieni de
ţesătură foarte rezistentă. la odihnă In u lti­ plenara Comitetului pentru cultură si
sind la întreaga capacitate de lucru mul timp sc nu­ la U.M. Cugir an făcut o excursie artă a oraşului regional, la care au
De unde provin neajunsurile? tractoarele ce le-au fost puse la dis­ Industria uşoară a si introdus în mără minerii loan cu autocarul O.N.T. Carpaţi la Bra­ participai membrii comitetului pentru
poziţie de către S.M.T. Alba, colec­ fabricaţie 10 sortimente de haine Pop, Aurel Vio­ şov. Cu acest prilej ei au vizitat cultură si urlă, preşedinţii comitete­
Pcnlru pregătirea terenului, însă- acest lucru. Timp de aproape 4 zile tiviştii din Capud şi Berqlun au reu­ de proiecţie pentru muncitorii in­ rea, Clement Dir- oraşul Braşov, noua gară şi monu­ lor executive ale sfaturilor populare
mînlarea cerealelor păioase si exe­ unul din tractoare n-a lunctional de şit să execute arături pe cîte 270-400 dustriaşi agricoli. Intre acestea 6e mentele istorice din localitate, comunale, directorii şcolilor dc 8 ani
cutarea arăturilor adinei, gospodăriei loc din cauza unei dcfecliuni la pom­ hectare. află combinezoane, pantaloni piep­ lul. loan Zancu şl TRAI A N T- şl medii, directorii căminelor cultu­
agricole colective din Brelea Strei, pa hidraulică, defecţiune care puica Sint insă si gospodării colective tar, salopete şi costume vătuite, ha­ alţii. (Din colectivul subredacţlel rale din centrele d j comună
raionul Haţeg, i-au fost repartizate fi remediată dacă conducerea SM.T. unde arăturile se desfăşoară la un ni­ late etc. I. CHIRA5 voluntare de la UA1. Cugir) şi bibliotecarii comunali. In ca­
4 tractoare. Fată de volumul munci­ Orăstie nr (i intervenit operativ. A lic vel necorespunzâlor. Aşa stau lucru- (Agerpres) corespondent drul plenarei s-.i dezbătut pla­
lor mecanizate ce trebuiau cxccu’ate două tractoare au staţionai timp de 72 r 111 la Straja şi Oarda, unde s-a arat nul de măsuri pentru perioada lu ­
cele 4 tractoare puteau asigura ter­ de orc lot datorită unor defecţiuni. mai pulm de 25 la sută din suprafe­ nilor de iarnă, sarcinile ce revin co­
minarea tuturor lucrărilor pină acum. La toate acestea se mai adaugă si ţele planificate. Lucrurile nu stau mai m itetului pentru cultură şi artă în în­
Silualia se prezintă insă cu totul lipsa de interes de care dau dovada bine nici la gospodăriile colective din drumarea si coordonarea muncii cul-
altfel. Pină în prezent insămînlaiea unu mecanizatori repartizaţi să mun­ V'intut de Jos. unde din 400 hectare tural-edueative de masă.
griului la Brelea Strei n-a fost încă cească la G. A C. din Bretea Strei. planificate s-au arat abia 150. Aici, VIOREL AR1MESCU
terminală, iar arăturile adinei au fost Este vorba mai ales dc tractoristul rămincra în urmă se datoreşte în mo- secretar al Com jţelului penlru
făcute pe abia 12 la sulă din supia- Labo Victor. Acesta nu (oloscsle re măsură faptului că si acum există
cultură şi artă al oraşului
fola planificată. timpul bun de lucru. Ieri, de pildă, suprafele însemnate de teicii ocupate
regional D e v a
Principala cauză a rămînerii în ur­ deşi arătătoarele ceasornicului ară­ cn coceni.
mă constă în viteza de lucru deose­
bit de scăzută pe care o realizează
Pentru buna desfăşurare
tractoarele aflate aici datorită dese­
lor defecţiuni Ge li se ivesc. Cile O toamnă
exemple sînt in măsură să ilustreze
a învăţărnîntului agrozootehnic neobişnuită
In vederea bunei desfăşurări a in- fic şi valoarea practică educativă a
Acest sfîrşil dc noiembrie, cu soa­
P rodu se livrate vătâmîntuluî agrozootehnic, în întreg leclnlor la invătăm inlul agrozooteh- re arzător, care face mercurul ter­
raionul Alba s-au făcut intense pre­ nic“ , Melodica organizării şi desfă­ mometrelor să so menţină n d :cat,
peste plan gătiri. In acest scop. consiliile de şurării lectici la Invătăm inlul agro­ iar parcurile să răsune de joaca gă­
conducere ale gospodăriilor colecti­ zootehnic" si altele. Tov. Gheorghe lăgioasă a copiilor, a adus Înapoi,
Gospodăriile agricole de stat din ve, sprijinite şi îndrumate de către Cnşan. secretar al Comitetului raio­ şi pe neaşteptate, vara. Cele 23 da
regiunea noastră şi-au dezvoltat sim ţi­ organizaţiile de partid, au trecut incâ nal Alba al P.M R. a vorbit in fa[a grade la umbră. înregistrate dum i­
tor sectorul zootehnic. Ca urmare, a- de acum dteva săptămîm la stabili­ lectorilor despre sarcinile ce revin nică. au determinat pe bucureşteni
să schimbe vestmintele groase pre­
ceslc unităţi au avut posibilitatea sâ rea cercurilor şi recrutarea cursan­ lucrătorilor din agricultură în etapa
gătite pentru :arnă cu rele uşoare,
livreze stalului Însemnate cantităti de ţilor. P in i în prezent. în anul 1 au actuala Pentru buna desluşii rare a
răcoroase. Noaptea, la Bucureşti,
carne si lapte. Pe primele trei tri­ fost recrutaţi peste 1 300 cursanţi iar anului de studiu în învălămînutul corul limpede, de cristal, împodobit
mestre ale anului au fost prodaie cu în anul 11 au fost înscrişi 2 600 agrozolchnic au fost repartizate zi­ tu feeria stelelor, am inteşti mai
129 tone carne, din care 83 tone car­ cursanţi. An lost de asemenea selec­ lele acestea manualele necesare de grabă luna florilor, decit apropie­
ne de porc, mai mult de* îl prevede­ ţionate cadrele dc lectori. Pentru a c.u rsanlilor. rea iernii.
rile planului. De asemenea, în luna conduce aceste cercuri ale învăţă- In ziua dc 12 noiembrie, biroul Co­ La Institutul meteorologic central
octombrie s-au livrai 266 tone carne mintului agrozootehnic au fost re­ mitetului raional de partid Alba lulia am aflai că luna noiembrie din acest
fată de 165 tone planificate. Totodată, crutaţi 38 ingineri agronomi. 11 a instruit aparatul, ccrînd fiecărui an este considerată a fi cea mai
caldă Jhn coi 112 ani de cinci se fac
la lapte, pe luna octombrie, s-a depă­ medici si tehnicieni veterinari si 20 activist să se ocupe îndeaproape de măsurători meteorologice în t.ira
şit planul dc livrare cu 100 hi.
profesori. In zilele de II — 12 noiem­ buna organizare a învătămîntiilui noastră. Jn v.ilple do 5 şi 7 si 16 şi
Cejc mai mari cantităti de carne brie. la Alba lulm. a fost linul cn agrozootehnic, astfel îneît încă din r . , ^ 1 1 17 s-au stabilit hi C'impia Dunării
si lapte au fost predate dc către aceşti leclori nn instructaj. Cu acest primele zile de studiu acesta să se adevărate recorduri do temperatură
G A. S. Orăstie, Sîntămăria Orlea, prilej s-au făcut expuneri- pe teme desfăşoare îu cele mai bune condi- ridicată depăşind ru 4—6 grade va­
Bircea şi Gelmar. ca: „Asigurarea conţinutului ştiin ţi­ tiu ni. lorile înregistrate In anii record
1893, 1931 şi ] 926.
Sefu) dc schimb Sere Florian. din secţia inobilale a fabricii „V id ra " In legălură cu neobişnuita stare
din Orăstie, explică oamenilor din schimbul său cc importanţă are a vrenui, cunoscutul meteorolog iSJ.
preocuparea pentru îmbunătăţirea calităţii. Topor, şeful serviciului de preve­
Ridicarea nivelului profesional - dere a timpului dm instilut. ne-î
re h la t intre altele:
excepţional
căldură
Calificarea. Siderurgiştii obţin este determinat do un curent de al­
de
„V alul
în centrul preocupării noastre noi S U C C S S 3 Tn m uncă titudine, din direcţia snd-vesl, care
poartă mase de aer tropical. De fapt,
asemenea transporturi nu sint rare
M.T.O. îl constituie deschide!ca unor procluclici în anul care vine. condu­ cursurile de ridicare a calilicăni dc Cu liecaie zi cc tiecc suleruirpst d hunedoreni înscriu (• pentru (ara noastră. De data aceas­
ta.
uscat, aerul
Insă,
solul
încăr-
a i v e l irS noi cursuri de ridicare a calificăm cerea tehnica a sccfiei a organizat la O S VI. nr. 2 vor căpăta un carac­ /;e (/lulicclc de produclie noi şi importante succese in iude- J cfd cu numeroase pulberi şi o can-
profesionale. La îndeplinirea sarcinii o largă discuţie cu lectorii cursuri­ ter concret iar muncitorii isi vor im plinirea saiciniîut dc plan. Desfăşurarea susţinută a între­ nlale mai mare de vapori de apă
dc pregătire şi deschidere a d ile m e ­ lor de ridicare a calificării, la care bogaţi în permanentă cunoşti uleie loc s cerii, buna organizare a muncii, :ipi o\ izionarea lilinicg cu •, do rit in mod obişnuit au fost fac­
•
®
J E
tehnicii lor forme de perfecţionare a cuno­ a participat şi comiletnl U.T.M. profesionale. tinderii prime şi materiale a (§flegatelor sidenurpee. respee- v torii care au contribuit cn tempera­
ştinţelor prolesionalc. colaborează — Pornind dc la programele cursuri­ Pină în prezent au şi fost recru­ tarea tehnologiilor dc lahticatic. ele,, uu condus la u/j/inc• \ tura să se ridice mult mai mult decit
sub îndrumarea comitetului de partid lor încheiate în vară, s-a urmărit ca tul! penlru viitoarele cursuri un nu­ € I rea dc rezultate importante in numea. tn mod normal. Dacă fenomenul in ­
avan sate — conducerea tchnico-admiius!colivă problemele tratate atunci să nu mai măr de peste 430 muncitori, topitori, 3 00030000000C3CO3 coooocooooocoooo £ In lunile do vară, temperatura, tn
vaziei de aer cald s-ar fi petrecut
a secţiei, comitetul sindicatului şi fio reluate dccit în măsura în care turnători, lăcătuşi, electricieni ele. nccloaşî coiul 11 i i de factori atmos­
comitelui U T M . este strict necesar, noile teme să fie din care o bună parte sint tineri. Fontă peste plan feric;, ar fj depăşit 45 de grade la
Sarcina noastră constă in m obili­ sirius legate dc cerinţele actuale ale Buna desfăşurare a procesului de R umbră, deoarece ziua este mai lun­
Introducerea tehnicii înainlale în Rezultatele bune obţinute in cursul lunii trecute au mobilizai gă cu 5 ore".
zarea unui număr cil mai mare dc producţiei. învăţămînt profesional depinde bine-
Întreprinderi, aplicarea în produclie, şi mai mult pe lurnalişlu soci iei noastre in lupta pentru Îndepli­ Urmărind hărţile aflate la Insti­
tineri otelari la aceste forme, pre­ S-a stabilit ca lectorii să prevadă înlelcs şi de condiţiile materiale asi­
Intr-o măsură lut mai marc a proce­ nirea si depăşirea sarcinilor dc producţie pe aceasta lună. Cu pri- tutul meteorologic contrai pe care
cum urmărirea îndeaproape a te­ în noile programe analitice mai multe § sint însemnate date primite din în ­
selor tehnologice moderne, nccesila- gurate Din acest punct dc vedere, 1 e fi)I consfătuirii do producţie noi nc-nm angajai să dezvoltăm si
lului in care ci participă la cursuri lecţii referitoare la întreţinerea şi secţia O.S.M. 2 dispune dc un număr mai mult succesele oblonite. Anga amenlclc devin fapte In pe ri­ treaga hune. npar cu clarilate cau­
tea fabricării de produse la nivelul
$i-şi însuşesc noţiunile predate, cum exploatarea raţională a cuptoarelor, insuficient de săli pentru desfăşura­ oada l — 17 noiembrie colectivul scoliei a 11 - a furnale a dat peste zele c:re au determinat menţinerea
tehnicii mondiale nu se pol concepe
se preocupă în ataca orelor dc expu­ la înlăturarea micilor defecţiuni în rea cursurilor, fără să mai vorbim prevederile pionului de produclie J.77G tone loniă de bună cali­ vremii călduroase. Săqeli indică d i­
fără o înaltă pregătire profesională recţia maselor de aer IransponMe
neri de îmbogăţirea şi completarea timpul funcţionării agregatelor, la de mobilierul necesar care este aproa­ tate Cele mai bune rezultate au fost oblmute de echipele prim-
şi tehnică a muncitorilor, lata de ce furnalişlilor Alexandru Olani si Nicoloe Coslea. din sud In regiunile noastre, după
cunoştinţelor primite. regimul termic al cuptoarelor $i la pe inexistent Trebuie luate din timp
partidul nostru trasează sarcina r i­ PETRU NICŞA ce mai înainte au fost respirate de
La îndeplinirea acestor sarcini, posibilităţile de îmbunătăţire a regi­ măsuri pentru a se asigura condi­
dicării permanente a calificării pro- 0 (Din poslul dc corespondenţi voluntari continentul african .Deplasarea ae­
comitetul U T M pe secfic. birourile mului termic. ţiile necesare desfăşurării cursurilor rului cald a fost cauzată de o in ­
lesionale a muncitorilor. de !a secţia Il-a turnalc)
organizaţiilor de bază U T M din sec­ La cursul dc ridicare a calificării dc ridicare a calificării — important vazie de aer polar, care a cuprins
Congresul al Ilt-lea al P.M U a pus Oceanul Atlantic pină In nordul
ţie, colaborează cu comitetul sindi­ pentru lopi'ori, vor preda şefii de
In fala Uniunii Tineretului M un ci­ obiectiv al planului dc măsuri leh- I I Oţel mai mult şi mai bun Africii. Aici. curentul rece, de a lti­
catului. folosesc experienţa acumn- schimb, inginerii Bun Maxim. Opră-
lor sarcina de a se ocupa perma­ mco-oiganizatorice pentru 1964. tudine. a slîrm t un contrarurem tro­
lată, ntlopiînd-o noilor cerinţe ale nescu Alexandru şi Coslea Zaharia. Pentru colectivul olelârici noastre începutul acestei luni a
nent dc îndrumarea tinerilor spre r i­ Ing. X E N IA ANDREESCU pical.
producţiei. La cursul de ridicarea calificării tu r­ fost nn nou prilej de afit’marc a holărîrii unanime dc a produce
dicarea continuă a calificării lor pro­ 1 Telegramele primite arată că a-
Incepind din iarna trecută, in sec­ nătorilor vor li lectori maiştrii Cuş- responsabilă cu producţia otel mai mii.lt şi mai bun. $i, holărîrea devine laplă. Intre 1 si 17 cesti curenţi şi conlracnrenţi men­
fesionale. spre însuşirea cu rîvnă a şi calificarea in comilelul noiembrie noi am produs peste plan 5.500 tone oloi şi am redus
ţia noastră au funcţional 7 cursuri mir Dumitru. Circa Aron şi Varga ţin tn Europa condiţii atmosferice
tehnicii noi şi îmbogăţirea cunoştin­ rebutul dc la 2 lu sulă admis, la 1,8 la sută.
dc ridicare a calificării în rare an Morman. La celelalte 5 cursuri vor U T M . foarte difarite. .Tumălalea de nord a
ţelor şliinlilice. condiţii esenţiale O mare atcnlie am acordat in această perioadă respectării pro­ continentului osie cuprinsă de frig.
fost cuprinşi un număr mare de mun­ preda, de asemenea, maiştri şi ingi­ [Dm poslu! de corespondenţi
pentru folosirea cu maximum dc ran­ cesului tehnologic si instrucţiunilor de lucru. Iu folul acesta s-au La Londra, temperatura se menţine
citori. Cursurile dc ridicare a calificării neri. bine pregătiţi din punct dc ve ­ voluntari de la O.S.M 2 din
dament a maşinilor şi înslalaiiilor. putut reduce şi consumurile specifice dc metal (fier vechi şi In mod neobişnuit in jurul a 0 gra­
s-au încheiat în luna iulie, după 6 dere profesional Astfel organizate, C.SI-U. © fontă) cu 1,5 kg. lată dc norma stabilită. Dm metalul economisit de. In acelaşi timp, în nordul U R S S .
Sintem în ultimul trimestru al anu­
luni de funcţionaro, unnînr] să se in acest fel sc pot produce J7 pluguri de tractor, J6U aragaze, 800 la Arhalnghelsk, lermomelrul a co-
lui şi otel'irii de la O.S.M. nr 2 con­ redeschidă in cnrind. în aceeaşi for­ bicidctc si 65 dc scmănfilori pentru cereale. horit la minus 32 de grade. Sudul
tinuă cu însufleţire întrecerea socia­ PETRU D IM A
mă organizatorică Măsura stabilită i Europei este insă anormal de căldu­
listă pentru îndeplinirea planului de A (Din poslul de corespondenţi voluntari ros. datorită influentei zonei tro­
acum în plan se referă îndeosebi la
pro:Inr;ţic la toii indicatorii. Un nou lip dc termometru industri­ na liza (fazelor, distilări dumice, ma- de la secţia O.S.M, 2| picale.
îmbunătăţirea conţinutului cursurilor.
Cele peste 8.500 lonc otel elabo­ Noile iift c de plan pe 1964 pre­ al sc realizează in prezent la fabrica nomclru pentm aparate pneumaiorax Tărind pronosticuri asupra stării
probabile a timpului, N. Tonor ne-a
rate peste sarcinile de plan in p ri­ văd o creştere a producţiei de ntef , LprnbrbV1 dm Capitală. El funcţio­ ele. Circa 10 sorlimcnte noi, densi- N Sporim producţia de laminate SPUS :
nează cu petro) in loc de mercur sau
ma lună a a;estm lnmcs!*n. -ini o cu peste înn.ftftO tone fală de anul mclre penlru determinarea gradului „Datorită faptului că circulaţia <ie-
tolneii. Termometru! asigură o mai
dovadă grăitoare a e lo itn rilo r şi suc- în curs. Penlru realizarea arestui dc concentraţie la dilerile lichide, Bilanţul pe perioada 1— 17 noiembrie este deosebit do bogal nerală atmosferică penirn regiunile
secrlor lor Ca buni şi pricepuţi gos­ spor de producţie, trebuie sâ se rea­ mni'e precizie, iar prclnl său de cost arlicole lehnicc ele au fost introduse pentru intreg coleclivnl secţiei noastre Cele aproape 900 dc tone noastre so menţine djn dircclin sud-
este mai redus. Tot aici au fost pro- de lammatc dale peste plan reflectă alît preocuparea conducerii vest sector dominat de mase de aer
podari, ololzrii noştri so preocupă lizeze indici dc utilizare a agregafe- în producţie si la lab/ica „V itroinc- secţiei iu aprovizionarea ritmică cu „cald" a cajelor, cit şi stră­
torid se nşlconlâ si in zilele urm ă­
însă, încă de pe acum şi de soarta ior superiori celor atinşi pină acum (Iiim 1 in serie anul acesta peste 21) Inn" din Mediaş. Noi aparate şi stic­ C . dania m uncitorilor de a spori continuu indicii de utilizare ai toare menţinerea vremii călduroase,
producţiei anului viitor. In anul viitor, olelarii vor trebui să tipuri do aparate industriale noi, lărie de laborator produce, dc ase­ agregatelor.
printre care termometrul pcnlru mă­ menea. şi fabrica „Pădurea Neagră" s. peste limitele normale. Cerul va fi
In urma dezbaterii sarcinilor de asimileze noi mărci de oteluri. Pro­ De altfel, buna întreţinere a agregatelor şi evitarea opririlor Insă variabil, cu uşoare innourări
surarea temperaţiirii la şinele dc ca­ din regiunea Crişana.
plan pe anul 1964, s-a stabilit un cesul tehnologic al acestora trebuie lc ferată — fabricai pcnlru prima accidentale au fost unii din factorii care au contribuit nemijlocit In partea de vpst şi norrl-vest a tă­
la obţinerea succeselor ammlile. S-au evidenţiat prin contribu­
plan de măsuri lehnico-orqanizalo- cunoscut din timp de toii muncitorii dală în ţara noastră — donsimclre Din anul 1959 si pînă in prezent ţia adusă maiştrii Constantin Pc-lru, Iosif Trilu $i schimbul con­ rii, ca urmare a influentei unei vas­
nce, care evident, va fi completai clin olelârîe. penlru determinarea concentraţiei de producţia aparatelor si articolelor dus dc Dumitru Taşcă. te zone de slabă presuma atmosfe­
şi îmbunătăţit pe parcurs. tehnice dc laborator realizate în ţară AUREL MIHAILESCU rică cc acoperă pariea de nord vest
Pentru ca programele cursurilor să acid sulfuric în acumulatoare, apara­ a crescul cu circa 25 la sulă, a Europei".
Principalul obiectiv al planului corespundă cerinţelor concrcle ale te folosite in laboratoare penlru a- (Agerpres]. (Din postul de corespondenţi voluntari GH. BRATESCU
de la secţia laminorul dc 800 mra.J redactor la Agerpres