Page 68 - 1963-11

Dramul socialismului Pag- 3

Mecanicii
n r .
Experienţa anului 1963 — la baza pregătirilor pentru 1934
de s locomotivele

diesel

L i aprovizionarea ritm ică cu mo*
P<e 3a te rii prîme şi m ateriale a se cţiilo r
productive clin C S I I o con tribu ţie
do seamă o au şi m un citorii care
aprovizionarea tchnico-m alerială a Pregătirile pentru iarnă trebuie urgentate deservesc locom otivele diesel. Con­
iniBsereu R o t e l la C o m b i n a t u l s i d e r u r g i c d i n H u n e d o a r a . Accnsfa î n ­ celor două exploatări. Totuşi lipsesc duşi $i îndrum aţi cu pricepere de
P e n t r u a n u l 19 6 1 c a l c p r e v ă z u t s ă c r e a s c ă p r o d u c ţ i a d c
s e a m n ă c ă e n e c e s a r s ă s p o r e a s c ă p r o d u c ţ i a d e l o n l ă , $i m a i unele m ateriale şi piese de schimb Pentru ca şi în tim pul ie rn ii a cti­ pul este destul dc avansat. Trustul organizaţia de bază. m un citorii de­
poului de dieselo s-au dovedit a II
d e p a r t e p e l l u x u l t e h n o l o g i c , c e a d e m i n e r e u a g l o m e r a t . C u de mare trebuinţă, cu influentă deo­ vitatea de producţie să se desfăşoa­ ii:.:.ier Deva n-a rezolvat nici pină
A a l i c c u v i n t e , i n l a n ţ u l d e la m i n e r e u la l a m i n a t e , a p a r p r o ­ sebită fn procesul de producţie. La re normal, conducerile celor două acum problem a lem nelor dc foc. (lospodori. Aproape că n a trecut o
nu numai buni meseriaşi rî si buni
b l e m e no i.
dc
E xploatării i s-a făcut in iţia l repar-
exploatări au întocm ii planuri
P e n t r u a v e d e a în c e m ă s u r ă u n i t ă l i l c c a t e e x p l o a t e a z ă Teliuc e nesatisfăcătoare ap rovizio­
măsuri ale căror obiective sint deja lilic pentru Valea Caprii. dur ea consfătuire de producţie tn care me­
m i n e r e u r i d e l i e r d i n r e g i u n e a n o a s t r ă s i n t p r e g ă t i t e la n i­ narea cu exploziv şi piese de schimb în mare parte înfăptuite. A lît la nu a tos) judicios dală deoarece canicii să nn vină cn propuneri con-
bniiua^c I v e l u l c e r u t d e p l a n u l d e p r o d u c ţ i e a l a n u l u i v i i l o r , r e d a c ­ în special pentru parcul auto. Ase­ Teliuc, cît şi la Ghclar, conductele aulocam ioanele pe o distantă prea erele dc îm bunătăţire a c o n d iţiilo r
lemnele trebuiau Ir.m sporlate
cn
r a i d - a n c h e t ă
ţ ia z i a r u l u i n o s t r u a o r g a n i z a t
e x p l o a ­
la
u n
sînt protejate Îm potriva îngheţului,
m ănător slau lu cru rile
la Ghelar.
m i n i e r e
D t ă r i l e c o n s t a t ă r i l e T e l i u c s i G h c l a r . P u b l i c ă m m a l j o s o p a r t e A ic i sint, de asemenea, de mare a fost procurat echipament gros do dus ta che ltuieli inutile. Exploala- <Je muncă si a c a lită ţii reporatiilor.
mare, tim p dc 18 ore, ceea ce ar fi
d i n
t ă c u t e c u a c e s t p r i l e j .
Bunăoară observind că se face mare
proiecţie penlru m u n cito rii de la
frcbuinlă acum ulatori penlru loco­
suprafaţă. La Teliuc este in curs dc rea a propus tru stu lu i să i se dea risipă dc lu b rifia n li şi carburanţi el
m otive, maşini grele de perforat. mi h o lă ril să construiască o maga­
califafca m inereului nu s-a ridicat am enajare o rampă de spălare a repartizarea la BiJea. de unde trans­
Front de lucru suficient totdeauna la n ive lu l cerinţelor, ceea Paralel cu aprovizionarea, trebu­ autocam ioanelor cu apă caldă, iar portul se poate face cu funîcularu 1 zia destinată mimai acestor produ­
ce s-a reflectat negativ în a ctivita ­ iesc luate fnsă şi măsuri penlru ca la G helar au fost revizuite uşile de Dar serviciul corespunzător din ca- se. In scurt tim p holărîrca i prins
O condiţie penlru realizarea front suficienta — ne spunea tova­ tea fu rn a liştilo r din Hunedoara. m aterialele să fie folosite raţional. la g u rile dc mină pentru dirija rea (Irul tru stu lu i n-a rezolvat încă a- viată. O dală construită magazia a
ritm ica a planului de m inereu în a- răşul inginer Ioan Zaha, şeful ex­ Penlru anul v iito r, aşa cum spu­ La E. M. Ghelar consumul specific corespunzătoare a ae rajulu i natural. ccastă problemă. fost In z e s ln lă cn trei rezerv oaie
ntiI v iito r o constituie asiqurarea de p lo a tă rii m iniere Teliuc. Aceasta neam la început, în fala siderurgiş- La Ghelar sînt în curs de executare A lît la Teliuc, cît şi la Ghelar, m etalice construite tot prin muncă
pe acum a fro n tu lu i de lucru nece­ pentru că s-a insistat şi se insistă tîlor luinodoroni stau sarcini de o de exploziv a fost depăşit fn acest lu cră rile pentru încălzirea centrală mai trebuie executate o scrie dc lu ­ patriotică. Pe lis li pro pu nerilo r în­
sar. E demonstrata această cerinţă tn mod deosebit pe lu cră rile caro deosebită însemnătate. Ducerea lor an. E necesar să fio luate asemenea a sla lie i de sortare, iar la Teliuc crări de reparare a d ru m u rilo r de făptuite mai figurează con slriiclin şl
chiar de felul cum so îndeplineşte vo r trebui să asigure exploatarea la îndeplinire implică. între altele, măsuri pentru ca în v iilo r să se în ­ acces. Aceste lucrări, cu volum amenajarea unei băi cu duşuri, con­
planul pe anul in curs. La K M . Te­ zăcăm intelor deja pregătite. De a lt­ şi folosirea unui minereu de fier de registreze economii, şi nu depăşiri. se vor term ina in curînd lucrările
liuc, unde de-a lungul an ilo r s-a fel. planul de lu cră ri m iniere a lost calitate corespunzătoare. Or, la dc introducere a în că lzirii contrele destul de marc, trebuie executate strucţia unei statii pentru încărcat
acordai mai m ulta n lcnlîc descin­ în d e p lin it în pro po rlie de 113,3 la Ghelar există părerea că nu va pu­ tn clă d irile la bo ratorului si cantinei. acum cînd vremea frumoasă perm i­ acum ulatori şi altele.
d e rii si p re g ă tirii unor iczcrvc noi sută,.. tea fi înd eplinit întocm ai acest in- Din partea La T eliuc s-a făcut aproviziona­ te. pentru ca în tim pul ie rn ii acce­ Paralel cu aceasta o mare alcntio
(nu la n iv e lu l ce rin le lo r însă), s-au A sig ură ri asemănătoare am p rim it d ca lo r. sul m aşinilor In incinta E. M G lic- s-a acordat bunei organizări a lo­
putut pune In exploatare mai m ulte şi la Ghelar. — Planul prevede ca m inereul — mai mult sprijin rea corespunzăloare cu lemne de lar si la halda de steril de la Teliuc cului de muncă, asigurări; din timp
locuri do muncă, ceea ce a asigurai să aibe un con lin ut de 34 la suta (oc. Dar la Ghclar. cu ţoale că tim ­ să sc poală face in bune ro n d iliu n i. cu piese de schimb şi m aieriale,
E foarte bine că n ive lu l de pro­
depăşirea plan ulu i de minereu cu fie r — ne spunea tovarăşul inginer
ducţie al anului v iilo r este asigurat Intre cele două exploatări m inie­ care au permis Îm bunătăţirea ca­
peste 3.600 tone în 10 lu n i; la E.M. C O N C ii IU 11 S3
cu lin ie de front de lucru su fici­ M ircon Leonlc. şeful E. M. Ghelar. lită ţii rep ara ţiilo r şi clipăşiren in
G helar însă, unde lin ia de front de re şi l.R.T.A, există contracte prin
entă. Dar nu trebuie pierdută din Probele au arătat însă că m inereul fiecare lună a planului fn medie cu
lucru este in suficienţii, s-a rămas din cele 12 cim p u ri noi, care vor care l.R.T.A. se obligă să facă unele T*n raidul efectuat s-a constatat câ a lît la E. M. Teliuc, cit şi la E.M.
vedere im portanta celorlalte lu crări
sub plan cu o însemnată cantitate in tra în exploatare, arc un conti­ Ghclar, sînt create con diţii pentru ca planul anului 1981 să poală (i înde­ 5 la sută. La aceasta a co n trib u it
din planul de in ve stiţii. La Teliuc transporturi pentru exploatări, De
de minereu. nu i mediu de 32,5 la sută. D iferenţa p lin it ritm ic, cele două exploatări dispunînd dc fro n tu ri dc lucru, de ior(ă Si dezvoltarea mişcări! de in o v a ţii
s-a realizat planul de descopcrtă exemplu, m inereul de la Teliuc la de muncă şi dc baza tclin ico-m a le rială necesară.
Desigur, în aceste co n d iţii se ce­ c prea mare pentru a puica fi rea­ $i raţionalizări Printre cei mai buni
doar In proporţie de 87 la sută, cel Călan se transportă de către I R.T.A.
rea intensificarea lu cră rilo r de in- lizată prin m ijloacele existente. Conducerile celor două explo atări vor trebui sâ se îngrijească însă Inovatori, care s-ou remarcat şi in
al lu cră rilo r geologice de 80 la sută, Clauzele contractuale sînt toarte îndeaproape dc revizuirea m aşinilor şi u tila je lo r, asigurîndu-se în arest
v e s lilii în anul 1963. Dar iu i s-a fă­ Credem că e de datoria T rustulu i realizarea m ăsurilor am intite mai
cut aso ; la Ghelar, după 10 luni, iar la depozitul de exploziv planul m inier Deva să rezolve această pro­ precise şi nu fost acceptate de tel buna lo r funcţionare. In vederea asigurării producţiei cu noi rezerve sus. am intim pc iov. ton O larn. Ion
planul — după ce a fost restructu­ e în d e p lin it numai în proporţie de blemă, adică sa găsească p o sib ili­ ambele părţi. Rău este însă că nu se de minereu, conducerile exp lo atărilor si conducerea trustulu i vor trebui M iliu t, Ludovik Slovenski şi a lţii.
rat — apare re a liz a t; la Teliuc. în CO la sută. Această răm înere în tăţile pentru ca şi la G helar să poa­ respectă, in sensul că l.R.T.A. a ră­ să ia măsuri corespunzătoare care să ducă la realizarea integrală a pla­ La obţinerea realizărilor a m in lito
schimb, planul pe 9 lu n i a fost în ­ urmă ar putea cauza tn v iito r gre­ lă fi în d e p lin it planul la to ii in dicii. mas doloare fală de cerinţele con­ nului lu cră rilo r dc in ve stiţii. şi-a adus contribuţia întregul nostru
In orice caz nu trebuie p o rn ii la Conducerea T rustului m inier Deva arc datoria să urmărească îndea­
deplinit doar in proporţie de 96 utăţi mari. De aceea e nevoie să se tractului. (Un exemplu n u m ai: în colectiv de m uncitori.
drum cu convingerea că planul de proape şi felul cum sînt realizate obiectivele prevăzute in planurile*
la sută. ia grabnic m ăsuri pentru im pulsio­ zilele de 11 şi 12 noiem brie a.c. L. LAS CA U
metal nu poale fi în d e p lin it; iar p re g ă tirilo r de iarnă ale celor două exploatări, aslgiirindu-sc astfel desfă­
— Penlru n ive lu l de producţie al narea lu cru lu i la obiectivele din rezolvarea tru stu lu i să fie adusă cit I R.T.A. a transportat la Călan nu- şurarea norm ală a a c tiv ită ţii de pro du cţie pc tot tim pul sezonului rece. (Din poslul dc corespondenţi
anului 1964 avem asigurată lin ie de planul de in ve stiţii. mai Tcpede, înainte de începutul mai 145 şi, respectiv, 126 tone m i­ vo lu n ta ri dc la C.F.U. din
noului an. nereu, cu toate că contractul pre­ C. S. Hunedoara)
Calităţii — toata atenţia
In aprovizionare vede transportarea zilnică a 236
Pe scama depăşirii planului de metal decit prevede planul. E desi­ tone minereu, iar silozurile erau 9 •
producţie şl n reducerii procentu­ gur un succes, care denotă că la mai sint goluri pline). Cititaru ne uuzeaza
lu i de steril din m inereu, m inerii Teliuc întregul colectiv este preocu­ Unele p re gă tiri pentru anul v iilo r Se cere, desigur, din partea l.R.T.A.
din Teliuc au liv ra t anul acesta pat de extragerea unui m inereu de mal mult sprijin.
fu rn a liş tilo r cu 1.000 tone mai m ult bună calilale. La Ghelar. In schimb. s-au făcut şi în ceea ce priveşte
t u l i a a l l r m â c ă n u ş t i e n i m i c d e Promisiuni do,
A d e ­
e x i s t e n t a
Sem inar Gospodărirea şi înfrumuseţarea comunei — Proprietar fără voie v ă r u l este t r a n s l o r m a t o r u l u i . C r i ş a n
c ă
c e t ă ţ e a n u l
A l e x a n d r u d e v e n i t p r o p r i e t a r Iară măsuri ba
cu a ctiviştii mereu în afenfia noastră a p r o a p e î m p l i n e s c voie e s t e n e m u l ţ u m i t d c a l r t a i n d i ­ fn
S e
Irc i a n i
r ă s p u n d e r e şî
l i p s ă d c
şt
cu ltu rali Aceste realizări sint rodul m uncii ce­ d e c î n d în c o m u ­ f e r e n t ă I .R E .I I. D e v a s ă - l a j u t e fn a n u l u i p r i m ă v a r a
cerc
t r e c u t ,
Una din problem ele principale care am intită. Tn salul Roz au fost făcute n a T e i u ş d i n r a ­ p e s t e 3 2 h m i l i r
au stat în atenlia com itetului execu­ mal m ulte propuneri penlru pavnrea tăţenilor, al deputaţilor si al com ite­ g ă s i r e a p r o p r i e t a r u l u i c e l u i a d e v ă ­
Duminică, la V iu lu i de Jos a avut i o n u l A l b a , s - a u rat. T r a n s l o r m a l o t u l t r e b u i e s ă li c d c m i n e r i d i n
loc sem inarul cu a c tiv iş iii c u llu n li tiv a fost şi aceea ele a întreprinde drum ului pe o lungim e de circa 2 tu lu i executiv rare s-au străduit să început l u c r ă r i l e r i d i c a t ş i u t i l i z a t In s c o p u l fzen- C e r t e i s - u u m u ­
din raionul Alba. Cu-acest p rilej, in acluni de Înfrum useţare a satelor km. Si aceste propuneri au fost ana­ focă din comuna lor o localitate cît p e n t r u r e p a r j f ia
Ista d ire cto rilo r de cămine cu ltu ­ lizate şi puse in aplicare. Transpor- tr u c a r e a lo s t c o n ş t r u i l , sl p e n ­ ta t în u i v j i l a -
rale şi b ib lio te ca rilo r au fost expuse opartinătoare comunei noastre. Pro­ tind m aterialul necesar şi anume mz.i frumoasă. Un s p rijin preţios am c a p i t a l ă a r e l e l e I tr u c a t e s - a u c h e l t u i t b a n i şi mente n o i, s p a ­
o serie de le c ţii politico-ideologice punerile cetăţenilor au fost studiate 1.500 tone piatră brută pentru oaval. p rim it si din partea com isiei perma­ e l e c t r i c e . Cu această o c a z i e o m a ­ m t i n c â . ţ i o a s e şi c o n f o r ­
si. p i secţii, le cţii cu caracter pro­ şi dezbătute cu ocazia sesiunilor sfa­ s-a putut executa în mare parte acea- nente dc gospodărie comunală şl re p a r t e d i n s t i l p l i v e c h i d e l e m n VAS1LG STREMŢEAN t a b i l e T o t u l a r îi l o s t b i n e d a c ă
fesional. menite să le Îmbogăţească tu lu i popular sau drum uri, care a a u f o s t î n l o c u i ţ i c u s t i l p i d c b e ­ tehnician n a t li î n c e p u t n d o t ă c u m u t a r e a
experienţa. In codrul acestora de o în unele şedinle studiat p o s ib ilită ţi­ ta n, s - a u s c h i m b a t i n s t a l a i iile e l e c ­ şi n e c a z u r i l e . L o c a t a r i i s - a u r e s e m ­
atenţie deosebi tăi s-au bucurat cele de com itet execu­ t r i c e n e c o r e s p u n z ă t o a r c s i n i ţ e l e . n a i o v r e m e . C e s ă - i Iaci ? A ş a - i la
p rivitoa re la planificarea m uncii în % aeMttatci le fo lo s irii unor ma­ S p e c i a l i ş t i i a u s t a b i l i t a l u n e i c ă Pină cind... î n c e p u t în c a s ă n o u ă — ş i - a u z i s
perioada de iarnă. In continuare, cu tiv. Cu acest p rile j teriale pc plan lo ­ p e n t r u î m b u n ă t ă ţ i r e a i l u m i n a t u l u i ei. D a r, a t r e c u t t i m p u l şi n e c a z u ­
a c tiv iş tii c u ltu ra li am intiţi a avut loc s-a discutat si des­ cal. Este vorba e l e c t r i c e s t e n e v o i e a s e m o n t a L o c a t a r i i d i n r i l e s - a u î n m u l ţ i i , m a l a l e s d u p ă
un instructaj in legătură cu sarci­ pre felul cum ce­ de folosirea nisipu­ încă u n t r a n s l a i m a i o r d c 220 v. p r e a j m a P i c ţi i c e b l o c u r i l e au trecut in a d m i-
nile desprinse din planul de muncă tăţenii participă la înfrum useţarea stă lucrare. A ic i s-a executat pavaj lui necesar pentru pavarca drum ului N - a t r e c u t m u l t si o maş/'nă- I t o s e t l i a u s a l u ­ n l s t r a t i a I .G .O . D e v a .
penlru perioada de iarnă ol com i­ satelor m obilizaţi (iind de deputaţi. pe o distantă de 1.700 km., pe o su De asemenea si comisia permanentă m a c a r a a d e s c ă r c a t in c u r t e a c e ­ tat c u b u c u r i e C a r e s i n i a c e s t e n e c a z u r i i M ai
tetului raional pentru cultură şi Dinei im portanta cuvenită acestui fapt, prafată de 7650 m p. La această ac­ tnvălăm int şi cultură a făcut propu­ t ă ţ e a n u l u i C r i ş a n A l e x a n d r u d e la i n i l i a t i v a s l a t n - f n l i i ins tatulirr d c a/*u nu l u n c i i o -
artă. fn comuna Doştat s-au putut o b ţi­ ţiune n con tribu it întreaga populaţie neri pentru confecţionarea cărăm i­ nr. 4 d i n s t r a d a H o r e a , t r a n s l o r - n c a z u la n i c i u n u l d i n b l o c u r i L o .
m a i o r u l . lui p o p u l a r o r ă ­
Jn cadrul sem inarului, un loc im ­ ne unele rezultate frumoase, fală cî- din sal care a efectuat pină în pre­ zii necesare construcţiei căm inului c a l u n i a d u c apa p o t a b i l ă c u g ă ­
portant l-au ocupat a ctivită ţile prac­ teva dintre ele. zent 50.000 ore muncă patriotică rea- cultural. Trebuie evidenţiată a c tiv i­ — N - o s ă s t e a m u l t b a c i A l e ­ ş e n e s c si a I.G.O . l e ţ i l e d e la m a t I d c f H h t ă r i . D a c ă
tice. Astfel, pentru b iblioteca ri a fost lizînd econom ii în valoare de 144 000 x a n d r u , i-a s/>us a l u n e i u n u l d i n H u n e d o a r a d c a v r e i s ă s p e l i rute, a l u n e i e şi m u l
Pentru acest an. conform planului tatea deputaţilor Ioan C ollrlea, Va- cci
organizată o consfătuire model cu v e n i ţ i c u m a ş i n a , c e l m u l t a m e n a j a un p a t e în c v u i i a / u l lor g r e u . C u toate c e r e r i l e ş i s e s i z ă ­
nostru de muncă, s-a hotărît să con­ lei. Cu această ocazie a fost tran­ sile C olirlea, Nicolae Sîrbu, M aria
c itito rii pe tema ..Gospodăria co le cti­ d o u ă s â p i u m i n i $i v a li i n s l a / a l d i n O . M. Li f n s ă m a i au şi u n e l e r il e f ă c u t e , I .G .O . D e v a n u a luat
fecţionăm cărămida necesară con stru i­ sportată şi cantitatea de 3300 m c. Ocncr, Ioan Ocncr, C rislachc Sccu s u s p e s t i l p i , c h i a r a i c i la c o l t u l n ic i o m ă s u r ă d e punere în lunc-
vă — izvor de bunăstare şi belşug". nisip pentru formarea stra tu lu i fil­ Ui — n e c a z u r i . ..
rii unui local de cămin cultural la şi o m ullor allora. care au m uncit c a s e i d u m i l a l e A p o i să ic A trecut mai b i n e d e o j u m ă - ţ i u n c a i n s t a l a ţ i e i d c a p ă .
Tot ca aplicaţie practică s-a org a­ trant al drum ului. Tot in acest an, efectiv la realizarea obiectivelor l u m i n ă c a z iu a . A m a i r ă m a s o l u n ă şi j u m ă t a t e
nizat sărbătoarea recoltei, cu care centrul de comună. Ruspunzînd che­ tn satul Boz a fost rid icat prin muncă am intite şi au m obilizat alegătorii — D o u ă s ă p l ă m î n i ?■ N - a r li m u l t l a l c d c a n d e c i n d l o c a t a r i i b l o c u ­ p î n ă Iu s l t r ş i t u l a n u l u i şi la r n o
r ilo r nr. 55 şi 53 au pornit o între­
ooazîc în fata p a rticip a n ţilo r a v o r­ m ării deputaţilor, celăIonii au confec­ din circum scripţiile respective. Tot n i c i p e s t e trei, n u m a i s ă lic p u s b a l e la u ş ă . L o c a t o r i i au î n c e p u i
patriotică şi con tribu ţie voluntară un cere in în g rijire a zonelor v e r z i Şi
bit tov. Ion Jigăreanu, preşedintele ţionai 111.000 bucăţi cărămidă cu magazin universal, a fost construit in planul de măsuri al com itetului s u s — î n d r ă z n i b â l t i n u l sa s p u n ă . s ă d i r e a d c H o ri şi p o m i . C u m tot s ă f a c ă u n e l e p r e g ă t i r i . U n i i ş i - a u
z u g r ă v i t a p a r l a j n c n l c l e , a /fit au f ă ­
— N i c i o g r i j ă b a c i A l e x a n d r e .
G.A.C. din V in ţ. caro se va putea executa lucrarea un pod de cim ent şi m ulte altele. executiv ■-* fost prevăzută radiolica- P l u n u l c p l a n . p c atunci în l a t a c e tor d o u ă b l o c u r i c u i c u r ă ţ e n i e g e n e r a l ă , d a r ce
rea salulu i Doşlat, lucrare ce sc va a lu a t n a ş t e r e u n c o l i a l g u n o a i e ­
La p l e c a r e , c e i c a i c a u d e s c ă r ­ foîos. F u m u l d i n s o b e l e d c t e r a ­
term ina în cursul acesiei luni. c a t t r a n s l o i m a l o r u l l-a u a sigurul lor s l r i n s c . R â u este i n s ă c ă nici c o t ă l e s e in voie şi î n v ă l u i e tot
Pentru ridicarea nivelului a se realiza noi obiective. Sînlcm si- î n c ă o d a l ă p e b a c i A l e x a n d r u . s e c ţ i a g o s p o d ă r i e a s l o i u l u i p o p u l a r i n l e r i o r u l . M i n e r i i Ic s - a u a d r e s a t
Penlru anul v iilo r sînt prevăzute
t r i m i t ă
u n
z i­
I.G.O .
D e v a
s ă
— H u n e d o a r a , n ic i I G . O . nu s - a n
— C i l e v a z i l e , ş i - o s ă - l v e z i s u s .
a l u n e i au
t r e c u t
...D c
a p r o a p e
qu ri că vom prim i acelaşi sp rijin din tr e i an i, d a r n i m e n i n - a v e n i t să î n v r e d n i c i t s â r i d i c e a c e s t gunoi. d a r s p e c i a l i s t pentru repararea
!§ învăţătură şi întărirea disciplinei partea deputaţilor $i cetăţenilor, ast­ m a i v a d ă d c t r a n s f o r m a t o r . A în ­ a m i n t e s c c ă i n u n a d i n z i l e a tre­ în p r e z e n t nu s - a a b ă t u t n i c i u n
a c e s t o r s o b e c o n t r u - c o s l , î n s ă p î n ă
M u n cito rii d i n a c e s t e b l o c u r i Işi
fel ca lucrările să tic îndeplinite la
în
fel şi
A l e x a n d r u
cercat
z i d a r p c la C e r t e i .
b a c i
cut p e a c o l o u n c e t ă l c n n d c la s l a ­
termenele stabilite. La rin du l sau Co­
c h i p s â - l g ă s e a s c ă p c p r o p t i e l a r A r ti d c d o r i t c a a ş a c u m c o n ­
m itetul execnliv al Sfatului popular b i i p o p u l a r şi i-a rugat s ă d e a o
Pornind de la rezultatele exame­ se pregătesc penlru se m im rii sau lu ­ buie să fie prim ul care să sesizeze d a r ia- l d e u n d e nu -i. m i n ă d c u j u t o r la i n c ă r c a r e u g u n o ­ d u c e r e a I .G .O . D e v a şl ie xd î n ­
nelor din ultim a sesiune şi pe baza crări practice si dacă desfăşoară un astfel de lucruri Pentru a p re in lim - comunal Doslat sc va strădui în şi D e a n i d e z i l e s e l a c a d r e s e şi c a s e z e cu r e g u l a r i t a t e c h i r i a d e la
experienţei m uncii asoc a liilo r stu- s lu d u in d ivid u a l inlcns. Pentru pina asemenea s ilu iţii, consiliul aso­ mai mare măsură să rezolve aceste iului. B u c u r o ş i ... a c e ş t i lo c a t a r i , să Ic r e z o l v e c î t
dentcşli din cadrul In s titu tu lu i de aceasta, ei vor tine în permanentă o ciaţiei sludcnteşli a hotărît ca în probleme im portante. s e s i z ă r i f n s ă p r o p r i e t a r u l n u s- a ...Dar in c e. c ă m a ş i n a n - a s o s i t m a i u r g e n t şi c e r e r i l e lo r î n d r e p ­
M ine din P elrosm i, consiliul legătură slrinsă cu cadrele didactice activitatea de îm bunătăţire continuă TEODOR CRISTEA m a i g ă s i i . S e c t o r u l e l e c t r i c d n n ic i p i n ă a z i. tă ţi te .
U.A.S., în tru n ii la Începutul anului care seminarizează. a frecventei şi disciplinei unive rsita­ T c i u ş s p u n e c ă n u a p o i fin e d c el. L. LASCÂU S. RADIJLESCU
un'versitar, a s ta b ilit un plan iL' ac­ O atenţie deosebită s-a o c o rd il re să nu se rezume la o simplă în­ secretar al (o m ilc lu lu i S e c t o r u l r e l e l e e l e c t r i c e d i n A l b a lăcătuş Inginer
ţiun i In care accentul principal oslo studenţilor din anul I. Aceştia au drum are dc comportare, ci să des­ executiv al sfatului popular
pus pe iniţierea unor a c tiv ită ţi e ti­ p rim it încă din şcoala medic, din făşoare o muncă po litică suslinulă, comunal Doşlat
ci en le. care să ontreneze m isa de fainiPc. o ostfel de instrucţie şi edu­ de la om la om. şi să pună in dis-
sludcn li la o cit m ii temeinică pru- caţie in cit să străbată cu bune re­ cnlia colectivu lui pc cei ce nu res­
g ă lir^ profesională. A sllel, urm ărind cn z u lta i* drum ul celor cinci ani d i fa­ pectă norm ele disciplinare. De ase
to ii studenţii să obţină o pregătire cultate .Astăzi, nu există lînăr c u c menea, in toate qru pp l* de studiu C în d ţi-edragă a rta ..
bună şi foarte bună. aso calia stu- Intrat pc porţile unei facultăţi, să nn atunci cind se vor constata delăsări
dontcască se va ocupa tn prim ul ri:id dorească a deveni un bun specialist in muncti. lipsuri neniotivale de la
de stim ularea studiului individu al, a în meseria aleasă. Se mal im im plă ore etc .vor fi organizate consfătuiri credere la e x a m e n u l d e m aturitate.
e fo rtu lui personal. In această direc­ însă ca unii dintre aceştia, atraşi de profesionale * U n a l i ş m u r e l u c r a t c u i n g e n i o z i ­ s ă - i v a d ă , s ă - l a p l a u d e . A u venit a i c i a i n t i l n i t - o p e S a n d a , î m p r e u ­
— C i n d fi-c d r a g ă a r i a tui p o ţ i
ţie s -i sta b ilit ca m em brii c o m is ii5 o serie do preocupări, să-şi negli­ Studenţia reprezintă penlru noi o t a t e a n u n ţ a c ă s p e c t a c o l u l cu p i e ­ p e n l r u c ă l a i m a a r t i ş t i l o r u m a i o r i n ă c u c a r e ş i- a d u r a i c ă m i n u l în v o r b i d c o b o s e a l ă — str u n e S l e i a
profesionale să participe la adunările jez*' în d a to ririle profesionale, ind.i- frumoasă perioadă a v ie ţii pe care s a „ C a r n a v a l u l " , c o m e d i a d r a m a ­ d i n c e r c u l d c t e a t r u a l C l u b u l u i care f e r i c i r e a a in t r a t n c s t i n q h e r i - D ă r ă b arif — iar. cit p r i v e ş t e mun­
aso ciaţiilor pe ani de studiu si să to riri impuse de disciplina univer- sl'jtu l nostru socialist caută să ne-o t u r g u l u i b u l g a r /van S o p o v , v a s i n d i c a t e l o r d i n C u g i r a t ă c u t d c tu S i n u n u m a i A l e x a n d r u ş i - a g ă ­ ca şi ş c o a l a a i c i n - a v e m v o i e să
contribuie la ore ntare a d iscuţiilor sllară. Co urmare, o parte rPnlre ci facă tot mai folosiloare. De aceea a v e a l o c in m c a s l ă seara. D c fa p t m u l t o c o l u l o r a ş u l u i O t ă ş l i e , c a a sit In a c e s t c o l e c t i v fericirea ca- l i m m e r l i o c t i . D o a r , i n t r - u n tel, p c
spre analiza concretă a frecventei la au Înregistrat rezultate slabe la se­ nouă studenţilor, ne revine sarcina î n s ă ş i t i n u t a e l e g a n t ă o a c e l o r u t r e c u t c h i a r şi g r a n i ţ e l e r e g i u n i i m inu/ui. M a r i n J ir c ă , v e t e r a n şi
cursuri şi a m uncii profesionale i siunile anterioare. Evident, în ca­ de a învăţa conştiincios, zi do zi c a t e s c i n d t e p l a u s p r e C o s a r a i o ­ In u r m a cu t r e i a n i ta c e l d c - a l e l in t o r m u l i u d r a m a t i c ă a j u c a t In s c e n ă n o i l a c e m m u n c ă d c e d u ­
studenţilor In acelaşi scop. se vor drul in stitu tu lu i nostru de mine, ca de a ne coniporla cu rlemnMaU* In n a l ă d e c u l l t u ă d i n O t â ş l i e , mut- //-/ea F e s t i v a l d c I c a l r u „ I o n U r c a m u l t e p i e s e a l ă t u r i d c E l i s u b c l u c a ţ i e , şi u l i i l i m p , c i t noi nu s i n -
t e m e x e m p l u .
organiza discuţii in dividu ale $î in de altfel şi în c e le liltc in s titu ţii ;lo orice îm prejurare, de a depune toa­ t i m e u d e la i n t r a r e a a c e s t e i a , d ă ­ C u t u g i a l e “ c i n d a r t i ş t i i a m a t o r i d i n A i t e n e i . $i p i n ă la u i m â . i o t u r i l e
grup cu siu d e n lii care au obţinui tnvă lăm int superior, astfel de s ilu i­ te e fo rtu rile pentru a deveni cetă­ d e a u a t m a ş t e r a c a r a c t e r i s t i c a d i n a ­ C u g i r a u a j u n s şi nu ţ â r ă s u c c e s d c i u b i r e d e p c s c e n ă ş i - a u d a t — P a r c ă p c m i n e tn- ar fi lă s a t
rezultate sub lim ită sau med:ocre I j ţii nu pot fi tolerate. De aceea, ţeni de nădejde ai p u ric i socialiste. i n t e a u n o r s p c c i a c o / e a ş t e p i a / e . In i a c a f i n a l ă c u p i e s a lui A u r e l m i n a c u c e l e d i n v i a t ă . A d c v u i a l m ă m i c a în e c h i p ă d a c ă aş li a d u s
examen. M em brii com isiei profesio­ colectivu l de grupă in care tinărul I. N IC O AR A R i d i c a r e a c o r t i n e i a i n t r o d u s r e ­ B a r a n q a „M ic /u f t u r b a t " . e s t c că acum m i c u ţ a L i li u n a o î m ­ d c ta ş c o a l ă v r e o n o t ă m a i m i c a
nale vor urm ări modul cum aceştia student îşi desfăşoară activitatea tre ­ student p e d e spectatorii in v i u t a u n e i m a r i S ă l a c e m c u n o ş t i n ţ ă c u a c e s t c o ­ p i e d i c ă pe t i n â r a m a m ă să mal d e 1 0 ? — I n t e r v i n e V i o r a l, Hui
e d i t u r i , le - u t ă c u t c u n o ş t i n ţ ă c u l e c t i v d c o a m e n i entuziaşti, d c ţ i ­ v i n ă în c o l e c t i v u l d r a m a t i c , d a t I r i n c i K o v a r , operatoarea dc la
c e n t r a l a
D r a g o m i r o v , d i r e c t o r u l a c e s t e i a , c u n e ţ i i n d r ă q o s t i f i d e a r t ă , d c t e a ­ aceasta, poate nu p e n t i u m u l t ă a debutat t e l e l o n i c ă a U . M . C . c a r e
v r e m e ...
„ C a r n a v a l u l " i m p t e -
in
Veşfy d@ b R. C» M. Petroşani cunoscuţii/ s c r i i t o r T i h o m l r T u n / i - lo r l i b e r e a c e s t e i m u n c i d c c u l t u ­ D u c ă ai v r e a s ă v o r b e ş t i d e s p t c u n ă c u li u l ci. Si, I a ră î n d o i a l a că
tru, c a r e d ă r u i e s c m u l t e d i n o r e l e
m i , c u
t i n ă r u l Ş l e -
l o v şi f a m i l i a
lan, tiut m u n c i t o r u l u i H r i s l o L i p a - r a l i z a r e , d e e d u c a r e a m a s e l o r c r c - t o ţ i c a r e d i n a c e s t c o l e c t i v ş i - a u succe.su/ p e c a r e l - a u avut amin-
d u r a i c ă m i n e l e i i c i l e a r i r e b i n s ă - l doi nu-i va m a i p u i c a d e s p ă r f i tic
n o v , c a r e la p r i m a s a î n c e r c a r e i n d u - l c . in a c e l a ş i l i m p , c l i p e d c
Cu planul depăşit B alincj, V icto r Jurca, Ioan Slcfăncs- Trenuri cu foitaj spori} s e r ii lo r i c c j s c â c n e v o i t sâ s c i z ­ p l ă c u t ă d e s t i n d e r e . am inteşti şi pe v e s e l u l G h e o r g h e a c c s l c o l e c t i v . A ş a li s e i n t i m p l ă
cn şi alţii. C r i s t c s c u , c e l c r n e in r o l u l d i r e c ­ l u h i r o r c e l o r c a r e in l r â in c o l e c t i ­
b e a s c ă d e r e z i s t e n t a a c e l o t u c a r e , S ă - t c u n o a ş t e m p c H r i s l o L ip a -
M u n cito rii ceferişti de pe raza Revizii de calitate Zilnic, zeci de tranuri sosesc şi u n e o r i , m a i s u b u p t c c i u z ă t i n e r e l e nov, o m u l p l i n d e u m o r d i n „C a r ­ t o r u l u i D r a g o m i r c s c u d i n a c e a s t a v u l c e r c u l u i d e t e a t r u d e Iu C u -
R C.M. Petroşani, au obli mi t succe­ pleacă din st.itiu Petroşani cu sute t a l e n t e . n a v a l u l * c a t e in a c e a s l â s e a r ă a s c a r ă a m a i l a c u l u n p a s /re t r e p ­ g i t . O p o t s p u n e şi A n a B a n c a r şi
de tone rcm orcalc in plus. De la în ­ t e l e m ă i e s t r i e i a r t i s t i c e Şi c u t e s p u ­ N i c o l a e M oru ni şi //ca t a c o b şi
se frumoase în muncă. Planul de în ­ Revizuirea la tim p $i fn condiţii ceputul anului şi piuă în prezent au I n c i l c e a l u în c a r e a u Inlrut l u ­ c u l e s c e l e m a i m u l t e a p l a u z e la n e s i m p l u o r i d e c i l e o r i d e p l a s ă ­ N i c o l a e C a r i a t şi, m u/fi alţii. D e c i
cărcări pe lun.n octom brie a fost de­ optim e a vagoanelor de marfă şi do fost remorcate 2.800 trenuri cu un c r u r i l e I n c â d e la p r i m e l e scene, s c e n ă d e s c h i s ă . C i n e s e a s c u n d e rile în r e g i u n e ii c e r u n e l e s a c r i f i ­ p e n t r u li n e i ii d e b u t a n ţ i M aria T a -
r e u ş i i s ă o
păşit cu 8.674 tone. Cele mai fru ­ călători are o influentă mare asu­ tonaj sporit de 475.000 tone Prin şi p e c a i c a r t i ş t i i a u î n d ă r ă t u l a c e s t e i m ă ş t i ? E s l c A l e ­ c ii : „ C e p o l /ace ? P u r c â m a i p o t m a ş . l a n c u C i o n t e a . Ir in a C o v o r ,
pra re g u la rită ţii şi siguranţei circu ­ r e l i e f e z e p r i n t r - u n j o c p l i n d c x a n d r u H u h a r i r i o v , c i z m a r u l , h a r ­ tr ă i Iară le rit rn
moase realizări le nu obţinut cefe­ aceasln s-a făcut o economic de u m o r . a s t î r n i t î n d e l u n g i a p l a u z e M a r i a C a l i c a , L u c i a P o n o r i c n şi
laţiei trenu rilo r. Dc aceea, lăcătuşii n i c u l m u n c i l o r d e la c o m p l e x u l N i c i r e c l i l i c a l o n t l G h e o r g h e ..C a r n a v a l u l " e pic.vi
t o i i
c e i l a l ţ i
riş tii din s la liile Lupani. Vulcan, Pe- de l i revizia dc va g o a n i din Petro com bustibil cu care s-ur putea de­ la s c e n ă d e s c h i s ă . Ş i n u o d a t ă e l e m e ş t e ş u g ă r e s c „ V i o l a n o u ă " d i n C r i s t e s c u , d a r n i c i S t e l a D ă i â b u n l , care le - a d e s c h i s d r u m s p r e o mun­
Iroşani şi Băni la. şani acordă acestui lucru o atenta* plasa 215 locom otive pe distanta Pe- e r a u l n s o ( i i c d c e x c l a m a ţ i i l e ios- C u g i r . D e II a n i A l e x a n d r u a l a c u l m u n c i t o a r e a a s c u ( i l o a r c d e la că d e o s e b i t d e f r u m o a s ă i n t r - u n
in
ti/e
ş o a p t ă :
„ e x c e p ţ i o n a l i " ,
Rezultate bune s-au obţinut şi la deosebită. In cele 10 luni cîte au troşani-Sim erla şi retur. c u n o ş t i n ţ ă c u c o l e c t i v u l d e t e a t r u U . M . C . nu mai poate renunfa la c o l e c t i v a l c ă r u i e n t u z i a s m , t ă i e m ,
trecut din acest an. planul dc pres­ In fruntea Întrecerii penlru romor- „ c i n e a r /x/fea s p u n e c ă n u s in i d e a ic i ş i d e a t u n c i n u s - a m a i d e s ­ I n i i l n i r i l e cu ar i a. I n l i l n i t i c a t e le
ceilalţi indicatori. De pildă, sarcina a r t i ş t i p i o l e s i o n i ş t i ?" v o i n ţ ă şl v o i e b u n ă i-a f ă c u t nu
taţii a fost depăşit cu 20 la sulă. cnrea tre n u rilo r cu supru tonaj s-au p a r t n d e el. C u m p u t e a s ă s e d e s ­ s i n i d r a g i şi /n> c a i c* le a ş l c a p h )
statică a fost îmbunătăţită, mnrşru- iar productivitatea munci! cu 22 la I n l r - a d e v ă r , c e i c a r e în a c e a s t ă p a r t ă c î n d d c arc .st c o l e c t i v il Sl. n i c i n i h i l ă s e a r a , o r i c î f s - a r p r e ­ o d a h i p c r e g i z o r u l G h e o r g h e C h i m
tizarea transportului a crescut, re sută. Dc remorcat, că re viziile va­ situat mecanicii de locom livă Frân­ s e a r ă c r e e a z ă c l i p e ilc u d c v ă r a i i î l e a g ă a l i l e a succese, ci ru l î m p r e ­ l u n g i r e p e t ' f i a . S l e i a nu s p u n e că-i şi p e r e s p o n s a b i l u l c u l t u r a l d i n
qularitolea circulaţiei a lost Imbu goanelor au lost de cablate buna. ase Rudcnnu. Slogan Schvemhamci. d e s t i n d e r e p e n t r u s u t e l e d c l o c u i ­ u n ă au c u l e s o t i t e a a p l a u z e pe o b o s i t ă , r lcş i nr ai ca d u g i î n l v- i c o m i t e l u i s i n d i c a l u l u i , M. C a n a c h c
să s p u n ă :
p e
nătătiiă. Cele mai frumoase rezultate au Gheorghe Buşci, Emil Ifjirlu , Umil t o r i d i n O r u ş h c nu si n i a i i i ş t i p i o - s c e n e l e d i n r e i p u n e şi c h i a r tacă D o a r *limtnc%a t u m u n c e ş t e In
fost obţinute de lăcătuşii N icolae V i- Popa şl alţii. l e s i o n i ş t i . S p e c t a t o r i i ş tiu , şi t o t u ş i m a r c a s c e n ă a f c u l r u l u l C C S . d i n a t e l i e r u l u z i n e i iar d u p u - a m i a z ă e — Cu un a s e m e n e a c o l e c t i v ţ i - e
S-au cvicdntiat tn mod deosebii C a p i t a l ă , c i n d d e a c e s t c o l e c t i v îl d r a g s ă m u n c e ş t i t
şau, M ilan Untaru, Ioan Dăian şl F. CRIŞAN Q lu lu ri d c e l e v i i s e r a ' i ş t i c a t e in
operatorii Iulian Buhoi, Constantin Gheorghe Costâchel. corespondent au v e n i t în număr ai/7 d c marc l e a g ă a l i l e a a m i n t i r i f r u m o a s e D o a r a c e s t a n se vor p r e z e n t a cu în ­ LUCIA L i a u