Page 69 - 1963-11
P. 69
TSg. » Dramul socialismului Nr. 27<S7
D eclaraţiile m inistrului com erţului
ex terio r al S.U .A.
NEW YORK 19 (Agerpres). — clarat că acestea îşi pot procura din
Luînd cu vin tu l în fala m em brilor aho ţări occidentale m ă rfu rile pe
C onsiliu lui naţional pentru com erţul care Statele Unite refuză să )e liv re
e xte rior din S.U.A., m inistrul am eri ze. El a prezentat cifre a i p riv ire la
can al com erţului, Luther Hodqcs, com erlul dintre aceste ţări st a che
s-a pronunţai luni, după cum trans mat la „o extindere a co m e rţu lu i
m ite agenţia U.P.I., în favoarea „un ei Statelor Unite cu ţările socialiste".
reexam inări a p o litic ii comerciale a In momentul dc fată în Statele U -
Primirea de către preşedintele Sukarno E venim entele din Irak Statelor U nite fată de ţările socialis nile se manifestă un curent de o p i
nie tot mai puternic în favoarea in
te din Europa de răsărit". M in istru l
american a declarat că silu a lia care tensificării re la ţiilo r com erciale cu
a ambasadorului R. P. Romîne BAG DAD 19 (Agerpres). — semnale de guvernatorul m ilita r ge c ilă lii o declaraţie adresată tuturor a existat atunci clnd Statele Unite lă rilc socialisto. In legătură cu aceas
Căile dc com unicaţie cu Ira ku l neral Mosleh. Printre altele s-a m em brilor p a rtid u lu i in legătură cu au impus re stricţii asupra com erţului ta, bu le tinul „U n ite d States Farm
continuă să fie Întrerupte. Singu anuntat că Intre orele 9 si 16 fora evenim ente!» petrecute In Irak. A u
D J A K A R T A 1 9 ( A a e r o r e s ) . — r o m î n ş i a t r a n s m i s c u a c e s t p r i cu ţările socialiste s-a schimbat News". editat de Asociaţia fe rm ie ri
rele in fo rm aţii despre situaţia din locală) slnt suspendate parţial res to rii lo v itu rii dc stat din Ira k sin i
P r e ş e d i n t e l e S u k a r n o a p r i m i t In l e j s a l u t ă r i c ă l d u r o a s e p r e ş e d i n t e această ţară provin exclusiv din tric ţiile de circulaţie şi s-a ream in ca lifica ţi drept „duşm ani ni poporu „C lim a tu l p o litic din lum e — a spus lor din Des M oincs (statul low a) a
a u d i e n ţ ă pe a m b a s a d o r u l R. P. R o - lu i C o n s i l i u l u i d e Stat al R. P. R o em isiunile postului dc radio Bagdad tit că to|i m em brii „g ă rz ii naţiona lu i". Pe de altă parte. C onsiliul na el — s-a schimbat. Dc asemenea, s-au publicat un artico l în care cerc re
m i n c la D j a k a r t a , P a v e l S i l a r d , î n m î n e , C h e o r g h e C h e o r g h i u - D c j , s i şt din rapoarte ale ambasadelor stră le'*, dizolvate, slnt ob lig aţi să se ţional al com andam entului revoluţiei, schimbot p o sib ilită ţile ţă rilo r socia vizuirea re s tric ţiilo r impuse de S.U.A;
l e g ă t u r ă c u p l e c a r e a sa d e f i n i t i v ă p r e ş e d i n t e l u i C o n s i l i u l u i d e M i n i ş ine din capitala irakiană. Trans prezinte la posturile de p o litie cele conducerea p a rtidu lui Baas din Siria liste de a p lă ti m ă rfurile im portate asupra com erţului cu statele socialis
d i n I n d o n e z i a . P r e ş e d i n t e l e s - a în tri a l R. P. R o m î n e , I o n C h e o r g h e p o rtu rile aeriene şi leroviare con ti tnai apropiate pentru a preda u n i şi guvernul sirian au ţinu t şedrnie din. O ccident". te. A rtic o lu l cerc să sc faefl „paşi
tre ţin u t î n d e l u n g c u a m b a s a d o r u l M a u r e r . nuă să fie Întrerupte. Com unicatele formele, echipamentele şl armele ce consacrate situaţiei din Irak. Com u Referindu-se la Intensificarea rela
transmise de postul de radio Bagdad le au asupra lor. nicatele oficiale, presa siriană (zia ţiilo r com erciale ale ţă rilo r socialiste rezonabili in dom eniul com erţului
confirm ă ştirile că armata controlea rul „A l Baas"), precum şi posturile m ondial".
ln lr-u n alt comunicat se atrage cu alte ţări ale lum ii, Hodges a de
ză capitala şi principalele lo ca lită ţi atenţia populaţiei că este interzisă siriene de radio continuă să exprim e
Lucrările Adunării din tară. In dim ineaţa zilei de 19 apropierea de p o ziţiile ocupata de nem ulţum irea cercurilor conducătoa
noiem brie au mai avut loc schim forţele armate, acestea avind ordinul re siriene fată d» preluarea puterii D e z b a te r ile d in CoErasiileail
G enerale buri de focuri izolate detaşamente să deschidă focul Îm potriva oricărei In Irak de către armată şi fată dc
la Bagdad.
Forţele poliţieneşti
şi
dizolvarea , gărzii naţionale" baasiste.
Cuvîniirt reprezentantului R. P. Romîne ale armatei asigură In prezent res persoane suspecte. Toate permisele Agenţia France Pressc anunţă că p er m a n e n t aS ftî.Â.T.®.
de porlarm ă slnt suspendate.
tabilirea linişte». fostul vicepreşedinte al C onsiliului
N E W YORK 19 T rim isul special tate Internationale, Încheiate inaile Radio Bagdad a transmis în cursul Conducerea generală a pa rtidu lui de m iniştri irakian, Sandi, împreună PARIS 19 (Agerpres). — blema creditelor. A genţia U.P.Î. a ra ţi
Agerpres. C Alexandroaic, tran de a-si fi dobindit independenta. zilei de m arţi mai m ulte comunicate Haas din ţările arabe a dat publi- cu alte trei personalităţi politice, a La 18 noiem brie au avut loc la că punctul de vedere exprim at de
smite : Din parlca R.P. Romîne a luat cu — părăsit la 19 noiem brie M adridul. Paris dezbaterile C onsiliu lui perm a subsecretarul de stat al S.U.A. nu a
Adunarea Generală a O N U . a exa v in tu l prof. Traian Iona$cu. care a Indrcpllndu-se spre Atena. Aceeaşi nent al N A .T .O . In legătură cu pro fost p rim ii favo ra bil de către Ed-
m inat in şedinţa plenară din 18 no arătat că tra ’.atelc In cauză au un In ajunul sosirii lui Erhard la Paris agenţie anunţă c<1 sln t aşleptali In blema schim burilor com erciale Cst- ward Henth. m in istrul com erţului al
curind la Damasc. Angliei, şi de către m in istru l nlace-
iem brie raportul C om itetului nr. fi caracter de universalitate şi. de Vest. La această sesiune au p a rtic i
pentru problem ele ju rid ice cu p ri aceea, ele trebuie să fie deschise tu PARIS 19 (Agerpres) — vcsl-qerm ană asupra „arm onizării po Postul de radio egiptean a anun pat subsecretarul dc stat american, rilo r externe al Canadei, Paul M a rtin ,
vire la o mai largă participare a sta turor statelor. Adoptarea unui ase- Apropiata InU lnire dintre cance litic ii agrare din csdrul Pieţei comu tat că la Cairo a avut Joc o ş»dinlă G corgc Ball, m in istrul b rita nic al co si nu a fost aprobat pe deplin nici de
telor la tratatele m ultilaterale ge nea punct de vedere, a subliniat prof. larul R. F. Germane. Erhard, care va ne". Această problema — care după specială a C onsiliului executiv al m erţului, Healh, şi m em bri ai altor reprezentanţii altor ţâri ale N .A.T.O ;
nerale Încheiate sub auspiciile Ligii Traian lonaşcu, ar constitui o con sosi la Paris la 21 noiem brie, $i cum se ştie constituie o sursă de R A U. In care a fost examinată si guverne occidentale. Agenţia Franco In declaraţia sa. m in istru l afaceri
tuaţia din Irak. Preşedintele Consi
N a ţiu n ilo r. După cum se ştie. această trib u ţie la dezvoltarea D reptului In preşedintele Franţei, de Gaulle, se divergenţe Intre cele două ţări mem liu lu i executiv, A ii Sabrl. a decla Prcssc relatează că în in te rven ţia sa. lor externe al Canadei a arătat că
problema interesează in mod deose ternational şi la codificarea sa în află In centrul ‘ atenţiei observatori bre ate Pielei comune — va consti rat că tn centrul dezbaterilor a stat Ball a insistat asupra cererii S.U.A „este In interesul ţa rilo r occidentale
lor p o litic i din cele două capitale
„Paris Jour",
pol r iv it ziarului
tui.
bit statele recent eliberate care do lesnind totodată o aplicare unilorm ă — Paris si Bonn. ln lr-u n in te rviu „p rin cip a lu l subiect sl co n vo rb irilo r problema „a ju to ru lu i pe care R.A U. de a se realiza o coordonare mai să aibă legături com erciale cu ţă rile
resc să participe la o scrie de tra a p rin cip iilo r sale. acordat zia rulu i francez „Le Figaro", pe care preşedintele de G aulle le va I ar puica da poporului irakian, sin slrinsă Intre ţările occidentale în ce răsăritene. O rice restricţie m enită să
Erhard a declarat că „nu este fn- avea joi şi vin e ri cu cancelarul gurul In măsură să hotărască asupra priveşte com erţul cu ţările socialiste, îm piedice acest comerţ nu poale de-
tlm p lă to r" faptul că prima sa vizită E rln rd ". pro priu lu i destin*. rcafirm înd poziţia americană tn pro- cit să dăuneze clim a tu lu i dc destin
I» C o m ifeb il p o litic In calitate d? cancelar este Îs Pa R»ferindu se la re la ţiile dînlre dere care a începui să apară".
rts. El a explicai că această vizită Franţa şi R. F. Germană In ansam După cc secretarul general al
confirmă im portanta mare pe care
NEW YORK 19 — T rim isu l spe ar corespunde In cel îm i Înalt grad blul general al blocului nord-atlan- N A T O ., S likker, a făcut sinteza tu
cial Agerpres, C. A lexandroaie intereselor fundamentale ale tuturo r el o acordă „prieteniei şi con cilie tîc, m inistru] de externe francez. Sesiu n ea anuală a Consiliului turor in te rv e n ţiilo r .sesiunea s-a în
transm ite : popoarelor şi ar contribui la solu rii" dintre Franţa si Republica Fe Couve de M u rville , ln lr-u n Interviu cheiat, după cum relatează France
In Com itetul P olitic al A du nă rii ţionarea problem ei dezarm ării gene derală Germană. Cancelarul a ară acordat ziarului vesl-germ an „D euts O, E, C . D, Pressc, „fără a sc lua vre-o hotâ-
Generale au continuat dezbaterile In rale şi totale. S il’.ilndu-se In mod tat Insă că In lre guvernele acestor che Zeltung". declara că, la apro rire ".
ju ru l proiectului de rezoluţie In le lonn pe această poziţie, guvernul două ţări există .anumite probleme piatele convorbiri Je la Paris, can PARIS 19 (Agerpres). — străduiesc să obţină la conferinţa de
gătură cu convocarea unei confe rom in pleacă de la considerentul că asupra cărora nu sîntem pe deplin celarul Erhard nu va fi pus In si L i Paris s-a deschis sesiunea anua la Paris „o coordonare a p o litic i: Problema com erţului Est-Vest va fl
de acord".
rin ţe pentru semnarea un?i conven existenta arm elor nucleare, crestirea tuaţia „de o alege Intre Franţa şi lă a C onsiliului m inisterial al OECD com erciale a O ccidentului" fată de reluată în discuţie la sesiunea anuală
ţii asupra in te rzice rii armelor nude- continuă a stocu rilo r de asemenea E xplicînd pe scurt în ce constju (O rganizaţia europeană de coopera ţările socialiste. Această acţiune, a C onsiliului O.E.C.D., care ore Ioc
Statele U nite". Dar, a precizat m i
ere şi termonucleare. arma şi a riscului folo sirii lor con aceste divergente, Erhard a preci re economica şi dezvoltare) cu un spun» M lddleton. „v in e ln lr-u n mo la Paris în zilele de 19 şi 20 noiem
M arca m ajoritate a delegaţilor a:i stituie o gravă am eninţare pentru zat că pentru realizarea „u n ită ţii nistrul de externe francez tn acelaşi raport prezentai de secretarul gene ment clnd industriaşii din Germ a brie, precum şi la viitoarea în lru n ire
s p rijin it proiectul in iţia l de Etiopia toate popoarele lum ii. timp, guvernul francez se menţine ral al organizaţiei, T h o rk il Kristen- nia occidentală. Marca B ritanic. Fta
şi alte 17 ţă ri afro-asiatice. Delegaţia rcmtnă, a arătat v o rb i Europei" (occidentale) este necesară, pe poziţia sa adoptată tn cadrul sen. p riv ito r la dezvoltarea econom i lia şi. în lr o oarecare măsură Fran a C o nsiliu lui m inisterial al N A.T.O.,
In cu vin tu l său, Ion D itcu , dele torul. consideră că interzicerea fo In prim ul jin d , înţelegerea franco- N A T O . că tn ţă tile membre nle aceste: o r ţa, îşi îndreaptă tot roai intens p ri care se va deschide la Paris în luna
gatul R. P. Romîne a declarat că lo sirii arm elor nucleare şi term onu ganizaţii. Kristenscn a m enţionai o v irile spre comenzile din răsărit". decembrie.
guvernul rom ln s-a pronunţai In cleare ar însemna un nou pas pe îm bunătăţire a con ju ncturii econom i
numeroase ocazii in favoarea inter- calea pozitivă si realistă a regle ce In S.U.A. şi Marea Britanie, dar
zicerii fo lo sirii arm elor nucleare şi m entării m arilor probleme interna- Procurorul general a cerut ridicarea a avertizat în legăiruâ cu creşterea
termonucleare, co n sid irin d că acesta lionale prin negocieri. accentuată a p re tu rilo r In unele sta Congresul
imunităţii parlamentare a lui Strauss te membre, mai ales în Franţa şi 99
Italia.
BO N N 19 (Agerrprcs). — revistei „D er Spiepel" şi a colabo Ceorg» Ball, subsecretar de stat CC
în trevederea din tre G oulart P rocurorul general dc la Bonn a ra to rilo r acesteia. al S.U.A., ocuplndu-se de colabora împotriva şarlataniei
cerut în mod oficial Bundestaqului
Referindu-se la cererea procuro rea Intre ţă rile mermbre ale organi
ş i A. H arrim an să ridice im unitatea parlamentară ru lu i general de la Bonn, agenţia zaţiei, a spus că „pu ţine persoane
Iul Prânz Josef Strauss, fost m inis DPA subliniază că, In prezent. Strauss pot spune că anul care se sfirşeşte
BRASILIA 19 (Agerpres). — surse se relevă că H arrim an a e xp ri tru de război al R.F. Germane, pen nu se buCTiră dc s p rijin u l cercurilor a fost un an foarte bun pentru co l a W a s h i n g t o n a p r o s p e c t u l , „ c o r c c t e a - c u r i n d d e c l a r o t d e
Intre preşedintele Braziliei, Joao mat neliniştea provocată tn S.U.A. de tru a 1 se putea intenta o acţiune Influ'enle de la Bonn, In tru clt po laborarea economică atlantică". a v u t In c z i l e l e a c e s 7â d t s a r m o n i a u n d e A g e n t u r a p e n t r u m e
ziţia Iul în unele problem e „este în Corespondentul din Paris al zia t e a „c o n g r e s u l î m p o lo r e l e c t r o n i c e d i n d i c a m e n t e şi a t l m e n -
G oulart, şi subsecretarul de stat al acţiunile întreprinse în A rgentina şl ludiciară in legătură cu m ăsurile
'■onlradiclic a i politica guvernului ru lu i „N e w Y ork Tim es", Drew M id t r i v a ş a r l a t a n i e i " , c o n c o r p u l o m e n e s c c u a - to d r e p t „ c o m p l e t
S.U.A., A v e re ll Harrim an, a avut loc, Brazilia îm potriva unor societăţi ame luate de el anul trecut îm potriva federal şl a partidelor de coaliţie". dleton, scrie că Statele Unite se v o c a t d e A s o c i a ţ i a l u l o r u l i m p u l s u r i l o r I n e f i c a c e " ,
Ia 19 noiem brie, o Întrevedere. După ricane. El a m enţionat în mod deose m e d i c i l o r şi A g e n ţ i a u n d e l o r s c u r t e \ Cos- FQpt şi m a i g r a v ,
cum sc ştie, subsecretarul de stat bit, p o triv it agenţiei, rezilierea con p e n t r u m c d i c a m o n l e l u l a p a r a t u l u i : 3 0 0 m u l t e d i n a c e s t e b a l
al S.U.A. a participat săptămina tre tractelor petro life re dintre A rgentina şi a l i m e n t e d e p e l i n d e d o l a r i . „ M a g n c - s a m u r i şi a p a r a t e , In
cută Ia conlerinta C o nsiliu lui econo şi o seric de societăţi străine pre g ă g u v e r n u l f e d e r a l , t r o n u T , u n a p a r a t a l a t ă d e i n e l i c i e n l a
mic şi social inloram crican de la Sao cum şi naţionalizarea unor societăţi c a u r m a r e a u n e i a n p e n t r u v i n d e c a r e a ş l s c u m p e t e a lo r s l n t
Paulo (In Brazilia). In prezent In în Brazilia. P o trivit agenţiei, pre c h e t e a u n e i c o m i s i i r e u m a t i s m u l u i , s u p u a d e s e a şi f o a r t e v ă
s e n a t o r i a l e c u p r i v i n e p a c i e n t u l u n e i ş e t ă m ă t o a r e . A s t l c l . d e
drum spre ţară, el s-a op rit la Bra şedintele G oulart a afirm at că în
re la i n d u s t r i a f a r fii d e ş o c u r i e l e c t r i p i l d ă , a ş a n u m i t e l e
silia pentru o întrevedere cu preşe Brazilia urmează să fie naţionalizate
m a c e u t i c ă . A n c h e t a a c e „ p e n t r u a - l t r a n s „ d r o g u r i s u l l e l e ş t i "
dintele Braziliei, alte societăţi particulare „legate de s t a b i l i t c ă a m e r i c a n i i p u n e i n t r - o s t a t e s u c a r e c h i p u r i l e , t r a n s
Referlndu-se la surse diplom atice, securitatea naţională". Totodată,
c h e l t u i e s c a n u a l 250 f l e t e a s c ă c a r e H l a c e f o r m ă p e r s o a n e l e l i p
agenţia U.P.f. menţionează că în G oulart a adus în discuţie un plan m i l i o a n e d o l u n p e n s i t e d e v o i n ţ ă in oa
cursul co n vo rb irii au fost abordate elaborat de m in istrul finanţelor al tr u m e d i c a m e n t e l i p meni p l i n i d e e n e r
problem e ale re la ţiilo r dintre cele Braziliei, Pinto, p rivin d elim inarea s i t e d e v a l o a r e t e r a Aspecte g i e , d ă u n e a z ă o r g a
două ţări, inclusiv problema a ju to ru perico lului de in fla ţie din tară, plan p e u t i c ă . In a l a t ă d c n i s m u l u i l ă s i n d u r m e
lu i S.U.A. pentru Brazilia, suspendat care vine să înlocuiască proiectele a c e a s t a , c i c h e l t u i e s c ale c a r e a d e s e a n u se
a p r o a p e u n m i t i a / d m a i v i n d e c ă .
de către guvernul nord-am erican tn legale de aju to ru l american suspen modului de viafă
d o l a r i ir e n l r u h n c t u r i , V i a t u l v i e n e z ,.D ie
luna august anul acesta. Din aceleaşi dat.
e l i x i r e , c u r e d e î n t i P r e s s " , c a r e a p u b l i
capitalist
n e r i r e ş i s l ă b i r e , v i c a t u n a m p l u repor-
t a m i n e , h o r m o n i , i n l a j (lin S t a t e l e U n i t e
Argentina ; Acţiune judiciară împotriva j e c ţ i i I n t r a g l a n d u / a - In a c e a s t ă c h e s t i u n e ,
r e e tc ., d c a c e e a ş i s ă - ş i d e a s c a m a c ă a r a t ă c ă u n a d i n c a u
s c s i m t e m u l t m a i
La c o n g r e s ,
v a l o a r e .
a zece companii petroliere străine f u n c ţ i o n a r i a l M i n i s b in e " . O h n n ă d i n z e l e p e n t r u c a r e a m e
r i c a n i i c h e l t u i e s c a t i l
t e r u l u i S ă n ă t ă ţ i i ou C h i c a g o a r e u ş i i s ă d e m u l ţ i b a n i p e n t r u
BUENOS AIRES 19 (Agerpres). — le-au plătit în cei cinci ani cît au p r e z e n t a t nu m a i p u v l n d â in s c u r t t i m p v r a c i şi m e d i c a m e n
G uvernul argentinian a înaintat aclivat pe te rito riu l A rge ntin ei şi a ţ i n d c 60 d i t e n l e 5 000 e x e m p l a r e d i n - t e l e lo r î n ş e l ă t o a r e ,
i r - o „ m a ş i n ă d o d i a g
tribunalelor o acţiune îm potriva a daunelor aduse economiei naţionale „ a p a r a t e d c v i n d e n o s t i c a u ta u r e i u i d e r e z i d ă fn c o s t u l r i d i
zero companii petroliere străine, ale ca urm are a depozitării neadecvate c a t ", c u r e s e g ă s e s c 8 7 3 d o l a r i b u c a t a . c a i a l t r a t a m e n t u l u i
cu m i i l e Jn m a g a z i n e .
căror contrarie au fost anulate, pen a petrolului şi a exploatării nera- m e d i c a l ş i s p i t a l i c e s c
In p a s c u r i t m u l v r e I n t r - u n r e f e r a t p r e
tru a sc stabili volum ul indem niza lionalc a zăcăm intelor petrolifere. z e n t a t c o n g r e s u l u i , dr. şl a l m e d i c a m e n t e l o r
m ii, f a b r i c a n ţ i i a c e s d i n S . U . A . O a n c h e t ă
ţiilo r pe care statut trebuie să le In acţiunea înaintată ju stiţie i, se to r a p a r a t e a u t r e A n n i s , p i e ş e d i n l c l c o C o n g r e s u l u i a m e r i
plătească acestor sociotăli. După subliniază că proasta exploatare de c u t la p r o d u c i ia d e A s n c l a / i e t m e d i c i l o r , c a n u s t a b i l i t d c p i l
rum transm ite agenţia France Pres- către societăţile străine a acestor a r a t ă c ă ,.k r e b i o z o - d ă c ă c o s t u l I n b r i c ă -
masă, d e z l ă n ţ u i n d t o t
se. m inisterul argentinian de finanlc zăcăminte, a adus serioase p re ju d i n u U , l u j r i e m u h f o rii a o m i c d e t a b l e
o d a t ă o c a m p a n i e d e l o s i t Iq t r a t a m e n t u l
a ofe rit ca statul să ramburseze toa cii patrim oniului naţional. t e a l e u n u i c u n o s c u t
ş ă n ţ a t ă d e r e c l a m e
te* cheltuielile făcute de aceste so G uvernul argentinian o cerut, in c a n c e r u l u i , e s t e u n a d i n s o m n i l e r , r e v i n e p t o -
cietăţi sub form ă de instalaţii, lu acelaşi timp, rambursarea tuturor In p r e s ă , la r a d i o şi c e l c m a l m a r i c x - d u c ă t o r u l u i la 65 d e
crări s» servicii. In acelaşi tim p însă. mumelor vărsate societăţilor străine t e l e v i z i u n e , penfru a c r u c h c t i l a l e s e c o l u c e n ţ i . L i ie v i n d e
stalul argentinian a cerut scăderea de către societatea de stat „Y aci- î n ş e l a p c p a c i e n ţ i i lu i n o s t r u . A c e s t m e I n s ă f a r m a c i i l o r p e n
din suma destinată despăgubirilor mienlos Petroliferos Fiscates" ca pla n u iv j . d i c a m e n t „ m i r a c u l o s " , tr u 3 9 .3 0 d o l a r i , c a r e
r c -
la
lor
r f n d u l
Ic
a im pozitelor pe care com paniile nu tă a p e tro lu lu i extras. A s t f e l , a f o s t p i c - la c a r e a u r e c u r s m i i
D e m o n s t r a ţ i i a l e o a m e n i l o r m u n c i i d i n P a r is î n s p r i j i n u l r e v e n z e n l a l un „ osci/o- d e c a n c e r o ş i d i n S t a v i n d b o l n a v i l o r la
d i c ă r i l o r p r i v i n d m a j o r a r e a s a l a r i i l o r . t e l e U n i t e , a f o s t d c p r e ţ u l d e 65,38 d o l a r i .
tron°, c a r e , s p u n e
I N F O T O G R A F I E . D e m o n s t r a ţ i a s a l a r i a ţ i l o r d i n m a g a z i n e l e p a r i
m itin q care a avut Ioc Ia M exico
V A R Ş O V I A . — D u p ă c u m t r a n s tui sindicat şi recunoaşterea şi a- z i e n e
m i t e a q c n f i u P A P , în o r a ş u l W ro- nlicarca in practică a dreptului fe program ul său electoral. V orbind Iii
c/ov s - a u d e s f ă ş u r a t l u c r u r i l e c e l u i meii la salariu egal cu al bărba Ia(a celor 70.000 de participanţi la Mişcări de protest t u r ă c u o t r ă v i r e a u n o r m u n c i t o r i
d e - a l X X I I - l e a Congres a l t e r a p e u tulu i pentru muncă egală. m iting, el s-a pronunţat în favoa COMETA CARE DA DIN...
rea luptei pentru pace şi dezar d i n t r - o f a b r i c ă d c c e a s u r i . C a u r
ţ i l o r p o l o n e z i . A u luu l p a r t e a p r o ATENA. — In lr-o corespondenţă împotriva regimului COADA
mare, pentru interzicerea arm ei nu m a r e a e m a n a ţ i l o r n o c i v e d c h e n -
x i m a t i v 1.000 d e m e d i c i d i n It P- din Atena, zlarut brita nic „F in a n N E W Y O R K 19 ( A g e r p r e s ) . —
j P o l o n d , p r e c u m şi oameni d e ş t i i n cial Tim es" precizează că In cursul cleare. Betancourt O c o m e t ă c a r e d ă din... c o a d ă zo/, l o l o s i l e la c n n t c c ţ i o n u r c a c a
ţă d i n R. S C e h o s l o v a c ă . R D. G e r prim elor ş^plc lu ni ale acestui an. SAIGON. — Agenţia United d r a n e l o r . o p t m u n c i t o r i a u s u l e r i t
m a n ă , U n i u n e a S o v i e t i c ă . D in p a r Press International anunţă că Ja CARACAS 19 (Agerpres). — s l i / n e ş l e In p r e z e n t s e n z a ţ i e in r i n i n t o x i c a ţ i i d e p c u r m a cărora şi-an
l c a R P . R o m i n e a u p a r t i c i p a i p ro I. mes P. Collins. comandantul şef al După cum transm ite agenţia UPI, d u r i l e a s t r o n o m i l o r . C o m e / i i , n u m i t ă p i e r d u t v i a ţ a . A l ţ i m u n c i t o r i au lo s t
dr. V i o r c l G r i q n r c , d e la C l i n i c a forţelo r m ilitare americane in zona Frontul de eliberare naţionala din „ B u r n i ţ a m 196 0 II", l u s e s e v ă z u t ă I n t e r n a ţ i i n s p i t a l in s t a r e g r a v ă .
M e d i c a l a q I M F. C l u j şi c o n t . dr. P acificului, a sosit in lr-o vizită de V enczuelj (F.A.L.N.) a difuzat lu ni pentru p r i m a o a r ă In 1930 d a r e r a
,5/c/on Bcrceanu. d i r e c t o r a d j u n c t două zile in V ietnam ul de sud un marc număr de maniteste pe c o n s i d e r a t ă c a u n „ c a z n o r m a l " . PEŞTERA DE GHEATA DIN
ş l i i n l i l i c a l C l i n i c i i I n s t i t u t u l u i d e ROM A. — La Roma îşi coniinuă străzile oraşului Caracas, tn care A n u l a c e s t a I n s ă a s t r o n o m u l b e l g i a n MUNŢII TIAN-ŞÂN
M e d i c i n ă I n t e r n ă al A c a d e m i e i lu crările cea do a 12-a conferinţă FRUNZE 19 (Agerpres). —
exporturile Greciei tn ţările Pie cheamă la declanşarea unei greve D a n i e l M a l u i s e a c o n s t a t a t c ă c o a
R P . R a F.A.O. — O rganizaţia N a ţiu n ilo r H idroineteorologii sovietic» au des
ţei comune au reprezentat doar 20 generale dc protest im potriva ale d a c o m e t e i B u r n i ţ a m , c a r e a r e o l u n
BUENOS AIRES. — La Buenos la sută din volum ul lo ial al expor U n ile pentru alim entaţie şi a g ri g i m e d e 2 .8 8 0 .0 0 0 Iun., o s c i l e o / â r i t coperit in m unţii Tinnşan o peşteră
A ircs s-a anunţat că viceprcşcdin- tulu i său. faţă de 33 la sută tn cultură B R. Sen. directorul ge g e rilo r antidem ocratice care urmea dc gheată situată tn «ipropieroa v lr-
lele R epublicii Argentina, Carlos perioada corespunzătoare a anului nera! al FA.O ., luînd cu vin tu l la ză să aibă loc la I decembrie in m i c la i n t e r v a l e d e p a t n i z i l e şi fu tili Ilnn -Ţ cn gri, la o in ă llim e de
Pereltc, a contram andai vizita pe precedent O situaţie sim ilară se şedinţa din t Ii noiembrie, -a su b li Venezuela. in c a d r u l u n u i u n g h i d c 13 g r a d e . 5.200 m etri deasupra n ive lu lu i m ării.
care urma s i o Iacă săptămina a- observă şi în ce priveşte exportu niat necesitatea îm bun ătăţirii si In aceeaşi 2i m em brii ai F.A.L.N. F . x p u n i n d u - ş i o b s e r v a ţ i i l e in „ A s t r o Cercetînd gheţarul de munte In ll-
ceasla in S.U.A. şi in rile va tari rile Greciei In alte ţări occidentale. tuaţiei alim entare a ţă rilo r slab au ocupat două staţii de radio din n o m i c u l J o u r n a l " , M a l a i s e , c a r e l u cek. al doilea din lume c«t mărime
lallno-am eriranc. In tr-u n mesaj a- dezvoltate, care, a spus el, au ne ci c a z ă la o b s e r v a t o r u l a s t r o l i z i c cendiu care este v iz ib il de la o de
W ASH IN G TO N . — Senatorul capitala Venezuclei şi au difuzat pc ci au descoperit săli a rtificia le aşe
dresat preşedintelui S.U.A., John democrat Slcphcn Yonnq vorbind voie de mai bune conditiuni de S m i t h s o n i u n şi la o b s e r v a t o r u l u n i părtare de zeci dc kilo m e tri. După
Kcnnedy, vicepreşedintele Argen comerţ. Exprim indu-şi îngrijorarea calcă undelor apeluri la Intensi za i* pe două caturi. B oltite acestor
in senatul american în problema fală de faptul că „disproporţia d in v e r s i t ă ţ i i H a r v a r d , a r a t ă c ă In a c e s t e cnm transm ite agenţia France Prcs-
tinei s a scuzat pentru îaplul că nu a ju to ru lu i neutru străinătate, o de ficarea acţiu nilor de protest fală dc i n t e r v a l e c o a d a c o m e t e i s e d e s f a c e se, la fala locului au sosit unirăţi săli, sp rijin ite pe coloane do ghea
poate participa la m anifestaţiile clarat că „d icta tu rile lut Franco tre consumul alim entar al regiuni regim ul antipopular al preşedintelui In m a j m u l t e „ c o d i ţ e " , c a r e a p o i s e de pom pieri din numeroase or«işc tă. au înălţim ea unei clă diri de 10 12
orqanizatc săptămina aceasta la lo r dezvoltate şi cel a) restului lu betancourt. P o trivii agenţiei, au tori etaje.
in Spania şi D uvalicr în H a iti sini î n t r e g e s c î n a i n t e d c î n c e p e r e a u n u i ale M exicului, precum şi echipe de
M iam l în cinstea R epublicii A rge n m ii tinde să crească', Sen a pre tăţile vcnezucleno continuă campa ÎN BASUTOLAND BîNTUIE
exemple negative ale te lu lu i cum n o u c i c l u d e p a t r u z tlc . pom pieri specializat». A u to rită ţile au
tina din cauză că prezenţa sa este conizat „o soluţie pe plan m ondial nia de represiuni îm potriva clem en FOAMEA
se aplică acest program ". UN PUTERNIC INCENDIU LA declarat că incendiul ale cărui cau
necesară cu p rile ju l deschiderii se prin stabilirea unui plan de ansam telor democratice din tara, Reterin- ze nu au putut li încă descoperite, L O N D R A 19 ( A g e t p t e s ). —
„Propun, a spus senatorul Young. REZERVOARE CU BENZINA
siu nii cxlra ordinsrc a Congresului blu". Sen a cerut ca ţările dezvol du sc la noile arestări care au avut nu va putea fi stins Înainte de 43 In u n c i e r e g i u n i a l e p r o t e c t o r a
să suprimăm acel ajutor care intă loc în ultim ele zile in Venezuela, CIUD AD DE M EXICO 19 (Ager- t u l u i e n g l e z D a s t u l n l a n d b i n h n e f o a
(parlam entului) arqenlincan. reşte fascism ul". tate să ţină seama de Im portanţa pres). — dc ore. fn ve
LONDRA. — Sindicalul naţional MEXICO. — Guslavo Diaz Or- vitală pe care o are com erţul pen agenţia menţionează că pînă in mo La ralinăria Pcmex din Atzca- IN URMA EMANAŢIILOR m e t e a . D e ş i s c iau m ă s u r i
tru ţările slab dezvoltate. mentul dc fată au fost întem niţaţi derea a p r o v i z i o n ă r i i c u a l i m e n t e a
al lu cră to rilo r din comerţ şi reţeaua daz, fostul m inistru de interne al polzalco (M exic) s-a produs lu n i sea NOCIVE DE BENZOL
Preşedintele R epublicii Tanga- peslc 800 de membri al Partidului r e g i u n i l o r î n f o m e t a t e , aceste m ă s u r i
de desfacere din A nglia a dat re M exicului, candidat la postul dc ra o puternică explozie care a cu G E N E V A 19 ( A g c i p r c s ) . —
nika, Julius N yererc. a chemat in comunist şi ai M işcării re vo lu ţio s i n i i n s u f i c i e n t e .
cent p u b licită ţii o declaraţie în care preşedinte din partea P artidului re cu vin tu l său )a „un atac p la n ifi prins patru rezervoare eonţinhul 6 In o r a ş u l C h o u x d c F o n d s , u n u l f o a m e t e a d i n D a s u t o l a n d a l ă c u t
cerc majorarea salariilor pentru voluţionar in stituţional de quver- cat la n ive lu l mondial îm potriva nare de slinqa, în rin d u rile cărora m ilioane litr i benzină pentru «avioa d i n c e n t r e l e i n d u s t r i e i e l v e ţ i e n e d e v i c t i m e fn r i n d u r i l e p o p u l a l i e i a f r i
to ii cei 365 000 de membri ai aces nămlnt, a prezentat in cadrul unui sărăciei". 60 adă mai m ulţi membri ai Con ne. Explozia a fost urmată de un in c e o s u r i , a î n c e p u t un p r o c e s In l e g ă c a n e .
gresului (parlam entului) vcnezuelean.
40.06b
Redacţia şl adm inistraţia ziarului str. 6 M a jtle or. 9, leleton 158b, 12 75, 15 85, 20 78. Taxa plătită în oum eiar conlorm aprobării D iie e lic l G enerale P .ll.R . or. 203.328 din 0 no ie m brie 1949. — T iparul» întreprinderea P olig ialică Hunedoera-Dcva.