Page 70 - 1963-11

PROLETARI DIN TOATF JARIIT*. U N IŢ I-V A I
Ş e z ă lo H cu ltu ra le E x cu rsu
CZZ 25
In comuna Blăjenl au loc cu re­ In o c e s t a n c o l e c t i v u l 7 e x c u r s i i cit a u t o c a r e l e tSI
gularitate şezători culturale caro p m l i a p a l hi n
d c m u n c i i c ri. t e h n i c i e n i O . N T a u
sllm esc un vin inleres p rin lrc lo ­
şi inrţineri d e Iu l l x p l o n - p c s l c 3 0 0 dc. o a m e n i ai
calnic: Devenite de acum lin d ifio -
t u r c a m i n i e r ă A n i n o u s a m u n c i i d e i:i m i n a A n i -
nale, ele sc organizează sâplă'minal* n a v u t p r i l e j u l s ă c u ­ n o a s n . Aceste e x c u r s i i
la biblioteca comunală şi in satele n o a s c ă m u l t e o b i c e i i v e uu fox/ o r g a n i z a t e d e . i r
aparţinătoare. m .
i n d u s t r i a l e d i n Iară . c ă t r e C . C S . p e n l r u h a r ­
Zilele trecute, o astlel de şezătoa­
nu ii le o r a ş e in p l i n ă n i c u l c o l e c t i v a l m i n e i &
re a avut loc In satul Vulcan, la
d e z v o l t a r e p r e c u m şi n u - A n m n a ^ b . c a r e in a n u l
şcoală. Cu acest p rile j Iov. Emi- e c a ă H
m c r o a s c I nc uri p i t o r e ş t i 19-52 s - a c l a s a t p e p r i ­
lion Rolelor, prolesor dc limba romi- d i n i c n h i n i l c m u n t o a s e m u l l o c in î n t r e c e r e a
nă. a prezentat aspecte lin viaţa
W t^TCi**to&«?PPIIVIIPPIVIVV99MVIVI şi opera lui M ih ai Emmcscu, Inso şi d c i>c l i t o r a l La c e l e p e r a m u r ă .
Iile de recitări. Apoi, s-a desfăşurat Z Z Z 2 D C Z Z Z Z C Z Z 2 D C Z 7 Z 2 ? C Z Z Z D C Z Z Z D C Z Z Z D C 2 Z 2 D C C 7 7 2 D PN
o călătorie pe hartă cu tema „Cele
mai im portante centre industriale Pe scurt de la corespondenţi
din lara noastră". Despre acestea a ' S -
vo rb it tov. prof. Gheorghe Ştefan.
Anul XV. Nr. 2768 JOI 21 NOIEMBRIE 1963 4 pagini. 20 bani Şezătoarea culturală s-a înciudat 9 M agazinul O.L.E. nr. 4 din oraşul regional Pe­
cu un frumos program de cinlocc troşani se bucură dc o bună apreciere din partea gos­
din folcloru l nou, interpretat de ar­ podinelor care vin aici să sc aprovizioneze cu rele
tiştii am atori ai satului. necesare. A§j sc explică faptul că pe luna octom brie
regatelor C i PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT M IIIE Ţ CORNEL o.c. magazinul şi a depăşit planul dc desfacere la le ­ rn jîS a s S C ţî ţ|i
gume şi fructe a i 01.500 Ici. (L Cliiraş).
directorul Ş colii de B ani —
B lăjeni ® Echipele de control obşlesc din cadrul uzinei H JS\
A
in Sectorul de investiţii al Lupeni Cumpărări dc animale „V ic to ria " Călr-n, au făcut zilele trecute o depUsoro
la un ităţile com erciale clin oraş. Cu acest p rile j mem­
b rii com isiilor au făcut o serie de propuneri menite
inaepiiniî i de metal acesta cu mult spor. Sub îndruma rea organizaţiei dc partid, el a luat M ajoritatea gospodăriilor agrico­ să ducă la îm bunătăţirea a c tiv ită ţii comerciale clin
C olectivul sectorului nr. 7 invc st iţii al E M . Lupeni a m uncit anul
Călău (fosil Ceaşca).
cele mai eficiente măsuri de gene ralizarc a experienţei înaintate, rid i- le colective de pe r.r/a oraşului re- o Deservind bine cum părătorii şi fiin d a p rovizio­
qionol Hunedoara acordă o
mar»
(Tu ocazia şedinţei corni te lu lu i de cu (care răspunde de zona cuptoru­ carca brigăzilor râmase in urmă la nivelu l celor fruntaşe şi folosirea ju - alcntic creşterii e le ctivu lu i de ani­ nat cu un bogat sortim ent de m ărfuri magazinul a li­
partid de lei lam inorul de 450 mm lui). dicioasă a u tila je lo r. S-au organizat schim buri de experienţă in tre şefii male. Principalul m ijlo c de creştere mentar nr. C Petroşani şi-a în d e p lin ii planul dc des­
al CS. Hunedoara, ce a avut loc In Tot la lim a dc sîrmă. în ziua dc de brigăzi, s-a făcut o repartizare raţională a forţei dc muncă calificată, a acestor elective este cumpărarea facere in prim ele 10 luni ale anului in proporţie dc j
luna oclom brie. conducerea tehnico- 1 ap rilie, din neglijenta lăcătuşului s-a în tă rit asistenta (clinică şi o ri dc cîlc ori sa u manifestat deficienţe, cu ajutoru l creditelor acordate de
a jutoru l fonduri
călrc stat si
cu
s-au organizat con slă luiri cu m em brii brigăzilor pentru a se stabili măsu- 113 la sulă. Tot in această perioadă au lost realizate
adm m isîrativă a lin iilo r de sîrmă şi M ilio i Kcrczsi, s-au topit lagărele lor proprii. Pinu in prezent de p il­
rilc dc îndreptare. In plus, mai tre buie adăugat că preocuparea pentru econom ii la che ltuielile dc circulaţie in valoare de
p ro fiic fine a prezentat un referat M org oil la caja nr. 12. In luna iulie, da. au fost cumpărate 291 de vaci
ridicarea n ive lu lu i de cunoşlin|e pro iesionalc ale oam enilor şi buna or-
cu p riv ire la preocuparea penlru bu­ la caja nr 21. s-au dislrus consecu­ şi ju n in ri, 009 vitele, G4G oi, 110 13000 Ici (C. Joan). 3 “
ganizarc a în trece rii socialiste au lăcut ca cele 5 reincârcătoarc cu scroafe penlru prăsită ele
na în lre lin e rc a u tila je lo r mecanice tiv 0 bucşe dc lagăr din cauza ob tu­
bandă, maşina dc încărcat şi celelalte u tila je să fie folosite din plin. Aşa
51 aprovizionarea cu piese dc rezer­ rării o rd in u lu i diuz.ei de intrare a
uleiu lu i. Aceasta, deoarece m aistrul sc lace că productivitatea m uncii a crescut lună de lună. iar in ziua de l i Peireî/r îs
va. Din ele se poale vedea că au lost 10 noiem brie, s-a înregistrat cel mai de scamă succes : îndeplinirea pla- foi purtători ai insignei „Prieten al cărţii
aplicate in accaslă diroclio o sca­ dc schimb, n-a controlat cu ntonlic s e z o m s l
m otivu l arderii prim ei bucşe. nulul anual la to ţi in d icii.
mă de măsuri bine gîndilc. Spre exem ­ I?. MEIUŞ La biblioteca clu bu lui din Uricani m uncitoarea S ilvia C alislrau. m i­ r e c e
plu, pentru buna riospodărire a pie­ La lin ia lină. echipa condusă dc corespondent nu fost înscrişi in ncest an pentru nerii loan Poamă. Gheorghe A le ­ La baza dc a
selor si m aterialelor, s a u construit Chcorqhe C uibul a montat la ccli- concursul ,.Iu b iţi cartea" un număr xandru şi a lţii dc la mina U ricani provizionarc şi
şi amenajat cu forte p ro p rii magazii sclc dc secţionare a d ispo zitivului de Autobaza I.R.T.A. Sebeş dc HO tineri, cu care au lost pur­ D iscuţiile purtate au scos în relief desfacere a U n iu­
d c depozitare. S-a aplicat sistem ul frîn a ie b o lln ri n i 2 - 3 mm. mai mici tate trei discuţii finale. Piuă acum dragostea şi pasiunea tin e rilo r din nii regionale a
decît cele necesare. Iu felul acosta s-a au p rim ii insigna ele ..Prieten al câr- U ricani p rn lm a-şi ridica neconte­
de predare a sculelor pe bază de in* A nu l acesta colectivul autobazei I.R.T.A. Sebeş a pus un accent elco- cooperativelor de
ajuns la ovali/.arca tuturo r găurilor tii" 93 de tineri. nit nivelu l p o litic şi cultural consum din oraşul
ven la r celor care le folosesc şi a schit pe buna întreţin ere şi funcţio narc a parcului auto. A ntrenai! în P rintre tin e rii care au p rim ii re­ R. BALŞAN
m aterialelor pe bază dc bonuri sem­ şi deci la deranjam ent. O vină o are întrecerea socialistă, conducătorii auto. s-au străduit să folosească la cent accaslă insignă se numără corespondent Deva au sosit z i­
nale dc călrc m aiştri. S-au confec­ aici şi m aistrul care răspundea dc maximum capacitatea m aşinilor şi să Ic prelungească durata de lucru lele trecuta can­
tită ţi
im portante
ţion ai apoi. scule şi dispozitive, ne­ zona respectivă, pentru că n-a con­ in lrc două reparaţii. Aşa s-a puiuţ ajunge la depăşirea planului in i> -
cesare m ontării şi dem ontării In tim ­ trolat calitatea lucrării. Intr-una din care lună. Şi, cc-i mai im portant, că in ziua dc 10 noiem brie s-a inrcqis- ARATURI ADINCI D E T O A M N A dc îm brăcăm inte
Încălţăm inte
şi
pul re v iz iilo r ş.a.m.d. In vederea pre­ zile. lăcătuşul Ilic D o rollei a refuzat (rat îndeplinirea pionului anual la producţia globală, ior odată cu accas- a bunei organizări a m uncii şi * fo­ pentru sez.omil re­
ve n im o p ririlo r accidentale şi îm ­ sarcina de a regla o rolă la un ta, realizarea unei econom ii ia preţul dc cost dc 242-000 Ici. In acesle zile pe tarlalele gospo­ lo sirii celor 20 de tractoare la în ­ ce. P rintre acestei
aparat de buclare... d ă riilo r agricole colective de pe ra­
bunătăţiri, co lilă lu rep ara ţiilo r s-an Ing. P. STRICATU za oraşului regional Deva se lu ­ treaga lor capacitate s-a reuşit ca se numără doua
lu ai măsuri de respectare întocm ai După cile sc vede este vorba dc corespondent crează intens la executarea a ră tu ri­ plnâ In prezent să sc execute ară­ vagoane cu bo­
canci şi cizme do
e planului de revizii. Si, ceea ce e o disciplină a m uncii necorespunză- lor adinei de toamnă Ca urmare turi pe mai bine de 1.000 hectare d ife rite m ărim i si
mai im portant, u tila ju l a losl îm păr- toarc şi de lipsa de răspundere cu din cele 2 000 hectare planilicate un vagon cu pa l­
fost
Cele
mai
mari suprafeţe au
td pe zone. fiecare zonă fiin d dală caro au losl executate o scrie de arate la gospodăriile agricole colec­ toane pentru băr­
în prim irea unui maistru. La rîndul lucrări. M ai bine zis, nu s-a făcut tive din Sintandrci (477 ha.), Deva baţi. fcm«?i si co
lor. m aiştrii an im p ă rlit u tila je le din totul pentru co oam enii să fie pă­ (470 ha), C ristur (101 ha), Tinipa pii. cit şi ha in "
trunşi do im portanta m uncii pc care
zonei* ce le revin pe echipe şi m un­ (80 Iu ) etc. îm blănite.
cito ri. aşa încîl să se poală asigura o efectuează. Aşa se explică si super­
ficialitatea do rare dau dovadă unit
un control m inuţios asupra tuturor
m aiştri şi de ce. ea se transm ite la
p â rtilo r componente ale agregatului,
şefii do echipă şî la m uncitori. Este
să existe o răspundere concretă pen­ O n o u ă i n s t a l a ţ i e i n d u s t r i a l ă
şi răspunsul Io întrebarea de ce mă­
tru fiecare deficientă şi să se poală
surile le linico-orgonizatoricc de care
Interveni operativ atunci cînd se
aminteam la începutul m aterialului La Com binatul siderurgic H une­ ale de construcţii dc la Dircea. P ri­
sim te nevoia. doara a in tra t zilele acestea in lunc- mele două jq hia bu ri puse in funcţie
î ireste, aşa slind lu crurile, e de n-au condus la eficacitatea dorită.
ţie o stal ie modernă de marc capaci­ asigură prelucrarea şi valorificarea
aşteptat ca o p ririle accidentale să Prin urmare, este necesar ca b iro u ­ tate pentru granularca zgurii dc fu r­ a peste 400.000 tone dc zgură anual.
scadă mereu, iar calitatea re p a ra ţii­ rile org an izaţiilor do buză de Ia rele nal Tehnologia dc funcţionare a noii
lo r să se îmbunătăţească. Realitatea două lin ii de lam inoare să sc preo­ Ridicată pc un loc unde odinioa­ staţii este superioară celorlalte ins­
Insă, nn corespunde aşteptărilor. La cupe moi m ult dc întărirea d is c ip li­ ră Ccrna îşi revărsa apele, noua sta­ ta la ţii dc acest Ici existente la H u­
lim a fină, num ărul orelor planilicate nei m uncii şi ridicarea sim ţului dc ţie asigură va lo riiica rca zgu rii p ro ­ nedoara.
pentru o p riri accidentale este depă­ răspundere a oam enilor. Penlru pre- venită din procesul de elaborare a Dt* pc platform a dc răcire m ateri­
şit cu mult. in fiecare trim estru: in (ntim pm area abaterilor dc felul celor Ion ici la secţia nouă de furnale. Pc alul se încarcă cu ajutoru l macarale­
am intite trebuie dusă o susţinută această calc creşte m ult cantitatea
trim estrul I cu 98 orc. fn trm e s lm l lor în buncărcte de prim ire, iar dc
lf cu 219 ore. fn trim estrul III cu muncă politică î.n rîndul m u n citorilor de zgură granulată livra tă de către aici o bandă rulantă lungă de (30 m.
300, iar in luna oclom brie cu aproa­ şi m aiştrilor, astfel Incit ei să-şi dea C om binatul siderurgic Hunedoara ca il transportă în silozurile dc expedi­
pe 30 ore. In m ulte lu ni este depă­ pe deplin seama de pagubele mari m aterie prim ă fa b ricilo r dc cim ent ere de unde la drum ul spre unităţile
şit num ărul o p ririlo r ş i' la lin ia de ce le p ricinu icşlc proasta funcţionare din |ară şi în tre p rin d e rii dc m ateri­ beneficiare.
a agregatelor şi num ărul marc al
slrină? în oclom brie numai, n i peste
30 orc. staţio nărilor. Cu a ju to ru l colective­
lor de agitatori să li sc explice cum
Care este explicaţia? lată cltcva
influenţează acestea asupra in d icilo r
fapte care ne pot lăm uri Penfry ridicarea muncii
de utilizare a lam înoarclor. neres-
In urm a reparaţiei m ijloci) ce s-a
pectării sarcinilor contractuale şi culrura! — educative de masa ia un nivel mai înalt
efectuat in luna m artie la linia de
mai ales, care sînt căile de urm ai
sîrmă s-a constatat că şinele dc g li­ tute planul dc măsuri pentru pe-
pentru a ajunge la cele mai bune De cnrind, la Haţeg n avut loc
sare a taglclor au fost m onlale mal rezultate. plenara com itatului raional pentru tioada de iam a. sarcinile ce revin
sus decît rolele, ncpcrm itînd in tro ­ cultură şi artă, la care au participat com itetului pentru cultură şi artă,
Căci, asigurînd buna întreţinere
ducerea lor in cuptor. Pentru reme­ m em brii com itetul .ii, m em brii com i­ şi s-au făcut numeroase propuneri
şi funcţionare a agregatelor, putem
dierea deficientei a fost necesară siei penlru râspiiulirea cunoştinţe pentru îm bunătăţirea m uncii culln-
spune că îndeplinim o condiţie dc lor ştiin ţifice, d ire cto rii căm inelor
tăierea şinelor de glisare şi deci. pre­ ral-cducative ele masă In satele ra­
bază a în d e p lin irii ritm ice a planu­ culturale, b iblioteca rii şi secretarii
lungirea duratei dc staţionare. Lucra­ ionului Haţeg.
lu i de producţie com itetelor executive ale sfaturilor
rea a fost executată sub supraveghe­ Reparaţiile executate de lăcătuşii Plăsloi Ilio do r, Schiau V js ilc şi Rolh A dolf, dc la atelierul de re ­ populare comunale. AUREL A N C A
rea m aistrului de schimb N icolae Ian- GH. CO M ŞUŢA paraţii electrice al C.S. Hunedoara, sini de bună calitate. Iu cadrul plenarei an lost dezbă­ corespondent
ca £§i! nu m
ERE D Sil m B
ap
\ m
EE O bţinerea succeselor am intite se zent, Iov. preşedinte a lin u l să ne ştiind că are de condus cercul de numai jumăt de. De asemenea, la bănci. Do asemenea, nu an fost
In u n i t ă ţ i l e c q r i c o l e s o c i a l i s t e d i n r c q i u n c a n o a s t r ă , c a şi (laloreşlc In mare măsură faptului lămurească : tnvâţâm im nu s a prezentat la cercul zootehnic •• 3u p a rti­ puse la indem inn cursa nlilo r b ro ­
10» i n I n l t e a q a (ară , c o l e c t i v i ş t i i , m e c a n i z a t o r i i şi l u c r u l a n i d i n că organizaţia de partid (secretar — Dacă spune-1». ţinem lecţia gospodărie. cipat II cursanţi din cei 31 în­ şuri de popularizare a rea liză rilo r
G . A . S . a u î n c e p u i u n n o u a n d c i n v ă l a m i n t r/c/ro/oo/c/in/c. A xcnte Stăncscui şi consiliul de M obilizarea cursanţilor nu este o scrişi. S itna lii nncorespu nzătoa- din u n ită ţile fruntaşe si din in s ti­
T i m p d c 4 luni, l u c r ă t o r i i , t, n a n r i c u l i u t u v o r a v e a p o s i ­ problemă im portantă. T rim iiem în ­ De ce nis:mi aîî(i tutele do cercetări. Tonducorea
conducere al G.A.C. (preşedinte rc în ce priveşte frecventa s-au
b i l i t a t e a s ă - ş i î n s u ş e a s c ă m c l n i l e t c şi r e q u l i l e i n u i n i u l c c u ­ Lucian Tonal, se preocupă îndea­ dată după ei. C it despic lector, şi cursanji mai iiililn it la m ulte cercuri, gospodăriei colective nu s a in te ­
c e r i t e d c ş t i i n ţ a a i i r i c o i a , in v e d e r e a s p o r i r i i p r o d u c ţ i e i \ e - proape de buna desfăşurare a în- asta se aranjează. Avem (n sat un resat nici de procurarea d ife rite ­
q e t a l e şi a n i m a l i e r e . tovarăş in vă tă lo r rare cunoaşte fn cadrul gospodăriei dui To- chiar de la prim ele lor Iii. Do lor planşe şi pliante exponate de
vâ tă m in lu lu i agrozootehnic o rg a n i­
S a r c i n i d c m a r c r ă s p u n d e r e in \ c d e r c a b u n e i dex/rîşu- zat in cadrul gospodăriei. probleme do agricultură. Icşli funcţionează paîru cerca: ri exemplu, la Băicşli, l’.aru M arc si produse ele., legate dc specificul
rriri a t n v ă t ă i n l n t u l u ; u q r n z . o o l c h n i c a u l o s t p u s e in l a t a or- Fără a ne îndoi dc priceperea din care 1 cultura plantelor ŞVrel Irecvenla la le cţii a fost dc le cţiilo r care se vor preda.
q u i m a h i l o r d e p a r i u l şi a c o n d u c e r i l o r u n i t ă ţ i l o r a q r i c o l c . Cînd lucrurile sini privite tov învăţător in probleme (U a g ri­ du cimp, unul zootehnic numai aproxim ativ 60 la sulă. C onsiliul de conducere nt gos­
c De t e l u l c u m nccş/i f a c t o r i s e o c u p ă d e Imnul mers al cultură. am încercat să-i explicăm unul de cu lln ia lerjiun*!or La acer podăriei (preşedinte M o r;iru loan)
c e r c u r i l o r d e p i n d e in m a r c m ă s u r ă î n s u ş i r e a d e rri/rc superficial preşedintelui că predarea tine: lec­ le cer :nri an lost cuprinşi un nu­ si inginerul agronom nu s-au în g ri­
r:i c u r s a n ţ i a l e c ţ i i l o r p r e d a t e , iar a p o i a p l i c a r e a in p r a c t i c a ţii presupune o prealabilă pregă măr de 133 colectivişti. Conduce­ Se neglijează baza jit din tim p de slrinqerca expona­
a q r i c o l ii a î n v ă ţ ă m i n t e l o r a c u m u l a t e . P otrivit program ului stabilit, l i tir»' a lectoriiUn. că sini necesare rea gospodăriei s-o oriental de a materială telor ce se găseau, sau se puteau
EL In n o u l a n d c i n v ă l a m i n t ( U f t o z o o l c h n i c , in r / o s p n d ă - gospodăria agricolă colectivă clin exemple concrete, că fiin d vorba înscrie la acesle (orme de invă- confecţiona pe plan local.
riil c c o l e c t i v e d i n r a i o n u l l l a l c q . p c l i n q ă c e i 2 . 9 0 2 c u r s a n ţ i O strov, trebuia ca in şeaua zilei dc despre o expunere completă, vor tnm inl colectivişti ce lucrează in O condiţie esenţială penlru bu m La aceste stări de lucruri s-a a-
J a n u l II, a u lr>sl a q z t i n ş i a l l i 9 3 3 c o l e c t i v i ş t i in a n u l I. 19 noiem brie să aibe loc predarea trebui lolosite si m ateriale docu­ sectoarele rcsneclive de a c tiv ita ­ desfăşurare a procesului rie în v ă ­ juns din cauză că tov. C hiriţcscn
îş i d e s l ă ş a u r a a c i n i l r d c a c e r ­
P e n l r u a
c u n o a ş t e
t e l u l c u m
nnai lecţii la cercul de tnvătă- mentate ca: planşa colecţii de se­ te. ţă m ini este şi asigurarea bazei ma­ Dum itru, in g in e rii! gospodăriei, tund
\ c u r i l e d e i n \ a t a n u n l d i n a c e s t r o ia u , r e d a c ţ i a z l o t u l u i n o s ­ nriut agrozootehnic. La sediul gos­ m inţe din d ife rite soiuri, exponate încadrarea unui num ăr cil mai teriale. La gospodăria colectivă num it lector numai ta un ceic |cel
tru a î n t r e p r i n s u n r a i d a n c h e t a .
Ia!a
d i n
c o n s t a ­
c i l e v a
podăriei colective erau prezenţi do plante, pe care leclorut „im ­ mare de colectivişti la form ele de din bretea Strei s a tăcut insă de In brigada din salul Plopi), nu
tu r ile I a c a l e c u p r i l e j u l r a i d u l u i . provizat" nu le are pregătite, pre­
preşedintele gospodăriei, iov Cor­ Invă lam int legate de specificul a c ti­ s a mai preocupat de buna desfă­
şedintele a dat din umeri, fără a prea puţin in acest sens Sala în
nel Lcpădălom, precum $i tov. Si- v ită ţii acestora este un lucru bun CJre se lin cursurile iucâ nu este şurare a în vâ lâ m în lu lu ! $i la cer­
ininic Clep. secretarul organizaţiei se arăta prea convins dc cele au­ Rău esle faptul că m obilizarea cii I de la bretea Strei
'2 000 kg. ştm leti la Ita. pe cea rea­ zite. amenajată. Bo lingă fnplnl că este
Rezulfafelc se reflecfă lizată in anul 1962. <le partid Buna intenţie n preşedintelui din co lectivişti lor inscrtşi la le cţii lasă A sigurarea bazei m ateriale s-a ne­
Lectorul insă, (ov. inginer Du­ de dorit Deşi frecventa la prim a­ ncincăpâloaro nu sini asigurate g lija t ş"i la gospodâiiile.- colective
în producte R ealizările obţinute in cadrul ex­ m itru Ifrim lipsea La întrebarea O strov de a respecta program ul de to '2 teciii a lost de 80— 90 la sulă. cornii iii de încălzire si ilum inat. In din S ilv jş u l Superior. Ruşi Pes-
perienţelor organizate po lo tu rile noastră dacă se line sau nu învă- desfăşurare a în vă tu m in ln lu i esto la urm ătoarele le clii a scăzut sim ­ această sală se găsesc doar cilcva teana şi altele.
La gospodăria agricolă co lecti­ dem onstrative, au dovedit co le cti­ tăm inlul, Iov. preşedinte ne a răs­ lăudabilă. Pclul in care înţelege ţitor. Dc exemplu, la lecţia a treia,
vă din lin ie ri funcţionează două viştilo r că p o sib ilită ţile de creştere Insă să realizeze acest lucru este lim ită fn cadrul cercului de c u l­
cercuri anul II. unul ngrotebnic şi a producţiei de cereale nu sini puns că da. Vfâzmd nedumerirea foarte greşii. Tot a lit dc greşit tura plantelor do cim p anul II. In <L W C îl IU 7/ III!
a ltu l zoot£hnic Cei doi lectori care încă epuizate. La cultura porum bu­ noastră, deoarece nici cursanţii nu procedează insă şi tov D ir/n iln i dala de 19 noiem brie din totalul
au condus cercurile în anul tie ru t lui şi g riu lu i bunăoară, de po lo ­ erau m obilizaţi şi nici lectorul pre­ Ifrim , inginerul gospodăriei. care cursanţilor înscrişi an participat Cu o c a z i a r a i d u l u i
s-au străduit să Impar lăţească tu rile dem onstrative s-an recoltat î n t r e p r i n s a r cic .ş d t a p l u l c ă în r a i o n u l l l a l c q
s i n i n u m e r o a s e q n s p o d ă r i i c o l e c t i v e u n d e o t q n n i / . a r e u şi d e s l a ş u r a r c n i n ­
cursanţilor cil m,u m ulte cunoştin­ producţii do '2—fi ori mai ridicate Inginerul Augustin C oliloiu, lector la cercul v â t u m î n t u l u i u q r o z n o l c l m i c e s t e
ţe iu legătură cu metodele şi re faţă de rele obţinute în cultura (le cultura plantelor din G.A.C. U im eşti, nu s a D:n cauza unei „e ro ri", la cercul dc cultura q a n m i t i i l c d e p a r t i d , c o n s i l i i l e pr i v i t ă c u s u p c r l i c i n l i l a t c d e c a l i c or-
a l e G.A.C.
gu lile agrozootehnice înaintate ce mare. V io rica Beleau, M icioşoni a plantelor dc cimp anul I, din cadrul gospo­ a q r o n o m i . A ş a s e e x p l i c ă d c c o n d u c c r e şt i n q i n e r i i
d c e v In u n e l e cercuri nu l o s t r e c r u t a ţ i p r e a
trebuie aplicate in vederea creşte­ Ion M arja, Ion N cidoni şi a lţi co­ prezentat in seara y,iloi de 19 noiem brie ac. la dăriei agricole colective din Silvaşirl Inferior, p u t i n i c o l e c t i v i ş t i c a i c l u c r e a z ă
rii producţiei agricole la In. şi pe le ctivişti care au pa rticip ai la predare lăcindu i pe cursanţi să aştepte au lost expediate manuale pentru anul II. di rec/ in p r o d u c t i v , d c c c la d e s c h i d e r e a
cap de animal. cursul agricol s au convins astî-M U n u l d m c u r s a n ţ i : r e n u r i l o r au l o s l /nczenfi u n n u m ă r m i c d e c o l e c t i v i ş t i , d e ce n u p e s t e lo t
s-u
m a t e r i a l a
b a z a
a s i q u r a l
n e c c s a ră şi
s - a u
n n
c o n d i ţ i i c o r e s -
c r e a t
Lecţiile predate an fost in te re­ că prin aplicarea m etodelor agro p u n / . ă t o i i r c p e n t r u p r e d a r e a le c ţ i i l o r .
sante atractive, prin faptul că aJ tehnice înaintate, asemenea pro­ O m a r c v i n ă in a c c a s l ă p r i v i r i iă o
fo>l axpuse pe înţelesul cursanţi­ ducţii se pot obţine de pe întrea­ n a i c a r e n u o î n d r u m a r şi s p r i j i n i t p o a r t ă C o n s i l i u l a q r i c o l t a i o -
lor şi adaptate la specificul gospo- ga suprafaţă cu ltivo iă cu cereale m s u T . c i c n t ă m ă s u r ă c o n d u c e r i l e
d â re i colective. Cn urmare, ro lcc Taptiil că recolta de cereale a G.A.C. sci rcspcc/e in i t u i u l u i i n s t r u c I r u n d e C o n s i l i u l u i S u p e r i o r a l A ifri-
liv iş lii au manifestat mult interes c u f h r r i i c u p r i v i r e la o r r t a n r z a r c a !/ d c s l u ş u r a i c a h w a l ă n u n l u h n a q r o -
fost bogată Io a dat po sib ilita te co­ ^
pentru rimoaşl-'>rc;t ră ilo r şi posi­ , , ,, - i , z o o t e h n i c . A c c a s l u e s t e o e x p l i c a ţ i e u c a u z e l o r p e n l r u c a r e . c u t o a t e c a
le c tiv iş tilo r să predea stalului În­
b ilită ţilo r cc există iu cadrul gos- 7- -tâ S k AA ! P 1 At'i/i 3 g în r a i o n e x i s t a u n m a r e n u m ă r d c b r a j e d c m u n c a , la c u r s u r i l e o m o ­
a n u l I,
n i / d t c p e n t r u
po tăriei h r pentru obţinerea unor semnate co n liiă ti de qriu şi porumb Â"Ol d in 3(1 d c cer r u r i , a u l o s t c u p r i n ş i n u m a i 9 5 3 c o ­
rezultate economice lot mai hune peste prevederile contractelor fn- t e c t i v i ş t i , r e v e n i n d in m e d i e m a i t>u li n d c 3 2 c o l e c t i v i ş t i ţie cerc. D c a s e -
Strădania pe care co le ctiviştii «rn chcvale in iţia l Astfel, la venitul m e n e a , n i c i r c c u d a i c a l e c t o r i l o r nu s - a l a c u l c u d i s c e r n ă m i n l , la u n c i e
depus-o in vederea v a lo rific ă rii mai •le aproape 400 000 lei realizat din B P k f ; ' - c e r c u r i i n c t c d i n l i n d u - s e p r e d a r e a Icc l iilor u n o r c a d r e c u p r c q a l i r c mo­
p c
d i c ,
c i t ă v r e m e
depline a rezervelor dc creştere % zootehnie şi legum icultura s au a- s m q u r c e r c . i n r t i n c n i a c / t o n a mi s a u z o o l e h n i ş i i c o n d u c c i l e u n
producţiei şi. ca urmare şi a veni clâugal sume im portante de bani
Ivirilor gospodăriei, se reflectă fn nblinule de la cultura plantelor do I ' a p t u l c ă fn r a i o n u l l l a l c q s i n i n u m e r o a s e q o s p n d a r i i c o l e c t i v e c-nrc
realizările obţinute de călrc aceas­ cimp. Si H H in s e c t o r u l \ cr/e/er/ şi c e l ■zo ote hn ic nu o b ( i n r e z u l t a t e p e m ă s u r ă p o -
tă unitate. Astfel, de pc întreaga Şi In zootehnic rezultatele s-au s i b i l i i ă l i l o r t r e b u i e s a d e t e r m i n e nt ( l a n c l e l o c a l e d e p a i U d şi d c s ta t.
p r e c u m şi c o n d u c e r i l e G.A.C'. su a c o t d e t o a t a a l c n f i a r i d i c a i ii n i v e l u l u i
suprafaţa cultivată cu rjriu s-au re Îm bunătăţit com parativ cu anii
collat .cu 200 kg boabe la In . mai precedenţi. A crescut a lit efecti­ — Dc ce vei i n q h c s u i f i Iu o singurei c a i l e ? D o a r m a i p r o l e s i o n u l a l c o l e c t i v i ş t i l o r . I m n u l s e a m a cri a c e a s t ă p r o b l e m a c o n -
mult dccit in anul trecut, iar la vul de anim ale cit şi producţia a- Ce z i c e ţ i , v i n e ? s i n i ş i p c ninsei. sl i m ic o p a r t e i n l c q r a n t u a m u n c i i p n l i h c c şi o r g a n i z a t o r i c e m e n i t e s ă
porumb producţia a in lre c.it cn ceslora. Ş t i m n o i ? D e o c a m d a t ă m a i a ş t e p t ă m . — Du I D a r a c e l e a le v o m I n l o s i la a n u l v i i l o r . c o n t r i b u i e la d e z v o l t a r e a i n t e n s i v ă şi m u l t i l a t e r a l a a a q r i c u h u t i i .