Page 71 - 1963-11

fag. Z Drumul socialismaluî Nr. 2763

O iia te g a să n am n că. S ă dăm grabnic în folosinţă

e le m a s a . p e a î t o o s B i^ e p ls B iI^ e a . construcţiile zootehnice S — acordeonisiul Constantin Borde­
ie,nu : 17,30 Tu slujba patriei ; 1300
p lan u lu i la top to^Ieatoasii Cu fiecare an gospodăriile agricole în prezent din cele 7 grajduri pen­ zute a se construi la gospodăria Muzică uşoară ; 18,30 Program mu­
colective îşi dezvoltă tot mai mult tru bovine, 5 să fie date in folosin­ agricolă colectivă din salul Totia, 22 NOICMORIE 1963 zical pentru evidenţiaţi în întrece­
sectorul zootehnic, acesta .devenind, ţă. De asemenea, au ma: fost ter­ etr. Nerealizarea tuturor construc­ D E V A : Valsul nemuritor — cf- rea socialistă ; 1900 Jurnalul sate­
De curînd a avut loc la T F. Orăs- (91,4 la sută). Aceasta din cauza ne* alături do cultura cerealelor, una minate o maternitate şi o îngrăşăto- ţiilor planificate îşi găseşte explica­ neniatogralul „P alna" ; Povestea lor ; 19,45 Ciută orchestra Billv
*ic adunarea generală Ho dare do corelării producţiei qlobale cu nu­ din ramurile principale fie producţie rie, iar alte construcţii se află in ­ ţia mai ales in lipsa de interes, rle pantof io tu lu i dc aur — cinema­ V au gh n; 2.0,10 Formalii partici­
toarnă si alegerea noului comitet mărul mediu scriptic, care a fost de­ — sursă permanentă de venituri bă­ tr-un stadiu avansat. organizare a muncii la unele uni­ tograful „ A r ia " ; S IM E R IA : Ce- pante la cel de-al V lM e a concurs
de partid. Gu acest nrilej r.omnniş- păşit ru II la sută. neşti. Paşi însemnaţi pe areastă li­ tăţi. Spunem acest lucru bazîndu-ne reomuşhi — cincm alngralul „M u n ­ pe tară al echipelor artistice de
tiî ou analizat activitatea desfăşu­ Dezbaterile nu scos !a iveală care Cu bun? rezultate s-a muncit în pe considerentul că alît la Cristur, citorul" ; PETROŞANI : Dubctle amatori de Ia oraşe si sale? 2.0.30
rată de corni lotul de partid si o r­ au fost lipsurile concrete In această nie au făcut şi gospodăriile agri­ privinţa ridicării la timp a construc­ rit si l,a Sîntanrlrci sau Bărîa au pleacă la război — cinematogra­
ganizaţiile do bază p«^r>trn r^alizar^a diroclie. Astfel. s*a arătat că nu a cole colective de pe raza oraşului ţiilor in gospodăriile agricole colec- existat cea mai mare parte din ma­ ful „ Republica" ; Gangsteri si fi­ Noapte hună cop ii; 21.15 Muzică
regional Deva. La îndrumarea Co-
f vo din satele Arhia, Bircea. Rapolt
sarcinilor fie olan. S-a vorbit niu't existat o preocupare atentă fată de terialele necesare (rele linsă puteau lantropi — cinematograful „7 N o ­ rle dans,- 21.45 PâTîn(i şi co p ii;
$i Popeşti unde construcţiile planifi­
desnre Întărirea orgnniza'iilnr do stabilirea numărului de muncitori ne­ m itclu lui orăşenesc fie oarlid si a cate nentru acest an. sau continuă­ fî procurate uşori, iar mina fie lu­ iembrie" ; ALP,A lU L I A ; Cam al 22.39 Muzică fie dans.
Consiliului agricol, unităţile care au
bază fin această n e re id ă au foşl cesari pe fiecare formaţie de. lucru m i calificata nu trebuia căutată in X V lIt-lc a — cmematoqralul „V ic ­ Proqramu! Î I : 10.10 Din înre­
năimiţi peste 40 mombri si ranr'i- si parioarlă, în funcţie de planul de condiţii nentru dezvoltarea sectoru­ rile din anul trecut, au fost reaPzate altă o-irce Inirucît ea se află in fie­ toria" ; 40 dc zile fn Pacilic — gistrările interpreţilor de muz.ică
lui zootehnV se preocupă eu d.^n.
dati fie nartid din rtnrhd celor >11 a1 producţie. In întrcqimp. Tn felul acosta anima­ care din aosnodăviile nminlile. Cn o cinemator/ralul „23 A u g u s l" ;
buni lucrători forestierii, dosnro Acordarea cu uşurinţă *i În v o iri­ srbîtă atent.ie de creşterea v n n ln rrle lele gospodăriilor amintite au asi­ ma; temeinică or?ooupare si o orna- SEBEŞ: Codin — cinematograful populară : Ton M alad ie sj jon
creşterea artivului fără fie part?fl ru lor fără plată, rare a determinat ti­ ’anle. a oilor, l o r r i ’nr «9 a bovine­ gurate condiţii corosnun7ătoare de ni7are mai chibzuită a muncii echi­ „ Progresul" ; Felele — cinemato­ M u rg ii) 11,30 Muzică de estra­
lor pentru înnrăşat. Parale' cu creş­
pnro.ioe 100 tovarăşi rî Îmbunătăţirea nerea în eviflenM a unor efective aflăoostire pe timpul iernii. pelor de constructori, si în aceste graful „Sebeşul" - O R ÂŞTIE: M a­ dă : 12,05 nronram interpretat rle
m " o rii de oflurare a forestierilor. mai mari flcrît planul forţelor dp tere* efectivelor au 'ost luate mă­ TIxistă însă pe raza oraşului regio­ nnitdlî construcţiile nlanifica'e pu- rele drum — cinematograful „Pa­ orchestre de m andoline; 13,02 Cin-
Tn acest scop. ne lînnă rarniri!*' muncă. absentele nemolivate. nnfo- suri corespunzătoare şi pentru osimi- nal Deva si unele aospndării und? irau fi rlata la timp In folosinţă. tria" ; Pînă mîine — cinematogra­ lece şi incuri nopulare : 13.40 M u ­
tnvăfăm întuhii rlp m rtid rare şn losirea Intrcrmlui timp afectat pro­ rarea bazei furajere şi a adăpostu­ adăposturile prevăzute <e n(lă ln r ă In alt* upităt' — ne re'er:m mai ful „Flacăra" ; HAŢEG : M ărul dis­ zică uşoară de U rii M iliu lin si
avut o influentă 'of mai mare in ducţiei şi .altele, mi Influenţat de rilor. Intr-un stadiu Înapoiat. La qosnodă- H'es !a G A C. din Tot»a — aflămostu- cordiei — cincmaloriralul „Popu­ Roris Voie roi iso v ; 14,0.5 Muzică d;n
nroresul de nroduc>!e, lunar s-an aernmeea negativ productivitatea A m m . cînrl oină la sosirea iernii r a colectivă ci in D««va, snre exemplu, rtle prevăzute nutean fi realizate lar" ; BR AD : Plaja — cinemato­
tinut expuneri no d ife n ir teme la m uicii. zilele sînl numărate, este necesar in ­ grajdul pentru 100 vile mari. dosi graful „Steaua roşie" : LONEA : operele : 14,35 Din folclorul muzical
r arp au particinat membri ai o^nanT Dună rum au spus numeroşi vrm- să ra arlănnstlirile să fie terminale, timpul este fnnrte înaintat, se află dacă şi consiliul acrricol orăşenesc Salul v ia tu l — cincm alngralul al popoarelor; 16.52 Instrum entist
zatiei de bază. tovarăşi din a r’,pud biforî. planul de creştere a produc­ astfel ra timpul frinuros să găseas­ doar la învplitoare. iar in interior ar fi acorflat m.ai mult ajnlor tinînfl „M in e ru l" ; TEIU S: Cerul n-are romlui înterpretind muzică de e<;.
seama că această Gospodărie este
fără de nartid «• majoritatea sala* tivităţii muncii putea fi realizai în- că animalele tn condiţii corespun­ nu s-a executat nici o lucrare. O si­ nouă, cu o putere economică mai re-'1 gratii — cinematoqralul „V ic to ­ Irnrlă ,- 20.30 Muzică uşoară: 23.38
ria^lrv- ln trenrîndrrii. Ir o proporţie mai mare dacă s-ar zătoare dp cazare. tuaţie similara am fn-mnît zilelr» tre­ dn«-ă derît * celorlalte unităti. ria” ; 7 I.A T N A : Un emu In pa­
După cum afir­ fi acordat atenţia Ce s-a făcut în problema realiză­ cute şi la G A C. din Orislur unde Vremea re se menţine l'jc/i fru ­ puci — cinematograful „ M unci­ Muziră fie dans.
mau tov. Dumitru ---------------------------- ----------------------------- cuvenită utilizării rii construcţiilor zootehnice pbmg.fi- unul din grajdurile pentru 100 vite moasa r>o-m:le consiliilor de condu­ torul" ; IU A : Cumpără-li un ba­ Radiojurnale şi buletine de ştiri :
mari. ale cărui liu-uări
const^nr.
Suinfin si alţi co­ Adunarea qenerala întregii capacităţi c.ite pentru arest an In gospodăriile de au. început anul tracul nu poale cere ale G.A.G. să recupereze rămî- lon — rm cm atoaralul „ Lumina" ;
munişti expunerile a mecanismelor sj aorico'e celemîve de pe raza ora­ fi încă d.*ţ in folosinţă pentru că ii nerea in urmă Pentru aceasta este APOI.DHL DE SUS: Tinftn si mis­ 5.00; 6.00; 7.00: 11.00: 13.00;
cu teme ca : , Pa­ de dare de seamă introducerii micii şului Deva ? De )a bun început tre- Insa ncreşar să fie mobilizate ţoale terul „Line i da aur" — r'mcmn- .17.00; 20.00; 22,00; 23.52 (progra­
bule emis ră ml'-orariiea consilb'or fie linsoşle podeaua f?M In alte oosno-
f-în ‘ismn] socia­ mecanizări. flării unele construcţii nlanjfi*ate forţele, iar munca echînelor de ron- I nara Iul „23 A u g u st"; C Ă L A N : mul !) 10,00 ; 12 00; 14,00; 10,00;
ş i a l e g e r i conducere alo G A .C . an privit cn
list". „Productivii a- Pînă acum însă, răspundere areasiă probi amă lnînd nici măcar n-au fost atactalc Este v o r ­ s'ruclori să fie mai judicios oraa- Dă-i înainte tură grijă __ cinema­ 13,00; 21,30; 0,52 (programul li).
tea muncii si por a ccmuniet'lor la funicuîarele M i­ d:n vreme măsuri eficiente pentru ba do ingrăşăloria pentru porci si fie nizală. Se va reuşi astfzl ca ani­ toqralul „I.C.S.IL
malele nronrielate obştească s'i ai­
bilitătile rle rnrlu- de la I. F. Oraştie norii! si descăr- ridicarea obiectivelor planificate si hala pentru păsări de la G A.C. ;lin Sîn- bă nsiquralc In ţoale gospodăriile
cere a preţului de căloarele mecani­ n celor neterminate din anul trecut. tanr'rci, rle o altă bală pentru păsări colective condiţii corespunzătoare di O Qytlic. ft
rost", ..Valorifica­ ce, planul nu s-a Acest lucru a făcut posibil ca pînă şi do un saivan pentru oi. prevă­ pentru iernat.
rea superioară a realizat. Aceasta 22 NO I EMU RTF 1903
masei lemnoase" ele., ru exemple allt datorită reasigurării cu necesa­ /;/ e f e d e o tf lf jic
concrete d’ n tn'rer>rindero. au a'rnt rul de masă lemnoasă, cit. si din Programul I : 6.05 Cintece ; 6,40
o mare Influentă In rindnl formiiio- cauza timpului pierdut cu remed'erea i a * i T O j f ^ Concurs Jocuri populare ; 7,10 Muzică PENTRU 24 DP OOP
r l ! o r. unor defecţiuni tehnice din lipsă de cy f nopulafă ; 7,45 Ciută fanfara fa­
De asemenea, s a scos tn eviden­ piese de schimb. j i t „Pentru cea mai bună bricii flc conserve din Tecuci ; Vreme schimbătoare, cu cerul
tă faptul că comitetul de panid si Cit priveşte introducerea micii - Motoriii populare; 8,30 Muzică din mai mult noros. V or cârtea pini
hirourile organizaţiilor rle bază şi-nu mecanizări se poate spune că nu s-a corespondenţă" temporare. Vînt moderat, ru in ­
tmbunăfătil stilul si metodele da făcut aproape nimic. In zece luni o p e re ; 9.32 Muziră uşoară inter­
munca. Tn areastă perioadă comite­ abia s-au cheltuit 16 la sulă din fon­ pretată de mici fo rm a lii; 10 23 tensificări temporare din vest şi
tul de parlid * muncit colectiv, n durile alocate micii mecanizări pen­ Tn cinstea celei rle a XX-a aniver­ Melodii distractive de estrada ; nord-vest. Temperatura în uşoară
tinut cu reqularitale ptenarele în care tru acest an. sări a Eliberării patriei noastre fie 11,05 Duete şi tertete din opc- scădere. Ziua va fj cuprinsă Intre
s-au discutat cele mai importante Organele lebnico-arlministralive nu Un caz unic sub jugul fascist, revista „Îndrum ă­ ic lo ; 11.30 Interpreţii îşi cîntâ com­ 7 si J4 grafie, iar noaptea înlre
probleme care slălpau In fata între­ s-au preocupa! fie loc de studierea torul cultural" a organizat un con­ poziţiile" ; 12.30 Melodii romîne.iti
prinderii. iar membrii romiletn-ni an posibilităţilor do introducere a micii în orice cofetărie ai intra la ce.... In tot anul 1063 cofetăria curs intitulat „Pentru cea mai huna fie muzică nsooră ; 14.00 Muzică — 1 şi 4 grarle.
fost repartizaţi pe oroanizalii rle mecanizări In locurile muie produc­ orele de junii lui, personalul de ser­ n-a avut butelie de nrnr/az. rorc<;pondenlă" Acosta se va ter­ populară interpretată de Victoria PENTRU URM ATOARC1 E
buză pentru a te îndruma si ajuta ţia reclamă acest lucru, iar comi­ viciu iii serveşte cti promptitudine aceasta pentru că T.A.P.L. Hune­ m in i !a 1 august 1954, cn o olană Baciu, Constantin Busuioc şi Ilie 3 711 P
In muncă. tetul de parTd. scăpînd din vedere un ceai sau o calea cu lan te. du­ doara. de care apailie coletăria la 20 Docombri? n.r .. cînd rorlarlia
această problemă, n-a îndrumat si din Teliuc, n-a reparMzeţ o/c» in Cazacii ; 15,30 Muzică de estradă ;
Cunoscînd mai t>ine situaţia de Ta pă prc/crin/ă. Oriunde se inlim plă va organiza o analiză a felului In Vreme umedă şi rece. favora­
fiecare sector, membrii rom ilelnlni n-a tras la răspundere pe cel în la lei, in alaru dc Tehuc. Aici, acest cn nici măcar o sinauiâ bu­ care se desfăşoară concursul. 16,15 Vorbeşte Moscova ! 16.45 T i­ bilă ploilor şi temperatura sta­
de partid an ajutat hirourile organi­ cauză. dacă soliciţi o cană cu ceai sau telie de nraqnz, deşi o lust so- T-a ren curs noale pârtiei na or'ce neri inlerpreli de muzică populară
zaţiilor de ba iu să facă n roparti Numai nsn se explică faptul c<1 cafea cu lapte, vinzătoarca le pri­ Ucilotă in repetate rinduri. '■etălean sl Republicii Populare Po- ţionară.
zare judicioasă i comuniştilor r 0 atelierul de întreţinere şi reparaţii veşte mirată, ca Si f'.înd şi-er spu­ raptul intră tn domeniul curio­ mine raro nn es'o scriitor sau zia­
locurile rle mnnră. să sturlieze posi­ fie la Grădişte nu este terminat ■ nici ne; „La noi ceai /?" Aceasta nu zităţilor, coletăria din Tehuc tiind rist. cn obligaţia fie a trimite ne toa­ E 3 £ C iSD^LCăTlESH'iSSTifS!: U C cI S Q ■ «■ .ED'l'ltUhJC'K
bilităţile pentru mearea de noi qrupe ’ n prezent, iar inovaţia Iov. Dunea Denlm că nu s-ar puica servi mi­ — credem — unica in care, timp tă perioada concursului cel pnl.in J
rle partid, In varierea as'qnrări; unui Dumitru şi P.iseu Mihai privind în- ru l dejun — coletăria dispune dc de moi bine de zece tuni. nu '■'•te o corespondentă ne lună Go- g PRODUCĂTOR! ! K
maî bun routro) asupri artivîtălii tocuirca trasului la rampă manual, vff.se/f7 pentru prenulil ceaiul si s-a servit nici mărar o smqură res»ionflenţele pot fi redactate In
economice. Drept rezultat au fost nrin instalaţii cu cablu, n-a fost e x­ cafeaua, există si bunăvoinţa per­ rană dc ceai. Si. de ce n-am re- lîmhi'p romii',*, maghiară sa" ger­ R « Contrai tind laptele de vacă şi tic oale cu I.C.f.L. Siineria
create nrupe rle oarlid la denoziml tinsă la ţoale rămpîle. Dc asemenea sonalului Cu tonte acestea, in runoaste-o. ,,meritul" acestei ori- mană si vor trebui să se ref.'re li £jfoeneîicir4i de următoarele avantaje : a
(•nai fa secţia lăzi a sectorului de nn s-au introdus f rol I i la rămnile nnul 19Ci3 In cofetăria rtin Teliuc ainale performante revine, fără prebjemn)e principale ale munci! n
îndnstriahzare şi la a Mo locuri de din nâdure si ta depozitul linal şi nu s a servil nici o cană de ceai drept dc apel. conducerii T A P L. '‘"Murale do masă : populariza rea no- « primiţi furaje concentrate pentru întreţinerea animalc'.nr îl
muncă, ţar comuniste sectorului ru s-au executat In qeneral lucrări sl nici o cană de calea deoare­ Hunedoara. lilîcii nartidii!ui. educarea oamenilor B « avansuri de bani în centul contractului,
y
r FF. au fost repartizali pe ture de de mică mecanizare care puteau con­ numcli rle l.i sale în spiritul dra­ ta
tren. cura la realizarea productivităţii goste* friţă rle oarlid $i patria so­ Ş ® preţuri convenahile pentru produsele predate, a
Fiorărni membru si candidat fie muncii si la reducerea preţului de C o p i i i ş i — Î H w e i r & t I v i l Î £ > î e < £ & cialistă. faţă rle măreţele realî7' ri ale
partid i-au fost repartizate sarcini cost. delimitat terenul, linia de mijloc, regimului domorrat-ponnlar r forma­ * repar v iz ă ri dc păşuni. a
concrete pe linie de organiza (i o si Dezbaterile au maî scos la iveală în ce ie ce urmează nu este careul de 16 m. .şi... s-a împrăş­ rea si dezvoltarea consliinţei socia­ a
Jn producţie, nrmărîndu-se permanent faplnl că uneori comitetul de parlid vorba de precocitatea copiilor, cl tia/ tot rumeguşul. liste si lărgirea orizontului oullural- îfj Pentru încheierea de contracte vă veţi prezenta la pumtel ^
modul In care acestea sînt îndepli­ nu si-a orientat munca In special de inventivitatea caracteristică
nite. spre sectoarele care stăteau mal virstei. Nu rare au fost cazurile Tovarăşi din comitetele blocu­ Ştiinţific g! o-ieienilor muncii ; şnri- gşi centrele dc achiziţionare a laptelui din comuna respectivă sa; ^
Bunăoară, toi'. Dumitru Domola, slab cu realizarea planului de pro­ ciad inventivitatea copiilor a dat rilor, care imprejmuicsc această iinirea ronsV'rlăru cronomiro-orna- ţj direct ouciilor raionale.
soluţii valoroase celor mari in re­ curte, au admirat inventivitatea "izatorîce a G. a .C* şi croslarr pro­
responsabilul unei briqăz.i evirlcn- ducţie, cum este In prezent cazul copiilor caro au rezolvat astlet ducţie; agricole nri-> propagare,* rn-
t'ate a primit sarcina să se or.ime cu sectorul Grădişte şi nu a orien- zolvarea unor probleme. o problemă ce Ic revenea de lapl i noşlinfolor aorozootehivce <i pro. i l c s s c s x s s i B a B C f l Q u i t : a s £ o b .s c m
Un asemenea caz s-a fnreals-
fU brigada mnflnsă rle Samoilă Cn- lat activitatea conducerii sectoare­ trat de curînd. la Petroşani. Copiii lor — curăţarea rumeguşului. Poa­ pornire In rfudu) coif^livistiler; ac­
retean care nu reuşea să-si realizeze lor spre acele sortimenle deficitare. i cJfn curtea blocului 16, cartierul le se aşteaptă o rezolvare asemă­ tivitatea artistică rle amatori,
sarcinile fie plan. împărtăşind me- Asa se face că la 12 din cele 35
. Dimii rov, au rezolvat problema nătoare si pentru strInsul hitfii-
todc'e «;j evper:enta sa fie muncă si sortimente planificate, pînă în p re ­ Tn lucrările trîmi<e p n riirp n o fil
rumequsului provenit rle la tăia- lor. bucalilor de cărămidă si
a în 1 în cl conrrpt la oroanizarea mai zent nn s-a realizat planul. Dintre f tul lemnelor Ia domiciliu, rume- resturilor de cărbune. Parte din la toa ru rs not abprrli orice aM*
turnă a lucrului, brigada respectivă acestea m ii importante slut celu­ an<; ce stătea aruncat pe io coi­ cărămizi, e adevărat, le-au înlnsit aspecte interesante şi fie a clu ilita le
a reuşit ca iu scurt timp să aju-ngă loza rle ruşinoase şi faa, distilare furile blocurilor. în Inc sd se iro­ tot copiii pentru marcarea porţilor /iţe emrepi culturale deşfăsnrnte fie
Ia nivelul celor evidenţiate. şi cherestea de fag si altele. sească, cl l-au folosit la marcarea terenurilor de Intim!.... ronvteteîe nentru cultură si artă.
casele regionale ale creaţiei popu­
Exemple flespre munca po liliră Atrăqînrl atenţia asupra unor ast­ unui teren de. fotbal in minia­ lare. rmi7CP. casc raionale rle r.ijV-
desfăşurată fie orqanîzalia de partid, fel de neajunsuri, adunarea generală tură pe... spaţiul verde. A lost T. N ICO AR A litră, cămino culturale, biblioteci C!c.
despre modul exemplar In care-si a adoptat o ho 13rîre corespunzăroa- GorcspondenţcTc vor fi trimise
Îndeplinesc comuniştii sarcinile, an re. In vederea înlăturări', lor si a adre.si ; Revista „Tndrum ă^riil cul­
fost arătate multe In adunarea gc- pus In fata noului organ ales sar­ tural", Piaţa Scînleii nr. I. radonul
nerală. Si, ca rezultat al acestei nc- cina fio a se ocupa si urmări per­
lîvităti s-au eviflenliat succesele ob­ manent modul în care oslo realizată |p> flE B ¥ 20 Decembrie — Bucureşti, reco­
ţinute fie forestieri In cele 9 luni: corelaţia dintre principalii Indica­ mandat prin poştă, iar ne plic se va
tori da plan.
producţia qlobală a fost realizată In trece menţiunea .Pentru concurs".
proporţie rle 100,04 la sulă, iar pro­ Totodată, noul comitet de parlid Pregătirile naţionalei noastre pentru meciul Fiecare corespondenţă va fl tnsoţilă
ducţia marfă 100,11 la sută. ales va trebui să militeze pentru în ­
tărirea organizaţiilor de partid din rle o notă ce v * cuprinde : numele
Comuniştii au scos Insă in eviden­ cu Danemarca
tă faptul că nu există o bună core­ sectoarele rămase sub plan. să des­ şi pronumele, adresa exactă (ora­
laţie înlre Indicatorii de plan. Hi s-au făşoare o susţinută muncă politică şul S3U comuna, strada, numărul,
referit la faptul că deşi s-a r.vdizat In vederea realizării planului la loti daşi), Petru Emil, ICoszka, Screrlai regiunea, raionul) şi ocupaţia co­
indicatorii şi pe sortimente. Folbajişlii noştri şi-au început pre­
producţia globală şi marfă, producti­ (mijlocaşi) Pîrcâlnb, Constantin, Dri- respondenţilor.
vitatea muncii a rămas sub plan R. BUDIN gătirile In vederea celui dc-al treilea
meci cu echipa Danemarcei din ca­ dea I. Crcîniccnnu (înaintaşi). Celor mai bun: corespondenţi li
se vor acorda premii şi menţiuni.
drul turneului preolimpic, care va
La acordarea premiilor se va li­
P ic h e tă r i avea loc la 28 noiembrie la Torino. Din Copenhaga se anunlă că Fede­ ne seama şi de: contribuţia pe care
Federaţia a alcătuit lotul selecliona- raţia daneză do fotbal a holărît să o aduo corespondenţele la populari­
p e n t r u n m p ia s it ă r i de vse hililor in care apar cîtcva nume noi: alinieze în meciul de baraj cu echipa zarea şi răspiudirea unor metode efi­
întreaga suprafaţă de 56 hectare gurat pe plan local din cele 6 hec­ portarii Afla'macbe şi Mindru, m ijlo ­ Romînici, programat la 28 noiembrie ciente alo muncii culturale fie masă. la
ce se va planta în primăvară la tare de pepinieră ale gospodăriei. caşul C. Dan, inainte-şii Varga, Voi- la Torino. aceeaşi formaţie care a generalizarea experienţei înaintate si
G.A.S. din Apolflul rle Sus a fost des­ Prin executarea noilor plantări. nca. Toncscu si Sasu. In rest lotul cu­ la lichidarea unor lipsuri ; numărul
fundată, iar apoi s-a trecut la piche­ Suprafaţa tolala ocupată cu vii va n- prinde pe următorii jucători : Popa, jucat la 3 noiembrie la Bucureşti. corespondenţelor trimise şi numărul
tarea el. M aterialul sădilor este asi­ junge la 483 hectare. N unw eiller III, Ivan, Greavu (Iun- > . , (Agerpres). celor publicate In revistă.

O piesă
i l
; > Q rădina cu trandafiri

si adevărata fericire « L'fcnm vu i ty x i ţjui (jlN IU,0 UMDAC
Două apartamente, cu un antreu punerlerea ce le revine ni ir pentru Sl cikjqda
comun, in care locuiesc două fam i­ faptele proprii cit şi pentru rele
lii r rtnăra pereche Anco-Sergiu, dc săvîrşite de semenii lor. Cei fie mal PREŢUL UNEI CUTII DE „PERUAN" ESTE DE 2,50 LEI.
curînd căsătoriţi, şi mecani­ sus nu sini oameni neobişnuiţi, un i­ cepe fericirea prin prisma satisfac­ evidenta lor superioritate, de faptul dăm mai multă concentrare scenică
cul de locomotivă Sava cu cate ci fac parte din marca familie ţiilor pur personale. De aici, conflic­ eă aceslca cîştigS pe zi ce trccc lot — actorul nu rîfio o dată cu publi­ . G O S P O D A R II
băiatul său, Mihai, elev la a oamenilor muncii crescuţi si edu­ tul dintre cl şi Anca, amplificat la un mai mult teren in conştiinţa oame­ cul cinfl dă replici dc umor I? —, AGRICOLE
o scoală medic. Acesta csle caţi rle partirl, care între viaţa in­ conflict otic intre două categorii dc nilor. mai mult joc interiorizat. Actorul I -U *1
cadrul în care, pe baza unui personaje: primele purtătoare ale Vasile Hasigonu ($lef), la experien­ 9t « a s i
timă si colectivitate stabilesc o le­ Colectivul dc interpreţi ai Teatru­ COLECTIVE:
material faptic cules din concepţiei înaintate despre viată si lui fie Stat „Valea Jiului" clin Pe­ ţa şi valoarea pe care 1 le cunoaş­
viata cotidiană în continuă gătură firească, necesară, oameni muncă, despre'noile relaţii statorni­ troşani a reuşit să prezinte un spec­ tem. Dorim insă dc la dînsul mai / « a a a v I ar i n
i ’3 prefacere şi înnoire, linărul pentru care primează interesele co­ cite în familie, iar celelalte (Sergiu. tacol de calitate, să înţeleagă si să multă varietate in compunerea ro­ Urmaţi exemplul G .A C . Fiola, ra­
dramaturg debutant A n fii lectivului în mijlocul cărora m un­ Raluca, impostorul Ştcf si, intr-o oa­ redea cu claritate sensurile elico-so- lului pentru a estompa impresia do ionul Turda, Nojlao şi Pârău, raionul
A.ndricş ridică cu patos ple­ cesc si trăiesc, care înţeleg cu pro­ recare măsură, Mihai) animate de o cialc ale piesei problematica rid i­ rutină. Ion Negrea (tonescu — An- Aiuri, Girbova, raionul Sebeş, Bnlo-
serie dc mentalităţi învechite sor­ cată de aceasta si rezolvările ei. tricot), un personaj reuşit deşi, în
doaria pentru arlcvărala fe­ funzime rolul lor în marea operă mir, raionul Orăşlie, Blăjel şi Ccrqăul
tite treptat dispariţiei d i'linilive din Un merit revine in primul rînd re­ citeva scene, prea mult şarjat. In
ricire a omului, a familiei, întreprinsă de popor, aceea fie de- Mare, raionul Tîrnăveni şi contractaţi
inima şi mintea celor ce trăiesc în- giei (Alexandru Miclescu) care a ceea ec-1 priveşte pe Romeo M uşr-
înţeleasă de pe poziţiile snvirsire a construcţiei socialiste. tr-o tară socialistă. In cadrul acestui căutat ca, împreună cu grupul de Icbiu. proaspăt absolvent, putem cu încredere cultivarea tutunului pe
Inainlale ale eticii noastre Oameni ca cei reprezentaţi de per­ conflict, punîiul personajele în situa­ interpreţi, să contureze caractere ve­ consemna debutul Jni ca o reală pro­ suprafeţe convenabile. V e ţi obţine
socialiste. Comunistul Sava, sonajele amintite se inlilnesc din ţii pline fie un emoţionant drama­ ridice. să creeze pe scenă aspecte misiune pentru viitor. astfel importante venituri suplimenta­
figură cenlrală, luminoasă a cc în ce mai des. Fi duc, In frunte tism, construind scene de un auten­ ale vieţii cotidiene. A fost înţe­ Scenografia (T.Th. Ciupc. rle la re băneşti şi veţi beneficia de avan­
tic lirism, autorul piesei ne face să leasă nota optimistă a piesei .şi i Teatrul National din Cluj) a cores­ suri Ia con trac ta re. Acţiunea de con­
piesei, proaspăta absolventă cu comuniştii, o luptă plină de d i­
luăm parte la dezbateri pasionante s-au asigurai în bună măsură liris­ puns. O singură obieclie : cadrul ac­ tra c ta ^ începe in curînd
Anca, colegul acesteia, A- namism şi răspundere pentru rea­ despre viaţă, tinerele si lericire, mul, !umino7.italea si umorul, fără a ţiunii ar fi trebuit să fie şi mai mult
Date suplimentare prim iţi la între­
yâ rlrian, tinăra elevă Maqda lizarea fericirii luturor si a lor pro­ să înţelegem că aceasta din urmă fi pierdut din vedere, prin aceasta, îmbib,il do lumină, dc respiraţie lar­ prinderea de cultura si fermentarea
Si Ioncscu. sînt personaje prii, împotriva egoismului meschin, nu se reduce doar Ia ....două camere, caracterul pasionant al conflictului, ga, pentru a evidenţia în acest fel tutunului din Ocna Mureş, precum şi
& re întruchipează oamenii ingustismului in vederi, pasivităţii, acces la baie si bucătărie". Piesa dezbaterile prilejuite fie acesta. şi mai pregnant contrastul intre nou la consiliile agricole raionale..
noi fie astăzi, pasionaţi pînă Împotriva mentalităţilor roU-hur- „Grădina cu trandafiri" găseşle drum De asemenea, actorii, printre care $i vechi, pentru a arăta şi mai mult
cinci debutanţi po scena teatrului cit rle distonante, dc incompatibile
la dăruire fie munca lor şi, gheze care se mai resimt în felul spre sufletul spectatorului, St educă, pelroşăncnn. şi-au interpretai în ge­ cn societatea r.oastră sini mentali­ \J
in acelaşi timp, preocupat» de judecată si comportare al unora. transmite cu discreţie si graţie me­ nerat bine rolurile complinind ca­ tăţile învechite, combătute de conţi­
şi receptivi la ceea ce se în- Scrgiu, meleorolog de meserie, sub sajul său, umorul de calitate folosit ractere fireşti, situotii verosimile. nutul piesei. 1 i ■ ZI ^ tZ K -T V. j : 1
educaţiei
inllucnţa
mic-burgheze
O tîmplă in jur. cu o înaltă primite de la mama sa, Raluca, con- fiind un m ijloc pentru punerea în Au plăcut mult. Mia Macrî (Raluca), Subliniem în încheiere încăodată
discuţie a unor probleme etice ma­
I. Anghelescu — Moreni (Sava) şi că cea fie a 56-a premieră cu o
derăs-
conştiinţă şl animaţi
jore. Situaţiile îsi găseso în final o Rcalini Lupşa (Mihai). S-au încadrat piesă originală. „Grădina cu tranda­
rezolvare firească, luminoasă, întrea­ bine în distribuţie Ccorgeia N ifo - firi". o un spectacol cu un bogat
conlîmit de idei, bine interpretat,
ga piesă inspirînrl încredere, op ti­ lae (Magrlu), Mioara Păcurarii
>E IA mism. Ea convinge spectatorul de (Anca) $i M ihail Di ci i Panait (Ser­ prim it cn satisfacţie (te public. K d m t S S Z l
viabilitatea concepţiilor etice noi, fie giu). Acestuia din urmă ii recoman­ Prof. V. CH1Ş