Page 72 - 1963-11

7?r. 2768 Dramul socialismului Pag. 3

- -"-______— ._■= _

EV.jBÎRMBaT ; - ... — - ■— ih<a euirsu răTe d e _s p e c i a l i s a r e tinerelului —
■
La U. M. C ugir sc desfăşoa­
ră o activita te susiinulă şi KEA PftfltWJCTlEt CLOI ecţii bogate în conţinut cunoştinţe irultilaterale
permanentă pentru creşterea
ca lifică rii profesionale şi spe­
cializarea oam enilor. C olecti­ Lectorii din uzina noastră, pătrunşi hune. In general toţi cei 59 de m un­ In uzina noastră lucrează
de im portanta munci; lor. sc strădu­ cito ri care au urinat acesi curs de fuurlc m ulţi tineri. Pentru ca
vu l acestor uzine a căpătat o să poată la ie tată sarcinilor
iesc să asigure lo c ţiilo r un continui specializare au obţinut rezultate
bună experienţă In organiza­ de producţie, sâ stăpineuscă şi
adecvat, care să răspundă cerinţelor bune.
rea şi desfăşurarea acliun ii producţiei să fie interesante ^şi In ce priveşte lite ratura tehnică să minuiască cu piicepere teh­
do îm bogăţire a cunoştinţelor atracliv'e. nica noiu'i ei trebuie să aibă
de specialitate indicată ca b ib lio g ra ­ cunoştinţe m ultilaterale, ţin in d
tchnico-profesionalc ale m un­ In elaborarea Iernaticilor pentru
fie am avut greutăţi deourere nu a scama d<* aceste cerinţe com i­
cito rilo r. C ursurile sin i organi­ cursurile de specializare s a pornit existat în măsura ru vcn iiă . De nc?on tatul t; T M. a îndrum at tine­
de la in stru cţiu n ile date în această
zate in m od diferenţiat pe me­ consider că pe v iito r c bine cu b i­ retul să urmeze cursurile de
direcţie de secţia dc în vă ţă m int o ridicare a calificării, sa şi co.n-
serii, iar tem alicilc sint ar.t- bliote cile volante din secţii ale ca­
uzinei. Insă tematica generală in­ plelcze studiile, să urmeze
fal întocm ite ca să răspundă bine tu lui tehnic să fie dotate ru un
dicată In aceste in stru cţiun i n fost şcoli tehnice şi de maiştri, să
actualelor cerinţe afe produc­ completată şi adaptată la specificul număr mai mare ile manuale, cărţi devină m uncilori dc nădejde.
ţiei, penlrn ca tehnica nouă şl cerinţele noi ale producţiei. De si broşuri tehnica adecvate fiecărei Astăzi fo wta m iiilî tineri, da­
să fîe folosită cu randament exemplu, iernatica do la cursurile secţii, traduceri, reviste telurice. A r torită strădaniilor depuse au
de specializare pentru con tro lo rii M u lii şi necesar ca le cţiile p rivind de veiul m uncitori de oildej-
sporit.
tehnici dc calitate a fost lărgită, in- tehnica nouă tn construcţia de ma­ de aşa cum sint iov. G rigore
D atorită rid ică rii condu ic
cluzind în ea expuneri p rivin d cons­ şini ce se expun la cursurile de r i­ ( hifoiu rectificator, A u re li an
a gradului de calificare şi do trucţia şi p rin c ip iile dc funcţionare dicare i ca lific ă rii şi dc specializare Uomoşan, frezor, Ioan Tamb.a,
specializare a m uncitorilor si a instrum entelor şi aparatelor mo să fie urm ate de prezentarea unor strungar, loau Troşan, lăcă­
a cadrelor lehnîco-ingineroşli denie de măsură si control, metode tuş.
film e documentare cu noutăţile in
de utilizare a acestora ele. Peste 459 de tine ri din u zi­
s-au putut obiino rezultate tehnică, lucru care pînâ acum tui nă urinează cursurile şcolii
In expunerea lc c liilo r am folosit
bune in creşterea p ro d u ctivi­ s-a făcut. Aceasta ar ajuta m ult Io medii, a lţii cursurile şcolii
m aterial didactic adecvat ca: planşe,
tă ţii m uncii si îm bunătăţirea îm bogăţirea cunoştinţelor cursanţi­ tehnice şi ale şcolii dc m aiştri
d ife rite scheme, piese specifice pen­
c a lită lii produselor. tru control, instrum ente de măsurat. lor noştri. De asemenea. consider că d j pe lingă uzina noastră.
C om itelui
U. T. M.
In pagina de faţă redăm ci- Aceasta a făcut / o expunerile să ar fi bine dacă schim burile de ex­ reşte îndeaproape cum urm ă­
ti­
teva aspecte din munca de fie interesante şi atractive, mai uşor perienţă Intre le cto rii din cadrul nerii se pregătesc şi studiază
calificare si spcci îliza re a de înţeles da către cursanţi. M ulte uzinei noastre ar fi lărgite, argani- la cursurile pe care le u r­
expuneri au fost urmate de demons­
cadrelor desfăşurată de către zlndu-se şi cu le cto rii din în tre p rin ­ mează, ii ajulă şi ii îndrum ă
tra ţii practice, de ap lica ţii la Ins­ alunei cind in tim ptnâ greutăţi.
colectivul acestor uzine. derile regiunii şi chiar din a lic re­
trum entele şi aparatele de măsură In adunările generale ale or-
giun ii. In acest fel s ar puica gene­
Si control. Asemenea a p lica ţii s au O aniznţiilor U.T.M., aceste
raliza metodele şi experienţa bună probleme sin t larg dezbătute
făcut cu a para iele noi cu caro a
fost dotată uzina. Uonele expuneri cişlîqală fu munca de ridicare a ca­ şi noi cerem tine retului şă
muncească cil sirgninlă.
p rivin d construcţia şi funcţionarea lific ă rii şi specializării cadrelor de GI1CORGIIE V O IC U
f)dL eu eetiuţele progresii acestor instrum ente au fost făcute, m uncitori. Ing. M A TE I FLOREA secretarul com itetului
aparate de
şi
măsură şi control
avînd fu faţă aparatul despre care Iccloe U.T.M. de la U. M. C ugir
era vorba In lecţie, asigurînd prin
Principala sarcină a industriei con­ dem onstraţii practice, Asemenea de­ uzinei să însuşească şi sa pună în peste 2,3 o ri fală dc 1959. A cţiunea aceasta o mai bună fixare a cu­
stru cţiilo r de maşini — se arată in m onstraţii s-ou organizat pentru cu­ fabricaţie de scrie mai m ulle tip u ri desfăşurată pcnlru creşterea gradului noştinţelor.
raportul CC, al P M R. prezentat de noaşterea şi respectarea p rin cip iilo r dc maşini unelte din cele mai mo­ dc pregătire lehnico-profcsională se
tovarăşul Gheorghe G heorghiu-Dej la de funcţionare a m aşinilor şi agre­ deme, m aşinile de cusut „Ileana*' şi răsfringe po zitiv asupra fo lo sirii rn- Folosirea acestor metode a dai
Congresul al Ill-le a al pa rtid u lu i , gatelor modernei pentru cunoaşterea posibilitate cursanţilor să înţeleagă
..Rodica". Planul de produclic a for;l lionole a capacilăţilor de produclic
este ridicarea continuă a n ive lu lu i factorilor care determ ină crcşlcrea in ­ bine cele expuse şi să ştie să u tili­
tehnic, îm bunătălirea calită ţii, creş­ d icilo r dc utilizare a m aşinilor, agre­ înd eplinit şi depăşit, productivitatea şi îm bun ătăţirii p rin cip a lilo r in dici zeze In mod rajional şi rapid ins-
terea randam entului şi econom i­ gatelor şi in sta la ţiilo r şi a căilor de m uncii pe cap dc m uncilor a crescut econom ici ai a c tiv ită ţii uzinei noa­ Irum enlclc dc măsură şi con lro l tn
cită ţii m aşinilor şi in sta la ţiilo r. Por­ reducere a consum ului de metal, In mod continuu, iar la preţul de stre. P roductivitatea m uncii a cre­ scopul îm bun ătăţirii ca lită ţii produ­
nind de la aceste sarcini se înţelege com bustibil, energic ele. Conducerea cost s-au realizat însemnate econo­ scut dc la un an la altul, aşa cum selor, p re ven irii la lim p a defectelor
că fabricarea unor produse din cc în uzinei şi C om itelui sindica lu lui lin de execuţie, pcnlru respectarea în­
mii. S-au p u lu l aplica noi metode se vede şi din graficul alăturat. A spo­
ce mai complexe, de un îna lt nivel o strînsă legătură cu le ctorii, urm ă­ tocmai a tehnologiei de fabricaţie.
şi procedee tehnologice moderne ca: rit in mod s im lilo r producţia globală
tehnic, folosirea unor metode şi pro­ resc ţinerea regulată o le cţiilo r, cu­ Astfel, cursanţi ca G rigore Andronc,
cedee tehnologice moderne cu e fi­ prinderea in le c lii a problem elor dc turnarea în cochile, în form e întă­ şi marfă. C ifrele clin graficele ală­ Eleonora Pălraşcu, M aria Gherman
cientă economică ridicată, creşterea producţie speciiicc secţiilor şi sec­ rite cu bioxid dc carbon şi în forme turate oglindesc pe deplin acest lu ­ Puiu Oprea, fuliana Gholea, m em bri
Înzestrării tehnice a uzinei, pune în toarelor noastre. uşor fuzibilc, căliroa cu curenţi dc cru. de partid, datorită străda niilo r de­
fala m un citorilor, teh nicienilo r şi in­ U rm ind cursurile de ridicare a ca­ înaltă şi joasă frccvenlă, forjarea puse şi-au însuşit cunoştinţele nece­ p a r t i d , d u i n d r u •
g in e rilo r sarcina rid ic ă rii continue a lific ă rii şi specializare un mare nu­ Pentru îm bogăţirea cunoştinţelor I N C L l $ E U : M a i s t r u l M o/cj T e o d o r , membru d c
prin m atriţare ele. sare obţinind calificative le cele mal m u r i t e h n i c e u n u i g r u p d e s t r u n g a r i d c Ia m a ş i n i l e d c r u l a t lil e l.
n ive lu lu i de cunoştinţe tchnico-profc- măr de m uncitori au p u lu l fi înca­ cadrelor tehnice-lngînereşti au (ost
sionale. C alificarea trebuie să lină draţi in categorii superioare, au fost Datorită acestora, precum şi creş- întreprinse im portante măsuri. A st­
pasul cu ritm u l rapid dc dezvoltare fel s-au organizai cursuri de pregă­
a tehnicii. n r i m ftftFÂ tire pcnlru m aiştri şi cursuri de îm ­ Schimburile de experienţă — mijloc de M u ncitori
In uzina noastră, pentru ca în tre ­ CRcŞl e r e a M w y g bogăţire a cunoştinţelor in g in e rilo r
gul colectiv de jthuicA. să tină pas 3 0 0 I cu înalta calificare
cu cerinţele tehnicii moderne, ac­ noştri. generalizare a metodelor noi de muncă
ţiunea de ridicare a ca lifică rii şi dc Astăzi uzina noastră dispune dc
specializare a cadrelor are un ca­ un număr sporit dc cadre de mun­ C om itelui sin d ica lu lu i de la U. M. co-inginereşti şi-au însuşit noua me­
racter permanent. In tre 1050— 1902 i tas,17 Cugir, la indicaţia com itetului dc todă, fapt ce a dus la reducerea
au urm at cursurile de ridicare a ca­ c ilo ri cu in a llă calificare, specialişti, partid, a îndrum at com itetele sin di­ ch e ltu ie lilo r de manoperă şi la îm ­
lific ă rii şi cursuri de specializare 95l 2 0 0 :-»■---------------- care slăpincsc in mod tem einic teh­ cale din secţii ca, în slrlnsă legă­ bunătăţirea sim ţitoare a ca lită ţii me­
tură cu calc ce se predau la cursu­ sei m aşinii de cusut.
de m uncitori. C ursurile «iii fost or­ nica nouă si o folosesc cu eficientă
rile de ridicare a ca lifică rii şi ţinind N oi am urm ărit ca schim burile de
ganizate pe profesii, linindu-sc sca­ ridicată, rezolvînd iu mod competent seama de cerinţele producliei şi ale experienţă să fie astfel organizata w
ma, mai ales dc necesitatea deser­ oam enilor, să organizeze schim buri in cit ele să răspundă cerinţelor ac­
problem ele com plexe ale procesului
v ir ii noilor u tila je şi agregate in tra ­ de experienţă pe tema a p lică rii tmoi tuale ale producţiei, să ducă la îm ­
de producţie. U nii m uncilori. si nu­
te în funcţiune şi a fab ricării maşi­ metode şi procedee tehnologice mo­ bunătăţirea ca lită ţii produselor să
n ilo r unelte şi a m aşinilor de cu­ mărul acestora este în creştere, se derne. să generalizeze metodele e v i­ fie eficiente. Din cele arătate, re­
d e nţia ţilor in înlrecare, a in o va to ­ zultă că am făcut progrese însemna­
sut la un înalt nivel tehnic, cu carac­ apropie prin cunoştinţele si pregăti­
rilor. Asemenea schim buri dc expe­ te in această direcţie.
teristici tchnico-econom ice si func­ rea lor de nivelul dc pregătire al rienţă. urmate de dem onstraţii prac­ O altă metodă larg folosită in sec­
ţionale ridicate. In aceste cursuri au
m aiştrilor. Am făcut procrcse însem­ tice, au fost organizate atît in in ­ ţiile mecanică 2, maşini unelte, seu -
fost cuprinse aproape toate catego­ teriorul uzinei cil şi in afara ci cu lărie, turnătorie, mecanică l ale.
nate pe linia rid ică rii cunoştinţelor A
riile de m uncitori. A u fost organizate m un citorii de la alte întreprinderi pentru Însuşirea tem einică a meseriei
si cursuri dc calificare pcnlru rom 1961 1962 1965 lehnico-profcsionnle a m uncitorilor, din ţară. La secţia de m ontaj a ma­ c;-ic in tr-a juto rarea in muncă. M un­
plelarea num ărului de m un cilo ri ca­ teh nicienilor şi ingin erilor, ilar acea­ şinii de cusut, de pildă, a fost o r­ cito rii cu înaltă calificare din aceste
lific a u în m eseriile de care sc sim ­ sta nu înseamnă că nc vom opri aici. ganizat un schimb de experienţă secţii sc ocupă de cci cu ex­
ţea cea mai mare nevoie. p rivind m ontajul şi reglajul maşini: perienţă ntai puţină şi ii ajulă
trecu li să lucreze pe maşini m oder­ te rii priceperii şi indom înurii mun­ Cerinţele producţiei moderne spo­ de cusut in scopul îm bun ătăţirii ca­ practic. Ia locul de muncă, să însu­
In cursul aceslm an au funcţionat şească cît mai tem einic meseria, să
ne Tabelul dc mai jos arată in mod cito rilo r, a m ăiestriei lor profesio­ resc continuu şi ca urm are pregăti­ lită ţilo r funcţionale ale ei. In tînna
14 cursuri dc ridicare a ca lifică rii acestui schimb de experienţă şi a sc ridice la nivelu l mediu al cvi-
concludent modul cum a evoluat nale, tim pul dc lucru şi utila je le sint rea profesională trebuie să ţină pas
şi 10 de specializare, diferenţiale pe m ăsurilor lolm ico-organizaloricc lua­ den lin Iilo r in întrecerea socialistă.
m eserii ş i anume: frezori, lăcătuşi, structura pe categorii dc încadrare a mai raţional folosite. Mecanizarea şi cu noile cuce riri ale ştiin ţe i şi teh­ te, reclam oţiile din partea beneficia­ Datorită în tra ju to ră rii in muncă nu­ I O A N D O T A
automatizarea procesului de produc- meroşi m uncitori s au ridicat chiar
strungari, re ctifica to ri, co n tro lo ri teh­ m un citorilor în 1903 lata dc 1950. nicii. Invăţînd din experienţa cîş'.i- rilo r au scăzut cu 1,2 la sulă. l ă c ă t u ş -mof n /c r
nici, electricieni, la care au p a rtic ip i gală şi ţinind seama dc noile ce­ In vederea îm bun ătăţirii procesu­ la n ive lu l evide nţiaţilor.
080 de m uncitori. Pcnlru ca ele să-şi 1903 lui tehnologic, respectiv schimbarea Pentru v iiio r. ne propunem să
"1*959 ................................... rinţe ale producţiei noi vom acorda
dovedească eficacitatea în producţie m eicdei de stropit cu lac a mesei organizăm schim buri de experienţă
m un citorii au fost cuprinşi în aceste ..........................rz'Tv................... CS.30 ...... 63,17 şi in v iilo r o atenţie sporită tuturor m aşinii dc cusut şi introducerea unui mai numeroase şi pe d ife rite pro­
cursuri tinlndu-se seama dc gradul form elor de ridicare a calificării, de dispozitiv de încălzit locul, com ite­ bleme, cu eficienţă sporită, să lă r­
........................V — V III 31,05 30,13 tul sin dicalului şt conducerea uzi­ gim întrajutorarea in muncă, de­ S v y fl r | |
de pregătire, de categoria dc înca­
specializare a cadrelor. nei a organizat, cu un colectiv dn oarece aşa cum ne-a dovedit-o pro­
drare, asigurînd prin aceasta o mai 0,05 0.70 m uncitori, ingineri şi tehnicieni de pria noastră experienţă acestea con­
mare om ogenitate şi eficacitate a M u n citori specialişti la secţia lim plărie. trei schim buri tribuie In ridicarea ca lifică rii m unci­
cursurilor, un interes sporit din partea ţie. aplicarea unor tehnologii noi. r i­ Inţj. MICODiiN RCŞCA de experienţa din care două la Tg. torilor. la ruspindirea experienţei ' I i
Creş'.erea gradului dc calificare şi
cursanţilor. Le ctorii au fost sclcclio- dicarea gradului dc calificare şi dc M ureş şi unul la Com binatul de in ­ pozitive.
nall din lîn d u rile in g in e rilo r şi teh­ specializare a m u n cilo rilo r a evul o director general dustrializare a lem nului din blaj. IO A N NORI
specializare a făcut ca in acest an
nicienilor de la locurile dc muncă influenţă pozitivă asupra producţiei al U.M .Cugir In u rn n acesior schim buri dc ex­ vicepreşedinte al C om itetului
ale cursanţilor. a tu in cc priveşte calitatea, so rti­ volum ul producţiei să sporească de perienţă m uncitorii şi cadrele tehni­ sindicalului de la U. M. Cugir
In pregătirea le c ţiilo r s-a pus ac­ mentele. gradul dc precizie a ^execu­ ||L.~
centul pe principalele cerinlc ale
ţiei pieselor c it si în cc priveşte
procesului de produclic, ţinîndu-sc î m b o g ă ţ i r e a c u n o ş ti n ţ e l o r ie h n ic G - p r o f e s io n a le 1
seama de nivelul de pregătire al creşterea p ro d u ctivită ţii şi reducerea M
m un citorilor. Ele au fost urmate de preţului de cost. Aceasta a permis
— sarcină perm anenta
In sectorul nostru se execută Ridicarea neîncetată a califică­ lor a m aşinilor, desenelor, inslru- ajulindu-1 să devină un m uncilor
DINAMICA CREŞTERII PROWaiVlTÂŢU m m
scule, dispozitive si verificata urc rii profesionale cslc o îndatorire m eiuelor dc măsură şl control, a destoinic care acum este eviden­
pentru toate sectoarele do fabrica­ statutară pentru com unişti, o cc metodelor de aşchîere a m etalelor, ţiat in în tre ce ri. Umil M ărgineanu.
membru de partid, s a ocupat de
lin iă imperioasă pentru toţi oame­
" “ ~T ’J ? v*. ţie alo uzinei, ( i i ceea ca ai făcut nii m uncii. B iroul organizaţiei noas­ de rectificat ctc. Cei care au dat Troian B cm n. iar Gheorghe F ill- - -IZ.:
răspunsuri bune au fost stim ulaţi
azi le mai in liln e ş ti foarte rar. M e­
reu ai de executai lu cruri noi. Si. tre de bază, acordind atenţia cu ­ de către com ilelul sindical de sec­ mon, s-a ocupai do Ludovic Gru-
executarea sculelor, dispozitivelor venită rid ică rii gradului de cnhli- ţie cu d ife rite prem ii in cărţi t Ci­ ian şi G liqor G ruian. a ju lin d u -i
şi verificatoa relo r cere o maro Care a m un citorilor s-a ingrij:< de nice si obiecta, ceea ce a avut da­ să-şi însuşească tem einic tainele 1'DTIIU S T R O I A N
precizie de lucru ceea ce impune m obilizarea com uniştilor şi a celor­ rul să stim uleze oam enii In cu­ meseriei. frezor
o calificare specială, superioară, f i­ noaşterea meseriei, în îm bogăţirea Problema rid ică rii ca lifică rii şi
la lţi oameni ai m uncii din secţii la
nele şi m ăiestrie. Cslc adevărat că cursurile de ridicate \ calificări: cunoştinţelor. n specializării a făcut şi obiectul
ţoale acestea sc clştigă cu tim pul, şi de specializare, a urm ărit ca­ O rganizaţia dc partid a indicat unor discuţii în adunarea nonslrâ
prin munca plină dc răspundere, litatea le cţiilo r, felul cum se pre rn comisia de analiză a reb u tu ri­ generală a organizaţiei de partid
Îm pletită cu un studiu tem einic şi gătesc le cto rii şi cursanţii, eficaci­ lor să cheme la şedinţa sa şi m un­ şi în şedinţele de birou in care •IjM
permanent dc ridicare a ca lifică ­ citorul din vina căruia s-a produs s-au luat măsuri corespunzătoare.
rii. de specializare în meseria tatea in producţie a cursurilor rebutul şi să-i explice cauzele, A stfel conslulind că tin e rii m unci­
aloasă. Aceste cursuri nu se lac do dra­ greşelile săvfrşite de el şi c î anu­ tori din secţie in lim p in ă qro ulălt
gul de a avea cursuri, c: penlru in citirea şi descifrarea desenelor
De calitatea sculelor, a dispozi­ a îm bogăţi cunoştinţele lehnico- me trebuie să facă în v iilo r pen­ complicate, s-a luat măsura să se
tive lo r şi a verificatoarelor. :lo tru a evita rebuturile. Şi acesta
precizia lor de execuţie, depinde profcsionnle alo m un cilo rilo r pen­ constituie un m ijloc de a învăţa deschidă un curs de citire a dese­
asigurarea in marc măsură a ca li­ tru oa ci să lucreze mai bine, mai oamenii cum să lucreze m ii bine nelor tehnice. Conducerea acestui
curs fiin d încredinţată Inginerului
productivitate mai
repede, cu o
tă ţilo r tehnice şi funcţionale, gra­ înaltă. şi noi 1 am folosit cu rezultate Petru Slefăiicscu. membru do
dul de precizie a m aşinilor unelte bune. partid.
şi a m aşinilor de cusut cc se fa­ Noi ne-nm În g rijit ca problemele A g ita to rii din secţii au fost pre La sculăric se execută scule,
brică In uzina noastră. N oi lucrăm tehnice ce slut studiate In cursuri gă tiţi să poala explica oam enilor dispozitive şi verificatoare de mare
ou o te luri speciale, scumpe, şi să fie urm ate de dem onstraţii prac­ necesitatea şi im portanţa rid ică rii com plexitate şi în lr-o gamă va ria ­
orice neglijenţă in execuţie duce tice la fre z a ,‘ la strung, ta trata­ ca lificării, a îm bog ăţirii cunoştin tă, de mare precizie, pentru toate ■m p" m f
la rebut, la risipă do ’-imp, de mun­ ment. la rectificat. De asemenea ţeîor, să Io arate că numai ssl'ot sectoarele de fabricaţie ale uzinei.
că, dc metal şi de bani. Pentru a îa indicaţia organizaţiei de partid >ol să sporească productivitatea, Aceasta cere din pârlea tuturor o
putea face faţă cerinţelor mereu .'om itctnl sindical dc secţie şi or să îmbunătăţească calitatea fiind înaltă calificare*, m ăiestrie profe­
crescînde in execuţia sculelor, dis­ laniznţia U. T. M. iu organizai ei înşişi exemple în această p ri­ sională. Ţ in in d seama de aceste
pozitive lor si a verificatoarelor, sc concursuri cu ierna: „Să ue cu vinţă. T oloilm ă am luat măsura co
cerinţe noi vom acorda şî pe v i­
cere să acordăm o atenţie sporită , no-iŞlciu meseria- întrebările an m uncitorii cu mai puţine cunoştinţe ito r atenţia cuvenită rid ică rii ca li­
rid ic ă rii n ive lu lu i de cunoştinţe fost tu aşa fel formulate incit să ii experienţă in muncă s«1 fie aju ficării m specializării m un cilo ri'o r
tehnico-profesionale pentru ca nu­ determine ue pârlit ipanli să s’ u aţi de cei care au o calificare il'n secţia noastră.
mai asîîel putem ţine pasul cu p;o- dieze materialul bibliografic indicat înaltă şi o experienţa bogată peu
grcsul tehnic putem contribui la şi să poală d.i răspunsuri la pro tru a cunoaşte tainele meseriei O» IO A N DĂ IA N I O A N D O P E S C U
dezvoltarea tehnicii noi, la ridica­ blemelc practice de la locul de m iinislul lonn Bota s-n ocupat de secretarul organizaţiei de bază l u c u l u ş - h m t r i l c r
rea e- pe o treaptă superioară. muncă, legate de utilizarea scule­ lăcătuşul m nlriter Ioan Pătruşcă, P M R . din sectorul sculărie