Page 73 - 1963-11

frag. 4 Gramul socialismului Nr. 2768

Sărbătorirea centenarului Facultăţii
de filologie şi filozofie din Belgrad

BELGRAD 20 (Agorpres). — încă de la crearea sa. Facultatea
La Belgrad s-a sărbătorit îm p lin i­ de filo lo g ie şi filozofie a dst un
rea a )00 dc ani dc la întemeierea s p rijin m ultilate ra l de zvoltă rii s ilin ­
Facultăţii de filo lo g ie şi filo zo fic din ţei. In dom eniul ştiin ţe lo r n a tu rii,
acest oraş La sărbătorirea centena­ m atem aticii şi alte dom enii, Faculta­
rului an participat reprezentanţi de te,? n dat oameni de stiin lă bine pre-
seamă ai vieţi» po litice şi culturale q â liti a căror nume sînl cunoscute
din Iugoslavia şi străinătate. in întreaga ţară
G u in eea a c e r a t c o n v o c a r e a _________ ,,jJ?Urie. culturii Cfcau{a

CosasISoulai d e S ec a r sta te P A R I S 2 0 — C o r e s p o n d e n t u l triu, m i n i s t r u l R. P. R o m i n e la P a ­ tit c ă t e a t r u l r o m î n e s c e s t e c u ­
A q e r p t c s , G c o i q e D a s c a l t r a n s ­ ris ş i m e m b r i u i l e g a ţ i e i . n o s c u t în F r a n ţ a p r i n p r e z e n t a r e a Un interviu al Iui Ben Bella
N EW YOlvK 20 (Aqerpres). _ După cum transm iîy agenţi.* Fran­ m i t e : In d i m i n e a ţ a z i l e i d c 20 n o i e m ­ p i e s e l o r lui C a r a q i a l e ş i p r i n n u ­
ce Presse, se aşteaptă ca C onsiliul b r i e a a v u i l o c în s a l o a n e l e U n i ­ m e r o ş i a r l i ş l i r o m i n i , v o r b i t o r u l a ALGER 20 (Agerpres). — Preşedintele Ben P.clla si a e xp ri­
L i 19 noiem brie, Guineea a cerni In d u p u - a n u a z a z i l e i d e 19 n o ­
de Securitate să se întrunească său- i e m b r i e d e l e g a ţ i a c u b u r a l ă - r o m i n ă v e r s i t ă ţ i i d i n S o r b o n a d e s c h i d e r e a s u b l i n i a t c u e x p o z i ţ i a s c e n o q r u l i c u mat convingerea că în v iito rii 3-4 ant
convocarea im ediată a unei sesiuni c x p o z i l i e i (le s c c n o q r o l i e r o m i n c u s - Intr-un in te rviu acordat postului de
a C o nsiliu lui de Securilole, care să tămîna viito a re pentru a discuta c o n d u s ă d e a c a d e m i c i e n i i T u ci o i c ă . Au o a m e n i dc r o m i n c a s c â e s t e d e s c h i s ă in l o c a l u ­ radio H elsinki, preşedintele A lgeriei, A lgeria va obţine „m i m inim um " de
«mbcle problema. S-a am inlat că la V ia nu, T / i e o d o r B t i r g h c l e şi A//co­ l o s i d e f a l ă
examineze, fără nici o Intirzie re s i­ a r t ă , c r i t i c i . p i c t o r i , s c e n o q r a / i . r ile S o r h o n c i p e n l r u c a /o /i c e i c e Bon Bel la. a declarat că ţara sa „este independentă economică datorită in-
tu a ta din colon iile portugheze In New York vor sosi m in iştri dc e.K bre Pcfrufian, c a r e p a r t i c i p ă la s t u d e n ( i r p r e c u m şi s c c n o q r a l u l ro- hotărîtă să respecte in onod strict $■ d tislria liză rii. independentă econom i­
vederea ap lică rii ..imediate si lărâ terne din numeroase ţări .africane ,,7,ilclc c u l t u r i i r n m i n c ş l i " in F r a n ­ m i n S t e l a n Nor/s. Cxpozifio c u p r i n ­ f r e c v e n t c a z ă a c e a . s / ă s t r ă v e c h e ins - loial acordurile adoptate la Bamako". că fără de care. a subliniat el. nu
rezerve" a rezoluţiei odootale la ţa a l o s i p r i m i t ă la M i n i s t e r u l A f a ­ d e d e s e n e , s c h i l c , l o t o q r a l i i , mo- t i l u t i c d e c u l t u r ă s ă p o a l ă v e d e a Referindn-so la re la ţiile A lg e rie i cu există o adevărată independentă po­
31 iu lie de acest orqanism . In aceas­ N E W YORK 20 (Agerpres). c e r i l o r E x t e r n e d e J e a n I f a s d c v a n ! , c/ic/e i l u ş t r i n d .d e z v o l t a r e a s c a n o - e l o r t u r i l c R o m î n i c t In a c e s t d o ­ Franţa, preşedintele a relevat că au­ litică El a arătat, pe de altă parte,
tă rezoluţie guvernul porlugh?/ este P n trirk Dean reprezentanlul Anr|1ici d i r e c t o r u l q c n c r a l p e n t r u p r o b l e m e ­ q r a l i c î r o m i n e ş h c o n t e m p o r a n e . m e n i u . In î n c h e i e r e c l a e x p r i m a t to rită ţile franceze „tre b u ie să în ţe ­ că nu exista nici un proiect de re­
in v ita t să înceteze im ediat orice acle le c u l t u r a l e şi t e h n i c e . In c u r s u l
la O.N.U si preşedintele C o nsiliu lui c o n v i n i / c r c a c ă a c e s t e m a n i l c s l ă r i maniere a g u vern ulu i actual al A lg e ­
dc rcnre.sinne si să si reliaqă to r­ c o n v o r b i r i i p r i e t e n e ş t i a u f o s t s u b - l a j i n d c u v i n l u l c u a c e a s t ă o c a ­ leagă că singurele inlcrc.se în ţara
de Securilole pentru luna noiem brie zie . J c u n D a s d c v a n l n d e c l a r a i :
tele m ilita re din colon iile porlnqhe h n i u l c d c u m h e l e părl-i r e z u l t a t e l e v o r p e r m i t e ■ o m a i h u n ă c u n o a ş ­ noaslră pc care noi le putem discuta rie i evprim îndu-si părerea că. in an-
a annnlal că a prim it din partea re­ r e l a ţ i i l o r „ li s te o m a r e b u c u r i e p e n l r u q u -
ze. Re7olulia cere. de asemenea, ca o b ţ i n u t e i n d e z v o l t a r e a t e r e a c u b u r i l o r c e l o r d o u ă lari. cu gu vern ul francez, sini inlcrescle sim b lu. problem a a cţiu n ilo r an tig u ­
Portugalia să prom ulqe o am nistie prezentantului ta rilo r africane cererea c u l t u r a l e ş i ş t i i n ( i l i c c d i n t r e c e l e v c r n u l f r a n c e z , ş i p e n t r u m i n e M i i / f u m i n d M i n i s t e r u l u i A f u c c r i - statului francez, si nu interesele par­ vernam entale ale elem entelor diziden­
po litică necondiţionată, să Înceapă de a convoca la 22 noiem brie o şe­ d o u ă ţări. p e r s o n a l , s ă i > a t l i c i p u m la m a n i ­ ticulare ale unor Irancezi". te a fost rezolvată.
tratative cu reprezentanţii partidelor dinţă a C o nsiliului dc Securitate care In s e a r a a c c l e c a ş i z i l e a a v u i l o c f e s t ă r i l e o a r e a u f o c c u p r i l e j u l lor E x t e r n e a l F r a n ţ e i p e n t r u s p r i ­
po litice din colonii nonlm a as:- să discute politica de apariheid dusă d e s c h i d e r e a o f i c i a t ă a Z i l e l o r c u l ­ ,,7.iiclor c u l t u r i i r o m i n e ş t i " In j i n u l a c o r d a t în o r q a n i z a r c a Z i l e ­
qura transferarea pu le rii ră lrc inşii de guvernul Republicii Sud-Africane. tur ii r o m i n e ş t i " in F r a n ţa . C u a c e a s ­ Fran{a. A c e s t e m a n i f e s t ă r i / r o d i t e lor c u l t u r i i r o m i n e ş t i in F r a n ţa ,
lu tiilo p o lilice libere alese si să Dună consultări cu m em brii Consi­ a c a d . T u d o r V ia n u a s u b l i n i a t î n ­
ucorde. im ediat rlupă aceea, inde­ liu lu i de S cciiriln lc s-a hotărî! ca şc- tă o c a z i e a l o s i p r e z e n t a i U l m u l v o i n ţ a c e l o r d o u ă g u v e r n e d c a LflBcrărsBe c©ffBffcs*Sooţ|€*i
pendenta tuturor te rito riilo r pe care dinla să fie fixală pentru dala de 25 lui I o n P o p e s c u - G o p o , „ U n p a s d c z v o l l a f n l r - u n s p i r i t p r i e t e n e s c s e m n ă t a t e a u n o r a s e m e n e a m a n i f e s ­
le administrează. Tu rezolul ie se cere, s p r e L u n ă " şi h l m e l e d o c u m e n t a r e r c l a l i i l e b i l a t e r a l e . I e r i s c a r a u m tă r i p e n l r u o m a i b u n ă c u n o a ş ­
noiem brie
fie vem cnca. încetarea oricărui aju- d e s c u r t m e t r a j „ A r t ă m o n u m e n ­ a v u t o c a z i a s ă v e d e m u n t i l m r o - t e r e a v a l o r i l o r s p i r i t u a l e a l e c e ­ ROM A 20 (Agerpres). — rordâ în lara sa d e zvoltă rii a g ricu l­
lo r de natură să perm ită Porluqa- Totodată, la New York s-a făcut n i- lor d o u ă p o p o a r e şi p r i n a c e a s t a , La Roma au continuat lu cră rile ce­ turii. M in istru) a g ric u ltu rii Izraelu-
liei continuarea represiunilor impo nosn-t ră (im p ui ţă rilo r africane la tal ă" şi „ U l o t a l 63". m i n c s c a l lui f o n P o p e s c u - G o p o lei de-a 12 a conferinţă a E.A.O. — tui. Mosbo Dayan. a relevat la rîn -
triva populaţiei din te rito riile salo O N lf. a adresat la 20 noiem brie se­ A u p a r t i c i p a t p e r s o a n e o h c i u l e , c a r e n c - a i n t r o d u s i n t r - u n u n i v e r s p e n l r u d e z v o l t a r e a r e l a ţ i i l o r d c c o ­ O rganizaţia N a ţiu n ilo r Unite penlru dnl său. că tarile în curs de dezvol­
coloniale. cretariatului O rganizaţiei N a ţiu n ilo r o a m e n i d c 'Oftă şi c u l t u r ă . i n c f n l ă t o r . p o e t i c ş i î n d e o s e b i p l i n l a b o r a r e r o m i n o - l r a n c c z c . alim entaţie şi agricultură — in pro­ tare trebuie să si modernizeze m e­
In aceeaşi zi. reprezentanţii .ii 32 Uni le cererea oficială ca problema co­ A lu a i p a r t e (Ir V i c t o r D i m i - d e u m a n i t a t e " . D u p ă c c a r c- im in - D u p ă i n a u g u r a r e a e x p o z i ţ i e i s c c - blemele îm b u n ă tă ţirii situ a ţie i a li­ todele folosite în agricultură şi să
de |ări africane an cerut convoca­ mentare a ţă rilo r slab dezvoltate. îmbunătăţească co n d iţiile dc trai tn
lo n iilo r portugheze să fie examinată n o q r a l i c c r o m î n c ş l i , J c a n R o c h e ,
rea C onsiliului de Securitate pentru I.nind cu v in lu l ne marginea acestei mediul rural.
în lr-o şedinţă a C onsiliului dc Secu­ r e c t o r u l u n i v e r s i t ă ţ i i d i n P a r i s a In cursul şcdinlei urm ătoare. O r*
discutarea p o litic ii de apartheid a nroblcm c, m inistrul a g ric u ltu rii al
guvernului Republicii Sud-Africane. ritate p r i m i i d c l e q a l i a c u l t u r a l ă m m i n c a s - SU.A-. O rv illc Freeman. a prezentat nanizaţia N a ţiu n ilo r U nite pentru
c u i n s o l i t ă (Ic dr . V i c t o r D i m i l r i u . conferinţei un program de dezvol­ alim entaţie $i agricultură a p rim it
tare a com erţului cn ţările in curs
ca m em bri urm ătoarele ţări r A lcc-
Sâhaafia din Irak m i n i s t r u l R P. R o m i n e la P a ris , cu de dezvoltare şi ajutorare a acestor ria. Uganda, Ruanda si T rinidad ,Ca
In comitetul politic a! Adunării c a r e a a v u i o d i s c u ţ i e p r i e t e n e a s c ă . ţări. A Imit. de asemenea, c u v in lu l membri asociaţi ai organizaţiei au
m in istrul adjunct al a g ricu ltu rii E tio­ fost prim ite Kenya, M alta si Zarizt-
Generale a O.N.U. . BAGDAD 20 (Agerpres). — generalul Hafez. seorctarul general piei, care a arătat' atenţia ce se a- barul
al pa rtid u lu i Raos, dm Siria. M ichel
A ge nţiile de presă anunţă că In
afară de uncie ciocniri sporadice In ­ A fla k şi alte personalităţi siriene care
NEW YORK 20 (Aqerpres) — In favoarea proiectului de rezolu­ tre armată şi m em brii „gărzii na­ s-nu aflat in Irak pentru q studia
Com itetul P o lilic al A dunării Ge­ ţie. in iţia t rle Etiopia şi alte 17 tur! ţionale" baasisle. a lil la Bagdad cil posibilitatea rezolvării crizei din s i­
nerale a O N.IJ a adoptat la 19 no­ a fro-a sia lire nu votat 54 de deloqa- şi în celelalte ecniro din Irak, „s i­ nul p a rtid u lu i Ba as.
iem brie in proiect de rezoluţie prin lii. iar 24 de delegaţii s nu a b ţi­ tuaţia ?s(e pe C ile de a se s ta b ili­
care Adunarea Generală trebuie să nut. In favoarea adoptării rezolu­ za" R eslrie liile de circu laţie co n ti­
propună C om itetului celor IH sîafe ţiei a votat şi delcqatul R p Romine. C om entatorii cnrc caută să des­
penlru dezarmare „să studieze m Un număr rle ţări oceidenlale. car? nuă să sc menţină, iar aeroportul luşească im p lica ţiile pre lu ării pu­
p rio rila le problema convocării un°i s au pronunţai îm potriva adoptării este încă inclus. A p a riţia ziarelor nu terii d? către armată In Irak, relevă,
conferinţe in vederea semnării unei rezolul im. şi-au m otivai votul prin a fost tncă permisă. P o trivit unui In special, faptul că grupul de o fi­
convenţii asupra interziceri: lolosi faptul fă '*n ar da p rio rita te acestei bilanţ neoficial, in cursul lu ple io r ţeri. care a condus această acţiune
rii arm elor nuclear.? .şi termonucleare probleme fală dc altele c.ire tre b ire şi deţine in prezent posturile cheie,
şi să prezinte un raoort în lenălură să fie discutate in cadrul Comite care au avui loc după preluarea pu­ se compune in m ajoritatea sa din
ru aceasta la cea do-a 19-a sesiune tutui celor J8 state penlru dezar­ te rii de căirc armată, au fost ucise
a A dunării Generale". mare. 200 de persoane. m ilita ri baasişti. Aceşti com entatori
lin Insă să sublinieze ca o fiţe rii
La 20 noiem brie s-a aflat că In
m enţionaţi au intrat In p a rlid .il Boas,
conducerea C o nsiliu lui naţional *1
relativ recent, şi că silit „in prim ul
Anchetă privind accidentul produs la reactorul com andam entului revo lu ţiei si a ar­ rind m ilita ri". Ei au intrat ţn con­
matei irakiene adjunctul mareşalu­
nuclear din Windsca'es lui A ret ?slc generalul de a viatic flict cu „qnrda naţională" care s a
T a krili. fost m inistru al aviatici In erijat In ultim a vreme Jntr-o g ru ­
pare atotputernică, dedindu se chiar iila r a l
LONDRA 20 (Aqerpres). — După cum relevă agenţia UP1 precedentul guvern şi membru pro­
A dm inistraţia pentru energia ato­ eslc a dona oară eînd la W indsca eminent al fostei conduceri baasisle la provocări îm potriva armate; ira ­ m m m .
mică din Marea B ritanic a ordonat Ies are loc un accident la centrala Reprezentantul la C airo al p a rti­ kiene Acesta pare să fie uivul din
deschiderea unei anrhele cu privire alom oelectrică In oclom brie i 957. m otivele principale ale acţiunii ar-
la un accident produs la reactorul un lip dc reactor învechit a hiat zanilor kurzi a arătat in tr-o decla­ maloî.
nuclear de la W mdscales n i p rile ­ foc din cauza supraîncărcării Numai raţie că salută prăbuşirea regim ului
„O bserva torii din Beirut, arată
Inlîm pîarea a făcui ca vîn fu l să dură baasisl in Irak şi îşi exprim ă spe 11
ju l căruia şase persoane au losi
reziduurile radioactive in largul mă­ ranţa că noul guvern va manifesta agenţia United Press International,
contam inate de radiaţii. Accidentul
rii. salvînd de la dezastru siqur pe Si au exprim at părerea că. In cazul
s-a produs Ia 16 noiembrie, dar n a cei 3000 rle m uncitori ai centralei. o m ii mare înţelegere fată de re­ In caic mi vor interveni noi eve­
fost anuntat rlecit la 19 noiembrie. După cum relevă UPI, A dm inistra- vendicările poporului kurd
nimente radicale, s-ar putea forma
El se daforeşle faptului că combus­ lia penlru energia aiom iră din M a­ După cum relatează agenţia E n n
rea B ritanic a ordonai lui Kennelh In Irak i i:i guvern de coaliţie alcă-
tib ilu l radioactiv a fost plasat in ir-o ce Press?, m arii scara s-an reîntors
Saddrnqlon. un expert în proble­ tu ii din baaslsli m oderaţi si alte ele­
parte a reactorului care nu era asi­ me nucleare să înceapă de urgen­ la Damasc preşedintele C om itetului
gurată îm potriva rad ia ţiilo r. tă in vestig aţii in legătură cu acesl naţional al com andam entului revo­ mente naţionaliste arabe, dominat
Un purtător de cuvînt de la cen­ accident. lu ţie i şi şeful guvernului sirian, insă de armată".
trala alom oelectrică din W indsrales N u m e r o ş i s a l a r i a ţ i a i m a r i l o r î n t r e p r i n d e r i c o m e r c i a l e d i n M t h n o
a declarai că reactorul a fosi în­ nu l a c u l r c c c n l o q r e v ă (Ic 2-1 o r e in s p r i j i n u l r e v e n d i c ă r i l o r lor. Mari pagube
G r e v i ş t i i s a u m a s a i in l a ţ a „C o s c i M u n c i i " d m M i l u n o .
chis. iar m uncitorii evacuaţi dc u r­ K I F V . — A’ S. f f r u ş c i o v , p r e ­ l 2raoî. Peru si Iran, va examina o rezolulîe care cerc fracţiun ii so- provocate de pfoi
gentă din calea pericolului Cele şase ş e d i n t e l e C o n s i l i u l u i d c M i n i ş t r i al măsurile ce trebuie luate pentru cia!-democrate din Bundcslagul
Persoane contaminate, a declarat a- U R.S S , c a r e se a l t ă la K i e v . h a prevenirea acestei m aladii. vest german să se pronunţe in fa­ Au luat sfîrşit lucrările Tn Haiti
p r i m i t p e P e r I l a k U c r u p , m i n i s t r u l LONDRA. — In Aî'rica d c sud- voarea dezarm ării generale si to­
celaşi purtător de cuvinl. au prim it tale
a f a c e r i l o r e x t e r n e a l D a n e m a r c e i , vcsl, te rito riu sub tutelă anexat cu PORT A U PRJNCE 20 (Agerpres).
o doză de radiaţii care insă nu este CARACAS. — Răspunzind che­ Consiliului ministerial
c a r e v i z i t e a z ă U n i u n e a S o v i e t i c ă . lo rU de Republica Sud-Africană, A g e n ţiile occidentale de presă
periculoasă. In t i m p u l c o n v o r b i r i i , c a t e s a d e s - a fost creată o nouă organizaţie m ării Frontului ce eliberare na­ anunţă că regiuni Inlinse ale Repu­
l ă ş u r a t f n l r - o u l m o s l c i u p r i e t e n e a s ­ ţională din Venezuela (F .A .L .N ), al O.E.C.D. b lic ii l-Iaili au fost devastate ca u r­
că. nu lo s i a b o r d a t e p r o b l e m e a l e ia 19 noiem brie, m uncitori, func­ mare a plo ilo r torenţiale si inunda­
ţionari şi com ercianţi din această PARIS 20 (Agerpres).
r e l a ţ i i l o r s o v i c t o - d a n c z c , p r e c u m şi zolvarea acestora. Ca o măsură ţiilo r, cnrc s-au produs la sfin ţitu l
Iară au participai la greva de pro­
i n t e r e s
G revă p r o b l e m e i n t e r n a i t o n a l e d c p ă r fi. test îm potriva alegerilor anlidem o- La 20 noiembrie au luat sfîrşit concretă Consiliul ministerial pre­ săptăm inii trecute în această t , | T
conizează ameliorarea condiţiilor
comun p e n t r u c e l e d o u ă
CAIRO. — Com itetul regional craîîce care urmează să aibă loc lucrările consiliului ministerial al de plasare a materiilor prime pro­ Inlr-u n com unicai dai p u b lic ită ţii de
m inisterul haitian a! sănătăţii se a-
a m uncitorilor U.N.E.S.C.O. pentru ţările arabe la 1 decembrie. După cum trans­ O.E.C.D. cu adoptarea unui comu­
dc luptă penlru independenţă na­ nicat final asupra pcrspeclivelor venind din aceste ţări şi încura­ rată că peslo 500 dc persoane an
va organiza în cursul lu n ii v iito a ­ ţională — F ronlul de Eliberare m it agenţiile occidentale de presă, p ierit din cauza accslor calam ităţi
din C olum bia re o conferinţă in A lgeria la care Naţională. a u torităţile au ordonai să iie aduse dc creştere economică a celor 20 jarea schimburilor comerciale naturale, iar a lic m i; au rămas fără
vor participa reprezentanţi din opl in capitala tă rii în tă riri ale fo rţe ­ dc lărî membre. dintre ele şi ţările membre ale
BOGOTA 20 (Agerpres) — ţări arabe : R.A.U., Irak. Siria, A l­ Noua organizaţie reuneşte O r­ lor armate precum şi care bdn- Comunicatul apreciază în mod O.E.C.D. „Ţările O.E.C.D. trebuie locuinţe, pagubei? m ateriale c ifrin -
geria. Liban. Tunisia, K uw cil si ganizaţia populara, Uniunea naţio­ d.'le. Agenţia France Presse m en­ să deschidă înlr-o măsură mai rlu-so la m ilioane dolari.
De două sâplăm ini se află în grevă nală şl alte organizaţii din Africa ţionează că greva s a bucurat dc favorabil accslc perspective dar
m uncitorii de la întreprinderea nu Iordania. In tim pul conferinţei, de sud-vest care luptă îm potriva un larg sp rijin fn cartierele mun­ le condiţionează dc combaterea mare porţile lot produselor din Întreaga producţie agricolă a (ost
nieră „F ro n lin o Gold M ines", din particip anţii vo r discuta propune­ regim ului rasist al gu vernului V cr- tuturor tendinţelor inflaţioniste ţările în curs de dcz.voltare", spu­ distrusă. C om unicaţiile tm re capitala
rile privind crearea in anul v iiio r citoreşti din Caracas.
Columbia, care cer semnarea unui woerd. şi asigurarea unei stabilităţi eco ne comunicatul. tă rii şi alte oraşe au fost Inlreruple.
a prim ului centru regional de di­ NEW YORK — Cet de-al 5 lea
contract colectiv in term enii propuşi nomicc interne.
fuzare a film u lu i fn \ări!c arabe. BERLINUL O C C ID E N TA L — In Congres naţional al Centralei sin­
de sindioat. După oum menţionează
GENEY'A — La Geneva s a des- Berlinul occidental $î a desfăşurat dicale americane A E L -C I.O . a In ce priveşte ajutorarea ţărilor
Prcn.sa Latina, la 20 noiem brie nnin chis prima conferinţă a C om itetu­ lucrările Congresul O rganizaţiei adoptat un număr dc rezoluţii re ­ în curs de dczvollarc, problema
c ito rii grevişti au respins o form ulă lui c’e cvp crli al O .M S. privind vest germane a tine retului social feritoare la activitatea sindicale­ care a figurat la loc dc frunte in mF K* R ET Ij ¥ I! ^1 IftFNI
combaterea cancerului. Com itelui, dpmocrat. lor americane si la unele proble­
Inacceptabilă propusă de M in isterul discuţiile purtate, comunicatul fi­
care eslc format din exporti din P rintre rezo lu ţiile adoptate de me internaţionale.
M uncii Iu vederea Încheierii con­ Una din rezoluţiile adoptate în nal constată că decalajul existent
U R.S.S., S U A , Eranla. A n g lii, particip anţii la congres se numără EXEMPLAR AL ZIARULUI EPAVA UNEI NAVE DIN
flictu lu i. unanim itate de delegaţii la congres între situaţia economică din „NEUE RHEINîSCHE SECOLUL AL XVI-LEA
esle cea referitoare la dreplnrilo accsle ţâri şi ţările dezvol­
civile care se referă, fn special, la tate din punct de vedere indus­ ZEITllNG* N A S S A U ( B e r m u d c ) 2 0 ( A q e r ­
Alegerile parlam entare din Japonia necesitatea de a se lichida d iscri­ trial nu a scăzut în măsura do­ B E R L I N 20 ( A q e r p r e s ) . — p r e s ) — d c v e s t a i n s u l e l o r
rită. Eslc necesar, se spune în co­
minarea in tre m u n cito rii albi $i coi
In
p a r t e a
de culoare. Rezoluţia cere lich id a ­ municat, ca ţările membre ale Lo b i b l i o t e c a o r ă ş e n e a s c ă d m B e r m u d c a l o s i d e s c o p e r i t a e p a v a J
rea discrim in ării rasiale a lît în B e r l i n a l o s i g ă s i i u n c x e m j t l a r a l
La 21 noiem brie au loc in Japo­ din guvern de a-si consolida pozi­ rind. probleme ale p o litic ii interne O.E.C.D să urmărească cu aten­ z i a r u l u i „ N e n e R h e i n i s c h e Z e i - u n e i n a v e s p a n i o l e d i n s e c o l u l a l ?
nia alegeri parlamentare. Dizolvarea ţiile. Partidul liberal-dem ocrat. dc îndeosebi cele economice, precum si Slaiele Unite, fn ansamblu, cit si ţie problemele ţărilor în curs dc l u n g " d m 19 mai 18-19, c u r e a p ă r e a X V M cd . E s l e v o r b a d c u n q a l i o n
Dietei, in urmă cu o lună si fixarea tendinţă conservatoare, nu este un probleme p rivin d politica externă a în cadrul sindicalelor. dezvoltare si să conlucreze la re­ s u b c o n d u c e r e a lui K a r l M a i x . d c g e n u l c e l o r l o l o s d e la p r i m e ­
alegerilor au fost determ inate iui partid unitar, în componenta Ini exis- pa rtidu lui de guvernăm înl. A c e s t a a f o s t u l t i m u l n u m ă r a l le t r a v e r s ă r i a l e o c e a n u l u i in e r a
a lît de clim atul p o litic general din lînd opl fracţiuni. Liderii lor s-an Analizând situaţia economică şi po­ 7 ia ru lui. In p r i m a p a g i n ă a lo s i d e s c o p e r i r i l o r q e o q t a l i c c . I l p a v a a
Japonia, cil de situaţia existentă în perindat pc rînd la conducerea p a rti­ litică din Japonia, numeroase ziare p u b l i c a t ă c u n o s c u t a p o e z i e a lui l o s i e x a m i n a t ă d e a r h e o l o g i şl
In te rio ru l P artidului liberal democrat. dului şi. automat, )a postul de priin- occidentale subliniază „deplasarea P r c i t i q r a l h s c r i s ă c u p r i l e j u l î n ­ d c o a m e n i d c ş t i i n ţ ă a m e r i c a n i .
Ia Tokio, hotărîrca prim u lu i m inis­ m inislru. D atorită accslui fapt. în populară spre stingă" înregistrată in c e t ă r i i a p a r i ţ i e i z i a r u l u i şi c a r e R ă m ă ş i ţ e l e u n o r m o n e d e s p â n i o -
tru Ikeda de a organiza alegeri a viata po litică japoneză s-a oreat o ultim ul timp. „N e w York Tim es" cita p o a r t ă U l i u l „ R ă m a s b u n (le la lc şi m e x i c a n e g ă s i t e in a p r o p i e ­
fost interpretată ca un rezultat al situa jic dc instabilitate. Iată de ce in tegăln.ră cu aceasta declaraţia c i l i l o r i " . r e a e p a v e i d u c la p r e s u p u n e r e a
convingerii guvernului că îşi va pu­ prim ul m inistru Ikeda preconizează unui membru al pa rtidu lui de qu- cu n a v a s - a s c u l u n d n t p r o b a b i l i n
tea reînnoi mandatul, considerind .vcrnăm înt din care reieşea că nu­ TINAR READUS LA VIATA a n u l J365. A vin d un tonaj intre
momentul actual ca deosebit de o- f • ................• • • :. ...... - meroşi cetăţeni japonezi a lît de la DUPĂ O MOARTE CLINICA 600—800 tone, nava a l o s t e xtra ­
vanlajos pentru a obţine o victorie oraşe c il şi dc la sale, care altădată ordinar dc m a r e p e n t r u a c e l e v r e ­
electorală. „P rem ierul Ikeda, sublinia !! OMENTARI"1 votau pentru liberal-dem ocraţi, sini M l N S K 2 0 ( A q c i p r e s ) . — m u r i . S c c r e d e c ă c a t ă c e a p a r t e
ziarul ,,Lc M onde", s-a folosit rle gala in prezent să-şi dea votul pen­ D u p ă o m o a r t e c l i n i c a (Ic 43 d i n a ş a - n u m i l a E i o l ă - V e r a c r u z .
dreptul de a dizolva parlamentul tru socialişti. minute, u n l î n ă r d c 21 d e a n i a c a r e t r a n s p o r t a i n l i e c a r c a n a r ­
pentru a folosi o conjunctură p o li­ l o s i r e a d u s la v i a ţ ă d c p r o l . S e r ­ g i n t d i n M e x i c in S p a n i a , ş i cu
Pe plan extern pa rtidu l de qnver-
tică si economică favorabilă a til iiăm inl preconizează continuarea po ei h e i L i u b o v . c a r e l u c r e a z ă la o e c h i p a j u l c i a l o s i d c c i r c a G jO
p a rtid u lu i său c il şi lui însuşi". un program a c asa-z!să „înnoire** a îilic ii dc apropiere fată de Statele c l i n i c ă d : n M i n s h . El a l o l o s i t d c o a m e n i .
Recenta vizită a p rim ulu i m inistru partidului care presupune in prunul Unite, iar s o c ^ îiş lii şi com uniştii p e n t r u r e a n i m a r e a p a r a t u l d e n u ­
Ikeda iu ţările Asiei de sud est, care rind desfiinţarea fra cţiu n ilo r şi g ru ­ m i t „ I n i m ă - p l u m i n a r t i l i c i a t " . EXPLOZIA UNUI
parea întregului partid în ju ru l său japonezi sînl pentru o politică de
a avut drept rezultat lărgirea reia La 3 8 d e m i n u t e d u p ă î n r e g i s ­
Atenţia principală este deci concen­ pace şi neutralitate bazată pe renun­ BOMBARDIER
tnlo r economice ale Japoniei si, im
trată asupra perspectivelor Parlidu ţarea la tratatele cu S.U.A., evacua­ t r a r e a m o r ţ i i c l i n i c e , dr . L i u b o v
pîîcit, o înviorare în cercurile de rea trupelor străine şi lichidarea N E W Y O R K 2 ? ( A q e r p r e s ) . —
afaceri japoneze, atmosfera creată lui liberal-dem ocrat dc a Lopăşi bazelor m ilitare. încheierea n e în llr- a d e s c h i s c u t i a t o r a c i c ă a l i n ă - A g e n ţ i a U n i t e d P r e s s I n t e r n a t i o ­
ca urmare a sem nării de către qu iraclionism ul, ,.cca mai serioasă ( r i­ z.ială a tratatului de pace cn U R S S . r u l u i ş i a c o n e c t a i a p a r a t u l In n a l a n u n f ă c ă In b a z a a v i a t i c ă
nă in culea re în n o irii p a rtid u lu i". In ­
vcrnu l japonez a T ratatului dc la o contribuţie energică la mişcarcvi I n i m a c a r e î n c e t a s e să b a t ă . In d c la l l o s w c l l , s t a l u l N e w M c x i -
Moscova p riv ito r la interzicerea ex­ diferent rle rezultatele alegerilor, a- penlru pace. penlru evitarea unei m i n u t u l a l ş a s e l e a d u / x j i n t e r v e n ­ c o , in c u r s u l r e v i z i e i t e h n i c e u
perienţelor nucleare în trei medii precmză, rle asemenea observatori) conflagraţii mondiale alonucc, ale e x p l o d a i u n b o m b a r d i e r c u r e a c ­
iată factori dc seamă care au co n tri­ politici, lupta dintre fracţiun ile exis­ cărei consocinle poporul japonez ţ i e a u a p ă r u i p r i m e l e s e m n e d c ţi e d c l i p u l „B-52". I n c e n d i u l p m -
buit la conjunctura favorabilă des tente in sinul Partidului liberal de­ le a cunoscut la Hiroşim a şi Naga- vs 1 v i a ţ ă . I n i m a a r l i l i c i a l u a l u n c f i o - v o c o l d e e x p l o z i e a c u p r i n s şi u n
pre care scria ziarul parizian ,,Le mocrat. caracteristic v ie ţii acestui saki. O pinia publică şi numeroase n a i f i m p d e 18 m i n u t e , r e s t a b i l i n d a l t b o m b a r d i e r „B 52", uli u l i n a-
M onde". partid dc a lungul întregii perioade cercuri de afaceri se pronunţă pen­ c o n q r l c f l u n c ţ i i i c i n i m i i n a t u r a l e p r o p i e r c .
Dar, dincolo dc aceste probleme de după război, nu v« putea fi nici lru intensificarea schim bului econo­ SfcM E x p l o z i a şi i n c e n d i u l c a r e a u r ­
un im portant rol in dizolvarea îna­ pe departe încheiat. mie reciproc avantajos cu ţările P i c s i u n e a x i n q e h i i a d e v e n i t şi c a m a t a u p r o v o c a t m o a r t e a a t r e i
inte de termen a Dietei l-a jucat socialiste. D e m o n s t r a ţ i e u s t u d e n ţ i l o r şi p r o l e s o r i l o r f a c u l t ă ţ i i d e c h i r u r g i e n o r m a l ă D u p ă 2 1 d e o r c b o l n a v u l a v i a t o r i ş i r ă n i r e a m a i m u l t o r p e r ­
după cum relevă presa japoneză, In campania electorală care a pre­ d e n t a r ă d i n P a r i s , fm p o t r i v a c o n d i ţ i i l o r n e s u l i s i u c ă l o a r c d c s t u d i u şi s i - a r e v e n i i i n s i m ţ i r e . s o a n e .
dorinţa fra cţiu n ii libcral-dem ocrale cedat alegerile, au figu rat în prim ul M A R IA CATANESCU p r e d a r e , e x i s l e n l e i n c a d r u l i a c u l ! a ţ i i .
40.065
Redacjia si adm inistraţia ziarului slr. 6 M arile nr. 9, telelon I58tt, iz 1b, 15 85, 2U 78. Taxa plătită Io numerar conlorin aprobării D irecţiei Genera ie P.T.T.R, nr. 2G3.328 din 0 noie m brie 1949. — T iparul i întreprinderea Poligrafica Hunodoara-Deva.