Page 74 - 1963-11
P. 74
PROLETARI DIN TOAI0 JAlMlP. UNIŢI-VA I
Delegaţia de stat a R. P. Romîne,
condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej,
a plecat spre R. S. F. Iugoslavia
Joi seara a părăsit Capitala delegata de stat Delegaţia este însoţită de consilieri şi experţi.
a Republicii Populare Romîne, condusă de to In gara Băneasa, delegaţia de stat a fost con
varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Con dusă la plecare de tovarăşii Gheorghe Apostol,
siliului de Stat al Republicii Populare Romîne, Petre Borilâ, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica,
prim-secretar al C.C. al P.M.R., care, la invitaţia Alexandru Drăgbici, Dumitru Coliu, Leonte Răutu,
preşedintelui Republicii Socialiste Federative Iu Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea,
goslavia, losip Broz Tito, va vizita R.S.F. Iugos Avram Bunaciu, vicepreşedinte al Consiliului de
lavia. Stat, Gheorghe Gaston Marin, Gogu Rădulescu,
Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheor
Anul XV. Nr. 2769 VINERI 22 NOIEMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani ghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri Constantin Tuzu, vicepreşedinţi ai Consiliului dc
al R.P. Romîne, membru al Biroului Politic al Miniştri, membri ai Consiliului de Stat şi ai gu
C. C. al P. M. R., Emil Bodnăraş, vicepre vernului, conducători ai instituţiilor centrale şi
şedinte al Consiliului de Miniştri, membru al Bi ai organizaţiilor obşteşti.
JPENTRU CONTINUA SPORIRE roului Politic al C.C. al P.M.R., Alexandru Bîiiă- Au fost de faţă şefi al misiunilor diplomatice
deanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri,
Rabotorul Victor Jeler de
membru supleant al Biroului Politic al C.C. al acreditaţi la Bucureşti, membri ai Ambasadei
la Atelierul mecanic al CSH P.M.R., Comeliu Mânescu, ministrul afacerilor ex R.S.F. Iugoslavia şl alţi membri ai corpului di
se numără printre evidenţia- terne, precum şi Aurel Mălnăşan, ambasadorul plomatic.
A PRODUCŢIEI DE CĂRBUNE ţii In întrecerea socialistă. R.P. Romîne la Belgrad. (Agerpres)
El fşl depăşeşte lună de lună
planul In medie cu 12 la sută.
Realizările obţinute la anul acesta h idra ulici fn stratul 18. blocu rile 1 Toate forţele la executarea
de către m uncitorii, in g in e rii si teh Ing. W ILTAM SZUDER şi 2, $i combine K.W.B.-2 In complex
nicien ii din exploatările m iniere aic director general r.J C om binatului cu susţinerea cu sLUlpi hidra ulici şi
V ă ii J iu lu i dovedesc caracterul rea grinzi în consolă, iar transportul căr
lis t al sarcinilor de plan. holărircu carbonifer Valea J iu lu i bunelui se va face cu transportor de arăturilor adînci
nestrăm utată a m in erilor de a le tip SL.A.S.K. O altă combină se va
Înd eplini şi depăşi. De la Începutul E. M. Lonea, M oisiu Rcmus şi Sch- introduce în stratul 15. biocul 6. al
anului şi pînă la 1 noiem brie a.c. neider Francisc. de la E. M. A ninoa- E. M. Lupeni. S-a prevăzut extinde
s-au extras 107 000 tone cărbune coc- sa, Lukacs Andrei, de la E. M Lu rea arm ării cu stîlpi hidra ulici în Pe 87 la sută te. Intîrzierca transportului îngrăşămin
sifica bil şi energetic peste plan. rea- peni. stratul 18, b locu rile 1 şi 2, In E. M. telor în cîmp face să se înregistreze nu
lizîndu-se o productivitate medic pn Rezultatele in muncă puteau fi şi Aninoasa şi stratul 15 ia Vulcan $1 din suprafaţă meroase ore de staţionare sau deplasări
bazin de 1.236 tone cărbune pe post, mai bune dacă toate sectoarele, toate Lupeni. Se prevede de asemenea, ex în gol dc la o parcelă la alta, ceea cc nu
fată de 1,203 planificat şi. pe aceas brigăzile, isi îndeplineau sarcinile perimentarea po diril cu plasă meta In aceste zile, pe ogoarele gospodăriei permite respectarea vitezei zilnice de lu
tă bază, econom ii la preţul de cost, de plan, dacă exista o mai mare lică a unor abataie la E. M. Lupeni agricole de stat din Bîrcea, oraşul regio cru stabilită la arături.
peste cele planificate, in valoare preocupare din partea colectivelor şi extinderea fo lo sirii cofragului mo Este de datoria consiliului de conduce
de 9.133.000 le i (in trei trim estre). exploatărilor Lonea. Aninoasa, Lu b il la putui est nr. 2 Petrila, c il şi nal Deva, se munceşte intens la executa re al G.A.C. să ia măsuri pentru o mai
rea arăturilor adînci de toamnă. Pînă a-
Aceste suooese se dalorcsc în peni şi U ricani fată de problema la ţoale puţurile ce se vor săna de cum, această lucrare a fost executală aici bună folosire a mijloacelor de transport
la suprafaţă.
prim ul rin d faptului că organele şi ca lită ţii cărbunelui brut, dacă se ex Pentru îm bunătăţirea ca lită ţii căr pe aproape 540 ha, ceea ce reprezintă 87 la fertilizarea terenului, astfel îneît să se
organizaţiile de partid au rezolvat a i tindea în mai mare măsură in iţia tiva bunelui se va acorda o mal marc asigure şi o folosire mai deplină a trac
mai m ultă competentă problemele de a se extrage două cîm puri de căr alentie puşcării selective în abataje, Ja sută din suprafaţa planificată. toarelor la executarea arăturilor adînci.
ridicate de procesul de producţie, bune nc schimb şi aripă in abatajele alegerii ste rilu lu i viz ib il din cărbu Folosind tractoarele la întreaga lor ca
au m obilizat Ia înfăptuirea sarcinilor cameră şi două fiş ii pe zi în abata ne. c il şi po dirii abatajelor. pacitate, mecanizatorii Vasile Crăciun,
de plan Întregul colecliv. jele frontale. Este adevărat că depă- Aurel Tclman, Uie Ocneriu, loan Calotă La G.A.C. din Pricaz
In vederea creării rezervelor de
O con tribu ţie de seamă la obţine cărbune «necesar în d e p lin irii sarcini şi ceilalţi care deservesc gospodăria, rea şi Turdaş
rea rea liză rilo r am intite o are preo lo r de viito r, o mai mare atenţie o lizează în medie zilnic 25 ha arătură.
cuparea faţă de ridicarea n ive lu lu i vom acorda lu cră rilo r de deschidere Merită subliniat şi faptul că în scopul
tehnic al producţiei, folosirea de a m inelor D îlja şi altele, cîl şi a realizării unor producţii sporite la hectar La gospodăriile agricole colective din
plină a u tila je lo r moderne introduse unor lucrări de deschidere la m ine în anul viitor, pe 494 ha s-au aplicat în Turdaş şi Pricaz, raionul Orăştie, se a-
într-un număr lo t inai mare în sub le Lonea si Aninoasa. unde mal grăşăminte chimice (cîte 300 kg. super- cordă o atenţie deosebită executării ară
teran şi la suprafaţă, extinderea me E xperienţa există răm îneri în urmă. turilor adinei de toamnă. Ca urmare,
todelor avansate in muncă. Numai îndeplinirea sarcinilor de plan pe fosfat la ha). Din acestea, 276 ha. au fost pînă în seara zilei de 20 noiembrie a.c.,
anului 1963 — anul 1964 este însă strîns legală de la Turdaş au fost arate 40 ha, iar la Pri
In anul 1963 exploatările m iniere au Îngrăşate şi cu 55 tone sare polasică. De
p rim it maşini şi u tila je in valoare felul ctim vom fi aprovizionat! cu asemenea, pe alte 28 ha. s-a aplicat gunoi caz 120 ha, din cele 68 ha şi respectiv
de circa 60 m ilioane lei. In minele materiale, cunosclnd faptul că In de grajd, administrîndu-se cîte 31 tone 200 ha planificate. Paralel cu arăturile, la
noastTe au fost introduse maşini la baza anul 1963 activitatea noastră de pro la hectar. gospodăria agricolă colectivă din Pricaz,
de mare productivitate, ca de exem ducţie a fost m ult îngreunată de
plu, plugul de cărbune de la E. M. p re g ă tirilo r lipsa unor materiale de prim ă ne au fost încorporate în sol, o dată cu ară
Lupeni. care în abatajul frontal din cesitate ca lemn de mină, cheres Tractoarele pot fi folosite tura, cîte 200 kg. superfosfat, pe o supra
stratul 18 s dat o producţie lunară de tea, exploziv, ciment, balast, profile faţă de 80 ha.
9 660 tone cărbune. In abatajul fro n pentru 1964 7h, cabluri de lortă, laminate, ma mai bine
tal din stratul 3, blocul 4. al E. M. terial m ărunt de cale si altele. Sub nivelul posibilităţilor
Lupeni s-a introdus armarea meta B iza ti pe elanul creator al m unci Pentru însămînţările de primăvară, la
lică cu stîlp i C.H.H. şi grinzi In to rilo r, in g in e rilo r şi tehnicienilor gospodăria agricolă colectivă din Alba Deşi însămînţările au fost terminate cu
consolă, iar transportul cărbunelui din bazinul carbonifer al V ă ii Jiu lui, Iulia s-a planificat să se execute arături mult timp în urmă, la gospodăria colecti
In abataj se face cu transportor pe holărîrea lor fermă de a-şi pune adînci pe o suprafaţă de 400 ha. Cu toate vă din Bcrthelot, raionul Haţeg, stadiul
blindat. A u fost armate m etalic aba şirea norm ei Interne de cenuşă pe (a contribuţie intreaqa pricepere si că acestei gospodării i-au fost repartizate de executare a arăturilor adînci este sub
ta je frontale Ia m inele Lonea. A n i C .C V J . In trim estrul 111 cu 0,5 experienţă în scopul dezvoltării şi 9 tractoare de la S.M.T. din localitate, nivelul posibilităţilor. Cele trei tractoare
noasa $i Vulcan. S-a extins, de ase puncte a fost influenţată de interca- consolidării succeselor obţinute tn pe care staţiunea de maşini şi tractoare
menea. utilizarea cofraqului m obil la ţiile friab ile şi unele abataje foar muncă, avem convingerea că sarci datorită faptului că ele n-au putut fi fo din Orăştie le-a pus la dispoziţia gospo
,1a putui sud-Aninoasa şi putui au te sistoase; lotuşi nu trebuie să scă nile de plan pe anul 1963 vo r fi în losite la întreaga capacitate de lucru, au dăriei nu sînt folosite la întreaga lor ca
x ilia r nr. 1 D îlja, metodă avansată păm nici un moment din vedere că deplinite înainte de termen, că încă mai rămas de arat peste 15U ha. pacitate. In multe zile acestea stau com
în muncă, care a dus la creşterea activitatea desfăşurată pentru creşte din prim ele zile ale noului an vom Rămînerea în urmă cu această lucrare
vitezelor de avansare în pu ţuri Ia rea producţiei şi p ro d u ctivită ţii putea realiza ritm ic planul la to ii plet nefolosite, aşa cum s-a înlîmplat, de
50 m l. pe lună. In scopul reducerii m uncii trebuie să fie slrins îm bina indicii. se datoreşte şi neluării pildă, în 19 noiembrie a.c. cînd cu unul
consum ului de m aterial lemnos, In tă cu lupta pentru o tot mai bună unor măsuri din timp de din tractoare, aflat la brigada din Făr-
abatajele cameră se introduc stîlpi calitate a cărbunelui. Dacă se de La C. S . H. Măsuri pentru simplificarea către conducerea gospo cădin, nu se lucra nimic. Datorită acestui
metalică tubulari, iar pentru îm bu punea mai m ult interes se putea rea lapt, pînă în ziua de 19 noiembrie au fost
nătăţirea co n d iţiilo r de aerai, s-au liza si indicele de calitate. In două decade dăriei pentru fertilizarea realizate arături pe abia 28 ha din cele
pus In funcţie 2 ventilatoare axia muncii contabile suprafeţelor planifica-
Considcrind că îndeplinirea si de Primele două decade ale acestei 250 planificate.
le de tip u l V.O.K.D., cu debit re
păşirea planului dc anul fn a irs con luni au fost încheiate de m in erii din
glabil, la stalia de aeraj Lupeni — stituie o condiţie de mare im por Din in iţia tiva conducerii tehnico- rea consum ului de im prim ate şl e li
centru. Vulcan, U ricani $1 Lonea cu sarcinile adm inistralive a C. S. Hunedoara a minarea unor operaţiuni, care s-au
tantă pentru buna pregătire a pro de plan depăşite. Dcsfăşurînd larg
însemnata creştere a n ive lu lu i ducţiei pe 1964. conducerea C.C.V.J. avut loc zilele trecute In sala C.F.U. dovedii a fi <le prisos. Trenuri cu tonaj sporit
tehnic al producţiei atrage după si a luat măsuri ca lipsurile ce mai întrecerea socialistă, m inerii din V u l din com binat o sed in (A dc lucru cu In cursul şedinlei ce a avut un cn-
ne necesitatea c a lific ă rii şi rid ică rii există în activitatea de producţie can au extras tn această perioadă tema ,,Sim plificarea m odului de În raclcr practic do lucru au mai fost A cţiunea do remorcare a tro n u ri se pol remorca 460 trenuri, cu un
n ive lu lu i de calificare a m u n cito ri să fie înlăturate fn scopul ca pla peste prevederile planului 2737 tone
lo r m ineri şi cadrelor cu pregătire nul pe trim estrpl IV ac. să fie în de cărbune, cei din U ricani 2312 tone, tocm ire a statelor de plată a salariilor prelucrate şi dezbătute şi in stru cţiu lor cu tonaje sporite a căpălal, in tonaj mediu pe tren de 1.200 tone, pe
medie. Iată de ce in activitatea ex deplinit înainte de termen. M ăsurile iar cei din Lonea 904 tone prin aplicarea unui sislem mai sim nile privind acordarea a loca ţiilo r de acest an. o mare extindere Ia depoul distanţa Teiuş-Tîrgu-M ures.
p lo a tă rilo r m iniere un loc im portant luate privesc crearea co n d iţiilo r ca Dc remarcat este faptul că, prin plu şi op erativ". stat pentru copii. In v iilo r se vor tine de locom otive C.F.R. din Teiuş. Da- La aceste realizări au con tribu it In
îl ocupă g rija fată de calificarea ca lunar asemenea şedinţe practice de
sectoarele şi brigăzile rămase in u r extinderea puşcării seleclive şi prin La şedinlâ au luat parte normato- to rit A acestui lapt s-au putut rem or
drelor. Ca urmare, In şcolile ce func mă să-şi realizeze sarcinile de plan lucru unde se vor elucida şi apro mod deosebit brigăzile de pe loco
ţionează pe lingă exploatările m inie pe anul în curs de creştere a v ite trierea alentă a ste rilu lu i v iz ib il in rii, con tabilii şefi şi calculatorii de funda probleme legate de mai buna ca în perioada celor zece luni care m otivele cu seria 230.158, 230.174,
re se califică in prezent un număr zelor de avansare în mod deosebit abataje, in prim ele două decade ale salarii din secţiile şi sectoarele com au trecut din acest an 900 de tre 230.280, 230 519, 50 270 şi 50.745.
de 306 m ineri şi 390 ajutori-m ineri, In abatajele cameră, de îndeplinire acestei lu n i cantitatea de cenuşă din cunoaştere a m etodologici de calcul
iar la cursurile de scurtă durată un a sarcinilor de deschideri si pregă cărbune a fost sim ţitor redusă. binatului. Eficienla m ăsurilor luate a norm elor şi salariilor. nuri cu supralonaj. Totodată s-a VASILE STREMŢAN
alt număr de 420 m nncjtori. In şcoli tiri, îm bunătăţirea ca lită ţii cărbune EUGENIA POP constă tn aceea că ele vor duce la T. BUCERZANU realizat şi o economic de 2.300 tone tehnician
le profesionale din Petroşani şi Lu lui şi altele. ' corespondentă oblinerea de eco.iom ii prin reduce corespondent de com bustibil convenţional cu care
peni se pregătesc in dife rite mese (Din postul de corespondenţi
r ii 586 si, respectiv, 786 elevi, iar Pentru realizarea Integrală a sar vo lu n ta ri dc la depoul C.F.R,
cin ilo r de producţie do anul 1963,
în şcolile de m aiştri 351 m aiştri şi Tcluş).
cit st pentru asigurarea co n d iţiilo r
52 tehnicieni.
necesare realizării sarcinilor pe 1964.
Folosirea deplină a u tila je lo r, g ri s-au întocm it planuri de măsuri teh- Venituri din sectorul vegetal Fructe
la pentru buna organizare a muncii, nico-organizalorice. a Ut In ceea ce i
crearea c o n d iţiilo r tchnico-m ateriale priveşte pregătirile de iarnă, cît şi : Noi locuinţe pentru mineri d e Linii fe r a te
si încadrarea lo cu rilo r de muncă cu în ce priveşte crearea capacităţilor ♦ V u l c a n a t ▼ Prin achitarea obliga sectorul vegetal se r i p ă d u re
m un citori calificaţi, au dus la creşte de Droduclie corespunzător ou ne C o n s t r u c t o r i i ş a n t i e r u l u i nr. 10 ţiilo r contractuale lată dică la peste 417.000 lei. b in e în tr e ţin u te
rea vitezelor de avansare in abataje cesităţile fiecărei exploatări m inie ♦ T K .C .H . se s t r ă d u i e s c s â t e r m i n e c i t m a i r e p e d e 4 de stat, co le ctiviştii din Colo mai mari ve n itu ri B r i g a d a nr. I
plnă la aproape 200 m etri pe lună. re. O serie de măsuri privesc rid i ♦ l u c r u r i l e la b l o c u r i l e a l i a t e in c o n s t r u c ţ i e s i sd £ Pricaz. raionul Orăştie, au' fost realizate de la
Aşa, de exemplu, brigada condusă carea in continuare a nivelu lu i teh X l i c h i d e z e r ă m î n e r e a In urmă fufă d e g r a f i c e l e « au oblinut însemnate cultura sfeclei de zahăr, P o j o q a d i n c a d r u l
de Danciu Moise, de la E. M. Lonea ♦ d e e x e c u ţ i e . P i n â in p r e z e n t ei a u p r e d a t * ven ituri băneşti. Num ai g riu lu i, porum bului. f!o- O c o l u l u i s i l v i c Zilele acestea, vagonul de
nic al exploatărilor, extinderea me
a o b lin u t in luna august o avansa 4 b e n e f i c i a r i l o r d i n l u c r u r i l e p l a n i i i c u l e p e n t r u ♦ pînă la 1 noiembrie, rii-soarelui ele. D o b r a , r a i o n u l llia, verificat calitatea liniei fera
re in abataj cameră de 150 m.L, iar todelor avansate tn muncă. Aşa. de £ a c e s t a n 5 b l o c u r i f n s u m î n d 2 1 8 a p a r t a m e n t e . £ spre exemplu, snmn ve S. SAMOILESCU a j u t a t ă d e c o l e c te şi-a încheiat măsurătorile
cea condusă de Cîslaru loan. de la exemplu, la E. M. Lupeni se va in ♦ u r m i n d c a in z i l e l e u r m ă t o a r e s ă m a i lie p r e d a t 4 n itu rilo r realizate din corespondent pe raza secţiei L-7 a staţiei
E. M. Petrila, o viteză da 195.5 m.l. troduce în lru n abataj frontal din ^ b l o c u l nr. 7 cu 40 d e a p a r t a m e n t e , a f la t i n f a z a Ţ t i v i ş t i i d i n s a t u l C.F.R Deva. Rezultatele au
♦ a v a n s a t ă d c l i n i s a j . ♦ L ă s a u , a s l r i n s
în luna Iunie. V iteze mari de avan stratul 15, blocul 7. plugul de căr fost dintre cele mai bune.
c o n d u c e - +
p a r t i d ,
sare au obţinut şi brigăzile condu bune Peisenberg. La E. M. Vulcan ♦ La i n d i c a ţ i a o r q a n l z a l i e i d e d i n t i m p p e n t r u + Lucrări pentru alimentarea cu apă p e s t e l.OOG k g . Faţă de anul trecut s-a reali
a
lu a t m ă s u r i
^ ren ş a n t i e r u l u i
se de m in e rii Kom podi loan, de la se va Introduce armarea cu stîlpi 4 a s e a s i q u r a I r o n t d e l u c i u i n i n t e r i o r u l n o i l o r f I r u c t e d e p ă d u r e . zat în medie cu 15 puncte
♦ c o n s t r u c ţ i i , a s t l e i c a fn l u n a d e c e m b r i e m u n c a s â I La gospodă bazin a i o ca unde apa va fi P r i n t r e a c e s t e a slabe pe fiecare km. de linie
riile agricole pacitate de 50 scoasă a i a ju
J se d e s f ă ş o a r e fă r ă î n t r e r u p e r e T r a d u c i n d i n v i a t a ▼ s i n i : p e r e şi m e r e mai puţin. Din totalul kilo
♦ m ă s u r i l e l u a t e . In f i e c a r e d e c a d ă a lu n ii v i i t o a r e Ţ colective din m.c., iar in torul pompe p ă d u r e ţ e , m â c i e ş e , metrilor verificaţi la secţia
aici,
Econom iile — obieeliy c o n s t r u c t o r i i v o r p r e d a b e n e f i c i a r i l o r c i l e u n n o u f Heniq si Doia prezent se lu s-a executat in p o r u m b e l e ş i a l t e l e . L-7, 70 la sută sînt cu zero
lor. Tot
la dre
crează
b l o c . N o i l e c o n s t r u c ţ i i , c e u r m e a z ă s ă s e t e r - I se lucrează in nul de captare Întregim e si î n t r e a g a c a n t i t a puncte slabe, iar ceilalţi s-au
m i n e In c u r s u l f u n ii v i i t o a r e , s e aflu d e j a în f tens Ia execu
a apei. reţeaua de dis încadrat în limitele stabilite
l u z â d e fin isa} , e l e i n s u m i n d 140 d e a p a r t a m e n t e . \ tarea lu cră rilo r te d e I r u c t e s t r i n -
i m p o r t a n t a B î n i r e c e r S 3 T r e b u i e s c o s in e v i d e n t ă f a p t u l c u la t o a t e ţ pentru alim en De aseme tribuţie. iar a- s ă a lo s t p r e d a t ă primind calificativul „foarte
o b i e c t i v e l e a f l a t e In c o n s t r u c ţ i e a u l o s t I e r - I nea, la gospo cum se dă bă buni".
tarea cu apă a la c e n l r u l d i n D o
m i n a t e d i n t i m p i n s t a l a ţ i i l e d e î n c ă l z i r e , a p ă şi + dăria colectivă tălia pentru b r a d e u n d e v a La obţinerea acestor succe
Angajamentul anual a fost depăşit c a n a l i z a t e , c e e a c e a s i q u r ă c o n s t r u c t o r i l o r c o n - Ţ ferm elor de a- din Doia an term inarea ba lu a c a l e a f a b r i c i se a contribuit întreg colec
tivul secţiei noastre care a
nimalc. La He
d i l i i o p t i m e d e lu c r u , g a r a n ţ i e a î n d e p l i n i r i i s a r - 4
c i n i l o r p r e v ă z u t e p e n t r u a c e s t an . Ţ fost term inate zin u lu i care va lo r u n d e a c e s t e a muncit cu hărnicie şi răspun
A nul accsla colectivul U. M . Cu g ir s-a angajai să realizeze 1.500.000 niq dc pildă, l u c r ă r i l e la
T. N IC O A R A l avea o capaci dere pentru continua îmbu
Ici econom ii suplim entare la prejul dc cost al produc (iei. Aplicarea în ♦ 4 ♦ ♦ ♦ • ♦ 44 * • s-a executat un două p u lu ri de tate de 120 m.c. v o r li p r e l u c r a t e .
producţie a noi melode şi procedee tehnologice moderne, organizarea A. N ICU M . SIMEDREA nătăţire a calităţii lucrărilor.
mai bună a muncii. îm bunătăţirea ca lilă ţii, reducerea unor consum uri spe 241.289 Pentru colectiviştii fru n ta şi corespondent corespondent De un real folos în munca
cifice, precum şi ridicarea ca lifică rii au dai posibilitate acestui colectiv depunători noastră a fost desfăşurarea lu
sâ realizeze însemnate economii. In prim ele Irci trim estre econom iile m e r o ş i ix i r t i c i p a n f i , d i n c î n l e c e î n c h i n a t e crărilor după un grafic judi
realizate la preţul dc cost se ridică la suma de 2.709.000 lei, depăşindu-se la C.E.C. Z i l e l e t r e c u t e , la c ă P rieten ii p o e z ie i cios întocmit.
m i n u l c u l t u r a l d i n s a c o l e c t i v e l e d e a r t i ş t i p a r t i d u l u i , m e l o d i i
asliel angajam entul anual. Demn de remarcat este şi (aptul că (n perioa Cele mai bune rezultate au
Cu fiecare zi ce l u l P e t r e n i a l o s t o r a m a t o r i a l e S c o l i i m e p o p u l a r e , r e c i t ă r i , s c e M aria Gorgan, Gheorghe Poede,
da respectivă s-au realizat şi 2.707.000 lei beneficii peste plan. g a n i z a t ă o m a n i f e s t a d i i d i n S i m e r i a si n e t e ş i u n s p e c t a c o l fost obţinute de echipele
trece, creşte nu Iluta N icul eseu şi m ul|i a lţi elevi,
In ob(increa acestor însemnate econom ii o contribuţie însemnată re c u l l u r a l - a r l i s t i c ă Ş c o l i i d e 8 a n i d i n a l b r i g ă z i i a r t i s t i c e de conduse de comuniştii Isăilă
mărul celor care prieteni ai poeziei, participă cu
şl-au adus colectivele dc m uncitori, ingineri şî tehnicieni din secţiile ma î n c h i n a t ă c o l e c t i v i ş t i c o m u n a B ă c i a a u p r e a g i t a f i e . regularitate la cercul lite rar orga Codreanu, Aurel Dan, Nico
deţin librete C.E.C. E. M AG UREAN U lae Marian, Teofil Crîşan de
şini dc cusut, tîm plăria nouă, forjă, sculăric şl turnătorie. lor fr u n t a şi . C u a c e s t z e n t a t u n b o g a t p r o nizat In această toamnă la Şcoala
din regiunea noas p r i l e j , In l a fa a n u g r a m a r t i s t i c a l c ă t u i t corespondent la districtul 4 llia, echipa
de 8 ani din Aninoasa. Recent, în
Cu 795.000 lei m ai m ult tră. Drept rezul cadrul cercului, elevii au (ă a it pre condusă de comunistul
tat, in prezent Conferinţe la sate zentarea v ie ţii şi operei poetului Gheorghe Crişan şi muncito
Faţă de angajam entul luat dc a da in acest an 1.500.000 lei economii 202774 de celă- Tudor Arghczi. P articipanţii au rul Aurel jurcoane de la dis
suplim entare la preţul de cost, co le ctivu l dc m uncitori, in g in e ri şi teh |cni de la oraşe 12 conferenţiari, printre care ca deplasat In satele Blăjeni şi M ihăi- c itit şi recitat versuri din volum ele trictul nr. 6 Sâvîrşin şi mulţi
nicieni ai uzinei „30 Decembrie" din C ugir a realizat cu 795.0C0 lei mai şi 38.515 colecti dre didactice de la Şcoala medie Icni unde au dat răspunsuri la o „C u vin te p o trivite ", „F lo ri dc m u alţii.
m ult. In realizarea celor 2.295.000 Ici economii o contribuţie de seamă au ..Avram iancu" şi de la şcoala de serie de întrebări puse de către cegai". „C intare om ului" şi „F ru n ILIE LEAHU
vişti, mecaniza 8 ani din Brad, s-au deplasat re ze". Şedinţa literară a m icilor prie
adus-o colectivele secţiilor maşini de spălat rufe şi lanţ. eelăteni p rivin d d ife rite dom enii corespondent
tori şi lucrători ,ai cent In satele raionului unde au ca : agricultură, m inerit,, m edici teni ai lite ra tu rii s-a bucurat dc
In scopul educării marxist-ieniniste a membrilor gospodăriilor a g ri expus în fala a numeroşi pa rtici nă ş.a. m ult succes Pentru următoarea
şedinţă, elevii şi-au ales
te m a :
panţi c o n fe rin ţa : „Fam ilia şi edu
cole de stal po La vînătoare de răpitoare
caţia morală a cop iilor". Dc ase M A R IA N CORNELIU poezii închinate pa rtidului şi pa
şi candidaţilor de partid sedă librete C.E.C. menea, două brigăzi ş tiin tilic e s-au corespondent triei.
D c p u n î n d la F iliala dc vînătoare a raionului O-
răştie a m obilizai vin ă to rii dc pc raza
In scopul educării m arxist-leni- yrmată de vizionarea film u lu i „Pa C E C . econom iile
nişte a m em brilor şi candidaţilor de gini ale unui trecut glorios". lor, aceştia reu Activitate rodnică la bibliotecă com unelor Şibot, A u re l Vlaicu, Ho-
„partid, cit şi a celor din activul Asemenea expuneri, urmate de v i şesc să-şi rezolve inorod, Gcoaglu. Blandiana şi Ceru
fără de partid. Com itetul orăşenesc zionarea film u lu i, s-au făcut dc Răcăinji la combaterea răpitoarelor.
către m em brii b irou lui C om itetului ina; uşor unele In u ltim u l timp. la biblioteca clu bu lui m uncitoresc şi m orţi* de K. Sim onov. „Cartea cazangiului* ş.a. In urma acestor acţiuni s-au împuşcat
de partid Deva a organizat tinerea
orăşenesc dc partid In fata m em bri probleme de o r al sindicatelor din Simeria se desfăşoară o rodnică şi sim pozioanele „A le xan dru Sahia şt Uzina vie* şi doi lu p i şi 12 vulpi. In combaterea
expunerii: „P a rtid u l M uncitoresc lor. candidaţilor de partid şi a ce din gospodăresc, activitate. Astfel, aici au fost organizate numeroase „M a ia ko vski cîntă revoluţia*. răpitoarelor s-au evidenţiat v in ă to rii
Rom m — partid m arxisl-leninist, lor din activu l fără de partid din ora acţiuni cu cartea, cuprinzînd cele mn: variate form e:
să-şi satisfacă li recenzii şi prezentări, simpozioane literare, seri La acţiunile întreprinse de bibliotecă au particip,it Ispas Nlcodim , Savu Constantin, Bu
forţa conducătoare şi Îndrum ătoare şul Simeria, G.A.C. Rapolt, Deva şi nele dorin le. peste 5.200 de oameni at m uncii din localitate. cur Serali», Barjica Traian şi Fraitag
Cristur. Această expunere, urmată literare, medalioane, momente dram atice etc. Printre
a poporului în lupta pentru desă IOSIF VISKY Nicolaie.
de film , se va face in toate com u V. P A N A IT acţiunile cele ma: reuşite se pot număra recenziile
vlrşirea construcţiei socialiste şi nele aparţinătoare oraşului regional corespondent că rţilo r „Răpirea focului" de I. Serebreokova, „ V ii corespondent A N A IACOB
trecerea treptată spre comunism*, Deva. corespondentă