Page 74 - 1963-11
P. 74

PROLETARI  DIN  TOAI0  JAlMlP.  UNIŢI-VA I
                                                                                                                                                                    Delegaţia  de  stat  a  R.  P.  Romîne,


                                                                                                                                                     condusă  de  tovarăşul  Gheorghe  Gheorghiu-Dej,

                                                                                                                                                                      a  plecat  spre  R.  S.  F.  Iugoslavia

                                                                                                                                                       Joi  seara  a  părăsit  Capitala  delegata  de  stat   Delegaţia este însoţită de consilieri şi experţi.
                                                                                                                                                     a  Republicii  Populare  Romîne,  condusă  de  to­  In  gara  Băneasa,  delegaţia  de  stat  a  fost  con­
                                                                                                                                                     varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Con­  dusă  la  plecare  de  tovarăşii  Gheorghe  Apostol,
                                                                                                                                                     siliului  de  Stat  al  Republicii  Populare  Romîne,   Petre  Borilâ,  Nicolae  Ceauşescu,  Chivu  Stoica,
                                                                                                                                                     prim-secretar  al  C.C.  al  P.M.R.,  care,  la  invitaţia   Alexandru Drăgbici,  Dumitru Coliu, Leonte Răutu,
                                                                                                                                                     preşedintelui  Republicii  Socialiste  Federative  Iu­  Leontin  Sălăjan,   Ştefan  Voitec,   Mihai  Dalea,
                                                                                                                                                      goslavia,  losip  Broz  Tito,  va  vizita  R.S.F.  Iugos­  Avram  Bunaciu,  vicepreşedinte  al  Consiliului  de
                                                                                                                                                     lavia.                                            Stat,  Gheorghe  Gaston  Marin,  Gogu  Rădulescu,
                                                                                                                                                       Din  delegaţie  fac  parte  tovarăşii  Ion  Gheor­
                      Anul  XV.  Nr. 2769                          VINERI  22  NOIEMBRIE  1963                            4  pagini,  20  bani       ghe  Maurer,  preşedintele  Consiliului  de  Miniştri   Constantin  Tuzu,  vicepreşedinţi  ai  Consiliului  dc
                                                                                                                                                     al  R.P.  Romîne,  membru  al  Biroului  Politic  al   Miniştri,  membri  ai  Consiliului  de  Stat  şi  ai  gu­
                                                                                                                                                     C.  C.  al  P.  M.  R.,  Emil  Bodnăraş,   vicepre­  vernului,  conducători  ai  instituţiilor  centrale  şi
                                                                                                                                                      şedinte  al  Consiliului  de  Miniştri,  membru  al  Bi­  ai  organizaţiilor  obşteşti.
                    JPENTRU  CONTINUA  SPORIRE                                                                                                        roului  Politic  al  C.C.  al  P.M.R.,  Alexandru  Bîiiă-   Au  fost  de  faţă  şefi  al  misiunilor  diplomatice
                                                                                                                                                      deanu,  vicepreşedinte  al  Consiliului  de  Miniştri,
                                                                                                                       Rabotorul  Victor  Jeler  de
                                                                                                                                                      membru  supleant  al  Biroului  Politic  al  C.C.  al   acreditaţi  la  Bucureşti,  membri  ai   Ambasadei
                                                                                                                     la  Atelierul  mecanic  al  CSH   P.M.R., Comeliu  Mânescu,  ministrul  afacerilor  ex­  R.S.F.  Iugoslavia  şl  alţi  membri  ai  corpului  di­
                                                                                                                     se  numără  printre  evidenţia-   terne,  precum  şi  Aurel  Mălnăşan,  ambasadorul   plomatic.
                      A  PRODUCŢIEI  DE  CĂRBUNE                                                                     ţii  In  întrecerea   socialistă.  R.P.  Romîne  la  Belgrad.                                                        (Agerpres)
                                                                                                                       El  fşl  depăşeşte  lună  de  lună
                                                                                                                     planul  In  medie  cu  12  la  sută.
              Realizările  obţinute  la   anul  acesta                           h idra ulici  fn  stratul  18.  blocu rile  1                                        Toate  forţele  la  executarea
             de  către  m uncitorii,  in g in e rii  si  teh­  Ing.  W ILTAM   SZUDER   şi  2,  $i  combine  K.W.B.-2  In  complex
            nicien ii  din  exploatările  m iniere  aic   director  general  r.J  C om binatului   cu  susţinerea  cu  sLUlpi  hidra ulici  şi
            V ă ii  J iu lu i  dovedesc  caracterul  rea­                        grinzi  în  consolă,  iar  transportul  căr­
            lis t  al  sarcinilor  de  plan.  holărircu   carbonifer  Valea  J iu lu i  bunelui  se  va  face  cu  transportor  de                                                  arăturilor  adînci
            nestrăm utată  a  m in erilor  de  a  le                             tip  SL.A.S.K.  O  altă  combină  se  va
            Înd eplini  şi  depăşi.  De  la  Începutul   E.  M.  Lonea,  M oisiu  Rcmus  şi  Sch-   introduce  în  stratul  15.  biocul  6.  al
            anului  şi  pînă  la  1  noiem brie  a.c.   neider  Francisc.  de  la  E.  M.  A ninoa-   E.  M.  Lupeni.  S-a  prevăzut  extinde­
            s-au  extras  107 000  tone  cărbune  coc-   sa,  Lukacs  Andrei,  de  la  E.  M   Lu­  rea  arm ării  cu  stîlpi  hidra ulici   în                                  Pe  87  la  sută               te.  Intîrzierca  transportului  îngrăşămin­
            sifica bil  şi  energetic  peste  plan.  rea-   peni.               stratul  18,  b locu rile  1  şi  2,  In  E.  M.                                                                                telor  în  cîmp  face  să  se  înregistreze  nu­
            lizîndu-se  o  productivitate  medic  pn   Rezultatele  in  muncă  puteau  fi  şi   Aninoasa  şi  stratul  15  ia  Vulcan  $1                                        din  suprafaţă                 meroase  ore  de  staţionare  sau  deplasări
            bazin  de  1.236  tone  cărbune  pe  post,   mai  bune  dacă  toate  sectoarele,  toate   Lupeni.  Se  prevede  de  asemenea,  ex­                                                                  în  gol  dc  la  o  parcelă  la  alta,  ceea  cc  nu
            fată  de  1,203  planificat  şi.  pe  aceas­  brigăzile,   isi   îndeplineau   sarcinile   perimentarea  po diril  cu  plasă  meta­                         In  aceste  zile,  pe  ogoarele  gospodăriei   permite  respectarea  vitezei  zilnice  de  lu­
             tă  bază,  econom ii  la  preţul  de  cost,   de  plan,  dacă  exista  o  mai  mare   lică  a  unor  abataie  la  E.  M.  Lupeni                         agricole  de  stat  din  Bîrcea,  oraşul  regio­  cru  stabilită  la  arături.
            peste  cele   planificate,  in   valoare   preocupare  din  partea   colectivelor   şi  extinderea  fo lo sirii  cofragului  mo­                                                                      Este  de  datoria  consiliului  de  conduce­
            de  9.133.000  le i  (in   trei  trim estre).  exploatărilor  Lonea.   Aninoasa,   Lu­  b il  la  putui  est  nr.  2  Petrila,  c il  şi                  nal  Deva,  se  munceşte  intens  la  executa­  re  al  G.A.C.  să  ia  măsuri  pentru  o  mai
                                                                                                                                                                      rea  arăturilor  adînci  de  toamnă.  Pînă  a-
              Aceste   suooese   se   dalorcsc   în   peni  şi  U ricani  fată  de  problema   la  ţoale  puţurile  ce  se  vor  săna  de                             cum,  această  lucrare  a  fost  executală  aici   bună  folosire  a  mijloacelor  de  transport
                                                                                 la  suprafaţă.
            prim ul  rin d   faptului  că  organele  şi   ca lită ţii  cărbunelui  brut,  dacă  se  ex­  Pentru  îm bunătăţirea  ca lită ţii  căr­                     pe  aproape  540  ha,  ceea  ce  reprezintă  87   la  fertilizarea  terenului,  astfel  îneît  să  se
            organizaţiile  de  partid  au  rezolvat  a i   tindea  în  mai  mare  măsură  in iţia tiva    bunelui  se  va  acorda  o  mal   marc                                                                asigure  şi  o  folosire  mai  deplină  a  trac­
            mai   m ultă   competentă   problemele   de  a  se  extrage  două  cîm puri  de  căr­  alentie  puşcării  selective  în  abataje,                         Ja  sută  din  suprafaţa  planificată.    toarelor  la  executarea  arăturilor adînci.
            ridicate  de  procesul  de  producţie,   bune  nc  schimb  şi  aripă  in   abatajele   alegerii  ste rilu lu i  viz ib il  din  cărbu­                      Folosind  tractoarele  la  întreaga  lor  ca­
            au  m obilizat  Ia  înfăptuirea  sarcinilor   cameră  şi  două  fiş ii  pe  zi  în  abata­  ne.  c il  şi  po dirii  abatajelor.                          pacitate,  mecanizatorii   Vasile  Crăciun,
            de  plan  Întregul  colecliv.      jele  frontale.  Este  adevărat  că  depă-                                                                             Aurel  Tclman,  Uie  Ocneriu,  loan  Calotă    La  G.A.C.  din  Pricaz
                                                                                  In  vederea  creării  rezervelor  de
              O  con tribu ţie  de  seamă  la  obţine­                          cărbune  «necesar  în d e p lin irii  sarcini­                                        şi  ceilalţi  care  deservesc  gospodăria,  rea­       şi  Turdaş
            rea  rea liză rilo r  am intite  o  are  preo­                      lo r  de  viito r,  o  mai  mare  atenţie  o                                           lizează  în  medie  zilnic  25  ha arătură.
            cuparea  faţă  de  ridicarea  n ive lu lu i                         vom  acorda  lu cră rilo r  de  deschidere                                               Merită  subliniat  şi  faptul  că  în  scopul
            tehnic  al  producţiei,   folosirea  de­                            a  m inelor  D îlja  şi  altele,  cîl  şi  a                                           realizării  unor  producţii  sporite  la  hectar   La  gospodăriile  agricole  colective  din
            plină  a  u tila je lo r  moderne  introduse                        unor  lucrări  de  deschidere  la  m ine­                                              în  anul  viitor,  pe  494  ha  s-au  aplicat  în­  Turdaş  şi  Pricaz,  raionul  Orăştie,  se  a-
             într-un  număr  lo t  inai  mare  în  sub­                         le  Lonea   si  Aninoasa.  unde   mal                                                  grăşăminte  chimice  (cîte  300  kg.  super-   cordă  o  atenţie  deosebită  executării  ară­
            teran  şi  la  suprafaţă,  extinderea  me­  E xperienţa             există  răm îneri  în  urmă.                                                                                                    turilor  adinei  de  toamnă.   Ca  urmare,
             todelor  avansate  in   muncă.  Numai                                îndeplinirea  sarcinilor  de  plan  pe                                               fosfat  la  ha).  Din  acestea,  276  ha.  au  fost   pînă  în  seara  zilei  de  20  noiembrie  a.c.,
                                                  anului  1963  —               anul  1964  este  însă  strîns  legală  de                                                                                      la  Turdaş  au  fost  arate  40  ha,  iar  la  Pri­
            In   anul  1963  exploatările  m iniere  au                                                                                                                Îngrăşate  şi  cu  55  tone  sare  polasică.  De
            p rim it  maşini  şi  u tila je   in  valoare                       felul  ctim  vom  fi  aprovizionat!  cu                                                asemenea,  pe  alte  28  ha.  s-a  aplicat  gunoi   caz  120  ha,  din  cele  68  ha  şi  respectiv
            de  circa  60  m ilioane  lei.  In  minele                          materiale,   cunosclnd  faptul   că   In                                               de  grajd,  administrîndu-se  cîte  31  tone   200  ha  planificate.  Paralel  cu  arăturile,  la
             noastTe   au   fost   introduse   maşini   la  baza                anul  1963  activitatea  noastră  de  pro­                                             la  hectar.                              gospodăria  agricolă  colectivă  din  Pricaz,
             de  mare  productivitate,  ca  de  exem­                           ducţie  a  fost  m ult  îngreunată  de
            plu,  plugul  de  cărbune  de  la  E.  M.   p re g ă tirilo r       lipsa  unor  materiale  de  prim ă  ne­                                                                                          au  fost  încorporate în sol, o  dată  cu  ară­
            Lupeni. care în   abatajul   frontal  din                           cesitate  ca  lemn  de  mină,  cheres­                                                  Tractoarele  pot fi  folosite            tura,  cîte  200  kg.  superfosfat,  pe  o  supra­
            stratul  18  s dat o  producţie  lunară  de                         tea,  exploziv,  ciment,  balast,  profile                                                                                       faţă  de  80  ha.
             9 660  tone  cărbune.  In  abatajul  fro n ­  pentru  1964         7h,  cabluri  de  lortă,  laminate,  ma­                                                            mai  bine
             tal  din  stratul  3,  blocul  4.  al  E.  M.                      terial  m ărunt  de  cale  si  altele.                                                                                             Sub  nivelul  posibilităţilor
            Lupeni  s-a  introdus  armarea  meta­                                 B iza ti  pe  elanul  creator  al  m unci­                                             Pentru  însămînţările  de  primăvară,  la
            lică  cu  stîlp i  C.H.H.  şi  grinzi  In                           to rilo r,  in g in e rilo r  şi   tehnicienilor                                       gospodăria  agricolă  colectivă   din  Alba   Deşi  însămînţările  au  fost  terminate  cu
            consolă,   iar  transportul  cărbunelui                             din  bazinul  carbonifer  al  V ă ii  Jiu lui,                                         Iulia  s-a  planificat  să  se  execute  arături   mult  timp  în  urmă,  la  gospodăria  colecti­
             In  abataj  se  face  cu   transportor                             pe  holărîrea  lor  fermă  de  a-şi  pune                                              adînci  pe  o  suprafaţă  de 400  ha.  Cu  toate   vă  din  Bcrthelot,  raionul  Haţeg,  stadiul
            blindat.  A u  fost  armate  m etalic  aba­  şirea  norm ei  Interne  de  cenuşă  pe   (a  contribuţie  intreaqa  pricepere  si                            că  acestei  gospodării  i-au  fost  repartizate   de  executare  a  arăturilor  adînci  este  sub
            ta je   frontale  Ia  m inele  Lonea.  A n i­  C .C V J .  In   trim estrul  111  cu  0,5   experienţă  în  scopul  dezvoltării  şi                        9  tractoare  de  la  S.M.T.  din  localitate,   nivelul  posibilităţilor.  Cele  trei  tractoare
            noasa  $i  Vulcan.  S-a  extins,  de  ase­  puncte  a  fost  influenţată  de  interca-   consolidării   succeselor  obţinute   tn                                                                   pe  care  staţiunea  de  maşini  şi  tractoare
            menea.   utilizarea  cofraqului   m obil   la ţiile   friab ile  şi  unele  abataje  foar­  muncă,  avem  convingerea  că  sarci­                          datorită  faptului  că  ele  n-au  putut  fi  fo­  din  Orăştie  le-a  pus  la  dispoziţia  gospo­
            ,1a  putui  sud-Aninoasa  şi  putui  au­  te  sistoase;  lotuşi  nu  trebuie  să  scă­  nile  de  plan  pe  anul  1963  vo r  fi  în­                      losite  la  întreaga  capacitate  de  lucru,  au   dăriei  nu  sînt  folosite  la  întreaga  lor  ca­
            x ilia r  nr.  1  D îlja,  metodă  avansată   păm  nici  un  moment  din  vedere  că   deplinite  înainte  de  termen,  că  încă                           mai  rămas  de  arat  peste  15U  ha.    pacitate.  In  multe  zile  acestea  stau  com­
             în   muncă,  care  a  dus  la  creşterea   activitatea  desfăşurată  pentru  creşte­  din  prim ele  zile  ale  noului  an  vom                             Rămînerea  în  urmă  cu  această  lucrare
             vitezelor  de  avansare  în  pu ţuri  Ia   rea   producţiei   şi   p ro d u ctivită ţii   putea  realiza  ritm ic  planul  la  to ii                                                               plet  nefolosite,  aşa  cum  s-a  înlîmplat,  de
             50  m l.  pe  lună.  In  scopul  reducerii   m uncii  trebuie  să  fie  slrins  îm bina­  indicii.                                                                       se  datoreşte  şi  neluării   pildă,  în  19  noiembrie  a.c.  cînd  cu  unul
             consum ului  de  m aterial  lemnos,  In   tă  cu  lupta  pentru  o  tot  mai  bună                                                                                       unor  măsuri  din  timp  de   din  tractoare,  aflat  la  brigada  din  Făr-
             abatajele  cameră  se  introduc   stîlpi   calitate  a  cărbunelui.  Dacă  se  de­                     La  C. S . H.  Măsuri  pentru  simplificarea                      către conducerea  gospo­  cădin,  nu  se  lucra  nimic.  Datorită  acestui
             metalică  tubulari,  iar  pentru  îm bu­  punea  mai  m ult  interes  se  putea  rea­                                                                                                               lapt,  pînă  în  ziua de  19  noiembrie  au  fost
             nătăţirea  co n d iţiilo r  de  aerai,  s-au   liza  si  indicele  de  calitate.  In  două  decade                                                                       dăriei  pentru  fertilizarea   realizate  arături  pe  abia  28  ha  din  cele
             pus  In  funcţie  2  ventilatoare  axia­                                                                                muncii  contabile                                 suprafeţelor  planifica-
                                                Considcrind  că  îndeplinirea  si  de­  Primele  două  decade   ale  acestei                                                                                    250  planificate.
            le  de  tip u l  V.O.K.D.,  cu  debit  re­
                                              păşirea  planului  dc  anul  fn  a irs   con­  luni  au  fost  încheiate  de  m in erii  din
             glabil,  la  stalia  de  aeraj  Lupeni  —    stituie  o  condiţie  de  mare  im por­                   Din  in iţia tiva   conducerii   tehnico-   rea  consum ului  de  im prim ate  şl  e li­
             centru.                                                             Vulcan,  U ricani  $1  Lonea  cu  sarcinile   adm inistralive  a  C.  S.  Hunedoara  a   minarea  unor  operaţiuni,  care  s-au
                                               tantă  pentru  buna  pregătire  a  pro­  de  plan  depăşite.  Dcsfăşurînd   larg
              însemnata  creştere  a   n ive lu lu i   ducţiei  pe  1964.  conducerea  C.C.V.J.                    avut  loc  zilele  trecute  In  sala  C.F.U.   dovedii  a  fi  <le  prisos.  Trenuri  cu  tonaj  sporit
             tehnic  al  producţiei  atrage  după  si­  a  luat   măsuri  ca  lipsurile  ce  mai   întrecerea  socialistă,  m inerii  din  V u l­  din  com binat  o  sed in (A  dc  lucru  cu   In  cursul  şedinlei  ce  a  avut  un  cn-
             ne  necesitatea  c a lific ă rii  şi  rid ică rii   există   în   activitatea   de  producţie   can  au  extras  tn  această  perioadă   tema  ,,Sim plificarea  m odului  de  În ­  raclcr  practic  do  lucru  au  mai   fost   A cţiunea  do  remorcare  a  tro n u ri­  se  pol  remorca  460  trenuri,  cu  un
             n ive lu lu i  de  calificare  a  m u n cito ri­  să  fie  înlăturate  fn  scopul  ca  pla­  peste  prevederile  planului  2737  tone
             lo r  m ineri  şi  cadrelor  cu  pregătire   nul  pe  trim estrpl  IV   ac.  să  fie  în ­  de  cărbune,  cei  din  U ricani  2312  tone,   tocm ire  a  statelor  de  plată  a  salariilor   prelucrate  şi  dezbătute  şi  in stru cţiu­  lor  cu  tonaje  sporite  a  căpălal,   in   tonaj  mediu  pe  tren  de  1.200  tone,  pe
             medie.  Iată  de  ce  in   activitatea  ex­  deplinit  înainte  de  termen.  M ăsurile   iar  cei  din  Lonea  904  tone   prin  aplicarea  unui  sislem  mai  sim­  nile  privind  acordarea  a loca ţiilo r  de   acest  an.  o  mare  extindere  Ia  depoul   distanţa  Teiuş-Tîrgu-M ures.
             p lo a tă rilo r  m iniere  un  loc  im portant   luate  privesc  crearea  co n d iţiilo r  ca   Dc  remarcat  este  faptul  că,   prin   plu  şi  op erativ".  stat  pentru  copii.  In  v iilo r  se  vor  tine   de  locom otive  C.F.R.  din  Teiuş.  Da-   La  aceste  realizări  au  con tribu it  In
             îl  ocupă  g rija   fată  de  calificarea  ca­                                                                                         lunar  asemenea  şedinţe  practice   de
                                               sectoarele  şi  brigăzile  rămase  in  u r­  extinderea  puşcării  seleclive  şi  prin   La  şedinlâ  au  luat  parte  normato-        to rit A  acestui  lapt  s-au  putut  rem or­
             drelor.  Ca  urmare,  In  şcolile  ce  func­  mă  să-şi  realizeze  sarcinile  de  plan                                                lucru  unde  se  vor  elucida  şi  apro­                            mod  deosebit  brigăzile  de  pe  loco­
             ţionează  pe  lingă  exploatările  m inie­  pe  anul  în  curs  de  creştere  a  v ite ­  trierea  alentă  a  ste rilu lu i  v iz ib il  in   rii,  con tabilii  şefi  şi  calculatorii  de   funda  probleme  legate  de  mai  buna   ca  în  perioada  celor  zece  luni  care   m otivele  cu  seria   230.158,  230.174,
            re  se  califică  in  prezent  un  număr   zelor  de  avansare  în  mod  deosebit   abataje,  in  prim ele  două  decade  ale   salarii  din  secţiile  şi  sectoarele  com­  au  trecut  din  acest  an  900  de  tre­  230.280,  230 519,  50 270  şi  50.745.
             de  306  m ineri  şi  390  ajutori-m ineri,   In  abatajele  cameră,  de  îndeplinire   acestei  lu n i  cantitatea  de  cenuşă  din   cunoaştere  a  m etodologici  de  calcul
             iar  la  cursurile  de  scurtă  durată  un   a  sarcinilor  de  deschideri  si  pregă­  cărbune  a  fost  sim ţitor  redusă.  binatului.  Eficienla   m ăsurilor  luate   a  norm elor  şi  salariilor.  nuri  cu  supralonaj.   Totodată  s-a   VASILE  STREMŢAN
             alt  număr  de  420  m nncjtori.  In  şcoli­  tiri,  îm bunătăţirea  ca lită ţii  cărbune­  EUGENIA  POP   constă  tn  aceea  că  ele  vor  duce  la     T.  BUCERZANU   realizat  şi  o  economic  de  2.300  tone       tehnician
             le  profesionale  din  Petroşani  şi  Lu­  lui  şi  altele.  '                         corespondentă  oblinerea  de  eco.iom ii  prin  reduce­             corespondent  de  com bustibil  convenţional  cu  care
            peni  se  pregătesc  in  dife rite  mese­                                                                                                                                                                           (Din  postul  de  corespondenţi
             r ii  586  si,  respectiv,  786  elevi,  iar   Pentru  realizarea  Integrală  a  sar­                                                                                                                           vo lu n ta ri  dc  la  depoul  C.F.R,
                                               cin ilo r  de  producţie  do  anul  1963,
             în  şcolile  de  m aiştri  351  m aiştri  şi                                                                                                                                                                    Tcluş).
                                              cit  st  pentru  asigurarea  co n d iţiilo r
             52  tehnicieni.
                                               necesare  realizării  sarcinilor  pe  1964.
              Folosirea  deplină  a  u tila je lo r,  g ri­  s-au  întocm it  planuri  de  măsuri  teh-                                             Venituri  din  sectorul  vegetal                  Fructe
             la  pentru  buna  organizare  a  muncii,   nico-organizalorice.  a Ut  In  ceea  ce                                               i
             crearea  c o n d iţiilo r  tchnico-m ateriale   priveşte  pregătirile  de  iarnă,  cît  şi   :  Noi  locuinţe  pentru  mineri                                                               d e                Linii  fe r a te
             si  încadrarea  lo cu rilo r  de  muncă  cu   în  ce  priveşte  crearea  capacităţilor   ♦                              V u l c a n   a t  ▼  Prin  achitarea  obliga­  sectorul  vegetal  se  r i­  p ă d u re
             m un citori  calificaţi,  au  dus  la  creşte­  de  Droduclie  corespunzător  ou  ne­   C o n s t r u c t o r i i    ş a n t i e r u l u i    nr.   10   ţiilo r   contractuale   lată   dică  la  peste  417.000  lei.   b in e  în tr e ţin u te
             rea  vitezelor  de  avansare  in  abataje   cesităţile  fiecărei  exploatări  m inie­  ♦  T   K .C .H .  se  s t r ă d u i e s c   s â   t e r m i n e   c i t   m a i   r e p e d e   4  de  stat,  co le ctiviştii  din   Colo  mai  mari  ve n itu ri   B r i g a d a    nr.   I
             plnă  la  aproape  200  m etri  pe  lună.   re.  O  serie  de  măsuri  privesc  rid i­  ♦  l u c r u r i l e   la  b l o c u r i l e   a l i a t e   in   c o n s t r u c ţ i e   s i  sd  £   Pricaz.   raionul  Orăştie,   au'  fost  realizate  de  la
             Aşa,  de  exemplu,  brigada  condusă   carea  in  continuare  a  nivelu lu i  teh­  X  l i c h i d e z e    r ă m î n e r e a   In  urmă   fufă   d e   g r a f i c e l e   «  au   oblinut   însemnate   cultura  sfeclei  de  zahăr,   P o j o q a   d i n   c a d r u l
             de  Danciu  Moise,  de  la  E.  M.  Lonea                                           ♦  d e   e x e c u ţ i e .    P i n â    in    p r e z e n t   ei  a u    p r e d a t   *    ven ituri  băneşti.  Num ai   g riu lu i,  porum bului.  f!o-   O c o l u l u i    s i l v i c    Zilele  acestea,  vagonul  de
                                               nic  al  exploatărilor,  extinderea  me­
             a  o b lin u t  in   luna  august  o  avansa­                                       4   b e n e f i c i a r i l o r    d i n    l u c r u r i l e    p l a n i i i c u l e    p e n t r u   ♦   pînă   la   1   noiembrie,   rii-soarelui  ele.  D o b r a ,   r a i o n u l   llia,    verificat  calitatea  liniei  fera­
             re  in  abataj  cameră  de  150  m.L,  iar   todelor  avansate  tn  muncă.  Aşa.  de   £  a c e s t   a n   5   b l o c u r i    f n s u m î n d    2 1 8   a p a r t a m e n t e .   £  spre  exemplu,  snmn  ve­  S.   SAMOILESCU   a j u t a t ă    d e    c o l e c ­  te  şi-a  încheiat  măsurătorile
             cea  condusă  de  Cîslaru  loan.  de  la   exemplu,  la  E.  M.  Lupeni  se  va  in­  ♦  u r m i n d   c a   in   z i l e l e   u r m ă t o a r e   s ă   m a i   lie   p r e d a t   4   n itu rilo r   realizate   din  corespondent  pe  raza  secţiei  L-7  a  staţiei
             E.  M.  Petrila,  o  viteză  da  195.5  m.l.  troduce  în lru n   abataj   frontal  din   ^   b l o c u l   nr.  7  cu  40  d e   a p a r t a m e n t e ,   a f la t  i n   f a z a   Ţ  t i v i ş t i i   d i n    s a t u l    C.F.R   Deva.  Rezultatele  au
                                                                                                 ♦  a v a n s a t ă   d c   l i n i s a j .    ♦                                                    L ă s a u ,   a   s l r i n s
             în  luna  Iunie.  V iteze  mari  de  avan­  stratul  15,  blocul  7.  plugul  de  căr­                                                                                                                        fost  dintre  cele  mai   bune.
                                                                                                                                      c o n d u c e -   +
                                                                                                                               p a r t i d ,
             sare  au  obţinut  şi  brigăzile  condu­  bune  Peisenberg.  La  E.  M.  Vulcan     ♦    La  i n d i c a ţ i a    o r q a n l z a l i e i    d e    d i n    t i m p   p e n t r u   +   Lucrări  pentru  alimentarea  cu  apă  p e s t e    l.OOG   k g .    Faţă  de  anul  trecut  s-a  reali­
                                                                                                                  a
                                                                                                                    lu a t   m ă s u r i
                                                                                                 ^   ren  ş a n t i e r u l u i
             se  de  m in e rii  Kom podi  loan,  de  la  se  va  Introduce  armarea  cu  stîlpi  4   a  s e   a s i q u r a   I r o n t   d e   l u c i u    i n    i n t e r i o r u l   n o i l o r   f  I r u c t e    d e    p ă d u r e .    zat  în  medie  cu  15  puncte
                                                                                                 ♦  c o n s t r u c ţ i i ,   a s t l e i   c a   fn  l u n a   d e c e m b r i e   m u n c a   s â   I    La  gospodă­  bazin  a i  o  ca­  unde  apa  va  fi   P r i n t r e    a c e s t e a    slabe  pe  fiecare  km.  de  linie
                                                                                                                                                    riile    agricole   pacitate  de  50   scoasă  a i  a ju ­
                                                                                                 J  se  d e s f ă ş o a r e   fă r ă   î n t r e r u p e r e   T r a d u c i n d   i n   v i a t a   ▼  s i n i :  p e r e   şi  m e r e    mai  puţin.  Din  totalul  kilo­
                                                                                                 ♦  m ă s u r i l e   l u a t e .   In  f i e c a r e   d e c a d ă   a  lu n ii   v i i t o a r e   Ţ   colective   din   m.c.,   iar   in   torul   pompe­  p ă d u r e ţ e ,    m â c i e ş e ,    metrilor  verificaţi  la   secţia
                                                                                                                                                                                              aici,
                   Econom iile  —  obieeliy                                                         c o n s t r u c t o r i i   v o r   p r e d a   b e n e f i c i a r i l o r   c i l e   u n   n o u   f    Heniq  si  Doia   prezent  se  lu ­  s-a  executat  in   p o r u m b e l e   ş i a l t e l e .  L-7,  70  la  sută  sînt  cu  zero
                                                                                                                                                                                    lor.  Tot
                                                                                                                                                                           la  dre­
                                                                                                                                                                    crează
                                                                                                    b l o c .    N o i l e    c o n s t r u c ţ i i ,   c e   u r m e a z ă   s ă    s e    t e r -   I    se  lucrează  in ­  nul  de  captare   Întregim e   si   î n t r e a g a   c a n t i t a ­  puncte  slabe,  iar  ceilalţi  s-au
                                                                                                    m i n e    In  c u r s u l    f u n ii   v i i t o a r e ,    s e    aflu   d e j a    în  f    tens  Ia  execu­
                                                                                                                                                                    a  apei.        reţeaua  de  dis­                      încadrat  în  limitele  stabilite
                                                                                                    l u z â   d e   fin isa} ,  e l e   i n s u m i n d   140  d e   a p a r t a m e n t e .    \  tarea  lu cră rilo r   te   d e   I r u c t e   s t r i n -
                  i m p o r t a n t   a B   î n i r e c e r S 3                                       T r e b u i e    s c o s    in   e v i d e n t ă    f a p t u l   c u    la   t o a t e   ţ    pentru   alim en­  De   aseme­  tribuţie.  iar  a-   s ă    a   lo s t   p r e d a t ă    primind  calificativul   „foarte
                                                                                                    o b i e c t i v e l e    a f l a t e    In   c o n s t r u c ţ i e    a u    l o s t    I e r -  I    nea,  la  gospo­  cum  se  dă  bă­  buni".
                                                                                                                                                    tarea  cu  apă  a                               la  c e n l r u l   d i n   D o ­
                                                                                                    m i n a t e   d i n   t i m p   i n s t a l a ţ i i l e   d e   î n c ă l z i r e ,   a p ă   şi  +   dăria  colectivă   tălia   pentru   b r a    d e    u n d e    v a    La  obţinerea  acestor  succe­
                    Angajamentul  anual  a  fost  depăşit                                           c a n a l i z a t e ,   c e e a   c e   a s i q u r ă   c o n s t r u c t o r i l o r   c o n -  Ţ   ferm elor  de  a-   din   Doia   an   term inarea  ba­  lu a    c a l e a    f a b r i c i ­  se  a  contribuit  întreg  colec­
                                                                                                                                                                                                                           tivul  secţiei  noastre  care  a
                                                                                                                                                    nimalc.  La  He­
                                                                                                    d i l i i   o p t i m e   d e   lu c r u ,  g a r a n ţ i e   a  î n d e p l i n i r i i   s a r -  4
                                                                                                    c i n i l o r   p r e v ă z u t e   p e n t r u   a c e s t   an .   Ţ  fost   term inate   zin u lu i  care  va   lo r   u n d e    a c e s t e a    muncit  cu  hărnicie  şi  răspun­
                  A nul  accsla  colectivul  U.  M .  Cu g ir  s-a  angajai  să  realizeze  1.500.000                                               niq  dc   pildă,   l u c r ă r i l e   la
                                                                                                                               T.  N IC O A R A    l                                avea  o  capaci­                       dere  pentru  continua  îmbu­
              Ici  econom ii  suplim entare  la  prejul  dc  cost  al  produc (iei.  Aplicarea  în                   ♦ 4 ♦   ♦ ♦ •  ♦ 44      *  •  s-a  executat  un  două  p u lu ri  de  tate  de  120  m.c.  v o r    li   p r e l u c r a t e .
              producţie  a  noi  melode  şi  procedee  tehnologice   moderne,   organizarea                                                                                            A.  N ICU      M .   SIMEDREA       nătăţire  a  calităţii  lucrărilor.
              mai  bună  a  muncii.  îm bunătăţirea  ca lilă ţii,  reducerea  unor  consum uri  spe­  241.289               Pentru  colectiviştii  fru n ta şi                       corespondent       corespondent       De  un  real  folos  în  munca
              cifice,  precum  şi  ridicarea  ca lifică rii  au  dai  posibilitate  acestui  colectiv   depunători                                                                                                         noastră  a  fost  desfăşurarea  lu­
              sâ  realizeze  însemnate  economii.  In  prim ele  Irci  trim estre   econom iile                                           m e r o ş i    ix i r t i c i p a n f i ,    d i n    c î n l e c e    î n c h i n a t e    crărilor  după  un  grafic  judi­
              realizate  la  preţul  dc  cost  se  ridică  la  suma  de  2.709.000  lei,  depăşindu-se   la  C.E.C.    Z i l e l e   t r e c u t e ,   la  c ă ­                      P rieten ii  p o e z ie i            cios  întocmit.
                                                                                                                     m i n u l   c u l t u r a l   d i n   s a ­  c o l e c t i v e l e    d e    a r t i ş t i    p a r t i d u l u i ,    m e l o d i i
              asliel  angajam entul  anual.  Demn  de  remarcat  este  şi  (aptul  că  (n  perioa­                                                                                                                           Cele  mai  bune  rezultate  au
                                                                                                   Cu  fiecare  zi  ce   l u l   P e t r e n i   a  l o s t   o r ­  a m a t o r i   a l e   S c o l i i   m e ­  p o p u l a r e ,   r e c i t ă r i ,   s c e ­  M aria  Gorgan,  Gheorghe  Poede,
              da  respectivă  s-au  realizat  şi  2.707.000  lei  beneficii  peste  plan.                            g a n i z a t ă   o   m a n i f e s t a ­  d i i    d i n    S i m e r i a    si    n e t e    ş i   u n    s p e c t a c o l    fost  obţinute  de   echipele
                                                                                                 trece,   creşte   nu­                                                                Iluta  N icul eseu  şi  m ul|i  a lţi  elevi,
                  In  ob(increa  acestor  însemnate  econom ii   o  contribuţie   însemnată                          re   c u l l u r a l - a r l i s t i c ă    Ş c o l i i    d e    8   a n i    d i n    a l  b r i g ă z i i   a r t i s t i c e   de   conduse  de  comuniştii  Isăilă
                                                                                                 mărul  celor  care                                                                  prieteni   ai  poeziei,   participă   cu
              şl-au  adus  colectivele  dc  m uncitori,  ingineri  şî  tehnicieni  din  secţiile  ma­                î n c h i n a t ă    c o l e c t i v i ş t i ­  c o m u n a   B ă c i a   a u   p r e ­  a g i t a f i e .  regularitate  la  cercul  lite rar  orga­  Codreanu,  Aurel  Dan,  Nico­
                                                                                                 deţin  librete  C.E.C.                                             E.  M AG UREAN U                                       lae  Marian,  Teofil  Crîşan  de
              şini  dc  cusut,  tîm plăria  nouă,  forjă,  sculăric  şl  turnătorie.                                 lor  fr u n t a şi .   C u   a c e s t    z e n t a t   u n   b o g a t    p r o ­  nizat  In  această  toamnă  la  Şcoala
                                                                                                 din  regiunea  noas­  p r i l e j ,    In   l a  fa   a   n u ­  g r a m    a r t i s t i c    a l c ă t u i t  corespondent  la  districtul  4  llia,   echipa
                                                                                                                                                                                     de  8  ani  din  Aninoasa.  Recent,  în
                         Cu  795.000  lei  m ai  m ult                                           tră.   Drept   rezul­                                                               cadrul  cercului,  elevii  au  (ă a it  pre­  condusă   de   comunistul
                                                                                                 tat,   in    prezent           Conferinţe  la  sate                                 zentarea  v ie ţii  şi  operei  poetului   Gheorghe  Crişan  şi  muncito­
                  Faţă  de  angajam entul  luat  dc  a  da  in   acest  an  1.500.000  lei  economii   202774   de   celă-                                                           Tudor  Arghczi.   P articipanţii   au   rul  Aurel  jurcoane  de  la  dis­
              suplim entare  la  preţul  de  cost,  co le ctivu l  dc  m uncitori,  in g in e ri  şi  teh­  |cni  de  la  oraşe   12  conferenţiari,  printre  care  ca­  deplasat  In  satele  Blăjeni  şi  M ihăi-   c itit  şi  recitat  versuri  din  volum ele   trictul  nr.  6  Sâvîrşin  şi  mulţi
              nicieni  ai  uzinei  „30  Decembrie"  din  C ugir  a  realizat  cu  795.0C0  lei  mai   şi  38.515   colecti­  dre  didactice  de  la  Şcoala  medie   Icni  unde  au  dat  răspunsuri  la  o   „C u vin te   p o trivite ",  „F lo ri  dc  m u­  alţii.
              m ult.  In  realizarea  celor  2.295.000  Ici  economii  o  contribuţie  de  seamă  au                 ..Avram   iancu"  şi  de  la  şcoala  de   serie  de  întrebări  puse  de  către   cegai".  „C intare  om ului"  şi  „F ru n ­  ILIE   LEAHU
                                                                                                 vişti,   mecaniza­  8  ani  din  Brad,  s-au  deplasat  re­                         ze".  Şedinţa  literară  a  m icilor  prie­
              adus-o  colectivele  secţiilor  maşini  de  spălat  rufe  şi  lanţ.                                                                    eelăteni  p rivin d   d ife rite   dom enii                                        corespondent
                                                                                                 tori  şi  lucrători  ,ai   cent  In  satele  raionului  unde  au   ca  :  agricultură,   m inerit,,  m edici­  teni  ai  lite ra tu rii  s-a  bucurat  dc
             In  scopul  educării  marxist-ieniniste  a  membrilor                               gospodăriilor  a g ri­  expus  în  fala  a  numeroşi  pa rtici­  nă  ş.a.            m ult  succes  Pentru   următoarea
                                                                                                                                                                                      şedinţă,  elevii  şi-au  ales
                                                                                                                                                                                                               te m a :
                                                                                                                     panţi  c o n fe rin ţa :  „Fam ilia  şi  edu­
                                                                                                 cole  de  stal  po­                                                                                                    La vînătoare de răpitoare
                                                                                                                     caţia  morală  a  cop iilor".  Dc  ase­     M A R IA N   CORNELIU   poezii  închinate  pa rtidului  şi  pa­
                              şi  candidaţilor  de  partid                                       sedă  librete  C.E.C.  menea,  două  brigăzi  ş tiin tilic e   s-au  corespondent    triei.
                                                                                                   D c p u n î n d    la                                                                                                  F iliala  dc  vînătoare  a  raionului  O-
                                                                                                                                                                                                                        răştie  a  m obilizai  vin ă to rii  dc  pc  raza
               In   scopul   educării   m arxist-leni-   yrmată  de  vizionarea  film u lu i  „Pa­  C E C .   econom iile
             nişte  a  m em brilor  şi  candidaţilor  de   gini  ale  unui  trecut  glorios".     lor,   aceştia   reu­            Activitate  rodnică  la  bibliotecă                                                  com unelor  Şibot,  A u re l  Vlaicu,  Ho-
             „partid,  cit  şi  a  celor  din  activul   Asemenea  expuneri,  urmate  de  v i­   şesc  să-şi  rezolve                                                                                                   inorod,  Gcoaglu.  Blandiana  şi  Ceru
             fără  de  partid.  Com itetul  orăşenesc   zionarea  film u lu i,   s-au  făcut   dc                                                                                                                       Răcăinji  la  combaterea  răpitoarelor.
                                               către  m em brii   b irou lui   C om itetului     ina;   uşor   unele   In  u ltim u l  timp.  la  biblioteca  clu bu lui  m uncitoresc   şi  m orţi*  de  K.  Sim  onov.  „Cartea  cazangiului*  ş.a.   In  urma  acestor  acţiuni  s-au  împuşcat
             de  partid  Deva  a  organizat  tinerea
                                               orăşenesc  dc  partid  In  fata  m em bri­        probleme   de  o r­  al  sindicatelor  din  Simeria  se  desfăşoară  o  rodnică   şi  sim pozioanele  „A le xan dru  Sahia  şt  Uzina  vie*  şi   doi  lu p i  şi  12  vulpi.  In  combaterea
             expunerii:   „P a rtid u l   M uncitoresc   lor.  candidaţilor  de  partid  şi  a  ce­  din   gospodăresc,   activitate.  Astfel,  aici  au  fost  organizate  numeroase   „M a ia ko vski  cîntă  revoluţia*.  răpitoarelor  s-au  evidenţiat  v in ă to rii
             Rom m  —  partid   m arxisl-leninist,   lor  din  activu l  fără  de  partid  din  ora­                 acţiuni  cu  cartea,  cuprinzînd  cele  mn:  variate  form e:
                                                                                                 să-şi  satisfacă  li­  recenzii   şi   prezentări,   simpozioane   literare,   seri   La  acţiunile  întreprinse  de  bibliotecă  au  particip,it   Ispas  Nlcodim ,  Savu  Constantin,  Bu­
             forţa  conducătoare  şi  Îndrum ătoare   şul  Simeria,  G.A.C.  Rapolt,  Deva  şi   nele  dorin le.                                                      peste  5.200  de  oameni  at  m uncii  din  localitate.  cur  Serali»,  Barjica  Traian  şi  Fraitag
                                               Cristur.   Această   expunere,   urmată                               literare,  medalioane,  momente  dram atice  etc.  Printre
             a  poporului  în  lupta  pentru  desă                                                                                                                                                   IOSIF  VISKY       Nicolaie.
                                               de  film ,  se  va  face  in  toate  com u­          V.  P A N A IT   acţiunile  cele  ma:  reuşite  se  pot  număra  recenziile
             vlrşirea  construcţiei   socialiste  şi   nele  aparţinătoare  oraşului  regional      corespondent     că rţilo r  „Răpirea  focului"  de  I.  Serebreokova,  „ V ii                   corespondent                           A N A   IACOB
             trecerea   treptată   spre   comunism*,  Deva.                                                                                                                                                                                 corespondentă
   69   70   71   72   73   74   75   76   77   78   79