Page 75 - 1963-11

Pag. 2 Nr. 2760

Era cejtrîmjcl s e descfouc&e

i
D i v e r s i t a t e a

p o p u lara cili ai
| MO? ^
‘ '
La I decembrie a.c. în oraşul psihologie, medicină, asl.onomio,
Deva sc va deschide universitatea literatură romînă şi cultură :m ri-
' __________-i^. • •' - i — :— • ~ __________ populară, care este organizată du­ cală. Cursurile universităţii sc
pă modelul universităţii populare vor ţine odată pe săptămmă, du-
Inopafiile-izDor boşat care sc ţin cu regularitate .şi sînt nei de preparare Gurabarza. Din din Bucureşti. Această instituţie pă-amiaza, cile două orc.
întocm ite după un plan bine gîn- ccic cinci schim buri de experien­ va reprezenta pentru oraşul nos­ Posibilităţile dc funcţiunarc ale
de economii dit. Dc la începutul anului în ci­ ţă planificate a sc organiza în a- tru o înaltă formă dc răspînclirc acestei universităţi populare sînt
zmă au fost expuse 25 dc confe­ cest an, s-au efectuat patru. în nudul maselor largi de oameni cit se poate dc bune. Sălile de
Aproape în fiecare săptămină rinţe tehnico-ştiinţifice, urm nul Colective formate din cei mai ai muncii, în mod organizat şi sis­ cursuri sînt asigurate astfel îneît
la Uzina ele preparare a minere­ ca pînă la sfîrşilul anului să mai buni m uncitori, m aiştri, tehnici­ tematic, a cunoştinţelor cultural- audierea lecţiilor să sc facă in
u rilo r clin Gurabarza se naşte aibă loc încă 6. eni, ingineri şi inovatori s au de­ ştiinţifice. Universitatea populara cele mai bune condiţiuni. Tema­
cîtc o inovaţie. De la începulul n- Tematica acestor conferinţe plasat in schimb dc experienţă la este o creaţie a stalului nostru şi tica fiecărui curs este bogată, b i­
nului şi pînă acum sau înregis­ este bogaţii şi variată, stabilită Uzinele de preparare dc la Baia ea constituie una dintre nud ţiple­ ne aleasă, iar lecţiile vor fi pre­
trat la cabinetul tehnic al exploa­ în raport direct cu condiţiile spe­ Spric. Săsar. Baia Mare, Zlalna, le forme dc satisfacere a setei date de lectori cu o hună pregăti­
tă rii 44 ele inovaţii, dintre caic cifice ale fiecărui loc de muncă, Ccrlcj-Săcărimb, Deva. pentru ştiinlă, cultură şi artă a ce­ re ştiinţifică şi melodică ca : pro­
peste 25 au fost aplicate deja în dc lipul de maşini şi agregate cu Ca urmare a efectuări acestor lo r ce muncesc. fesori, medici, ingineri econo­
producţie iar celelalte sînt în ex­ caic sc lucrează iii uzină. Aşa schim buri de experienţă s-au pu­
perimentare. Ele au adus im por­ spre exemplu a fost expusă con­ tut cunoaşte o seric dc metode Ştiinţa şi tehnica secolului nos­ m işti, ziarişti etc. Aceştia vor de­
pune toată priceperea şi toata
tante economii. Numai pe prime­ ferinţa : „In ce constă metoda dc şj procedee valoroase întrebuin­ tru, caic au atins culm i nebănuite căldura pentru a asigura preda­
le 9 luni s au obţinut de pe urma flotaie colectiva şi selectivă şi a- ţate dc către colectivele dc m un­ şi care înregistrează descoperiri
aplicării inovaţiilor economii vanlajclc ci" sau „Automatizarea că din întreprinderile respective. şi invenţii dc la o zi la alta cit şi rea cursurilor la nivelul înţelege­
post-calcufatc de 488.076 Ici. controlului şi a reglării procesu­ Principalul rezultat al acestor progresele uim itoare ale culturii, rii tuturora, păstrînd în acelaşi
Cele mai valoroase inovaţii cu lui tehnologic al instalaţiilor dc schim buri constă in faptul că in scut în evidenţă tot mai pregnant tim p îigm ozilalca ştiinţifică.
o marc eficientă economică sînt flolaţie", ţinute dc către ing. Mă­ urma celor observate de către necesitatea com pletării culturii înscrierile Ia universitatea
„Separarea m inereului brut eu ria Popa şi Em il Ţcgcanu. colectivul aflat în schimb de ex­ generale a celor ce au term inat populară se pot face la ) sau 7
granulaţi? sub 20 mm. din circu­ I.a cele 25 dc conferi iile au par­ perienţă, s-au adus o scrie de îm­ mai dem ult şcoala şi se găsesc in cursuri, la alegere, pînă la claia
itul de siărmare al instalaţiei de ticipai un număr de 2.230 dc audi­ bunătăţiri procesului de produc­ cîm pul m uncii. De aceea, astăzi de l decembrie a.c. prin respon­
antezdrobire" ţ „A rcuri de centra­ ţie. Aşa dc exemplu în urma nimeni nu se mai poate m ulţum i sabilii cultu rali ai in ircpriacicii­
re a silelor vibratoare" ; „Form ă tori. Pentru 'întocmirea cît mai schim bului făcut cu colectivul cu cunoştinţele căpătate, cu ani
interesantă şi atractivă a acestor
pentru vulcanizarea garniturilor conferinţe, astfel ca ele să-şi a- din Săsar. a lost aplicată şi la în urmă. pc bănci'c şcolii. D orin­ lor şi in stitu ţiilo r, sau la comite­
din cauciuc, adaptate pompelor lingă scopul propus, merită să noi alimentarea liniei de l'loiaţie ţa dea şti, firească om ului zilelor tul pentru cultură şi artă al ora­
de tulbureală", şi ailcic. fie evidenţiat întregul colectiv de. ca reactivi în mai m ulte etape. Secţiuni zootehnic al G AS. noastre, îi cere acestuia mereu sa­ şului Deva.
Vorbind de cele 44 dc inovaţii Acest fel de distribuire a reacti­ ră re ş ti, raionul Sebeş, r.nmcircl şi lărgească orizontul cu ltu rii ge­ La univet si falca populară sc
trebuie să am intim şi de munca conferenţiari a lectoratului de pe vilor clucc Ia scăderea consumu­ 1.100 bovine din cure 47 j vaci nerale. Apoi, în faza desăvârşirii
plină dc strădanie a inovatorilor lingă cabinetul tehnic. rilo r specifice. dc luate si rus/::/ junirtci dc construcţiei socialismului în pa­ pot înscrie şi audia cursurile
Gh. Dărău. loan Omcia, W alicr Sc It i tnbur i de expor ten (ii V.'P.GÎL DOC A cT Gospodăria agricolă colectivă tria noastră, fiecărui cclătcan i se m uncitori, luncţionari. tehnicieni,
Acoş, K hcill Otlm ar, Huria Ticîu, responsabil cu inovaţiile la prăsită şi tineret bovin. di a Pcşlennn, raionul Haţeg, dis­ cere iniţiativă creatoare şi perfec­ gospodine, pensionari, elevi şi alţi
Nicolae Boldea, V irg il Dobircău Organizarea dc schim buri de Uzina de preparare a Y-nciie dc Iunie sini scoase pune dc 127 hectare de livadă din oameni ai muncii.
şi alţii. experienţă intre colectivele între­ m inereurilor Gurabarza zilnic iu (ier. Experienţa u do­ care 30 hectare livadă tînără. ţionarea continuă a metodelor sa­ Cunoscând interesul pe caic l-au
prinderilor cat e au acelaşi proces WALTER ACOŞ v e d i că a ceai procedeu duce Pentru a asigura obţinerea şi în le dc muncă pentru obţinerea ce­ arătat acestei in s titu ţii numeroa­
Conferinţele tehnice-un tehnologie s-a bucurat dc o aten­ l.'l căluş la sporirea producţiei de lapte. anul v iito r a unor producţii spo­ lor mai bune rezultate, fapt cc nu
ţie deosebită din partea conduce­ VIOREL C1UNTU rite dc fructe, colectiviştii de aici sc poate realiza decît prinlr-o se persoane, care au cerut deta­
ajutor preţios <d rii tehnico-aclministrativc a Uzi­ inginer şei au început zilele trecute lu cră ri­ lii cu privire la deschiderea cursu­
le în vederea pro te jă rii pom ilor continuă ridicare a nivelului său rilor, ca şi entuziasmul lectorilor,
inooatordor contra rozătoarelor. Totodată sc ştiin ţific şi profesional, La toate
acestea poate răspunde din plin sîntem îndreptăţiţi să credem eă
Creşterea num ărului dc inova­ nes Plantarea pom ilor şi a execută şi stropitul cu ulei mine­ universitatea populară din Deva
ţii se dalorcştc in bunii parte şi ral îm potriva dăunătorilor. In a- universitatea populară. va desfăşura o activitate bogată,
la timpul optim ccst scop au fost procurate 2 plină dc conţinut.
conferinţelor tchnico-şliinţiticc In acest an de învăţămînt uni­
pompe carosabile şi 2 pompe de versitatea populară din Deva
Condiţiile pcdo-cUmaticc ale raio­ A vin d asigurate condiţii penlrn pro­ Ciif. A, CH1ŢFI
/. a l ti fi ATESCU— v o i .V EŞTI curarea materialului sădilor, nure.vir. spate. va funcţiona cu următoarele Profesor emerit
Lucrări __„ întuneric ţi lumină". nului Orăşlie. precum si l radi li a ce !. M Â N DOI U cu rsu ri: istoria patriei noastre, Directorul universităţii
Editura pentru literatură, există aici în pomicultură oferă mi­ trebuie ca atît gospodăriile colective corespondent Romînia socialistă, pedagogic — populare diu Deva
de electrificare colecţia Bibliotccu pentru nunate condiţii pentru dezvoltarea a- cit şi întovărăşirile să trecuă iic m 'ir-
.to(i
rCstci ramuri dc producţie deosebit
zi:U la pregătirea terenurilor si la
354 pun. — lei 5,00
a satelor IERO.\'lh\ SER IVI — „Podul dc rentabilă. De aceea în pUimuile efectuarea lucrărilor pentru plantări. r i r
Mtinifesîind preocupare
de perspectivă ale gospodăriilor co­
Iută de u-
am intirilor". Editura lin e • lective s-a prevăzut extinderea con­ ceaslă problema, gospodăria colecti­
Majoritatea reîălonifor din comuna relului. siderabilă a suprafeţelor de livezi si vă din Geo^giu n desfundat o supra­
Bretea Rcimnă s-an adresat depuaili- r/J2 pai/. — Ici 13,00 vii. Astfel, pină ni anul 1965 se vor faţă de 26 ha, hi vederea plantării In maci resiar.jă Refractara Alba lulia f u I i l ni rea ia slirşil cu un rezultat de
lor cu rugămintea de a şe pune in EUGEN JEBL-LCANU — Cin- planta cu pomi 1055 Ini, iar cu vii viţei de vie. Aceeaşi lucrare a mai egalitate: 2 — 2.
rlir-rulie clertnlic.iren ^afefor. Dorin­ lece împotriva m otlii. Edi­ 421 lin. In vederea asigurării mate­ fost ctecîuată la G A.C. din Dobîlna Minerul Vulcan 2-2 (2-1) A condus satisfăcător S lîron (Hu­
ţa lor era pe deplin jusliiienlă. Ţi- tura tinerelului, rialului sădilor pomicol. I C.U.V. Geu- pe 5 ha, Foit 1 ba. ele. După des­ nedoara).
nind cont de propunerile eetălcnilor. 1()0 prin — lei 13,00 ac|iu prodimc şi livrează anual un i­ fundarea terenului s-a făcut nivelu­ M iercuri a avui loc la Alba lulia lor este conac'.i/nta In mm. 13 ciud V A
Comitelui executiv al b’lalnhii pupii- V. h lM A K O V S K t - - „Ce o tăţilor agricole din raion 100.000 — lui, au lo.st trasate drumurile şi se intilnirea rca*unlă dc fotbal din ca­ Vlad II inscric din apropiere. Fiind
Iar comunal RreVu Romin.i a organi­ bine. re e tău". Edili ira 150 000 bucăţi pomi din soiuri dc lucrează la pichelaj. drul campionatului regional dintre conduşi, localnicii luptă cu mai multă Minerul Deva — Minerul
zat in anul 1962 adunări populare tinerelului, înaltă productivitate. Dc asemenea, Dc asemene.i, pc o suprafaţă dc 22 Refractara din local lale si M inerul dirzenie, folosesc extremele, Irun.t Bihor I-U (Q-C)
1ti puţi — lei 3,00
penlm votarea oieri rdiefi ii i sulelor. pentru producerea materialii lui sădi- liu, au fost săpate gropi in vederea Vulcan. M eciul u fost aşteptai eu mingi l-ungi în careu, trag dos lu
Cu acest prilej <m lost alese c'omdo­ * * v — probleme de ge- plantarii pomilor. Aceasta suprafaţa mult interes de către amatorii de poarta In ace:d fot ci reuşesc* ca in Pc stadionul Cetate din Deva s-au
nrticu. Analele lo m in o - tc.r viticol au fost organizate scoli fotbal din Alba lulia deoarece cehi
tele de cetăţeni lor muie din cile cinui ruin. 27 bă egaleze prin Barclii. încu­ fnlilnit. intr-un meci amic.fd, eciv
ruse, s a ia malicinu. de vită dc vie la Gcongin. llobîlna, este insă mică in raport cu suprulaln
tovarăşi si cile o comisie de revizii.*. pa favorită inlilncn pc M inorul V u l­ rajaţi de spectator: jucătorii din A l ­ pele de categoria C Minerul din lo ­
1b0 puq- — Ici 7.00 stabilită a se planta pe Întregul raion can ailală in plutonul fruntaş. Aştep­ ba lulia domină şi reuşesc să ia
Toi in adunările respective an fn.şt fVicăinli şi bnlomir. care vor produce ( i :;o ha). tările insă mi au lost satisfăcute. calitate şi M inerul Bihor docul pres-
voTalo suinele nceesnrc electrilirilrii in acest an puste 2 500 000 buc. viţe. conducerea prin golul înscris de lal dc cele două lormatii nu a co ­
Fală de ritmul anevoios în care Ambele echipe s-uu antrenat înlr un Cristian in min. 3(). La reluare gazde­ respuns p j deplin Mai ales in pn-
l.cntiu fiecare sal în pur le. Cetăţenii
se desfăşoară aceste lucrări, vor tre­ joc de uzură, pentru cişligarca celor le mai au unele ocazii bune Insă c:e nia repriză jocul a lord Icni. Aida
au notarii sn eleeţnfire în amil 1963 Cerc foto cu o activitate bogată bui luate de urgenţă măsuri, in ve­ două puncte. Ambele eclrpc au fă­ sini ratate. In schimb M inerul se din ruin. 52 cind Tunase a în-cus
sulele Bretea Romin.i, Covruyiu. Ciii.- derea mobilizării colcctivişlilor la cut mivneroa.se greşeli tehnico, au dat apără calin şi organizează contra­ pentru gazde, jocul s-a mai în v io ­
1"*Ia ,>i 1 Mitule)r. Care este studiul lu­ Cei 26 de mem­ lucru, pentru ca întreaga suprafaţă pase la adversar si au ratat unele atacuri periculoase. La un asemenea rat. Localnicii au picat bine in cimn
crurilor in aceste sale ? penii astăzi" şi altele. din noile blocuri con­ ocazii bune. In prima parte oaspe­ contraatac apărarea Retraciarei co­ insă nu dovedit ineficacitate in fala
bri oi cercului foto planificată a sc planta, să fie reali­
Pentru a începe această aclmuc In expoziţia de lu- struite pentru mine­ ţii. mai tehnici, creează cilcva ocazii mite hent in careu. A rbitru l acordă porţii. S-au ratat multe ocazii pvui
de )n clubul m uncito­ rii din Lupeni, iar fo­ zată in timpul optim.
ro ru te tiil executiv al Sfftfiiliii popular resc al sindicatelor tografii : „Lupenii as­ tografiile „Pc un co­ SI DON IA MUREŞ AN de a marca. Interul Vlad 11 tace pe bună dreptate lovitura dc la 11 Belea, care a tăcut un joc slab Dr-
comunal a întocmit mi plan de mă­ din Lupcni au desfă­ tăzi", m em brii aces­ vor de flo ri", Caba­ corespondentă citeva curse rcuşlic piovocind pani­ m. transformată de Chiceami. Astfel lio.ş şi Maraton. Oas|>c.’li:. mai ţinui
suri concret, detaliat pe lin -ue s.d şurat pină în prezent tui cerc au surprins nă", „Pe marginea la­ că in careul gazdelor. Dominarea tehnicieni, au jucat taine in cimp dar
Cu sprijinul deputaţilor si al cetăţo- o ac ti vi ta le bogată. o serie de aspecte ca­ cului", s u r p r i n d şi ci au lost lipsiţi dc eficacitate.
nilor planul n începui să fie pus în Ei au organizat în să­ re reflectă v i a ţ a cnmpeic din modul Cei mai bum do la gazde Bcnde.i-
aplicare Dnlo/ilri acestui liu iu acum nouă, tut mai înflo­ nu. Nislor, Petică şi Suşl.iruic iar de
lile clubului 5 expo­ rit oare, pc caro şi-o cum îşi petrec tim ­
citeva 2i!e in salcie Bretea Romimi la o:spcti Nemet, Facă lot. Merceu
ziţii cu fotografii pc pul liber oamenii
şi Ginlaga s-an aprins becurile elec­ făuresc m inerii Văii m uncii din Valea Ji­ ţi Mulăsarii. Bun arbitra iul brigăzii
trice. Pesle citeva zile sc vor aprinde temele : „Viaţa nouă Jiului. In fotografia ului. Matei. Puiuţ Si Resiga din Deva.
becurile si în salul l>ă|âlar. Lucrările a copiilor", „fa ina în „Aproape gata", este R. BÂLŞAN I O W SIM fO N
sini avansate si în satul Covjayiii. La Valea Jiului", I.u- surprins un aspect corespondent corespondent
obţinerea acestor succese si-ou adus
contribuţia sule dc cetâlcni care an
participat la săpatul (popilor pentru (Oî construcţii zootehnica şi gospodăreşti întrecere?, elevilor
stîlpi. transportul si ridicatul slilpi-
lor cir. Totuşi se constat.i eă pină la 0 Cj puţin iim p în urmă s-au or­
j^eşi înfiinţată abia la începutul tă o magazie cu o capacitate de 10
electrificarea completă a satelor a- ganizat la Vulcan interesante în­
anului lr<Tul. gospodăria agricolă co­ vagoane.
minlite mai sini iaca unele treburi f f f Ş U ţ 7r&*r treceri sportive la cate au p a rti­
lectivă d;n Ciula Morc-Boitn raionul I u realizarea acestor construcţii
de făcut. Iotă de ce Comitelui e.’ccu- Haţeg, şi n dezvoltat nu puternic şi-au adus o valoroasă contribuţie cipat numeroşi elevi ai şcoiii de
tiv al Sfatului popular comunal şi In- sector zootehnie. colectiviştii RndoK Mihăiescu. Cor­ 8 ani din Iscroni şi ai şcolii me­
trcpriiulcrea regionala de electricita­ Pontr11 adăpost j rea animalelor, co­ nel Clcp şi M iiuiti Lăsconi care au d ii din Vulcan. Im rccerîie ve
te au datoria să urgenteze lucrările lectiviştii du aici au construi! şi (hţ prestat un mare număr (Ic zile dc hadbal şi atletism s-au bucur; t
astfel ca ele să fie terminate cil mai în !o.o>inia piuă anim doua g ra j­ muncă patriotică la execut a ren lucră­ de un frumos succes. La handbal,
repede. duri cu o capacitate de 1GU capete rilor de construcţie autrrum d în v a rif i i echipa de fele a şcolii medii din.
vite mun şi o maternitate pentru
A N TO N C1MPOIEŞ această acţiune si pn alţi colectivişti. Vulcan a învins echipa din îs-
scroafe. Dc asemenea, pentru buna CORNEL DĂBUCEANU
corespondent | scrom cu scorul dc 10-0. La bă­
păstrare a cerealelor a fost construi­ corespondent ieţi echipa din Vulcan a învins
■ ci is I ffl fTISD O QC22S A 1B Q ffT*TT5 Q Lf.'UIH Q QQQQ 4 rr% riiuiitj Q I a od a m Aspect de la intitnirea de handbal cu 4 0 echipa clin Iscroni.
c la 7 dintre echipele Voinţa Deva —
N. SILVESTRU
Ardeleana Aîha lulia. Rezultai 25-8
9 o Ţ g in favoarea gazdelor. corespondent
d- ■ 5Q g
H h L M p © c i
B Lucrări executate de I.G.O. anteriu
Anul acesta colectivul exploatării a exercitării permanente a dreptu­ Stăuceanu, loan Gişluru. loan Hor-
miniere Petrila a obţinut rozul tul o Mai buna organizare a muncii, în­ invoţăm întul de partid, căruia i s a • Colectivul sectorului I.G.O. Si­ întreţinere a zonelor verzi au fost
lui do ronirol asupra conducerii ad­ nung. Constantin I Ieşeau şi-au rea­ tărirea disciplinei în producte, îm ­ (lut importanta cuvenită. ctcclualc lucrări de apărate a
de seamă în îndeplinirea sarcinilor ministraţi ve. lizai şi depăşit lună de lună anga­ li metm a cxeculal o seric dc inc .un
de plan. Accsle rezultate sini ro­ bunătăţirea aprovizionării locurilor A existat preocuparea din partea | în vederea unei bune aprovizio- plantelor îm potriva Îngheţului,
Analizele făcute în şedinţele co­ jamentele. De asemenea inginerii şi de muncă, extinderea ‘mecanizării au comitetului de p.irlid, a propagan­
dul îc liv ilă lii desfăşurate de comi­ tehnicieni; membri şi candidaţi de B nări a locatarilor din noile trand a firii au fost îngropaţi iar
telui de partid, de organizaţiile de mitetului de partid, in adunările ge­ fost problemele care au stat in cen­ diştilor pentru ridicarea calităţii iu f blocuri cu apă potabilă şi călduţ ă, florile diu parc au lost liansplan
nerale ale organizaţiilor de brză şî pariul ni tov. Ludovic Fclcş, f>telan trul discuţiilor, privind realizarea vălăm inluliii, a sporirii eficacităţii
bază din sectoare jicnim mobiliza­ late în seră. La executarea aces­
măsurile practice adoptate au cons­ Tcnczler. Ignat Andrei, Ion Panail, sarcinilor de viilor. lui. In cercuri conduse de propagan­ | precum şi alic lucrări dc ordin
rea tuturor forţelor In înfăptuirea Ga rol Srlireier şi alţii au asigurat tor lucrări o contribuţie in:.> -
holăririlor partidului şi guvernului. tituit chezăşia succeselor. o îndrumare tehnică corespunzătoa­ Garanţia Îndeplinirii sarcinilor dişti ca iov. Dionisie Farkaş. lo.m I gospodăresc. ) n acest scop au lanlă şi-nu adus-o m uncitorii Ni-
Conlennla organizaţiei dc puriirl O metodă bună, eficace, folosită re in sectoarele lor de activitate, au economice, a succeselor o consiilu- Hornung, Gheorghc Croitorii, Frnn- r fost curăţate dc piatra radiatoa- colac Nuţă, loan Szoci. Alexan­
de la exploatare:» minieră Petrila. de comitelui de partid a lost aceea in îmbunătăţirea continuă a muncii cisc Daradici şi alţii s-a adgural un E toarclc şi a lost revizuiră jnfrenga
contribuit la Îndeplinirea sarnndor de partid. Si in această privinţă la nivel corespunzător lecţiilor şi sc dru It tmic şi Vasilc N'eglei.
care a avut Ioc zilele acestea, a a constituirii unor colective oare să de plan. mina lJclrila s-au obţinui rozuii.iio | instalaţie clc încălzire a blocuri-
ar.nlrzal pe larg succesele dobîndile, studieze .anumite aspecte ale proce- Cu simţul do răspundere caro cu- minariilor. lucru cc a dus la creş­ i lor. Dc asemenea, pentru buna
in ionic domeniile dc aolivilalc. m ă­ bune. Munca colectivă dusă in ca- terea eficacităţii.
surile ce trebuie luate In v e d e ici eficacitatea in vălăm iiuuiut dc
dezvoltă iii succeselor de pină acum. partid a munci; de educare, este 0 L A C O N CR T
-/? /
Bilanţul muncii jiolilice şi orga­ & - C oglindită In creşterea nivelului de
nizatorice dusă de comuniştii m i­ conştiinţă 3 cursanţilor. Cei mai O n e ia lo iu l o ro ie c lio n is t d e la c in c m a fo c n h il sătesc
nei Petrila. eMe concretizat in rea­ mulţi cursanţi care au studiat în m- din C rislur nu da a lcn ţia c u v e n ită ru lă rii iilm e lo r. Astfel,
lizările planului, in intărnea rin- vălăm lnlul de partid au atitudine de m ulte o ri, încredinţează m anevrarea aparatelor un or
flnrilor partidului, în creşterea cou- inainiatu lată de muncă, o compor­ elevi de scoală. D in această cauză, de m ulte ori. sonorul...
ţ.nuiă a conştiinţei soci ni iste a ce­ suini de producţie, intr-un sector sau ra c iL'iizcază pe comunişti în discu­ (Irul comitetului, atragerea unui nu­ tare demnă In întreaga lor act i vi­ 0 soseşte abia dună 10 m in u te dc la începerea film u lu i, iar
lor c? muncesc. altul şi apoi să Iacă propuneri in ţiile purtate mulţi tovarăşi ea : fşte- măr mare de tovarăşi din activul de la 1 e. Un asemenea exemplu tl cons­ claritatea im a gin ii lipseşte. C. AUREL
In 10 luni ale acestui an m ine­ vederea îmbunătăţirii muncii. A st­ f<m Lnslo, Emil Mnru. Gheorghc Gc- partid la rezolvarea problemelor au tituie şi Iov. Gheorghc Munteanu corespondent
ri: din Petrii) au extras pcsle pre­ fel. an fost analizate cauzele nein- nai\ Gheorghe Groiicr'i. S. Dogarii dus la înfăptuirea cu succes a sar­ care a preluat conducerea unei b ri­
vederile planului 21.000 tone dn deplinirii planului in sectorul II, in şi alţii, aiiahviiul roz uitatele ob ţi­ cinilor. găzi codaşe şi n reuşit s o aducă la
cărbune, fată de angajamentul anual primele luni ale acesini an. iar in nute şi-an manifestai holăriica de Luna de lună s-au inl.îrii rin du iile nivelul ccloi cvidenlaite.
d? 20000 tone. Productivitatea mun­ urma măsurilor lin te ca : punerea a lupta penlrn înfăptuirea sarcini­ organizaţiei dc parlid. Iu a-vm an Dezbălînd problemele activităţii
ci: a aiins 1.321 tono/'posl fala de la punct a căilor dc acces, comple lor de viilor, in aşa fel incit din )5 au fnsl primiţi 127 candidaţi şi 156 economice .şi politice, comuniştii de
1290 r it a fost anga jamenlnl. De tarea efectivului sectorului, întări­ derembrie a.c. să se atingă indicii noi membri de partid A crescut la F. M. Petrila nu au trecut cu
asemene) s-au realizat economii re.1 disciplinei, s a ajuns ca secto­ prevăzuţi penlrn trimestrul l al anu­ preocuparea pentru educarea mem­ vederea nici lipsurile avute. Li au
suplimentare la preţul dc cost in rul să-şi realizeze sarcinile de plan lui ] 9G-I. brilor si candidaţilor de p:uful. In criticat (aptul că mai sînt brigăzi
valoare de 950000 lei fată do şi pină in prezent să dea peste plan Penlrn anul 19 0 1 în fain roîecli- adunările generale ale organizaţii­ de mineri rămase sul) plan, mai sini
600.000 angaj)inent anual. 7.89U tone de cărbune. vulu; minei Petrila stmi sarcini deo­ lor du baza s-an fadit periodic ex- cazuri de absente nemolivale, nu
neste tot se dă atenţia n iveiu la ca­
RczuPafe bune s-au obţinu! şî tn O nlcnlie deosebită au )rordat sebi*. de mari. Cu loale areslei. co­ I miori fit teme cu : „înaltul titlu lităţii cărbunelui. în g rijirii şi folo­
privinţa Imbunfilâlirii ralitătu căr­ comitetul de partid şi conducerea muniştii s a u angaja! să depăşească de membru de parlid", „Drepturile sirii raţionale a utilajelcr, cernut
bunelui. a reducerii consiimuiil or administrau vă a exploatării lucră­ planul dc producţie cu 15.000 lone si îndaloririle m cmbnlor de partid". noului comiict, conducerii tehnico
specifice dc m alcrnle. rilor de pregătire. Sectorul de inves­ de cărbune, să sporească producti­ administrative să in măsuri pentru
tiţii şi a realizat planul in proporţie vitatea muncii cu 5 kg. pe pest „V igilenta revoluţionară, pamraren
Darea de seamă prezentată de tov. Îmbunătăţire) continuă a activită­
de DI7.5 la sulă. definind drapelul documentelor dc parlid" ele. In fata ţii economice.
Eugen Kutî — secretarul cointielu- fa|ă de plan, sa realizeze economii
de sector evidenţiat pe C.C.VJ la preţul de cost In valoare de candidaţilor s au expus lunar confe­ Lucrările conferi ulei an demons­
lui de partid, discuţiile purtate au
In întreaga activitate desfăşurată 450.000 lei. rinţe educative, a existat preocupare trai voinţa neclintită a comuniştilor
ilustra! faplul că realizările in do ­ • le la L M. Petrila de n lupta p:*n
comuniştii au lost însnfleiitorii în­ Darea de seamă si discuţiile pur­ pentru repa: li/area de sarcini şi aju
meniul muncii economice au lost Im înfăptuire,» tuturor sarcinilor cc
tregului colectiv. Brigăzi de mineri tate au acordat locul cuvenit mă­ lorarca in ‘îndeplinirea lor. La e lu­
posibile datorită conducerii rompe- le revin, avind la bază experienţa
conduse dc comunişti ca Iov. Gbeor- surilor ce trebuie lin ie pentru înde­ carna membrilor si candidaţilor de dobmdilă in ucc>t an.
tente ele către organizaţiile dc partid. ghe Ncagu, Szabo Martin, Ghcorglie plinirea acestor angajamente. partid a contribuit in mare măsură P. UNGUR