Page 76 - 1963-11

Nr. 2769 Drumul socialismului Pag. $
t a M ^ o a ;

IBfi*egătirrIe peiittraB ia r n ă —
Pe marginea
Dna disceoţia c<nmsBai)âşii!m’
consfătuirii
Intr-o adunare generală a comu au apreciat că mai trebuie făcute
W $
de la Hunedoara niştilor clin sectorul preparare a) şi al le lucrări pentru ca şi în timp
Preparaţiei de cat bune Pcirila, s-a de iarnă activitatea prepara (iei să
analizat stadiul pregătirilor pen­ se desfăşoare normal. Astfel, s-a
tru iarnă. In releralul prezentai propus introducerea unei reţele
de ing, Rădulescu Adrian, *;elu) dc abur la craţerelc 3-4 şi izolarea
De c u r i n d a u m i I l o c la C. S. H u n e d o a r a o c o n s f ă t u i r e f>e t e m a ei cu rumeguş, introducerea în-
sectorului, sc arată că planul de
c r e d e r i i d u r a b i t i l a l i i u t i l a j u l u i d c t u r n a r e , o r g a n i z a t ă d e C o n s i l i u l lo ­ cfilziiii la baleria dc Hotare, cură­
c a l a l s i n d i c a l e l o r H u n c t l o a i a . c u s p r i j i n u l C o m i s i e i l o c a l e a i n g i n e r i ­ măsuri pentru iarnă a cuprins
lo r ş i t e h n i c i e n i l o r si g r u p e i /*? r a m u r a s i d e r u r g i c ă — c o l e c t i v u l o/e- ţarea cupelor dc sleri! de la hal­
C olectivul turnă torie i dc lingo tic- lele prescrise. M ai mult. temperatura <«il înregistrator cu 5 benzi. S-au re- 19 obiective, majoritatea liînd dă şi atlcle.
M r i i P a r t i c i p a n ţ i i — m e m b r i ui c o m i s i e i l o c a l e a i n g i n e r i l o r şi t e h n i ­
re a Uzinei „V ic to ria " din Călan $*a dc elaborare a fontei ajungind pînă (lim cnsionat apoi relotelc de alim en­
c i e n i l o r , m e m b t i ui q r u p e i s i n d i c a l e p c r a m u r a s i d e r u r g i c i i — c o l e c t i v u l înfăptuite. 1». G A IN A
străduit anul acesta să ridice pe o la pes*o 1.300° C, a făcut posibilă sta­ tare şi maNclolnjul tuturor lingotie- coiespondenl
o l e l ă r i i , m u n c i t o r i , i n q i n c i i , t e h n i c i e n i s i c o m l u c c r i l c î n t r e p r i n d e r i l o r In discuţiile purtate, comuniştii
C.S .H ., U . V. C O Ia n , /. M. A s u d si C. Ai. li e s i t a , au scos in e v i d e n t ă treaptă superioara calitatea produse­ ţionarea inai îndelungată a oi în oală. clor, obiiuîcdu-sc o viteză de tu r­
p r o g r e s e l e I n c u l c in u l t i m u l t i m p In d i r e c ţ i a î m b u n ă t ă ţ i r i i c a l i t ă ţ i i u l i - lor. Si înlr-o măsură destul de bună, ceea ce a permis decantarea zgurei nare optimă, de era. 90-100 kg pe se­
l a i u l u i d c t u r n a t e $i n e c e s i t a t e a u n o r c l o t l u t i c o m u n e p c n l t u c o n s o l i ­ a reuşit, lată mimai citeva aspecte, in de la suprafaţă si deci a in clu ziu n i­
d a r e a si d e / \ o i l a r c a lor j>e \ iilor. cundă. Aceasta, a condus la elim in a­
cursul anului trecut s-a înregistrat un lor, precum si turnarea la o tempe­
!n m a t e r i a l e l e d c m a i j o s r e d ă m c i t e v a a s p e c t e d c la l u c r ă r i l e c o n ­ rea dclcclelor interioare ca îm pătu­
rebut de <1.24 la sută. pe cînd in 0 ratură mai ridicată.
s f ă tu ir ii . riri şi reprize. L i lingoliora 1. C. de W I A " —
lu n i clin 1903, de numai 2.92 la sută, Au lost aduse îm bunătăţiri si su- 7 tone s-a trecut la o tehnologic de
mai puţin cu m ult si decît cifra ad­ pralctelor de lucru ale lingotierei. turnare cu mnselolă continuă prin ca­ Muzică populară interpretată de
Colaborare strîn misă (3.2 la sută). A poi, in anul acesta, re s-a ajuns la evitarea relaşurilor Georgebi Anglie) si A urică Picii -
n-am avut nici o Kngoticră crăpată la Si îm bunătăţirea supraîetei de aşeza­ leală ; 1-1,00 Din muzica popoare­
23 NOIEMBRIE 1903
furnizori şi beneficiari pritnolc 5 tu rn ă ri in otelării. D urabi­ Din referalu! prezentat re p.' pod. D C V A : V a l s u l nem uritor — ct- lor,- 14.3<) In « '\(u rsie “ , muzică u-
şonră; IT>.00 Piese
instrum entale
litatea u tila je lo r a crescut fală do a-
nul trecut sim ţitor, mai ales la cele de ing. Cn toate acestea mai avem încă ncm aloyralnl „P a!nu" ; P o v e s t e a de com pozitori ro in in i; 10.15 V o j-
multe de făcut in direcţia îm bunătă­
livra te către C. M. Reşiţa. Toate aces­ p a n t o l i o r u l u i d c a u t — c/ncmcr- heşte M o sco va !; 10,45 CinlS o r­
Unul din in dica torii cei mai ex­ nouă folosită In reţeta de Încărcare Frsncisc Schonberger ţirii u tila ju lu i de turnare. Un ajutor
presiv' ai co litu tii u tila ju lu i de tu r­ a c iib ilo u rîlo r la turnătorii. Din cor- tea sint urmarea a p lică rii unor mă­ l o g r u l u l „ A r t a " ; S t M C I i l A : Ce- chestra «le muzică populară a lila r-
nare il constituie (cnstunul specific te lă rile efectuate la C.S.II. rezultă suri tehnico-organizalorice, care au $eîul farnăfortei de preţios i» acest sens. ni-l pot acorda /eoinuşki — c i n c m a l o i i i u t u t „M u n - m onicii (le stat din Oradea ; 18.00
de u tila j pe tona dc otel. După ruin că durabilitatea maximă o au linqo- condus la îm bunătăţirea continuă a iingoliere a uzinei b e n e ficia rii: C.M.R, 51 C S.II., prin c i t o r u T i P C T H O S A N l : H a b c t t c „A ctua litatea muzicală" ; 18.45 M u­
rezultă din stud iile noastre consumul liorcle cu un conţinut dc M o in tre procesului tehnologic de fabricaţie. comunicarea la tim p a d u ra b ilită ţii u ti­ p l e a c ă la r ă / h o i — c i n c m a t n r / i a - zică uşoară ; 19,25 Muzică de dans;
specific s-a îm bunătăţit s iin iito r în 0.5 şi 0,7 la sută. La cele ce depă­ „Victoria*4 Călan la ju lu i scos din uz si completarea cu lul ,.R e p u b l i c a " ; G a n g s t e r i şi li-
Un rol de seamă în traducerea iu l a n t r o p i — c i n e m a l o q t a l u l „7 N o - 20.45 Din colo mai cunoscute me­
trim estrele II si UI ale anului, nur şesc această lim ită durabilitatea sca­ lo dii populare; 21.25 M uzică dc
ales la u tila ju l provenit de la Uzina de. co excepţia linqo tiere i DC 3,4 viată a celor mai eficiente măsuri l-au răspundere a fişelor carc-1 insolcsc. i e m b r i c * i A L U A l U U A : Cn>n al
„V ic to ria " Călan. Aceasta ca u rn ii- la care creşterea merge plită la 0,9 avut buna organizare a con sfătuiri­ Pentru elim inarea su flu rilo r si poro- astfel in cit noi să putem trage cele W l l l - l e a — c i n e m a l o q t a l u l „V ic - fldns ; 2 2 .2 0 M uzică dc dans.
re a unei preocupări suslinutc din la sută. Cit priveşte conţinutul op­ lor dc producţie si a întrece rii so­ mai judicioase concluzii si să in te r­ t o r h * ; 49 d e /M c fn P a c i f i c — PROGRAMUL II : 10.30 Dansuri
partea tu rn ă to rilo r pentru perfecţio­ tim de siliciu, variază in tre 1,5 şi cialiste. Dar, Lată, pe scurt, in ce v.ilălifor s au experim enta! si aplicat venim cn măsuri eficiente de îmbuna- c i n e m a t o g r a f u l ,.23 A u g u s f* ; de estrada ; 10.5-1 Muzică corală
narea continua a tehnologici de fa 2 la sută. constau olo. relele de amestecuri dc m iezuri cu o • ă lire a tehnologici de fabricaţie. O S C D E Ş : C o d i n — c i n c m a l o r / t a l u l de Sigism uiul Todută $r Paul Con-
brlcalre şi g rijii cr.»scinilc a colecti­ A 111 din constatările noastre, cit M ai In tii nc-am orientat spre îm bu­ perincabilitolc minim ă de 100 unităţi altă rezervă ce stă iu indeinina be­ „ P r o g r e s u l " ; P e t e l e — c i n e m a t o ­ stan lin escu; 12,.'50 M uzică uşoară
velor de o le b ri pentru o-l exploata şi din literatura de specialitate, re nătăţirea ca lită lii fontei lichide — Si rozislenlă la crud dc minim 0 .5 kg. g r a f u l „ S e b e ş u l " ; O H A S T I K ■ Mu- rom incase ă ; 13,20 Solist» şi orches­
cit mai raţional. Totuşi, faptul <*ă se lese că durabilitatea lin g o lie rclo r pe cm. p. In urma unor experienţe ne ficia rilo r constă in exploatarea r e te d r u m — c i n c m a t o g r a h r / „ P a ­ tre de muzică po pu lară ; 15.00 M u­
înregistrează consumuri dc peste 29 scade sim ţito r odată cu creşterea un factor care influenţează mult du­ s-a ajuns la obţinerea unei relele op­ u tila ju lu i cu c il mai m ultă g rijă şi tria" ; P i u ă m i i n c — c i n e m a t o g r a ­
kg. de u tila j pc tona de olel nu poa­ ro n lin u to lu i dc sulf. rabilitatea u tila ju lu i de turnare. In a- time de vopsea refractară pentru m ie­ evitarea pe cît posibil a bruscărilor, ful „ F la c ă r a " s H A Ţ E G : S t ă r u i d i s ­ zică populară din M o ld o v a ; 16.40
te să mulţumească. De accei, in cele ccst scop au fost aduse unele m od ifi­ c o r d i e i — c i n e m a t o g r a f u l „ P o p u ­ V idsnri interpretate de lanfară ;
Cel de-al doilea factor — conli- turnă rilo r reci, respectarea term enu­
ce urmează, vom insista îndeosebi cări conslructivo la cubilourt Si a- zuri şi forme co întruneşte cele inai lar" ; I W A I ) : P l a i a — c in e m a l o - 17.00 „C înlcc m iiiHro n ţară auzi" —
uu tiil de fontă de primă fuziune in lui de im b ătrinirc, a p re scripliu nilor r o şi e " ;
asupra factorilor care inllnentenză rclela de încărcare a cu b ilo u rllo r — nuinc. li s-au confecţionai 3 guri du bune proprietăţi de perm eabilitate, te- de încălzire ele. Cit no nrîvesle pe noi q r a l u l „ S t e a u a I O N F A : program de cintece şi jocuri popu­
încă negativ durabilitatea Iingoliere- exercită insă influenta cea mai mare. v in i. In ultim ele Iliivi s-a trecut si la o fracla rila te şi rezistentă. In vederea turnătorii, ne voin strădui ca in v ii­ S a l u l v i o l ă ! — c i n e m a t o g r a f u l la re ; 18.35 M elodii populare ce­
lor si podurilor do turnare. In urma cercetărilor efectuate fa aprovizionare cu m ateriale dc bună lor să aplicăm şi alte măsuri menite „ M i n e r u l " ; T E I U S : C e r u l n - a r e rule do a scu ltă to ri; 19,30 Roman­
In ce-1 priveşte pe beneticiari tre­ combinat rezultă că, pentru a ob­ calitate. In trim estrele II si Uf s-a lu ­ e vită rii crustelor şi v c rilic ă rii proce­ să ducă Iu îm bunătăţirea continuă a g r a t i i — c i n e m a t o g r a f i i ! ..V i c t o ­ ic ; 20.00 „V ă invităm la dans".
r i a " j
g lo ­
Inelele
Z L A T N A :
buie arătat că in strucţiunile tehno­ ţine o d u rab ilita te sporită a )m- crai numai cu cocs de calitatea l-a. sului de uscare a form elor şi miezu­ riei — finem aloqraln) „M n n ri- Radiojurnale si buletine de ş tir i:
logice o r e reglementează traiamen- goiierelor, este necesar un continui Iii felul acesta a fost posibilă desulfu- rilo r s-a montat la uscâtoric. pe lin ­ procesului tehnologic pentru a o b ţi­ t o r u r ; U t A : C u m p ă r ă - l i un bu­ 5.U0; 0,00; 7,00; 11,00; 13.00;
tu l u tila ju lu i do de fontă nouă dc rarea la ţoale reperele, piuă la Umi­ gă p irom clrclc de control, şi un apa- ne lingotiere şi poduri de turnare mat fon — c i n e m a t o g r a f u l „ L u m i n a * ; 17.00; 2 0 ,0 0 . 2 2.0 0 ; 23.52 (progra­
turnare in o le lă rii . , p, peste 00 la svită. durabile şi mai aspectuoase. A P O L D H L D E S U S : Ţ i n tir i şi m i s ­ mul I) 10.0 0 ; 12,0 0 . 14,00 ; 16,00;
prevăd proîticălzi- Dltl T e j e r t r l u l p f £ Z € l î t â t j> ine înleles, nu t e r u l „ U n e i d c au r " — c i n e m a ­ 18.00; 21.00: 23.00; 1,52 (progra­
rea U tila 80 10fi°C. j - Petrii P a s ă r e C i o vorba de orice t o g r a f u l „ 2 3 A u g u s t " ; C Ă L A N :
Această cerinţă se ( l e t n * ' r € i m V ? ' |c| (|(> ^ ^ D ă - i î n a i n t e Iară g r i j ă — c i n e m a ­ mul II).
respectă cu rign- serviciul tofHlic al C.S.H , cunoscute cazuri t o g r a f u l „ I . C . S I L
rozitatc numai la - — d u d din fonta QjuUliti
introducerea uti* nouă. declasată,
la ţu lu i nou in exploatare. După ce s-au turnat lingotiere ce au crăpat în
a intrat in circu it insă. sint cazuri o le lă rii la prima turnare. In unele a i e f f o i ' f t l & f l i e
etnd. datorită unor şarje mai reci perioade scăderea d u ra b ilită ţii lin-
rămin o parte din lingo tiere in care gotiorclor de la uzina „V ic to ria * 23 NOIEMBRIE 1963 PENTRU 24 DE OKE
nu se toarnă. Ele se răcesc sub 50> Călan este urmarea m ersului deran­ PROGRAMUL l : 0,05 M ici piese Vreme ncslabilâ cu cerul va-
C şi. cum sint grupate pe trenuri, mi jat al furnalului nr. 2. Tot astfel se de estradă; 0.4 0 Jocuri populare; tia b il. local voi cădea ploi sla­
mal pol li încălzite. explică, după părerea noastră, si 7,10 Muzică d islraclivă in lcrp rcla - be. V iu lu i va sulta p o triv it piuă
De altfel si aprecierea tem peratu­ durabilitatea mică a lingotierelor de lă de fanfară; 7,35 A nunţuri, m u­ la tare din sectorul nord-vest.
rii lor este relativă pentru că nu la I M. A iu d tcare foloseşte aceeaşi Tem peratura staţionară, ziua
avem aparate. fontă). zic ă ; 7,45 Cinlece populare; 8 .0 0 va li cuprinsă între 6 si U grs-
O rchestre de estradă din lă ii so­
A lte neajunsuri (m ilu ite in e x p lo i- Dar, Ia fel dc im portantă este şi de. iar nooptea între — 3 şi 3
tare pro vin din blocări si bruscări. atenţia ce se acordă ca lilă tii m uncii cia liste ; 9.1)0 Roza v n iln rd o r; grade.
Blocările sint urmarea uzurii p r^ i in turnă torii. Anul acesta au fost 9,25 „C olectiva noastră dragă" —
înaintate a lingo tiere lor (cu arsuri şi refuzate destul de m ulte lingotiere. emisiune de cîntece ; 9.40 Jocuri PENTRU URMA 1 OARELE
crăpături adinei), sau a şarjelor tu r­ s til de la Călan. cit si de la Aiud, po|ui!are roininesti si ale m in o ri­ 3 7.11 E
nate defectuos. In aceste cazuri lin ­ din cauza defectelor de turnare, a tă ţilo r naţionale; Irt.OO Din albu­ V r:m c sch'm băloare cn cerul
gourile nu sc mai pot scoate prin analizei chimice necorcspunzătoaro, mul m elodiilor dc muzică uşoară noros ziua. Tem peratura va ria ­
slriparc normală şi este nevoie do
dezbatere prin cădere sau lo vire (din a ab aterilor dim ensionale şa m u l. romînească; 11,35 P otpuriuri; 12,UU bilă.
balans), ceea ce duce uneori la de Insa aşa cum am arătat mai sus,
teriorarea lingo ticrelor. p ritilr-o colaborare strinsă cu bene­
N cd o rila sint şi turnările directe, ficia rii, tu rnă torii au reuşit să în­
mai ales pentru podurile de turnare. lăture pe parcurs m ulte deficiente
]nf)ucn|a lor însă nu este a tit de UZINA METALURGICĂ CUGiR !
mare si. oricum ir li. c greu de pio- si să perfecţioneze continuu teh­
intim pinat. nologia de labricalie a u tila ju lu i. ----- ----- ■— ' — t
Im portant este că pe parcursul Este necesar, ca pe v iito r, să dez­ Raionul Grăştie regiunea j-junedoara Selefon 3 Cugir î
anului si chiar din am il trecui, con­
d iţiile de exploatare au rămas apro­ voltăm şi mai m ult această colabo-
xim a tiv aceleaşi. Deci. la creşterm tare. Num ai astfel vom putea lic h i­ poate livra din stocurile su pran or- j
şi scăderea d u ra b ilită ţii u tila ju lu i de da ţoale neajunsurile semnalate mai
turnare au con tribu it in tr-o măsu­ m ative în treprin derilor s o c ia l i s t e , ;
sus şi vom putea ajunge la
ră mai însemnată con diţiile dc fa­
bricaţie .Esta vorba mai ales. de ana­ rezultate mai bune, la n ive lu l urm ătoarele m ateriale: j
liza chimică şi procentul de fontă realizărilor tehnicii mondiale.
© laminate feroase şi neferoase; j
D I N G U V Î N T U L P A R T I C I P A N Ţ I L O R ® chimicale şi vopsele; j
Colahorînd cu controlorii Noi vom lua măsuri ca, tn cel mai moment dat şt luarea color mai e fi­ Hui sporite, a tit din partoa noaslră liere’e de lip O .X. (O. provenite de © curele de mătase;
scurt timp, să fie înlăturat şt acest ciente măsuri de creştere a durabi­ cit şi a turnă torilor, pentru a rid uco la I. M. Aiud, au obalcr: dim ensio­ \
calităţii neajuns. lită ţii lui. a tit la turnătorii, cit şi la consumul specilic de u tila j de tu r­ nale U pereţi. Aşa sc explică dc a lt­
A N TO N TIM IŞ fel. In bună parte, şi apariţia unor j precum şi alte m ateriale conform j
La turnătoria de lingotiere a uzi­ m aistru la uzina „V ic to ria " olelărie. nare. Să-l exploatăm cu mai multă
nei „V ic to ria * Călan au fost înre­ Călan Ing. IO A N MARINESCU g rijă şi să-i îm bunătăţim In conţi- crăpături. | listelor existente în uzină. j
gistrate unele rezultate bune in acest se/ul halei de turnare a O S M. m u re tehnologia de fabricaţie. A bateri dim ensionale destul de
an. La baza lor stă perfecţionarea Cum se poale asigura nr. 1 de la C.S. Hunedoara mari au şi liu g o licre lc de acelaşi tip
continuă a procesului dc fabricaţie. Ing. IO A N IV A N C IU C provenite de l j Călău. Sc observă
Dar,, trebuie am intit că aplicarea ce­ timpul de detensionare Cum influenţăm şeful halei de turnare a O.S.M. apoi că u tila je le de la Căluu sint
lo r mai eficiente măsuri a fost po­ nr. 2 dc la C. S. Hunedoara
sibilă numai prin colaborarea strîn- Unul din factorii Im portanţi ce preţul de cos* Mai multă grijă pentru m ult nifi: grele decit c.'le de la
să In tr i personalul con lro iului ca li­ contribuie la creşierea d u ra b ilită ţii Aiud. In ferul acesta, la noi, crcsle
tă ţii producţiei si cel al secţiei pro­ u tila ju lu i de turnare 11 constituie şi C olectivul secţiei noastre depune respectarea dimensiunilor consumul s|»ecilic pe tona de o ţil.
ductive. O ri de cile or' s-a semna­ doiensiom rea lui conlorin prescrip- e îo rin ri susţinute pentru a reduce Ic n im remedierea acestui neajuns
lat cile o deficientă dc către vre ­ liunilo r, sau mai bine zis. ncioUcbu- prelnl de cost al tone: de olel O ri. C olectivele tu rn ă to riilo r de u tila ­ oste necesară o veri licăre dim ensio­
unul dintre controlori ea a fost adu­ inlarea lui un anumit tim p după fa­ consumul de u tila j grevează la acest je dc turnare au înregistrat in u lti­ nală judicioasă n m odelelor şi indrep-
să operativ la cunoştinţa m aiştrilor bricaţie. La no'., la O.S.M. nr. I, n-a capitol cu circa 30 la sută. Noi, ole- mul tim p progrese sim ţitoare in ce
şi in g in e rilo r din secţie, şi. de co­ fost respectată întocmai această ce­ la rii, ne străduim să-l reducem priu- priveşte creşterea d u ra b ilită ţii lingo- larea deficientelor.
mun acord, s-a stab ilit re trebuie fă­ rinţă. Couzc sint mai muile. In p ri­ tr-o exploatare mai în g rijită . Insă UGMUK COTOARÂ
cut pentru s îi Înlăturată. Pentru principalele măsuri trebuie luate la lierelor. Din controalele noastre re­
punerea la punct a unor probleme mul rîiu l n-a existat in depozit o turnătorii. Deşi in anul acesta s-au iese insa că sc stă mai rău la ca­ controler dc calitate la C. S.
mai grele, a procedeelor tehnologica cantitate suficientă (ie u tila j de re făcut progres* in ce priveşte creşte­ pito lu l abateri dimensionale. Liugo- I hm.vioara
noi, au fost organizate chiar consfă­ zorvă. Aceasta, pc de-o j>arte pentru rea d u ra b ilită ţii lin g o tie re lo r şi no­
tu iri comune că im prim im a lita in c it să ne p :r- d u rilo r dc turnare, nu-i de-ajuns.
S-a arătat aici că m ai există aba­ mitem acost lucru, tar pe dc altă Consumul de Iingoliere n-a scăzut
teri dim ensionale l i lingotiere. Se niciodată sub 13 kg., iar cel al po­
poale. Deşi se execută săp»ăminai ve- parîc pentru că se Înregistrează un
consum marc de u tila j. d u rilo r de turnare sub 5 15 kg. pe
rlficarea u tila je lo r si m odelelor nv;i
sint scăpări. Ele se datoresc lie Prin unitare, von» p u rei asigura tona de olel. C onlinuind să mergem Lucrările consfătuirii au scos in evidentă preocuparea crcscîndă a co­
faptului că acest sistem dc control tim jiul necesar delensionării u tila ju ­ (ii ritm ul acesta vom influenta nega­ le ctivelo r de turnă tori şi olela ri pentru îm bunătăţirea . ca lită ţii u tila ju lu i
nu-i destul de cuprinzător, fie că lui numai prin introducerea unei tiv prelnl de cost pe scc(ie cu cîteva dc turnare şi exploatarea lu i cit mai judicioasă. M ăsurile aplicate in ve ­
un ii controlor: lucrează superficial. can tităţi mai m ari (n depozit la un m ilioane lei. Sint necesare deci efor- derea îm bunătăţirii tehnologici lu i dc iabricaţie .şi reducerii abaterilor
dc la instru cţiun ile dc c.xjdoalarc au făcut ca durabilitatea să înregistreze
in acc.'t an u ii salt sim ţitor. La Iin g o lie re s-a ajuns ta o medie de circa
70-03 de turnări pe bucală, cu m ult mai m ult decit in anul Irc tu l.
lo tu şi, rezultatele obţinute sint sub nivelu l cerinţelor. Rezerve şi
posib ilită ţi de îm bunătăţire a tor există, tar, in acest scop, pa rticip anţii la
consfătuire au lăcuî propuneri valoroase, care au constituit bazo unui
plan de masuri. Printre altele in plan se prevede ca biroul executiv al
C.L.S. Hunedoara, prin grupa pc ram ura siderurgică, să acorde un sp ri­
jin mai substanţial com itetelor sin dica le lor dc la C.S.II. şi uzina ,,V icto ria 4*
Călan, pentru organizarea mat concretă a întrece rii socialiste la turnăto­
rii şi o |e iă rii asticl in cit, calitatea producţiei, să devină, pc drept cu-
v:nt, obiectivul ci principal
Iu pc-trioi'dj care urmează, com itetele sindicalelor vor Ircbui să organi­
zeze s(nim buri dc experienţă in lre #‘uupele cu cele mai bune rezultate
şi cele cu realizări mai slabe, pentru ca metodeie bune do muncă să fie
gcn cxjlizafc. Comisia locală a in g in e rilo r şl tehnicienilor va Studia posibi­
lită ţile dc îm bunătăţire a tehnologici de iabricaţie a podu rilo r dc turnare
in con diţiile m ateriilor prime do care dispun întreprinderile.
In vederea folosirîi intensive a u tila ju lu i dc turnare, conducerea teh­
nică a C.S.II. va tua măsuri dc rcd u co ic a num ărului de tre n u ri de tu r­
nare tu exploatare. De asemenea, se va iu g riji de procurarea c il n a i
grabnică a aparaturii necesare m ăsurătorilor dc tem peratură a lin g o tic-
reîor şi respectarea term enului lor de iinbâ trinire. Conducerea Uzinei „V ic -
lo ria “ Călan va lua măsuri dc inibu uălâţire in continuare a tehnologiei
de iabricaţie a podurilor şi încadrarea lor in analizele chim ice optime.
In scopul rid ică rii n ive lu lu i proiesional al ouipcniior care concură
Ia fabricarea şi exploatarea acestui u tila j, com iicielo sindicalelor şi con­ — Deva, Strada Huna ur. L — Sebeş, Drumul Sibiului nr. 3
— Simciia, Slracla LTiza Vodă — Grăştte, Strada Lentn nr 19
ducerile tehnico adm inistrative sint însărcinate să ia măsuri de comple­
~ Petroşani, Ady Unelte nr l — Alba lulia, Strada T. Vlacli-
tare j program elor analitice cu teme legate dc îm bunătăţirea tehnologiei
— I.onea, Strada Pieţn nr. I
lu i de iabricaţie şl condi(îhor de ex pioalore. ro ir eseu nr. 38
— Livezcni, Strada (tării
Traducerea in viaţă a m ăsurilor preconizate va i-jce iară îndoială ca i — lţin. Strada 23 August nr. 52
— Lupcm, Strada Abrudului
durabilitatea u tila ju lu i sa înregistreze in scurt tim p o creştere sim ţrîoa- £ — lîrad, Strada Avram lancu
nr. 4
rc. Pentru aceasta Insă, mai este necesar ca cei care au luat parte la Iu- j
— Hunedoara, Slrada Komaiu nr. 54
crările c o n s titu irii să aducă ia cunoştinţa colectivelor dc muncă observa- i
lor nr. 63 — Haţeg, Sintămâria Orlea
ţiilc şi propunerile lăculc cu această ocazie şi, prin efo rtu ri comune, să I
stabilească cele inai judicioase căi in vederea îm bunătăţirii activită ţii.
O.S.M. ru. 2, C.S. I l u n e d u o r u . A s p e ci dc fu p r t y u l i i c u urnii nou //cn d e t u r n a i a.