Page 77 - 1963-11

h g. 4 Drumul socialismului / Nr. 2769

Yaxîtsa deiegjafsei co lio rale

roinîne im F ran (a

P A R I S 27. — C o r e s p o n d e n t u l şi g e o l o g i e d i n B u c u r e ş t i , a c o n ­
A g e r p r e s , G D a s c ă l , t r a n s m i t e : f e r e n ţ i a t m i e r c u r i la F a c u l t a t e a
J o i d i m i n e a ţ a , d e l e g a ţ i a c u l t u ­ d e ş t i i n ţ e a U n i v e r s i t ă ţ i i P a r is
r a l ă r o m î n ă c a r e p a r t i c i p ă la d e s p r e „ C o n s i d e r a ţ i u n i g e o c h i -
„ Z i l e l e c u l t u r i i r o m i n e ş l i * in m i c e a s u p r a m i n e r a l i z ă r i i c u p r i ­
r r a n ţ a a v i z i t a t Ş c o a l a N a ţ i o n a l ă f e r e " U a f o s t p r e z e n t a t
Nota de protest a guvernului sovietic S u p e r i o a r ă d i n St. C l o u d . D e l e ­ d e p r o f . P i c r r e R o u t h i e r ,
Sesiu n ea Adunării Generale R o l a n d , d i r e c t o r a l î n v â ţ ă m î n t u l u i g e o l o g i e a p l i c a t ă d e la F a c u l t a ­
d i r e c t o r
a l
d e
l a b o r a t o r u l u i
g a ţ i a a l o s t î n s o ţ i t ă d e d n a i e
N Adoptarea Declaraţiei cu privire la lichidarea futuror formelor adresată Republicii Congo s u p e r i o r . t e a d e Ş t i i n ţ e A u a s i s t a t p e r s o ­
M O SCO VA 21 (Agerpres). — săvirsile Îm potriva reprezentanţei I c a n B a s d e v a n t , d i r e c t o r u l g e ­ n a l i t ă ţ i f r a n c e z e , p r i n t r e c a r e
de discriminare rasială diplom atice a slo iu lu i sovietic, la n e r a l p e n t r u p r o b l e m e l e c u l t u ­ l e a n O i c e l , d i r e c t o r u l 5co-
U I După cum anunţă agenţia TASS p r o l
la 21 noiem brie A ndrei GromiWo. mi Leopoldville, constituie o Încălcare r a l e şi t e h n i c e d i n M i n i s t e r u l A l a ­ lii d e î n a l t e S t u d i i , p ro / P e l i s-
NEW YORK 21 (Agerpres). — In d crla ra lie se arală că esle im ­ consideră adoptarea acestui im por­ nistrul ^facerilor externe al U R S S . flagrantă a norm elor îndeobşte cu­ c e r i l o r Externe, a o f e r i t o m a s a s o n i e r e d e la l a c u l l a l e a d e Ş t i ­
In seara zilei de 20 noiem brie A d u ­ perios necesar să se pună capăt pro­ tant document ca o necesitate im pe­ a Inm inat lui S. K ini însărcinatul cu noscute ale dreptului internaţional. In c i n s t e a d e l e g a ţ i e i A l u a t ţ i a r t e i n ţ e , p r o l e s o r i , c e r c e t ă t o r i şi s t u ­
narea Generală a O N.U a adoptai in m ovării de călre guverne si de călre rioasă impusă de Insăsi evoluţia is­ afaceri ed interim al R epublicii Con­ In nota eclrcsaiâ guvernului Repu­ şi m i n i s t r u l R P R o m i n e la P a ­
torică a om enirii. go la Moscova, o notă de prolest a b licii Congo, guvernul U.RS.S. a ce­ d e n ţ i .
unanim itate unul din cele mai im p or­ alte a u lo rilă ţi a p o litic ii de segrega­ ris, d r V i c t o r D i m i t r i u .
Cei care au luat cu vin tu l după a- guvernului sovietic in legătură cu rut eliberarea imediată a celor doi Asistenţa a /acut co n fe re n ţia ­
tante documente a celei de a 10 u se­ ţie rasială si mai ales a p o litic ii de A c a d . p r o l N . P e l r u l i a n , r e c ­
doptarea declaraţiei au subliniat că araslarea la Leopoldville a doi d i­ diplom aţi sovietici precum si crea­ ru lu i o p r i m i r e t o a r t e c ă l d u r o a s ă .
siuni a A dunării Generale — Decla­ apartheid si să fie lichidate lo alc fo r­ acest document reprezintă o contribu­ plom aţi sovietici si tratam entul in u ­ rea co n d iţiilo r penlru activilalea nor­ t o r u l I n s t i t u t u l u i d e p e t r o l , g a z e
raţia cu p riv ire la lichidarea tuturor
mele de discrim inare rasială care sin i ţie im portantă a O N.U. la cauza l i ­ man la care au fost supuşi. mală a Ambasadei UR.S.S. la Leo-
form elor dc discrim inare rasială.
un rezultat ol unei asemenea p o litici. ch id ă rii rasism ului si discrim in ării ra­ In notă se subliniază că acţiunile pold villc.
Num ai o singură Iară nu a luai Primul ministru al Danemarcei va face o vizită
parte la voi, Republica Sud-Africană Luind cu vin tu l înaintea votu lui, siale, In lupta îm potriva propagării
— reafirm ind Incăodată politica sa de reprczenlanta R P. Romlne, M aria te o riilo r si id eilor u rii fală de om. în Uniunea Sovietică
apartheid. Groza a declarat că R. P. Roznlnă in lupta îm potriva a c tiv ită ţii orga- M O S C O V A 21 (Agerpics) — tele C o nsiliu lui do M in iş tri al U.R S.S.
nizaluior rasiste, fasciste si a altor Constituirea noului guvern al Irakului După cum anunlă agenlia TASS, în a acccplat in vita ţia de a lace o v iz i­
Intervenţia reprezentantului R.P. Romine organizaţii care a 1Hă vrajba Intre cadrul unei conferinţe de presă. Per tă in Danemarca In luna iunie a anu­
BAG DAD 2) (Agerpres). — El a subliniat, dc asemenea, că „re ­ Ilakke rup . m inistru) afacerilor exter­ lui 1964.
în Comitetul de tutelă popoare. Ei şi-au exprim at convinge­ Postul dc radio Bagdad a anunlat centa lo vitu ră d i stat nu a fost în ­ ne al Danemarcei, a declarat la 20
rea că rasismul si discrim inarea ra­ dreptată îm potriva partidului Bins In tim pul co n vo rb irii dintre N. S.
constituirea noului guvern al Ira ku ­ noiem brie ră in Iun.* februarie 1964
NEW YORK 21 — T rim isu l special baza propunerilor unui grup de Iu sială. la fel ca $i sistemul colonial, lu i Funcţia dc p rim -ininislru în noul sau a unei anumite persoane. P arti­ O îlo Jens Krag prunul m inislrn al Ilruşciov si Per Ilakke rup . care a
Agerpres, C A lexandroaic irm sm ile : cru care să fie examinate apoi In vor li excluse din viata om enirii. guvern esle deţinută dc generalul dul Haas. a adăugat el. a eşuat In Danemarcei, va face o vizită în U n i­ avut loc la Moscova, au fost ream in­
Luind cu vin tu l In şedinţa de cadrul O N U . îndeplinirea sarcinii s ile in Irak. tite relaţiile bune ce leagă cele două
m iercuri dim ineaţa a C om itetului ju ­ Primul dintre aceste prin cip ii esle T alicr Yolna. Din guvern mai fac par In mod oficial c) nu a lost Insă d i­ unea Sovietică T o!oda1â. el a de­
rid ic al A du nă rii Generale a O N U . interzicerea am eninţării cu forţa sau te generalul lla rd a u El T o k rili. m i­ zolvai". clarat câ N. S. Ilruşciov, preşedin­ lări.
csre dezbate problema p rin c ip iilo r a fo lo sirii tortei in r c liţiile inler- nistru al apărării, generalul Raşiil Joi. postul de radio Bagdad o
de drept internaţional rcleritoare la nalionaîe. principiu de marc im por­ Lucrările Conferinţei F.A.O. Mosleh. m inistru de interne, colone­ transmis o declaralie a m inistrului
re la ţiile prieteneşti si de to o p e rn e tantă pentru menţinerea păcii şi lul Solrhi Abile! llam id , m inistru al (le interne, Raşiil Mosleh. cu p rivire
Intre state, delegatul rom in A. Cns securităţii popoarelor. ROMA 21 (Agerpres). afacerilor externe, si a lţi 17 m iniştri l-i interzicerea dem onstraţiilor $i adu­ Cambodgia renunţă la ajutorul american
tescu a subliniat că guvernul roinln Si secrel.ui de stal In general p rin ­ nărilor. El a aralal că arm ai* a l’NOM l'F.NU i i | .V jrrp rrs). —
V orbind despre princip iu l regle­ La Roma continuă lucrările celei m ilitar, economie si cultu ral am eri­
acordă o im portantă deosebită aces prim it ordin să tiagă asupra tuturor
m entării păsuire a disputelor, repre- dc-a 12-a sesiune a conferinţei O rga­ cipalele posturi sini ocupate de m i­ La 20 noiembrie, guvernul regal al can.
tei probleme, respectarea p rin c ip ii­
7enlaniul R P. Romlne a relevat fap­ lita ri Opt m iniştri sini personalităţi acelora rare încalcă acest ordin Res Cambodqiei a lum inat ambasadorului In declaraţia guvernam entală dală
lor fundamentale <le dr»pl in te rn i tul că In prezent statele recurg lot nizaţiei pentru alim entaţie si a g ricu l­ c u -''-'u ite a!r gu vern ulu i precedent tric ţiite de circulaţie continuă să S.U.A din Pnom Pcnh o notă prin
tional trebuind să stea ta bazi re­ tură (F .A O .) a O N U Luind cuvin- pt# bl ici 1 ă ţ ii in aceeaşi zi, se arată
inai des la tra litiv e diplom atice, U nii dintre m ilita rii care ocupă pos­ caro li aduce la cunoştinţă că guver­
la ţiilo r prieteneşti si de cooperare tul In şedinţa din 20 noiem brie, de­ fie menţinute, iar aeroportul si fron­ că hotărîrca m enţionată a fost luată
ceea ce are drept principal rezultat
între siale. indiferent de orlnduirca legatul R.P. Romine, Celan Pompiliu, turi dintre cele mai im portante I ii tierele Ira ku lu i sînt Încă închis». nul cambodgian renunţă la ajutoru l „in baza do rin ţe i poporului".
evitarea războiului, salvgarrlarea
lor social-economlcă. păcii si lichidarea unui sir de fo­ a propus să se lărgească num ărul re­ guvern sint cunoscuţi ca făcînd par­
Referindn-sc la rolul O N U. In pro te din partidul Haas, dar. cum subli­
care locale de încordare. prezentanţilor ţă rilo r membre ale Con­
m ovarca p rin cip iilo r coexistentei O condiţie fundamentală, a sub li­ niau agenţiile de presă, ei sînl .In Hojjoiuiu Conferinţă consacrată definirii politicii americane
paşnice, vo rb ito ru l a arătat că gu­ siliu lu i F A O. în scopul îm bun ătăţirii prim ul rînd m ilita ri" in tra ţi în p a rti­
niat reprezentantul romin. este res­
vernul si poporul rom in consideră
pectarea p rin cip iu lu i neintervenţiei pa rticip ării la lucrări. Reprezentau- dul fîaas în special după acapararea
că O N U trebuie să joace un rol faţa de Vietnamul de sud si Asia s
In afacerile interne ale altui stat, Iul rom in a cerut, de asemenea, o pu terii dc călre acest partid in Irak.
activ In elim inarea pericolului răz­ principiu recunoscut prin numeroase
bo iu lui term onuclear si In conso­ mai bună repartizare geografică a
tratate m u llih tc ra le internaţionale si HO NO LULU 21 (Agerpres) — S.U.A. la Saigon. Cabot Lodqe. co­ adăugat că particip anţii la confe­
lidarea păcii şi securilslea in te rna­ m em brilor C onsiliului F A.O. Aceeaşi BAG DAD 21 (Agerpres) — M ie rcu ri a început la llo n o lu lu o mandantul trupelor americane din
ţională — cerere Imperioasă a po de Caria O N U. P otrivit ultim elor ştiri transmise de im portantă conferinţă a unor perso­ Vietnam ul de sud. generalul lla rkin s. rinţă vor face toi posibilul pentru
poarelor In încheiere. A Cristescu a v o r­ propunere a fost prezentată si de a întocm i „o apreciere cit mai de­
a g cn liil? de presă occidentale, ar­ nalităţi de frunte americane consa­ si aproxim ativ 70 de experţi m ili­ plină si nm ănnnlilă cu pu tinţă" asu­
In continuare, vo rb ito ru l a subli bit despre princip iu l e g a lilă lii su­ Etiopia. Iugoslavia. Senegal si de alle mata deline controlul deplin In ca­ crată d e lin irii p o litic ii americane tari si civili.
niat că delegaţia rom infl este de verane a statelor, relevlnd iin p ir- ţări pitala Irakului. M em brii „gărzii na- faţă de Vietnam ul de Sud si Asia pra situaţiei si o rie n lă rii viito a re
părere că rezultatul exam inării prin lanţa sa pentru menţinerea unor re- lionate" b.vjsisle au început să pre­ de sud-est, in general, după în lă tu ­ Secretarul de s'.al Rusk a decla­ a p o litic ii americane 1n această re­
c ip iilo r de drept internaţional ale h lii paşnice Intre state, lărgiioa co- in şedinţa din 20 noiem brie an (ost dea armele la posturile de poliţie. rarea regim ului diemist. La confe­ rat că „se va d ;scula despre toate giune a globului. La rln du l său. am­
coexistentei paşnice v i trebui con hborăvi; internaţionale şi asigura­ admişi noi membri în C onsiliul F A O.: După cum a declarat joi un p u r­ rinţă iau parte secretarul de stal aspectele situo lio i din Vietnam ul basadorul Cabot Lodqe a spus că
semnat In lr-o declaraţie întocm ită pe rea păcii In lume Algeria. Ruanda. Uganda şi alle ţări de Sud. despre problem ele politice, va cere ca noul regim din V ie tn a ­
tător de cuvint al noului guvern, a) S.UA., Dean Rusk, m inistru] de mul dc Sud să fie s p rijin it „In niă-
un ităţi ale „gă rzii naţionale" baasisle război Robert McNamara, preşedin m ilitare, economice si internaţionale «ura p o sib ilu lu i". Lodqe a arătat că
mai opun rezislenlă In alte centre tcle grupului m ixt al şefilor de stat referitoare la această tară şi la lă- este m ulţum it de noii conducători ai
In sprijinul hotărîrii guvernului argentinian de a anula ale ţări;. <hr aceste acţiuni sin! de m ajor al armatei americane, gene­ nle vecine Nu vor exista aspecte acestei lari „Sperăm, a declarat el.
mai mică amploare declt la Bagdad ralul M axw ell Taylor, ambasadorul pe care să nu le abordăm ". El a că to iu l va evolua aşa rum dorim
contractele petroliere străine noi. N o ii conducători sînt oameni
capabili si ascultă sfaturile noastre
şi colaborează foarte m ult a i noi".
BUENOS AIRES — 21 (Agerpres). derii petroliere ele stat „Yacim ienlos străine socoteală de acţiunile sale".
O pinia publică si organizaţii po Pelroliferos Fiscales*. Ziarul american „N ew York W orld C oncluziile conferinţei vor fi su­
litic e din Argentina continuă să-si In legătură cu presiunile exerci­ Telcgram an Sun" a publicat un ar­ puse spre aprobare preşedintelui
exprim e s o lid irita le a cu recenta tate din afară asupra guvernului ar­ ticol redacţional în care se pronun­ Kcnnedy.
h o tă rlie a guvernului argentinian gentinian In problem ele legaie de ţă pentru revizuirea p o iilic ii gu ver­
de a anula contractele încheiate cu anularea contractelor petroliere, m i­ nului S.U.A. fală dc ţării» A m cricii
com paniile petroliere străine. P arti­ nistrul alacerilor externe al A rge n­ la tin e . M enlionlnd că această p o li­ Alegerea conducerii
dul de gnvernăm int „Uniunea ci­ tinei. Zavala O rliz, a declarat, In tică a dus la „consecinţe triste ca
vică radicală a poporului" a dai pu­ c a d ril unei cuvlntări televizate că In A rgentina", ziarul scrie că S.U.A. centrale sindicale A.F.L.—
b lic ită ţii o declaraţie In care salulă ..nimic nu poate in fîiiin ţa asupra „trebuie să înceteze presiunile p o li­ CJ.O.
holărir»<i luată de guvern In aceas­ h o lă rin i poporului argentinian de tice, pornind de la concepţia că fo r­
tă problemă. D eclaraţii asemănătoa a si stabili singur calea Si dc a-şi ma de quvernăm int existenţă In alle NEV/ YORK 21 (Agerpres). -
re an fost publicate de partidul so- cuceri suverunitatea". El a adăugat ţări nu constituie o problemă a
cîal-dem ocrat, partidul u n ită ţii m un­ S.U.A, şi că. chiar d ică ar constitui, La 20 noiem brie, la Congresul Cen­
că guvernul argentinian „nu este
citoreşti. Federaţia universitară a ele nu pot face nim ic tn această tralei Sindicale americane A.F.L.-
studenţilor din Argentina si alte o r­ obligat să dea nici unei a u torităţi problem ă". C I O. a fost aleasă conducerea aces­
ganizaţii politice si obşteşti. tei centrale George M eany a lost
In prezent, după cum relatează reales ca preşedinte al A F.L.-C.I O.
presa argentimană. are loc prelua­ întrevederea dintre E rh ard şi de Gaulle A fost. de asemenea, ales W illia in
rea in sta la ţilo r cure au aparţinut so­ Schnitzlcr In postul dc trezorier, pre­
cie tă ţilo r străine. La aceste acţiuni PARIS 21 (Agerpres). — întrevederi Intre Couve de M u rv il- cum si cei 27 vicepreşedinţi ai con-
participă reprezentanţi ai în tre p rin ­ La 21 noiem brie a sosit la Pa­ le si Gerhard Scluoedcr. In cursul sil in lu i executiv al centralei.
ris. in lr-o vizită oficială, cancela­ diipă-am iezii, can cchru l R. E. G er­
rul R. I7. Germane. Ludw ig Erhard. mane. Erhard, a avut o nouă în ­ In aceeaşi zi. la Congres a fost a-
Cancelarul Erhard esle Însoţit de trevedere cu preşedintele de G aul­ doplată o rczolulie care cere depar­
Alegerile parlamentare m inistrul alacerilor externe, Schro- le. după oare a fost p rim it la re tam entului de ju stiţie american să
a)
de M in iştri
dm Japonia eder. si d i alle persoane oliciale. şedinţa C o nsiliului prim ul m inistru, deschidă o anchetă asupra În ce tă rii
In
de
tim pul celor două zile cit va
Franţei
către
apariţiei unor ziare si a fuziu nilor
rămtne In capitala Franţei. Erhard Pompidou. dintre viare. Refcrindu-se la „brusca
TO KIO 21 (Agerpres). —
va duce tratative cu preşedintele Deşi la Paris nu a fost dat pu­
La 21 noiem brie, tn Japonia au dispa riţie" a ziarului „N e w York M i-
Franţei, dc Gaulle, si cu prim ul b lic ită ţii nici un com u nlcit o licia l
avut loc alegeri parlamentare Pe m in iş tri, Pompidou La sosirea sa In legătură cu discuţiile purtate in rro :". al doilea ziar cu tira j din
listele electorale au lost înscrise 61 la Paris, cancelarul a fost in tim prima zi intre c?le două parii, in S.U.A şi la cumpărarea sa dc către
m ilioane dc persoane pentru a alege pi nat de prim ul m inistru al Fran­ anturajul cercurilor p o litice vest- ziarul concurent „D a ily News", re­
pe cei 467 de membri ai Camerei In ­ ţei. Pompidou, precum si de m inis­ qcr'inane se subliniază că a lit dis­ zoluţia spune că această operaţie a
ferioare a Dietei Japoneze. La alegeri trul afacerilor externe. Couve de cuţiile rare au avui loc la palatul lăsat pe drum uri I 600 de salar ia ţt
s-au prezentat 917 candidaţi din par­ M u rviltc. Elysee, c il şi cele de la Ouai F r a n ţa P e s t e 8 0 0 0 d e o a m e n i ai m u n cii d i n l o c a l i t a t e a M i m i z a n (d e p a r t a m e n t u l L a n d c s ) , au şi zia rişti şi „Ilustrează în mod dra­
tea pa rtid u lu i de quvernăm int liberal- Tn cursul dim ine ţii dc joi, Erhard d ’Orsay s-?u puriat asupra p rin ci­ p a r t i c i p a t r e c e n t la o m a n i f e s t a ţ i e î n f a v o a r e a p ă c i i şi d e z a r m ă r i i . matic teribila concentrare care exis­
democrat, pa rtidu lui socialist, p a rti­ a fost prim it la palatul Elysee de palelor probleme ale actualei si­ In l o t o : A s p e c t d i n t i m p u l m a n i f e s t a ţ i e i tă tn dom eniul presei am ericane".
călre preşedinte).? Franţei, de G aul­ tua ţii internaţionale, inclusiv pro­
dului comunist şi pa rtidu lui socialis­
le. Cu această prim ă întrevedere, la blema tra ta tive lo r Est-Vesl, precum
m ului democratic.
care. după cum menţionează agen­ Si asupra deosebirdor de poziţii ale
P o trivit ap recierilor B iroului electo­ da France Presse. In afara celor fra n ţe i si R F C . tn problem ele a li­ Joao Goulart despre datoriile externe Bietul de el, i-am pierdut
ral la centrele de vot s-au prezentat doi oameni dc stat nu au p a rtic i­ anţei atlantice şi p o litic ii agrare a
70 la sută din cei înscrişi pe listele pat docil Interpreţii celor două Pieţei comune. ale Braziliei
dialogul
Referindu-se
franco-
la
electorale faţă de 73-77 la sulă c i|i au părţi, s-au deschis oficial tra ta ti­ vest-german cu p rile ju l vizite i can­ RIO DE JANETRO 21 (Agerpres). dintre c irc pesle o jjm ă la lc vor tre­
participat la precedentele alegeri vele b ilsle ra le franco-vesi ger­ bui să lie rosliU iiti plnă In anul
mane. celarului Erhard. agenţia DPA re­ Intr-un in te rviu acordat revistei U niform ilalea şi lip s i de v a ria ţie a unor programe de la te le ­
Aceasta este cea de-a 9-a consul­ levă că „p o litica agrară europeană ,.Manchete". Joao Goulart. preşedin­ 1905. viziunea americană, care In u ltim u l tim p prezintă telespeclaiorilor
tare electorală care arc loc tn Japo­ Paralel cu aceste tratative, la
va f: una din problem ele d ificile tele Braziliei, a declarat că da to riile Deşi volum ul exp ortului a crescut un mare număr <le m elodnm e cu subiect medica), of»ră fo ileton is­
nia după cel de-al doilea război mou- M in isterul A facerilor Externe al In cadrul aciuatelor tra ia tivc de la externe ale Braziliei ating în pre­ de aproape trei ort din am il 1954, tulu i John Crosby dc la „N ew Y o rk Herald Tribune* o ca zii sp iritu a ­
dial. Franloi (Qual d'OrsaY), au avut loc Paris". zent suma de 3800.000 000 dolari. ve n itu rile provenite din export au lu lu i articol dc mai jos:
scăzut in aceeaşi perioadă dc la
1.562.000 000 dolari la 1214 000.000. D e u n ă z i , l - a m f n- tal lu n c a , c o n t i n u ă el. In f i e c a r e v i n e r i la
T E H E R A N . — C o n t i n u i n d u - ş i v i ­ urează succese în acţiunile lo r lă că Federaţia Sindicală M ondia­ U n iversită ţii africane ce urmează fUn it p c d r a m a t u r g u l T e I n l i o r i c i n d v e z i l-l.*15 u n d o c t o r in l t ă
z i t a In Iran. L. I D r e j n e v , p r e ­ nobile îndreptate spre intărlrea ţn- lă a convocat o conferinţă penlru să fie creată la propunerea C onfe­ Cantitatea de bancnote albite in H e r b G u r t l n e r pc c u r e o I d i l ă c u o m i c ă tn s a l a d c a ş t e p t a r e
ş e d i n t e l e P r e z i d i u l u i S o v i e t u l u i (clcq crii dintre popoarele sovietic instituirea unul comilPt consulta­ rin ţe i şefilor dc state şi guverne circulaţie a crescut de la 313 mi I a m î n t r e b a t c e m a i ■/rfltielură la d e g e t . şi a n u n ţ ă : „ 8 ic t u l d e
S u p r e m al U .R .S .S ., şi p e r s o a n e l e Si american. In interesul păcii ge­ tiv sindical inlernaţional In vede­ africane de la Adrlis Abeba In ca liarde de cruzeiros In 1901, la 738 l a c e s o ţ i a sa Rit o. S ar p ă r e a Că n - u r e cl. l - a m p i e r d u i ". A l i t
c a r e - l î n s o ţ e s c au v i z i t a t , In d i m i ­ nerale. rea u n ită ţii de acţiune îm potriva cirul sem inarului, sc va discuta, de m iliarde, iar piua Io sfirşitu l anului — £ p r i n s p i t a l e , n i m i c , d a r t e l e s p e c t a ­ a r e d c s p u s . $ t p r o ­
n e a ţ a z i l e i d c 21 n o i e m b r i e . P u t l a - ADDIS ABLBA. — După cum n ofensivei m onopolurilor. Şedinţa asemenea, problema schim bului de curent ea va atinge 850 m iliird e m i a s p u s e l c u în la - to r ii ş ti u c ă e s t e c o n ­ b a b i l n ic i u n alt a c t o r
m e n t u l ir a n iun. anunţat la Addis Abeba Robert esle convocată la Lcipziq Ia 27 si programe culturale sl crearea unei cruzeiros. „In această situaţie, a p ş a r e g r a v ă . d a m n a t ă . Z i u a a d o u a , nu p o a t e r o s t i m a i
P r e ş e d i n t e l e S e n a t u l u i , S c u l G îirdiner. secretarul executiv ni 28 noiem brie agenţii dc presă africană. continuat el. nu va li de mirare — V a i d c m i n e , c m a r ţ e a . e s l e c o n s a ­ b i n e a c e s t e c u v i n t e .
I m a m i , a s a l u t a t p e o a s p e ţ i i s o v i e ­ Comisiei Economice a O N U pen­ LONDRA — Lordul Hailsham. K A TM A N D U . — La 21 noiem ­ dacă costul v ie ţii va creste anual b o l n a v ă ? — l - a m î n ­ c r a t a p u n e r i i d i a g n o s ­ G i n r l e ş t c - t e . a r c nu
tici. lru A frica (FCA), tea de-a şasea m inistrul brita nic pentru proble­ brie. cosm onauţii sovietici V alen­ cu sută la suta". t r e b a t a l a r m a t . ti c u lu i. M i e r c u r e a , In m a i p u ţ i n d e 37 de
L. I. B r c j n e v a v o r b i t p e Inrq sesiune a ECA sc va deschide la mele ştiinţei, a semnal la Londra tina NiUolacva Tcrc.şkova, A adrian G ou lait a iră tn l că unica posibi­ — N u , nu e bol­ ţ o a l e m e l o d r a m e l e d c m o d u r i In c a t e te p r o ­
d e s p r e r e l a ţ i i l e s o v i c t o - i i a n i c n c şi 19 februarie la Addis Abeba. După documentul in care declară câ re- N iko l.icv si V alori Bikovski, care lita te de i ieşi din această silnalie navă. E la Ic Ir v iz iu ­ la t e l e v i z i u n e e s t e n u n ţ ă M a i e x i s t ă şi
d e s p r e ţ y e r s p e c l i v c l e lor. întreprind o vizită in Nepal, au constă In tnlăptuirea unor reforme ne. Uo q/ q e acum la z i u a u n e i „ u ş o a r e î m ­ u n uit s p e c i a l i s t c a r e
P R A G A . — C u p r i l e j u l a n i v e r ­ fost p rim iţi dc rătre regele Mahen- radical». „Fără aceste reforme, a moda Poţi urm ări la b u n ă t ă ţ i r i " . P a c i e n ţ i i j o a c ă r o l u l p r e o t u l u i ,
s ă r i i c e n t e n a r u l u i n a ş t e r i i s a v a n t u ­ iCO’F V Sim F dra, care î-a distins cu înalte o r­ spus el. lora noastră nu se poale televiziune nu mai r o l c a i c s c r e z u m ă
lu i r o m i n G h c o r q h e M a n n c s c u . in dine nepalcz.c. dezvolta. N im eni nu sc m ii poale puţin dc şapte pro ­ la c u v i n t e l e : „ T o ţ i
s a l a c l i n i c i i d c nci/ro/or/ic d i n P t a - CARACAS — După cum s-a mai grame c a r e au ca FOILETON- t r e b u i e s u p ă r ă s i m a-
îndoi că ele vor fi In lă p lu iie ", a spus p ă m l n t . A ja -i
g a a a v u t l o c o a d u n a r e l e s t i v â anunţat, la 1 decembrie In Vene­ croi do ctori Poţi c e s t
o r g a n i z a t ă d e S e c ţ i a d c n a i m l o t / i e zuela urmează să aibă loc alegeri in (ncheîcre preşedintele G oulart. su-ţi petreci ziua fn- viafa". Şi c l e s t e c e l
a S o c i e t ă ţ i i m c i l i c a l c . . P u t h y n c " . cum a sublim ai el. printre alte nunţă la titlu l de lord. El a fost prezidenţiale. Cei 3300.000 de ale­ treagă in laţ a te le v i­ se d a u fo s d i n pat. n u n m a r e s p e c i a l i s t
A c a d . p r o l dr. K c n n e r a v o r b i t probleme în cadrul sesiunii va fi determ inat să renunţe la acest ti- gători vor fi chemaţi să aleagă de zorului, să c i r c u l ă p c c o r i d o a r e In g e n u l s ă u .
d e s p r e c o n t r i b u ţ i a a d u s ă d c G/i. M u - examinată şl problema creării unei llu de nobleţe. în tru c it a lost de­ asemenea 43 senatori, 168 deputaţi. Uganda dm spital. Iară ie şi şi s p u n c e l o t la Iţi p u - T o ţ i a c t o r i i a u d e ­
r i n c s c u la d c z v o l l a t c u n e u r o l o g i c i pieţe comune africane semnat candidat din parlea Rarii 314 reprezcnlanţi in A dunările le­ c i c n ţ i ci t (le b i n c se v e n i t s p e c i a l i ş t i in
m o n d i a l e şi a n d u s u n o m a g i u ş c o ­ d iilu i conservator, la viito are le ale­ gislative ale statelor si consilieri Şi H e r b n u - a e x p l i ­ s i m t şi c ă m a r ţ e a v i i ­ m e d i c i n ă . A t u n c i c i n d
ATEN A — Ziarul „A v q lii" re­ Grevă de protest
lii m e d i c a l e t o m i n c ş l i La a c e a s t ă geri parţiale care vor avea loc in m unicipali in 158 de districte c a i c ă R i l a şi c e i ­ t o a r e s c v o t î n t o a r c e p r i m e s c u n r o l n u
latează ca o deleqaţie a m işcării
a d u n a r e l e s t i v â a u p a r t i c i p a i n u ­ „G riq o ri Lam brakls" 1-a vizita t pe luna decembrie in cartierul lo n ­ La rtlegenîe penlru postul de împotriva practicilor lal ţi i n t e r p r e ţ i ai a- acQSu P c l i n e te c u ­ î n t r e a b ă d a c ă e s t e
m e r o ş i o a m e n i d c ş l i i n t â , u c u d e - prem ierul Pap^ndreu, rcla lînd u-l donez M arylebonc. Lordul H a il­ preşedinte al ţă rii şi-au prezentat c c s t o r p r o g r a m e t r ă ­ p r i n d e I n să ja le a , de­ p r i n c i p a l s a u s e c u n ­
m i c i c n i şi p r o l e s o r i u n i v e r s i t a r i . problemele care preocupă astăzi sham se va num i pe v iilo r Ouin- candidatura reprezentanţi ai 7 discriminatorii i e s c î n t r - o l u m e apor­ oarece sli c ă in r e a l i ­ d a r . Ei vor sa ş t i e
NEW YORK. — In sala Carneqie ting Hogg, nume sub care a mai ie c a r e m i r o a s e a c lo ­ t a t e n u au n i c i o jan- d o a r a l i t : b o a l a r e s ­
tinerelul grec. Delegaţia a cerul partide po iilice printre care Râul
Hali din New York a avui loc — să ia măsuri pentru dizolvarea o r­ fost membru a( Camerei Com une­ Leoni. din parlea pa rtidu lui „A c ­ K A M P A LA 21 (Agerpres). — roform şi i o r m a l d e h i - s ă J o i a . e s l e z i u a p e c t i v ă e s t e i n c u r a b i ­
din in iţia tiv a C o nsiliu lui naţional ga nizaţiilor neofasciste, care poarlă lo r intre anii 1938 şi 1950. ţiunea dem ocratică" al actualului M u n cito rii de la două fabrici de a- du . U r m ă r i n d in fie ­ „ r c ş u l c i T n t in arca lă s a u c r o n i c ă ? C e l e
pentru prietenia am ericono-sovieli- răspunderea asasinării deputatului LEOPOLDVILLE. — La Lcopout preşedinte Romulo P.enlnncourt şi samblare de autom obile din Uganda, care s â p t u m i n ă p r o ­ zi sosesc ş i r a d i o g r a ­ m a i b u n e r o l u r i s in t î
că — o adunare cu p rile ju l ani­ Lambrakis, şi a prezenţa! premie­ v ili va avea loc între 25 s» 29 viceam iralul în retragere W ollgang care aparţin capitalului străin in c lu ­ g r a m e l e . m i - a s p u s ti il e şi a H a m c ă b i c ­ c e l e a l e b o l n a v i l o r J
versării a 30 de ani de la data sta­ rului un memoriu în care cere să noiem brie un Seminar african în Larazabal, din parlea pa rtidului siv com paniei „G eneral M otors", au H e r b , am devenii t e ­ iul i x i c i e n l m a i a r c c r o n i c i . A i d e lu c r u ţ
b ilirii re la ţiilo r diplom atice dintre se renunţe la „ce rtifica tu l de op i­ probleme culturale si de educaţie „F orla democratica populară". Can­ declarat o greva dc prolest îm p o tri­ rib il d c p r i c e p u t in d c Irăit d o a r o zi. V i ­ l u n i d c a r i a d u l R ila '
S.U A. şi Uniunea Sovielică. d id a ţii P artidului comunist şi ai n e r i e s l e z i u a d e c e ­ e s l e şi m a i l e n c i t ă . s
nii sociale", şă se rezolve problema Cu acest prilej, vor fi discnL-ile va pra cticilo r discrim in atorii Ia care c e p r i v e ş t e p r o g n o z a ,
Am basadorul U R.S.S. | j W ashing­ m ijloacele si căile de dezvollarc a M işcării revoluţionare de slinqa Eu n u j o a c ă d e c i t
ton, A F. Dob rinln, a dat citire analfabetism ului, să sc ia măsuri cooperării dintre ţările africane In au fost excluşi de la actualele ale esle supus personalul african d i a r ţ n o / a şi d e ş t u ş u ­ s u l u i ; in l e l u l a c e s t a r o l u r i d c c o n v a l e s ­
r a r e a b o l i l o r
la
t e l e ­
unui mesaj al lui N. S. Ilruşciov, penlru securitatea m un citorilor nil domeniul cultural şi al educaţiei, geri. cele două parlide liin d scoa­ G re viştii cer să înceteze discrim i­ v i z i u n e . „ P a c i e n ţ i i i n ­ s e e l i b e r e a z ă u n p a l c e n t ă . S ă toi l u c r e z i
care salută cu căldura pe p a rtici­ nori ctc. precum şî crearea unui Ins-lilul se in afara legii p n ntr-un dec.rel narea rasială şi să lie concediaţi acel c a r e v a li o c u p a i lu n i In a s e m e n e a c â n d iţii.
panţii la această adunare ş\ le FRAGA. — Agenţia Cetekn anun- penlru studii atricane, ca parte a al preşedintelui Betancom l. funcţionari (are sc fac vin o va ţi dc tr ă t o t d e a u n a In s p i ­ d e un alt p a c i e n t . JOHN CROSBY
practicarea el.
40.065
RedacţiA şl adm inistraţia zia rulu i str. 0 M arile or. 9, lelelon 15U8, 12 /5, 1585, 20 78. la x a p lă lilă In oumotar conlorm opt o bA r ii D irecţiei Genera Io P.TT.R. ar. 263,328 din 6 no ie m brie 1949. — Tiparul i Întreprinderea P oligiafică Hunedoara-Deva