Page 78 - 1963-11

PROIFTAKI DIN fOAlP lARM G. UNIŢI-VA I
Condoleanţe exprimate de preşedintele Consiliului
ds Stat al R. P. Romîne Gh. Gheorghiu-Dej
în legătură cu încetarea din viaţă a preşedintelui

• Preocuparea directoru lui
de şcoală pentru îm bunătăţi­ S. U. A. John Kennedy
rea m uncii educative.
• Din activitatea o rg an izaţii­
lo r U.T.M. Seara lîrziu. la aflarea ş tirii despre noastre care se află la Belgrad.
(paq. 2-a) moartea preşedintelui John Kennedy, Noi înfierăm cu toată tăria actul
• Spre calitate trebuie în ­ tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, crim inal care a pus capăt v ie ţii unui
dreptată atenţia.
• Pentru noile plantaţii de preşedintele C o nsiliu lui dc Stal al' mare om de stal american — a spus
v ii — m aterial sădilor de ca­ R epublicii Populare Romine, a in lra t tovarăşul Gheorghe G heorghiu-D ej.
litate. in legătură telefonică cu însărcinatul Însărcinatul cu afaceri al S.U.A. a
(pag 3-a)
• De peste hotare cu afaceri al S.U.A. la Belgrad, Eric m ulţum it din toată inim a penlru
(pag. 4-a) Kocher, şi i-a exprim at condoleanţe acest gest, care constituie o alinare
Anul XV. Nr. 2 770 SîMBATA 23 NOIEMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani în numele său personal, al preşedin­ pentru el în acest moment greu, şi
telu i C o nsiliului do M in iştri, Ion a arătat ca va transm ite aceste con­
A
Gheorghe M aurer, şi al celorlalţi doleanţe gu vern ulu i său la W ashing­
VIZITA DELEGAŢIEI DE STAT A R. P. ROMINE membri ai delegaţiei de stal a tării ton.

Îniîlnirecu alegatorii
ÎN R.S.F. IUGOSLAVIA Deputatul M urgu A. V irg iliu din circum scripţia

electorală nr G5 Lupeni s-a în tiln it cu alegătorii.

BELGRAD 22 (Agerpres) — De la rlâdlre înaltă, erau Înscrise cu vin ­ im nurile de stat ale R P. Romîne si cialisle Federative Iugoslavia, per- au salutat cu însufleţire pe oaspeţii Cu acest p rile j au fost discutale unele probleme
privind continua înfrum useţare a ca rtie rulu i. A le ­
trim işii speciali Agerpres Sorin Slru- te le : ,,Salul tovarăşului Gheorghe R.S.F. Iugoslavia. Tovarăşul Gheor­ m iteti-m i ca în numele delegaţiei de rom ini, flu lu rln d stegulete rom lneşti
jan şi Pelre Popa t Gheorghiu-Dej, preşedintele Consi­ ghe Gheorghiu-Dej, înso ţii de tova­ stat a R epublicii Populare Romine şi iugoslave şi buchete de flori. gătorii s-au angajat să participe la curăţirea ca­
V in e ri dim ineaţă a sosit in capi­ liulu i dc Slat al R. P Romine, prim- răşul losip Broz Tito, trece In re­ să vă mulţumesc din ţoală inim a La o oră şi jum ătate de ld sosire, nalelor în dreptul ca rtie ru lu i penlru ca apa să nu
tala Republicii Socialiste Federative secretar al C C. al P.M R.“ vistă garda de onoare In semn de pentru in v ita lia de a vizita frum oa­ delegaţia de stat a tării noastre a mai distrugă şoseaua. Ia evacuarea, gunoaielor me­
Belgradului
vizita t noul cartier al
Iugoslavia delegaţia de stal a Re­ In înlim pinaroa delegaţiei romîne. salul sînt trase salve de tun. Tova­ sa dv. tară, penlru cuvintele dv. dc oare se construieşte pe malu] sting najere ele A le g ă to rii au propus să sc am cnajrze un
pu blicii Populare Romine. condusă pe peronul gă rii se afla tovarăşul răşului Gheorghe G heorgluu-D ej şi bun sosit şi. totodată, să vă transm it al Savei. O aspelii rom ini au fost magazin alim entar în cartier, autobuzul local Vis-
de tovarăşul Gheorqhe G heorghiu- losip Broz filo , preşedintele R.SF. ce lo rla lţi membri ai delegaţiei ro m i­ un cald salut din partea poporului coza— gară să .circule pînă în cartier şi altele De­
Dej, care la in vita ţia preşedintelui Iugoslavia, secretar general al U n i­ ne le sînt prezentate persoanele o fi­ romîn. însoţi li de Petar Stam bolici, pre­ putatul a notat cu alcnlie propunerile alegătorilor,
şedintele Vecei Federative Executi­
losip Broz T ilo va vizita RS.F Iu ­ unii C om uniştilor din Iugoslavia. ciale iugoslave venite In întim pina- ve, precum şi de alte persoane o fi­ urtnind să Ic prezinte com itetului executiv al sfa­
goslavia Erau prezenţi, de asemenea. Edvard rc, precum şi m em brii corpului d i­ Sînlem bucuroşi că vizita în Iugos­
Kardolî. preşedintele Skupştinei Fc plom atic, La m icrofonul instalat pe lavia prietenă ne va da p rile ju l să ciale iugoslave. tului popular pentru a le studia şi pune în a p li­
Delegaţia R P. Roinlne, trocind care.
prin gara Timişoara, a fost saluta­ deralive. Petar Stam bolici, preşedin­ peron, preşedintele losip Broz T ilo cunoaştem îndeaproape realizările A devenit o tradiţie pentru lo cu i­
tele Vecei Executive Federative, rosteşte un cuvin! de bun venit. to rii Belgradului să in vite pe cei mal proî. ILIE CIUC A
tă de reprezentanţi ai organelor lo ­ rem arcabile ob lin ule de oam enii mun­
Itlajo lovanovici. preşedintele T ri­ de seamă oaspeţi ai RS.F. Iugosla­ corespondent
cale de partid şi de stal. precum DragA tovarăşe Dej cii in construcţia socialistă, e fo rtu rile via să sădească In am intirea v iz ite ­
şi de numeroşi oameni ai muncii bunalului con slilulion al al R S. F. Drae* tovarăşi membri ai dele­ lor rodnice pentru înflorirea patriei
Trenul special, trocind frontiera, a Iugoslavia, La zar IColisevski, pre­ Nc exprim ăm satisfacţia că între lor lor arbori In ,,Parcul prieteniei*
şedintele C om itetului Federativ al gaţiei $i oaspeţi, din acest carlier al Belgradului. T o ­
sosit în gara V Irşel pe te rito riu l lările noastre s-au statornicit bune Noi sorfimenfle ofe panificaţie
R.S.F Iugoslavia. Clădirea gării era U niunii Socialiste a Poporului M un­ Tovarăşi şi tovarăşe, varăşul Gheorghe G heorghiu-Dej a
citor din Iugoslavia, Iovan Vese- relaţii de colaborare, în continuă dez­ sădit In acest parc un lei alături
pavoazata cu drapelele celor două Mă bucur foarte m ult că vă pol La secţia nr 10 a în tre p rin d e rii dc panificaţie
linov, secretar al C. C., Sveto- voltare, spre binele ambelor noastre de arborii sădiţi de alţi şefi de state
state. saluta aici pe dv. toţi ca pe cei mal
zar V ukm anovici - Tempo, pre­ popoare O vie expresie a acestor care au vizita t R.S.F. Iugoslavia din Sebeş se acordă m ultă atenţie realizării de
Un număr mare de oameni ai m un­ şedintele C onsiliului Central al in o lli reprezentanţi ai Republicii re la lii prieteneşti o constituie hotă- După . sădire, tovarăşul Gheorghe
cii aflaţi pe peronul gării au intirn- noi sortim ente Num ai in trim estrul III a.c., au
U niunii Sindicatelor clin Iugoslavia. Populare Romine prietene, si că vă rlrea guvernelor noastre de a con­ G heorghiu-Dej şi ce ila lţi membri ai
pinat cu căldură pe oaspeţii rom ini. fost fabricate 33 sortim ente dc pam lioalie In
Ivan Gosniak. secretar dc stat pentru pol ura să vă sim ţiţi bine în tara strui în comun im portantul sistem delegaţiei au semnat în cartea dc
In Intim pinarea delegaţiei R. P. Ro- problemele apărării naţionale, Kocea noastră, să cunoaşteţi viata poporu­ onoare. Populaţia noului carlier, acest trim estru vor fi realizate noi sortim ente
m!ne au venii M iloş M i nici. vice ­ Popovici. secretar de slat pentru Afa­ hidroenergetic şi de navigaţie — Por­ p rintre care se vedeau m u lll pio­
preşedinte al Vecei Executive Fe­ cerile externe, membri ni Vecei Exe­ lui nostru, efo rtu rile şi succesele lu i ţile de Fier. nieri. a făcut o caldă m anifestaţie cerute de consumatori.
derative. Radovan V la iko vici, pre­ în construirea socialism ului. Ingăduiti-m i să-mi exprim co n vin ­
cutive Federative, ai Skupştinei Fe­ de sim patie delegaţiei rom ine. IO N JULA
şedintele Sknpştinei Regiunii Auto- V izita dv. in Iugoslavia va avea gerea că vizita noastră in Iugoslavia,
derative. generali şi o fiţe ri ai arma­ La amiază, preşedintele RS.F Iu ­ corespondent
nome Voevodina, Bogoliub Stoiano- o mare însemnătate nu numai pentru
tei iugoslave, conducători al organi­ convorbirile pe care le vom avea cu goslavia. secretarul general al U n iun ii
vici. membru fn Vecea Executivă Fe­ za ţiilo r obşteşti şi ai in s titu ţiilo r cen- cele două ţări ale noastre deoarece dv. şi cu ceilalţi conducători iu ­ C om uniştilor din Iugoslavia, losip
derativă a R.S. Serbia, A urel Trifun. trale. Sînt prezenţi m em brii A m ba­ noi vom avea discuţii m ultilaterale goslavi vo r constitui o nouă c o n tri­ Broz Tito, a oferit, în clădirea Vecei
deputat în Skupştina Federativă, dr. sadei R. P. Romine la Belgrad, şefi despre colaborarea noastră de pînă buţie la dezvoltarea re la ţiilo r frăţeşti Lectorat cu femeile
Serghie M okiedo, şeful protocolului si membri ai m isiunilor diplom atice acum şi despre dezvoltarea în v iito r dintre popoarele şi ţările noastre. în Federative Executive, o masă de gală
Secretariatului de stat pentru afare- acreditate !n capitala Iugoslaviei. Pe a re la ţiilo r noastre, vom face un în cinstea preşedintelui C onsiliu lui In oraşul Sebeş a un nurijiăr de 68 fe-
rile externe, şi D juro A lfiro v ic i, con­ peron se află, de asemenea, cores­ schimb de păreri şi în legătură cu interesul cauzei păcii şi socialis­ de Slat al Republicii Populare Romîne, avut Ioc jo i după-amia- mei din oraş.
silie r in Secretariatul de Stat pentru pondenţi ai presei iugoslave, romine mului. prim -secrctar al C om itetului Central zâ deschiderea unuia Prima lecţie a fost
afacerile externe. Ei au urcat în tre­ şi străine. menţinerea păcii în lume tn legă­ Îndelungi aplauze şi urale Inchi1 al P artidului M uncitoresc Romin, dintre cele două lec­ predată de tov. Ilia
tură cu diferite probleme in te rna ţio­
nul special si au salutat, cu cordia­ Ora II, ora Belgradului. Trenul nale prieteniei celor două popoare Gheorghe G heorghiu-D ej. In tim pul torate cu femeile caro Tilă, procuror şef al
lita te pe oaspeţii rom ini. De ase­ oficial inlră tn gară. Din Iren coboa­ nale care privesc atît cele două ţări au subliniat cuvintele conducători­ mesei tovarăşii losip Broz T ito si raionului Sebeş.
menea delegaţia rom lnă a fost sa­ ră tovarăşul Gheorghe Gheorqhin ale noastre, cît şi întreaga omenire. lor de stat ai celor două ţări. M em ­ Gheorghe G heorghiu-D ej au rostit vor funcţiona anul a- In încheiere a fost
lutată de reprezentanţii d istrictu lu i Dej şi ceilalţi membri ai delegaţiei, $tiu că şi poporul romin, la lei ca brii delegaţiei romine, înso ţiţi de toasturi. Masa a decurs ln lr-o atmos­ ccsta. La leclia de des­
şi comunei V irşet. După o scurtă to v a ră ş ii: Ion Gheorghe Maurer, şi poporul Iugoslaviei si toate po­ conducătorii iugoslavi, se îndreaptă feră caldă, prietenească. chidere au parlicipat organizat un sim po­
oprire delegaţia de stat a R P Ro- preşedintele C onsiliului de M in iştri poarele lum ii, depune în prezent efor­ apoi spre ieşirea principală a gă rii zion lite rar.
mîne si-a continuat călătoria spre al R epublicii Populare Romine. mem­ turi uriaşe pentru a aduce o co n tri­ Belgrad. In piaţa g ă rii o rn*ue m ul­ In cursul dupâ-amiezii, m em brii de­
Belgrad, insolită de personalităţile bru al B iroului P olitic al C C al buţie cît mai mare la menţinerea ţime de cetâleni au venit să salute legaţiei romîne, înso ţiţi de persoane
Iugoslave, care le-au ural bun so­ PM.R., Emil Bodnăraş. vicepreşedin­ păcii în lume, pentru a putea construi pe oaspeli. Deşi era zi de lucru, aici, oficiale iugoslave, s-au deplasat în ECONOMII LA PREfUL DE COST
sit la V irşet. te al C onsiliului de M in iştri, mem­ ca şi pe străzile capitalei Iugosla­ apropierea Belgradului, la Monumen-
Cu m ult înainte de sosirea trenu­ bru al B iroului P olitic al C.C. al tn pace v iito ru l său mai hun şi mai viei, ca pretutindeni în gări, in pie­ l“ l eroului necunoscut de pe colina S i d e r u t g i ş t i i d e Io C.S.
ca
lu i oficial, m ii de lo cuito ri din ca­ PM.R., Alexandru Bîrlădeanu, vice­ fericit. V o i fi foarte bucuros co, îm ­ ţe, la toate punctele de oprire popu­ Avala. Acest monument, creaţie în H u n e d o a r a a u î n c h e i a t u n o r u r m a r e a a p l i c ă r i i
m ă s u r i t e h n i c o - o r -
pitala Iugoslaviei au ven it in fata preşedinte al C onsiliului de M in iş­ preună cu colaboratorii mei. să am laţia a ieşit In număr m are să sa­ granit $i marmoră a m arelui sculptor l u n a o c t o m b r i e c u u n g a n h a t o r i c e m e n i t e s ă
gării In aşteptarea oaspeţilor. Ca si tri, membru supleant al B iroului Po­ p rile ju l să fac un schimb de păreri lute delegaţia rom ină, aclam ind în­ b i l a n l r o d n i c : d e p ă ş i ­
numeroase străzi principale ale Bel­ litic al C C . al P M .R ., Corneliu în legătură cu aceste probleme cu dv. delung pe oaspeţi. In prim irea plină Ivan M eslrovici, siluat la 20 km spre r e a p l a n u l u i la p r o d u c ­ c o n d u c ă la î n t r e ţ i n e r e a
gradului, clă d irile din piaţa gării Mănescu. m inistrul afacerilor exter­ şi colaboratorii dv de căldură, în aplauzele si uralele sud de Belgrad, pe m untele Avala. ţia g l o b a l ă cu 5 la s u l ă , ş i l o l o s i r e a j u d i c i o a s ă a
erau îm podobite sărbătoreşte cu dra­ ne. precum şi Aurel Mălnăşan. am­ cetăţenilor iugoslavi îşi găsesc ex­ acoperit de parcuri şi crînguri, do­ la p r o d u c ţ i a m a r l ă cu a g r e g a t e l o r , r e a l i z a r e a
Bine aii venit 1 Vă urez petrecere si d e p ă ş i r e a p l a n u l u i la
pelele celor două ţări, cu urări de basadorul R.P. Romine la Belgrad. presie sentimentele de prietenie fată mină peisajul înconjurător. Pe aceste 2,70 la s u l ă iar la p r e ­
bun ven it adresate oaspeţilor si cu Preşedintele C o nsiliu lui de Stat al bună în tara noastră. de poporul rom în şi dorinţa ca locuri, in 1944 au avut loc m ari bă­ ţu l d e c o s i , c e e a c e - i t o a t e s e d i i l e ( i n l u n a
r ă ­
o c t o m b r i e
p l a n u l a
saluturi In cinstea prieteniei rom i- R P Romîne. Gheorghe Gheorghiu- Răspunde tovarăşul Gheorghe această vizită să contribuie la sirin- tălii îm potrjva ocupanţilor fascişti i o a r l e i m p o r t a n t , qu r e a - m a s n e r e a l i z a t d o a r la
no-iugoslave. In fata gării, pe un Dej, si preşedintele losip Broz Tito Gheorghiu-Dej. nerea le gă tu rilo r de prietenie şi la pentru eliberarea Belgradului. C a ri­ li s ai o e c o n o m i e s u p l i ­ f u r n a l u l nr. 1) ş i j/n-
panou, se afla scrisă, In lim bile ro­ tst slrîng cu căldură m finile. Mem- Draga şi stimate tovarăşe Tito, dezvoltarea m ultilaterală a re la ţi­ atidele sale înfăţişează chipu ri de ti­ m e n t a r ă d c p e s i e
mlnă şi sîrbă. tradiţionala urare: brii delegaţiei rom ine se întreţin ilo r dintre cele două ţări. 12, 000 .000 lei. A c c a s t o , b u n ă l ă t i r e a c o n t i n u ă a
p i o d u s c l o r .
„Bine aţi venii, dragi o a sp e li!“ Pe cordial tim p de cîteva m inute cu Dragi tovarăşi şi prieteni In drum ul spre reşedinţă, zecile nere fete sim bolizind dife ritele po­ c a l i t ă ţ i i
o mare pînză roşie, arborată pe o conducătorii iugoslavi. Se intonează Sosind în Capitala Republicii So- de mu de lo cuito ri ai Belgradului poare ale Iugoslaviei.
Delegaţia rom înă depune o coroană
de flo ri pe ale cărei panglici sini Biblioteca în sprijinul cursanţilor
Toasful tovarăşului Toastul tovarăşului losip Broz Tito scrise c u v in te le : „G lo rie veşnică
lu p tă to rilo r iugoslavi căzuţi penlru li­
In comuna Berthelot, se organi­
bertate". După depunerea coroanei, zează numeroase acţiuni cu car­ de lectură s-au indicat cursanţilor, tt*
Gheorghe Gheorghiu-Dej Dragă tovarăşe Dej, mare interes şi sim patie construirea tovarăşul Gheorghe G heorghiu-Dej a tea în s p rijin u l co le ctivişiilo r care nindu-se seama de titlu rile că rţilo r
Popoarele iugoslave urmăresc cu
Dragi tovarăşi membri ai de­
existente la bibliotecă, ce anume cărţi
socialism ului şi a re la ţiilo r sociale ro s tit: „Slavă celor care s-au je rtfit participă la în vă tă m inlul agrozooteh­
legaţiei romîne, pentru eliberarea Iugoslaviei fu lupla să citească pentru ca să-i ajute fn
Dragă tovarăşe Tito, versare ale păcii şi lib e rtă ţii po­ socialiste in Republica Populară Ro­ nic Aslfei, la deschiderea cursurilor,
poarelor. Tovarăşe şi tovarăşi, mină. Ne bucurăm sincer de m arile îm potriva fascism ului4'. Cei prezenţi îm bogăţirea cunoştinţelor lo r profe­
Dragi tovarăşi şi prieteni, pe lingă exp oziţiile organizate cu pro- sionale.
încheierea T ratatului pentru In­ Este o mare plăcere pentru m ine succese pe care poporul romin. sub păstrează un moment de reculegere. duse agricole, s-au făcut şi expoziţii
terzicerea experienţelor cu arma nu­ conducerea partidului şi guvernului Sint intonate im nurile de stal ale Ca urmare. In fişele c itito rilo r li­
Perm iteti-m i să vă mulţumesc căl­ că, in numele poporului şi guver­ de cărţi agricole, legate de p ro filu l
duros pentru cuvintele frumoase, cleară in cele trei medii esle un re­ nului Republicii Socialiste Federati­ său. le-a obţinut în dezvoltarea eco­ R.P. Romine şi ale R.SF. Iugoslavia. m ite pe brigăzi, se pot in tlln i nume
zultat concret al luptei pentru a fir­ nomică şi. mai ales, în in d u stria li­ cercurilor. Cu 10— 15 zile inainle de
prieteneşti, pe care le-ati adresat ve Iugoslavia, al C om itetului Central M em brii delegaţiei semnează apoi iu ca ale tovarăşilor V aier Purceloni,
marea p rin cip iilo r coexistentei paş­ zarea tării. începerea noului an de învălăm înt
poporului nostru, delegaţiei noastre al U niunii C om uniştilor şi in numele cartea memorială care se află în in ­ Ion Pavelonii, Sigismund Farcaş şi a
nice in viala internaţională. Ţara Ne bucurăm, dragă tovarăşe Dej.
şi mie personal. meu personal, pot să salut in m ij­ cinta m onum entului. agrozoolehnic, s-au făcut prezentări altor colectivişti care, pe baza reco­
noastră se numără printre prim ii locul nostru pe tovarăşul Gheorghe că. împreună cu distinşii membri ai
Mulţum esc, de asemenea, din toa­ Coloana de maşini se îndreaplă apoi de cărţi şi s-a organizat un ju rna l
tă inima populaţiei Belgradului pen­ semnatari ai acestui tratat, pe care Gheorghiu-Dej. preşedintele C onsili­ delegaţiei dumneavoastră, v c li v i­ m andărilor bibliotecarului, au îm pru­
şi-au pus semnătura peste 100 de ului de Stal al R epublicii Populare zita din nou unele regiuni ale tării spre M onum entul E libe ra torilor Bel­ vo rb it pe Ierna metodelor de creşte­
tru prim irea atît de cordială şi sen­ gradului — 19-14, Cinstind memoria ce­ mutat cărţi de la bibliotecă In care
tim entele de sinceră prietenie pe state — m ărturie a ecoului puter­ Romine, prim -secreîar al C om itetului noaslre şi că veţi putea cunoaşte re a producţiei agricole. slnt tratate problem a p rivin d zooteh­
care le-a manifestat la adresa noas­ nic pe care l-a stârnit in întreaga Central al P artidului M uncitoresc viata şi munca popoarelor noastre lor căzuţi în eroicele lupte din toam­ De asemenea, pe baza unor planuri
lume. Romtn. şi pe cedalli membri ai de­ şi rezultatele construcţiei socialiste nia, pom icultura, legum icultura.
tră. na anului 1944 penlru eliberarea ca­
Ne este cunoscut că guvernul Re­ legaţiei romîne de stat şi să le urez în ţara noaslră. Noi, de asemenea,
V izita pe care delegaţia de stat ne m indrim cu rezultatele obţinute pitalei Iugoslaviei de sub ju gu l fas­
a R epublicii Populare Romine o face pu blicii Socialiste Federative Iugos­ cel mai cordial bun sosit. In acelaşi in dezvoltarea noastră economică cist, M onum entul evocă in baso­
In Republica Socialistă Federativă lavia acordă, ca şi noi, preţuirea timp, doresc să-mi exprim convinge­ relieful din piatra albă momente
cuvenită T ratatului, ca un pas În ­ şi socială. In ciuda d ife rite lo r greu -
Iugoslavia va aduce, fără îndoială, rea că cei mai îna lţi reprezentanţi tă(i pe care le-am tnlîm pinat, am din acele zile de neuitat. Pe zidul de
o contribuţie dc seamă la dezvol­ semnat pe calea destinderii interna­ ai Republicii Populare Romine vor reuşit să îm bunătăţim sim ţitor con­ granit o inscripţie aminteşte că in
tarea colaborării dintre ţările noas­ ţionale. care deschide perspective fa­ li in lîm p in a ti pretutindeni cu cor­ d iţiile de viată ale oam enilor mun­ lupla penlru elibnan.-a oraşului şi-au
tre socialiste, vecine şi prietene. vorabile pentru a se înainta mai dialitate şi căldură de poporul nos­ cii de Ia noi. Ne aflăm intr-un proces dat viaţa 2.953 lu ptători ai A rm atei
C onvo rbirile şi schim burile de pă­ departe In această direcţie- tru, oare nutreşte sentimente de intens de dezvoltare a re la ţiilo r so­ Populare de Eliberare N aţională a
reri pe care ea le va p rile ju i ne vor O im portantă contribuţie la imbu- prietenie faţă de poporul romîn cialiste in care. datorită autocondu- Iugoslaviei şi 913 ostaşi ai Arm atei
perm ite să examinăm stadiul In care nătătirea clim atului internaţional in vecin. cerii m uncitoreşti şi sociale, se ma­ Sovietice.
se află re la ţiile dintre Iugoslavia această parte a lum ii ar aduce trans­ Considerăm că această vizită esle nifestă tot mai m ult in iţia tiv a crea­ In acordurile im nului luptătorilor
si Romima, perspectivele de dez­ formarea Balcanilor Intr-o zonă a rezultatul logic al re la ţiilo r tot mai toare şi rolul activ al oam enilor că2 uli, delegaţia de stat a R.P. Ro­
voltare a acestora, cit şi unele pro­ păcii, colaborării şi bunei convie­ bune dintre cele două ţări ale noas­ muncii, ceea ce ne oferă o garan­ mine depune o coroană de flo ri pe
bleme ale v ie ţii internaţionale. ţuiri. tre. Pe lingă aceasta, pe noi ne lea­ ţie pentru şi mai m ari succese v i­
gă din trecut lupta comună pentru a cărei panglică se află inscripţia
N utrim convingerea că acesta con­ Ne exprimăm satisfacţia că pen­ itoare. „Slavă e ro ilo r eliberatori ai Belgra­
vo rb iri prieleneşli vor fi rodnice, tru soluţionarea acestei probleme ca libertate şi independentă, iar astăzi Indiferent de con diţiile specifice d u lu i". Se intonează im n urile de stat
utile şi se vor desfăşura într-un spi­ şi o ailor probleme actuale ale re­ telu rile comune in opera de constru­ şi de experienţa proprie, construi­
rit de înţelegere reciproca. la ţiilo r internaţionale, tarile noastre ire a socialism ului şi năzuinţele de rea socialism ului reprezintă telul co­ ale R.P. Romine şi RS.F. Iugoslavia,
socialiste, guvernele lor militează a menţine si consolida pacea In mun al popoarelor noaslre. Ţ inind iar garda m ilitară dc onoare salută pe
A 111 Republica Populară Romină,
c il si Republica Socialistă Federati­ împreună ca parte componentă şi lume. Identitatea te h u ilo r noastre seama de aceasta, considerăm că eroii căznii, prin salve de armă. Se
vă Iugoslavia, ca si celelalte tari activă a forţelor care acţionează pen­ comune constituie baza favorabilă pe asemenea in lil/iir i şi schim buri de păstrează un m inut de reculegere.
socialiste se călăuzesc In re la ţiile tru asigurarea păcii şi a progresu­ care se dezvolta re la ţiile dinlre cele păreri prieteneşti sin i foarte utile M em brii delegaţiei străbat apoi
lui social.
Internationale după princip iu l coexis­ două tăn socialiste ale noastre în şi necesare penlru realizarea acestor aleile c im itiru lu i. Se semnează apoi în
tentei paşnice intre toate statele, Stimate tovarăşe Tito, direcţia prieteniei sincere, a legă­ teluri comune. Cartea m em oriala a M onum entului.
lără deosebire de regim social. Efor­ tu rilo r de bună vecinătate şi cola­ Cele două ţări ale noastre, devo­
Stim aţi tovarăşi. borării reciproc avantajoase. Aceas­ tate cauzei păcii şi coexistentei paş­ V izite le pe colina Avala şi la Mo-
tu rile ţă rilo r socialiste, ale altor ţări
ta şi-o găsit expresia în eforturile num enlul Eroului Necunoscut la mo­
Iubitoare de pace, ale tuturor forţe­ R elaţiile de colaborare dintre ţă­ nice. au vădit o mare apropiere şi
lor păcii şi progresului, pentru sta­ rile noastre au cunoscut in u ltim ii comune pentru o mai bună cunoaş­ id cn tila le a p o ziţiilo r lor in cele mai numentul e libe ratorilor Belgradului au
tere reciprocă şi pentru o lot mai
-xni o dezvoltare incontestabilă. A im portante probleme internaţionale. constituit momente emoţionante de
bilirea unui clim at de destindere, de largă înţelegere reciprocă. In prezent, cînd in lume s-au întă­ omagiu adus lu p tă to rilo r căzuţi în
Kporit şi e In continuă creştere vo­
înţelegere şi colaborare se bucură Pe lingă colaborarea tot mai ex­ rit considerabil forţele păcii şi cînd lupta pentru eliberarea Iugoslaviei de
de sim patia şi sp rijin u l tot mai ac­ lumul schim burilor economice. Exis­ tinsă şi moi m ultilaterală in dome­ se produce In tot mai mare măsură sub ju gu l fascist.
tiv al celor mai largi cercuri ale tă, fără îndoială, largi perspective niul economic, ştiin ţific, cultural şi polarizarea între forţele care slnt
opiniei publice mondiale, al tuturor de dezvoltare In continuare a aces­ pentru înţelegere paşnică şi cele Prima zi a vizite i delegaţiei de stat
tor relalii, corespunzător cu posibi­ sportiv, aş dori, in mod deosebit,
popoarelor lum ii. care sînt pentru continuarea şi al(- a R.P. Romine a p rile ju it manifesta­
lită ţile de care dispun ţările noas­ să subliniez marea im portanţă a
In tim purile noastre, clnd există tre. acordului p rivind construirea în co­ tarea războiului rece, Iugoslavia şi rea prieteniei dintre cele două po­
armele termonucleare, cu o colosa­ mun a sistem ului hidroenergetic şi Romînia sprijină activ acliunile pen- poare legate p rn te lu rile comune ale
lă forţă de distrugere, salvgardarea Un lucru deosebit de im portant pe de navigaţie — P orlile de Fier Rea­ păcii şi socialism ului.
păcii constituie cea mai arzătoare care aş dori să-I subliniez in aceas­ ( C o n t i n u a r c in p a g .4- a)
tă ordine de idei este acordul p ri­ lizarea acestui mare obiectiv pe
problemă ce se pune In faţa uma­ Dunăre va reprezenta un pas în ­
n ită ţii. Singura cale eficientă pentru vind construirea in comun a com­ semnat înainte in consolidarea
excluderea definitivă a războaielor plexului hidroenergetic de Ia Por- economică pe mai departe a ţă ri­ Au început convorbirile între delegaţiile
din viata societăţii este dezarmarea de Fier. Se înfăptuiesc aslfel
generală si loială. S p rijin u l de oare hotărîrile pe care le-am semnat în lor noastre, o punte a prieteniei şi R. §. F. Iugoslavia
195(1 la Bucureşti şi Brioni. Nu esle un exemplu de colaborare in tre ţă­ tP. Romine şi
s-a bucurat programul de dezarma­ rile şi popoarele noastre socialiste.
re generală şi loială prezentat de necesar să insist aici asupra m arii In acelaşi timp, prin so lu ţiile sale BELGRAD 22 (Agerpres). Din partea iugoslavă au participat
guvernul U niunii Sovietice la O N U., insem nătăli economice pe care o are privind navigaţia, acest obiectiv im ­ V in e ri dupâ-amiază au început la Edvard Kardeli, preşedintele Scupş-
(aptul că necesitatea dezarm ării ge­ aceasta construcţie pentru Iugosla­ Belgrad convorbirile între delegaţia linei Federative, Petar Stam bolici.
nerale şi totale a (ost unanim re­ via şi RoTnînia, precum şi pentru portant va oferi p o sib ilită ţi noi şi U. P. Romine, condusă de tovarăşul preşedintele Vecei ExeouLive Fede­
cunoscută de statele membre ale O r­ îm bunătăţirea navigaţiei pe Dunăre mult mai favorabile pentru exploa­ Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedin­ rative, Bogdan Ţrnobraia, secretarul
ganizaţiei N aţiunilor Unite demons­ SIntem convinşi că această lu cra­ tarea acestei mari şi im portante căi general al preşedintelui republicii,
de navigaţie internaţională şi va tele C o nsiliului de Stat al R P. Ro­
trează ce in rju rire puternică exercită re de mari proporţii, ce va fi In- mine, prim -secretar al C C al P.M R., şi Arso M ila to vici, ambasadorul
in zilele noastre ideea dezarmării. (ăpluită in colaborare de către pro- aduce foloase directe tuturo r ţă ri­ şl delegaţia R.S.F. Iugoslavia, condu­ R.SF. Iugoslavia la Bucureşti.
A lă tu ri de celelalte state socia­ lor cointeresate.
ieotanlii, constructorii şi specialiştii să de tovarăşul losip Broz Tito, pre­ C onvorbirea s-a desfăşurat tntr-o
liste. Republica Populară Romînă Dragi prieteni, şedintele RS.F Iugoslavia, secretar atmosferă de Înţelegere şi cordia­
sprijină activ orice pas. orice mă­ rom ini şi iugoslavi, va acţiona ca
general al U.C.I. litate.
sură care poale contribui la rea li­ un factor de seamă al inte nsificării Cred că îm părtăşiţi părerea noas­ Din partea rom ină au participat ★
zarea acestui obiectiv măreţ, la des­ colaborării dintre ţările noastre. tră că există condiţii favorabile Ion Gheorghe M aurer, preşedintele
tinderea in relaţiile intre state, la penlru colaborarea economică şi in C onsiliului de M in iştri, Emil Bodnă­ BELGRAD 22 (Agerpres).
rezolvarea j>e calea tratative lor a Si în dom eniul legăturilor dintre alte domenii, şi că, pnn eforturi co­ raş, vicepreşedinle al C onsiliului de Tovarăşul Gheorghe G heorghiu-
tuturor problem elor internaţionale organizaţiile obşteşti, al schim buri­ mune, vo'm găsi forme noi de cola­ M iniştri, A lexandru Bîrlădeanu, v i­ Dej şi ceilalţi m em bri ai delegaţiei
litigioase. lor culturale şi ştiin ţifice au fost borare, fapt care va dezvolta şi mai
cepreşedinte al C onsiliului de M i­ R. P. Romine au făcut vineri după- Strungarul Nicolae Ciurdărescu, din secţia in a lrită rie a fab ricii chi­
Desigur, pentru aceasta se cer obiinute rezultate pozitive Dezvol­ m ult re la ţiile noastre de bună ve­ niştri, Corneliu Mănescu, m in istrul amiază o vizită preşedintelui losip mice din Orăştie, fşl depăşeşte lu n a r norma cu 15-18 la sută. Piesele
eforturi unite si perseverente ale fo r­ tarea In continuare a acestor legă- cinătate. Succesele ţă rilo r noastre afacerilor externe şi A urel M ălnă- Broz T ilo şi soţiei sale. executate de el întrunesc toate c o n d iţiile de calitate.
ţelor păcii, vigilenţă fată de acţiunile In dezvoltarea economică oferă pen­ şan, ambasadorul R. P, Romine la V izita a decurs Intr-o atmosferă IN FO TO G R AFIE: Strungarul Nicolae Ciurdărescu ve rillcîn d d i­
cercurilor Imperialiste agresive, ad- (Conl/nuare In pag .4-a) tru aceasta po sib ilită ţi favorabile. Belgrad. prietenească. m ensiunile unei piese. Foto : V, O N O IU