Page 79 - 1963-11
P. 79
Nr. 2770
Drumul soclalîsmuluî
Pag. 2
MANDATAR C.
Din activitatea organizaţiilor U. T. M. EVIDENŢIAT
Pentru a veni In s p rijin u l siderur-
Să ne pregătim temeinic Sub îndrumarea organizaţiei de dezbaterile conferinţei U .TM ., este g iştilo r hunedoreni în CS.H. au fosi
partid care s-a ocupat de educarea necesar să se acorde o îte ntie tot
pentru activitatea practică tine rilo r in s p iritu l unei atitu din i mn: mare m uncii de educare a lor. în fiin ţate şi funcţionează actualmente
noi fală de muncă, com itelui U T .M . Este necesar să creştem un tineret 20 ghişee C.E.C. La fiecare din aceste
Aproapa 250 din elevii S colii teh entuziast bine pregătit profesional, ghişee în tîln im oameni care pe lingă
s a în g rijit de prezentarea în fata
nice agricole de la Geoagiu sînt a irib u tiu n ile lor zilnice de serviciu mai
ele vilo r a unor conferinţe cu teme cu bogate cunoştinţe politice, cu ltu
membri ai organizaţiei U .TM . Z ile rale şi ideologice.
c a : „M unca — datorie de onoare", desfăşoară o muncă modestă, dar de
le trecute, p a rlicip in d cu lo iii la
„Im portanta le gă tu rii învă ţă m inte In aceasta direcţie organizaţia mare im portantă. Aceştia sint manda
adunarea generală de dare de sea
lor teoretice cu munca practică" U .T M . de la Preparatia Petrila a ta rii C.E.C.
mă şi alegerea noului comitet U.T.M.
„Practica in viata tehnicianului agro făcut unele lu cruri bune. S-a arătat Se apropie salariul sau avansul.
ei au analizat activitatea desfăşurată
nom" si altele. că 70 de tineri participă la concursul M andatarul loan Ciucă de la depoul
de Întreaga organizaţie pe linia în
Organizarea tim pului liber al ele „Iu b iţi cartea", că a lli 25 au bogate
suşirii de către fiecare elev a unor de locom otive al secţiei transporturi
vilo r a constituit o preocupare de biblioteci personale. Cu tin e rii s-au
temeinica cunoştinţe. Dezbaterile din combinat are g rijă să plece pe
seamă pentru com itetul U.T.M. pe organizat unele m anifestări spo rti
s-au axat tn mod deosebit po pre teren. El stă de vorbă cu fiecare om.
lingă expunerile do teme educati ve. cultural artistice şi educative
gătirea tin e rilo r elevi pentru acti- ve ce s-au lin u l, s-au organizat au cum slnt sportachiada tine relulu i la Pe un ii îi îndeamnă să sporească su
v iu te a practică pe c irc vor trebui d iţii colective la radio, recenzii la care an participai 120 tineri, excursii, ma econom iilor lunare pe carnetul
să o desfăşoare după terminarea
diferite cărli, vizite in în tre p rin dum inici cultural-sporlive, jo i de t i C.E.C., altora, care nu sînt încă depu
şcolii, ca viito a re cadre ale a g ri
deri şi unităţi agricole, acţiuni spor neret şi altele. Totuşi aceste rezul
c u ltu rii noastre socialiste. nători, le explică avantajele econo
tive şi diferite concursuri cu teme tate nu pot m ulţum i. Ele sint pe de
In acest scop, organizaţiile U T.M , din viata „V iito rilo r tehnicieni si parte de a li la n ive lu l p o sib ili m isirii banilor la C.E C,
au dat o mare atenlie în tă ririi dis ag ricu ltori \ tă ţilo r si cerinţelor. Au existat In M uncind In felul acesta, nu e de m i
ciplinei. Astfel. în mai m ulle adunări A o tivita le a desfăşurată de com ite activitatea com itetului U.T.M. multe rare că mandatarul loan Ciucă a ob
generale a fost anaMzată situaţia la tul U.T.M. pe scoală. de întreaga or deficiente. N efiind suficient în d ru ţinu t lună de lună cele mai bune re
Învăţătură si modul cum se com ganizaţie s-a reflectat in procesul mat si controlat, tnvătăm întul p o li zultate :n întrecere cu celelalte ghişee
portă tin e rii u tim iş ti si ceilalţi elevi de Învăţătură. In întărirea d iscip li tic s-a desfăşurat slab. Joile de ti
din scoală. Responsabilii de clase nei. Tot mai rare slnt cazurile cind nerel au fost organizate necorespun- C E C. din combinat. Num ai anul aces
au prezentat în adunări generale in elevii absentează de la ore sau vin 7ălor, rezumîhdu-se doar la dans, fă ta Iov. loan Ciucă a reuşit să spo
form ări asupra desfăşurării proce nepregătill. ră a avea un continui educativ. rească num ărul depunătorilor C.E.C.
sului de Invătăm int In fiecare clasă, Adunarea generală a recomandat Pentru îm bunătăţirea m uncii de cu încă 300, fală de perioada cores
evidenţiind elevii fruntaşi sau cri- noului com itet U T .M . care a fost v iilo r. In cadrul conferinţei U.T.M. punzătoare a anului trecut, siluîndu- In f o t o g r a f i e : S t r u n g a r u l
ticin d pe cei care manifestau aote ales. ca si pe v iito r să acorde aten s-au făcut propuneri valoroase care se astfel printre ghişeele CE C. cu P e t r e C h f o l a l i a e x p l i c ă u n u i
de indisciplină. ţie în tă riri; disciplinei, să desfăşoare aplicate In via lâ vor duce la în tă ri g r u p d e e l e v i d i n a n u l (II,
cel mai mare număr de depunători. care l-ac p r a c t i c ă In a t e l i e r u l
In vederea lupte: îm potriva m edio o continuă muncă de educare în rea m uncii dz educare comunistă m e c a n i c a l C. S. H u n e d o a r a , C u p a d e t o a m n ă l a fo tb a ll
crită ţii Intr-una din adunările ge vederea pregătirii fiecărui elev pen a tinerilor. VERO NICA POPA c u m t r e b u i e str u rijl f u n p i .
nerale s-a ho tâ rlt reorganizarea gru tru activitatea practică de v iilo r. Şei agenţie C.E.C. n l c n . Retezatul Haţeg — Jiul Petrila 3-2 (1-0)
pelor de învăţătură, In special In C. BĂD U ŢĂ Foto I V. O N O IU
clasele anului I si IIÎ de h o rticu l corespondent din C. S. Hunedoara
S1DONIA MURF.SAN Intîlnind joi pe teren propriu După pauză, oaspeţii intră ho-
tura sl ale anului II agricol unde s-a corespondenta echipa din categoria B Jiul Petri tărîţi să schimbe rezultatul orga-
constatat că elevii Învaţă moi slab. la în semifinala Cupei dc toam nizînd cîtcva acţiuni la poarta ad
Mâsur'.le au dus la o îm bunătăţire Munca educativă nă, formaţia haţesană Retezatul versă. In min. 57 Libardi ega
a Invălăm întului in clasele respec lează iar peste cîreva minute
să (ie îmbunătăţită nu s-a intimidat de valohrea ad
tive. Peronescu înscrie un nou gol. A-
versarului jucînd cu mult elan şi
O mare atenlie a acordai aduna- M em bri; organizaţiei U T.M . de reuşind să ciştige. poi, gazdele trec la atac şi în
ree generală de dare de seamă si la Preparatia cărbunelui din P etrii* Gazdele au o bună ocazie de a min. 73 Mateon egalează. Nu trec
alegeri felu lu i în care s-a ocunut au analizat de curind in cadrul con marca chiar la începutul meciu decît două minute şi Matache
organizaţia U.T.M. d i desfăşurarea ferinţei de dare de seamă şi alegeri , E x e m p l e l e ar p u i c a li c o n l i n u a l e S t r a d a M i n e i d i n T e l i u c a r a t ă lui dar Mateon a tras din apropie aflat în plină cursă spre poartă
orelor de practică In vederea rid i felul cum tin e rii de aici şi-au adus Sur prize"pe ecran şi in luna n o i e m b r i e . Ele a u c o n a s l l e l . d e o a r e c e n - a t e ş a n l u n l e re în braţele portarului. Scorul este trimit în careu şi arbitrul a-
cării la nivelul cerinţelor. A ic i au aportul la îndeplinirea sarcinilor de In u l t i m u l t i m p . s t i t u i t „ s u r p r i z e " n e d o r i t e p e n t r u o b i ş n u i t e d e s c u r g e r e c u m a u r e s este deschis de Mateon în min. 14 cordă lovitură de la 11 m. trans
fost evidenţiaţi tineri ca Vasile Su- plan. La îndemnul com uniştilor m u lţi h c i n e m a t o g r a f u l i u b i t o r i i d e (ilm. A r li î n s ă d c d o tul s t r ă z i l o r . cu un şut de la aproximativ 18 formată de Bărăscu. Astfel. în-
teu, A urelia Pascaru. Lucretia Po tineri au dat dovadă de entuziasm t u l e s c d i n L u n c o - rit c a L C . R S . H u n e d o a r a — D e v a E n e p l ă c u l s ă d a i p e s t e o a s t f e l metri tras cu efect în colţul drept tîlnirea ia sfirşit cu rezultatul de
gan şi m ulţi a lţii oare în tim pul ore- în muncă. Ei şi-au adus astfel con iu l d e J o s s in t sd cerceteze ca2u/ r e l a t a t şi s ă ia d e s t r a d ă in T e l i u c m a i u l e s c ă al porţii. Deşi atit gazdele cît şi 3—2 în favoarea gazdelor.
lor de practică lucrează cu toată tribuţia la depăşirea sarcinilor de r e l u a t e f i l m e c a r e m ă s u n / e c o r e s p u n z ă t o a r e p e n t r u î n aici. in u l t i m i i a n i, u u l o s t o b [ i - A arbitrat bine loan Ciora din
răspunderea. plan pe cele 10 lu n i din anul curent a u m a l f o s t v i l ă t u r a r e a p e v i i t o r a unor a s l l e l de n u l e f r u m o a s e s u c c e s e p e li n ia î n oaspeţii mai au cîteva ocazii de a Haţeg.
cu 43 484 tone cărbune spălat, 8.400 f r u m u s e ţ ă r i i l o c a l i t ă ţ i i , p e li n ia înscrie, scorul nu se mai modifi
T in e rii Vasile Lai, loan Maia, z i o n a t e ai c i. D c „surprize". N1CU SBUCHEA
Ton Biclispn si a lţii care se sus- tone brichete cit sl la obţinerea unor m u l l e o r i s e in - FLORIN BENEA d e z v o l t ă r i i e i c o n t i n u e . C o m i t e t u l că în prima repriză. corespondent
economi; la preţul de cost de peste e x e c u t i v o l s f a t u l u i p o p u l a r c o
trăgeau de la orele de practică su i l l m p f â cd a n u m i membru in com itetul comunal
nu manifestau interes, au fost aiu- 1.500.000 lei. te f i l m e v i n c h i a r U T.M . — Luncoîul de Jos m u n a l v a t r e b u i sd sc î n g r i j e a s c ă fi îi m e c î e m i c a l
tati de tovarăşii lor, atlt în adu Penttu ca această contribuţie a p e n t r u a t r e i a c it m a i c u r i n d d e c u r ă ţ a r e a s t r ă z i i
nările generala cit şi la postul tin e rilo r să fie din ce In ce mai s a u a p a t r a o a r ă la a c e s t c i n e m a a m i n t i t e , d c e f e c t u a r e a ş a l u r i l o r A.S. Cugir-Siderurgistul Hunedoara 5-0 (4-0)
U T.M . de control. rodnică, aşa cum s-a desprins şi din t o g r a f A p o i . s e m a i I n t h n p l ă c ă O stradă... n e c e s a r e .
greu accesibilă M e la lu rg işlii clin C ugir sc pregă nedoara. Gazdele au învins cu sco
l l l m e l c p r e z e n t a t e , în j u r u l c ă r o r a L IV IU OPRISANU
se l a c e o v i e p o p u l a r i z a r e , s i n t pentru pietoni miner tesc serios în vederea m eciului do rul dc 5-0 prin punctele marcate dc
Iarna ne va găsi bine pregătiţi î n l o c u i t e In u l t i m u l m o m e n t cu a l Lucru de mintuială dum inică cu M inerul Baia Marc. lide Popovici, Suiau (2), Crăciuneac şî
te le . inUrz.ic f a lă d e p l a n i h o a r e s a u D a c ă v r e i sd rul seriei a doua. In acest scop jo i au Niţu.
Invăţînd din experienţa anului mentarea exploatării cu energie nu sosesc deloc, l a l ă şi c i l e v a E. M. susţinui o in tiln ire amicală cu form a M IM A I V ÎLC E A N U
la
trecut, colectivul de muncă al electrică ne trei linii. Pentru asi e x e m p l e : P e n t r u z i l e l e d e 7-9 oc 1 1 a j u n g i p r i n s t r a P e n t r u a - ş i z u ţia dc categoria C S iderurgislul H u corespondent
T e l i u c
F,. M. Lonea s-a pregătit intens gurarea unui bun aerai, la cota tombrie a c . a l o s t p r o g r a m a t U l g r ă v i l a / a d a c a s e i ,
pentru iarnă. Din măsurile pre 840 a fost pusă în funcţiune o sta m u l „ P i s i c a îşi s c o a t e g h e a r e l e d a M i n e i t r e b u i e __ ^ ^ l o c a t a r u l i m o b i l u
s ă ie i m ă s u r i - d e
Uy Q
văzute în planul mepătirilor pen- fie de ventilatoare. Apoi, în ve d a r a c e s t a , a s o s i t in c o m u n ă a b i a J CU 1.1. j M nlţl lui c u nr. 10 d i n
J
tn.i iarnă, majoritatea au fost tra derea îmbunătăţirii transportu h 22 o c t o m b r i e a.c. In z i l e l e d e U - ' p r e c a u ţ i e : l i e s ă s t r a d a A v r a m f a n - W I0> A —
duse în viată. In ultima perioadă lui ne mină. s-au înlocuit 2 km. s l r ă b a l i d r u m u l — /% UF
de timp s-a terminat întronarea de şină şi s-au renarat 20 maca- 13 o c t o m b r i e a.c. a l o s l p r o g r a m a t ^ 1 c u o m a ş i n ă , fie c u , o r a ş u l B ra d , zioal dedicat fruntaşilor de pe
conductelor de aer comprimat, ze. La casa puţurilor au fost re li im tt l „ F o c u r i in m u n / i " , d a r n u a • f c s ă - f i I a c i t o s l d c / /V Y ^ s - a a d r e s a t C o o S ir ie n i a ogoare,- 17,00 Din viata şalelor
I I
s-a montat un compresor care va vizuite şi reparate toate sobele. | r u la i n ic i p i n ă in p r e z e n t . In I o- 11 /V p e r a t i v e i m e ş t e ş u p a trie i; 18.05 Solişti de muzică
deservi sectorul de investiţii, s-a I cu/ lui a l o s t I n s ă p r e z e n t a t lil- J o - c i z m e d c cauciuc ^ _________ g ă r e ş t i „ M o l u l " 24 NOIEMBRIE 1063 populară; 19,00 „M elodii... m elo
pus în funcţiune un nou tablou S. N AC Y | mu/ „ P o v e s t e a c ă l u ţ u l u i cocoşa/", r sau d e p i c i o r o a n d i n i o c a / i l a t e . $i, D E V A ; V a l s u l n e m u r i t o r — c i d ii. " — emisiune de muzică u-
dc distribuţie care asigură ali corespondent c a r e ... m a l r u l a s e d e d o u ă o r i în ' - ge . A c e a s t a , d c -
I n t r - o z i d e m a i n e m a t o g r a f u l „ P a t r i a " ; P o v e s t e a şoară rom înească; 19,35 Program
l o c a l i t a t e . I n lr e 2 J - 2 3 o c t o m b r i e a c . o a r e c e p e s t r a d a z u g r a v i c o n d u s ă d e Gh e o r g h e C i o p a n t o l i o t u l u i d e a u r — c i n e m a de rom anţe; 20.00 Teatru la m i
t r e b u i a sd r u l e z e f i l m u l „ D r u m a m i n l i t ă n o r o i u l c a ş a d e m a r e In c a n s-a a p u c a t d c l u c r u p e c a r e t o g r a f u l „ A r i a " ; S t M E R I A : Ce- crofon ; 21.16 Pagini alese din mu.
Un nou tip de mobilă b u n , a u l o b u s u l e I”, d a r a c e s t a n u c it a a c o p e r i i a t i t p a r l c u c a r o s a in s c u r t t i m p l-a t e r m i n a t . A c u m r e o m u ş h i — c i n e m o l o g r a l u l „M im * 7.ica de operă; 21,45 M uzică uşoa
s-a p r i m i i d c c î l in 4 noiem brie a c.; b i l ă ci t ş i t r o t u a r e l e D in c a u z a l a f a d a c a s e i a r ă t a î n t r - a d e v ă r fru c il o r u l " ; P E T R O Ş A N I : B a b e t l e ră interpretată de Edilh Piaff ;
Tn magazinele de specialitate Cheresteaua împreună cu plăci In l o c u l lui a f o s t p r o i e c t a t f i l m u l n o r o i u l u i şi l a / a d e l e c a s e l o r a u mos. S - a b u c u r a t l o c a t a r u l . p l e a c ă la r ă z b o i — c i n e m u l o g r a - 22,25 M uzică de dans.
G a n g s t e r i şi
lul ,,R e p u b l i c a " ■,
fi
clin fără a apărut un nou tip dc le aglomerate din lemn. furnirul, „ F l o a r e a d e p i a t r ă " c a r e . d e a s e — A m p l ă t i t e u 1 7 0 0 d e lei p e n l a n t r o p i — c i n e m o l o g r a l u l „7 N o P r o g r a m u l I I ; 7,00 „D rag mi e>
mobilă—camera combinată Ilva, placajul şi alte materiale sînt in c ă p ă t a i u n a s p e c t u r i i : s i n t s t r o tru a s t a , ş i- a z i s cl, d a r la c e . i e m b r i e " ; A L B A IU LI A : C a m al cînlecul şi jo cu l" — program de
purtînd marca fabricii „Jprofil- troduse în scoliile de fabricaţie m e n e a , m a l r u l a s e in l o c a l i t a t e d e p i t e p i n ă s u b g e a m u r i dc m a ş i n i B u c u r i a o m u l u i , d i n p ă c a t e , a l o s t K V I I I - l e a — cinem o/ogra/u/ ,.Vîc- muzică populară; 7,35 M uzică dis
Dej'\ cea dea 11-a unitate de a- cu ajutorul electrostivuiloarelor. t r e i ori. le c e t r e c p e aici. d e s c u r t ă d u r a t ă . L u c r u l tă c u i d e /o r i;i" ; 49 d e z i l e in Pă c ii ic — tra c tiv ă ; 9 00 Orchestra de estra
cest gen construită şi dată în Operaţiunea de şlefuire şi lustrui z u g r a v i s - a d o v e d i t a li d e m i n t i i - c i n e m u l o g t a f u l „23 A u g u s t " ; dă ,* 9,30 Muzică din opere ceru
iu l ie a.c., in urma
funcţiune în anii şesenalului. re a pieselor se face cu ajutorul î iuln, t ii m i c ă în a Zăl ud ei ş i- o S E B E S • C o d u l — c i n e m a t o q r a l u l tă de ascultători; 10,00 M elodii
p a r t e
p lo i,
o
I u n e i
Noua întreprindere de indus unor maşini speciale care asigu I r e l u a t v e c h e a în f ă ţ i ş a r e .. . L o c a i a - „ P r o g r e s u l " ; P e t e l e — c i n e m a t o populare; 10,38 Din creaţia de mu
g r a f u l „ S e b e ş u l " ; O R Â Ş T I E .- M a
trializare a lemnului, cu o capaci ră o productivitate a muncii de Âgf©meraf pss'îe plan rul in c a u z ă a l a c u l d o u ă c e r e r i r e le d r u m — c i n e m u l o q r a t u l „ P a zicii uşoară a com pozitorilor noş
tate anuală de producţie de două ori mai mare fată de fabri c ă t r e c o o p e r a t i v ă , î n r e g i s t r a t e s u b tria" ; P i n ă m i in e — c i n c m a f o q r a - tri. 13,15 N oi înregistrări de mu
15.000 garnituri de camere com cile dc mobilă mai vechi. Lustrui In cadrul secţiei aglom cralor II dc C o di loan, şefii dc echipă N islor n u m e r e l e 3.7 43 şi 4.890, p c n l r u a iul „ F l a c ă r a " ; l i A Ţ E G : O m o ş t e n i zică populară realizate In stu
binate, este realizată de Institu rea mobilei se execută cu lacuri la C.S. Hunedoara se desfăşoară o loan. Dascâlu Constantin, Apătăchl- Ii c e r c e t a i c a z u l şi r e z u g r ă v i l ă re c u b u c l u c — c i n e m o l o g r a l u l diou rile noastre ,* 13,45 M uzică
tul de studii $i proiectări fores poliesierice care oferă pieselor întrecere susţinută pentru înd eplini oaic Clu'orghc, electricianul Macavei p a r t e a c u p r i c i n a d i n la /a d O , d a r „ P o p u l a r " ; B R A D : P l a j a — c i n c - uşoară interpretată de F lorin Do
N - a p r i m i t n i c i u n Ici d e
d e g e a b a
tiere şi dc Trustul 5 construcţii rezistenţă, netezime şi un luciu rea angajam entelor luate în cadrul loan şi mecanicul Radu Ştefan. r ă s p u n s . S - a i n t e r e s a i p e r s o n a l şi m a i o q r a t a l „ S t e a u a roşie"-, L O N E A : ria n ; 14,15 La m icro fo n; Satira şi
din Braşov. O mare parte clin uti consfătuirii de producţie de (a înce Acum întrecerea continuă cu şi a a l ' a l că... v o p s e a u a n - a l o s t b u n ă . S a l u t v i a f ă I — c i n e m o l o g r a l u l u m o ru l; 15,00 M uzică uşoară ce
laje, printre care prese hidraulice, transparent ce scoale în evidentă putul acestei luni. Datorită muncii mai m ullă însufleţire. C olectivul b ri C - a m a s l a - i to t u l . Aldsurî n-au lo s t „ M i n e r u l " ; T E I U S : C e r u l n - cu e rută de a s c u ltă to ri; 16,08 Clntece
fierăstraie circulare pentru croit, structura şi culoarea furnirului. însufleţite depuse de întregul colec găzii nr. 1 este hotărît să muncească lu a t e . L u c r u l d c m i n t u i a l ă lăc iit g r a t i i — c i n e m o l o g r a l u l „ V i c t o populara; 17.25 Din fo lclo ru l po
maşini de lustruit şi altele sînt Pentru a putea controla calita tiv al brigăzii nr. 1. s-a reuşit ca in vi mai bine şi să-şl menţină titlu l de d e z u g r a v i i a m i n l i l i . c a ş i n e p ă ria" ; 7 . L A T N A : I n e l e l e g l o r i e i poarelor,* 19,00 M uzică populară;
produse dc uzine constructoare tea materiei prime şi a produse prima jumătate a acestei iu ni să se 'vid e n ţia lă în întrecerea socialistă. s a r e a c o n d u c e r i i c o o p e r a t i v e i „ M o — c i n e m o l o g r a l u l „ M u n c i t o r u l " ; 20,20 Muzică de dans,
de maşini din ţara noastră. Aces lor, fabrica dispune dc un labo producă peste plan mai mult de 2.000 VASILE CODREANU lul" s e p o l v e d e a şi i n p r e z e n t p e I L I A : D r u m u l s p r e c h e i — c i n e - R a d i o j u r n a l e şi b u l e (in c d e şltri:
te utilaje asigură mecanizarea şi rator bine utilat cu aparate co ■one dc ag/Oâ/ciat de bună calitate. dozator şef l a l u d a c a s e i c u pr ic in a .. . m u t o q r a l u l „ L u m i n a " ; A P O L D U L 7.00; 13,00; 19.30; 22,00, 23,52
semiautomatizarea principalelor respunzătoare de înaltă tehnici- Un «aport î*.semnat tn aceaslă rea (Din poslul de corespondenţi D E S U S : l . u p c n i 2 9 — c i n e m a - [program ul I); 7 50; 14,00; 20,00;
faze de lucru şi totodată un flux lizare $l-a adus îng. Constanlinescu volun ta ri de la secţia aglontc- OCTA VI A N PA SCU I n g r a t u l „2 3 A u g u s t " ; C Ă L A N : 23,00; 0,52 (program ul 11).
tehnologic continuu. tale. (Agerpres) Constantin. 'Cl de schimb, m aistrul ralor II din C.S.M.). funcţionar D ă - i î n a i n t e Iară g r i j ă — c i n e m a
t o g r a f u l „ L C . S . H .",
3a ® - I? -rs-T-» a I
(Buletin
Cum instruim şi educăm tineretul şcolar si se combat abaterile de la disci ore s-o putut observa cit de bine fQ atlid- m d e â t 'â lo fiie
plina şcolară. C a lităţile m uncii edu sint conturate temele lecliei de di- 24 NOIEMBRIE 1963 PENTRU 24 DP ORE
Preocuparea directorului de şcoală cative desfăşurate, s-au evidenţiat riqentie, cil da bine sint adaptate corale; 8,06 M uzică populară; Vrem e schimbătoare cu cerul
I :
7,10 Prelucrări
P r o g r a m u l
In munca de (olos obştesc cînd din
situaţiei clasei, şi -mai ales c il de
in iţia tiv ă proprie elevii au organi
actualizate.
Interesantă
zat Întreceri in lre clase, o b lin in d re bine sînt de organizare a fost şi 8,30 Teatru la m icrofon pentru mai m ult noros cind vor cădea
pre cip itaţii locale sub form ă de
prin felul
pentru îmbunătăţirea muncii educative zultate dintre cele mai bune. S-a ora educativă linulă de profesorul co p ii; 9.30 M elodii de estradă; ploaie, iar In regiunea de munte
mai subliniat apoi ca un lucru deo
sub formă de ninsoare. V in t po
11.00 Clntece de dragosle din ope
M oisin loanichie care a vorb it ele
sebit de im portant, că rezultatele re le ; 11,30 Vorbeşte M o sco va !; triv it cu intensificări din vest.
obţinute au fost posibile datorită fap vilo r despre viata fericită a cop iilor Tem peratura variabilă. Ziua va fi
In anul acesta, spre deosebire de lite. a urmat şedinţa colectivă de fel, acesta a afălat cum învăţătorii, tului că. sub conducerea organiza din tara noastră. Din desfăşurarea 12.00 Noi înregistrări ale orches cuprinsă Intre 3 şi 6 grade, îsr
anii precedenţi, o formă nouă în lucru unde s-nu analizat cele mai tncă înainte de începerea anului de ţiei dc partid- organizaţiile dc tine lecliei. directorii de şcoli au desprins trei de muzică populară a F ib r- noaptea Intre 0 şi — 4 grade. D i
munca dire cto rilo r de şcoli o con im portante probleme ale m uncii edu tnvălăm înl. caută să-şi cunoască ret au fost prezente In toate acţiu lucruri im portante privind plan ifica m onicit de stat din Sibiu, d irijo r mineaţa brumă şi ceată.
stituie cercul pedagogic organizat c i cative constatate In cadrul grupelor. elevii, să stabilească p ro filu l psi- nile şcolii. rea. organizarea şi desfăşurarea orei N icolae Irim e scu ; 12,20 Interpreţi PENTRU URMĂTOARELE
care vor fi aplicate la
educative,
aceştia. De curind, In raionul Orăş- înainte de a se prezenta concluziile ho-fiziologic al fiecăruia in par După ce au fost prezentate in fo r şcolile pe care le conduc. de muzică uşoară; 14 00 Muzică 3 ZILE
lie, a avut loc prima şedinţă a cer fiecărei grupe, cei trei directori ai te, folosind In acest sens a ju m ările directorilor de şcoli, ju (ost Şi colectivul care a asistat la lec cerută de a s c u ltă to ri; 15,50 M u Vrem e nestabilă cu temperatura
cului pedagogic cu d ire cto rii dc Şcolii medii „A u re l V loiou" au pre torul părinţilor. Acest sisiem de lu expuse concluziile celor trei colecti ţii a prezentai unele constatări p ri zică uşoară; 16.42 Progrsm mu- In scădere.
şcoli. In cadrul aceslela s-a dezbă zentat cile o informare, In funcţie cru îi ajută In munca lor in dicln- ve care au generalizat cele mai sem vind felul cum se evidenţiază latura
tut, pe baza unor acţiuni cu caracter dc sarcinile ce le sin i repartizate, du-le ce anume metode trebuie să n ifica tive aspecte pentru munca d i educativă a lecliei.
practic şl a p llo a liv organizate la p rivitoa re la modul cum se ocupă aplice în activitatea didactică. În v ă rectorilor de şcoli. Astfel, tov, V ic
Şcoala medie .Aurel V la lcu ", te conducerea şcolii de munca inslruc- ţă to rii claselor I se Interesează de tor Cocean a prezentat cileva pro După constatările prezentate -au u r
ma : „Preocuparea directorului de tiv-educativă. Astfel, iov. Cazan Ro ta eduoatori, despre elevii cu care bleme p rivind planificarea şi orga mat discuţii. Acestea au subliniat
sistemul de lucru în cadrul cercu
şcoală pentru Îm bunătăţirea m uncii man a prezentat Informarea privind vor lucra, cerlndu-le chiar unele con nizarea muncii inslrucliv-educalive, lui pedagogic, apreciindu-l ca fruc
subliniind in acest sens preocuparea
educative". Ga dezbaterea acestor munca educativă la clasele M V ; statări privind individualitatea co atentă a conducerii Şcolii medii din tuos pentru activitatea muncii de în
problem e să fie cit mai u tilă si să tov. Călugării Scmproniu inform area p iilo r din in vătăm lnlu l preşcolar. O răşlie. A ici, spunea vo rb ito drumare şl control a directorului in
constituie un larg schimb de expe p rivin d felul cum se ocupă de m un Tovarăşul Călugăru Semproniu a rul, mai trebuie Insă com ple scoală, mai ales că s-au văzut
rienţă Intre participanţi, colectivul ca educativă la clasele V -V II. de arătat apoi că profesorii de la Şcoa tate planurile generale de muncă
mediei de fnvătăm lnt a organizat care răspunde,- Iar tov. loan Socol, la medie „A u re l V loicu" sint tot cu unele acţiuni care se fac In şcoa practic metodele d i rezolvare a unor
desfăşurarea şedinţei e'm inlile tn cele directorul şcolii, inform area referi mai m ult preocupat! la lecţie dc lă. şi oare nu sint evidenţiate în do probleme ale muncii educative, atit
mai m ici amănunte. Astfel, directorii toare la conducerea şi îndrumarea scoaterea in evidentă a elem entu cumentele şcolii, aşa cum este „c a de necesare In activitatea d ire cto ri FOLOSIŢI CU ÎNCREDE
de şcoli ou fost îm părţiţi în trei a c tiv ită ţii întreg ii şcoli sub aspectul lui educativ. Profesorii de matema reul săptăm lnal" şi „gra ficele " cu lor.
m uncii educative. ajutoru l cărora se urmăreşte zilnic RE PRODUSELE PERLAN
grupe, fiecare fiind condusă de către tică, spre exemplu, alcătuiesc pro situaţia frecventei, disciplinei şi în
Toate inform ările au reliefat Pentru v iito r şi la celelalte tenie
un inspector al secţiei do învăţă- bleme cu d a ţi luate din sectorul so văţă tu rii. Aceasta este necesar in PENTRU SPĂLATUL ŢESĂ
Iii cuprinsul lor că un lucru esen pe care le avem planificate, vom or
m int. Grupelor le-au fost stabilite cialist, renlizînd astfel legătură mai mod special penlru d irectorii
ţial In munca d ire cto rilo r este con TURILOR DE LINA. BUM
sarcini bine precizate privind studiul strlnsă in lre teorie si practică. de şcoli care au datoria să urm ă ganiza In aşa fel activitatea In cer
tro lu l şi îndrumarea zi de zi d a :ti-
p? care-1 vo r efectua. Aşa spre exem V orbind despre necesitatea orga rească orice in iţia tivă , orice acţiune cul pedagogic cu dire cto rii Incit ea
v ilă tii întreg ii scoli. Numai lu lr-u n nizării colectivului de elevi, a fo r ce ia naştere şi se praclică In şcoa BAC ŞI MATASE. SE GĂ
plu, grupa condusă dc Iov. loan Re- asemenea caz reuşeşti să o b lii rezul m ării acestuia In sp iritu l unei opinii lă cu bune rezultate, să urmărească să fie cit mai folositoare, cit mai
deanu a controlat toate documentele tatele scontaţi, numai atunci vei sănătoase, tov. loan Socol, directo melodic jceste nclivkiăli. instructivă, deoarece această nouă SESC SPRE VÎNZARE LA
si evidentele şcolii ce vorbesc despre rul scolii. a arătat că s-au Constatările m uncii educative în
munca educativă; d irectorii din avea o p rivire de ansamblu asupra luat măsuri de popularizare, în formă de muncă va duce la perfec TOATE MAGAZINELE DE
grupa condusă de tov. Aurei Ursu procesului educativ şi vei putea cu suşire şi respectare a regim u cadrul orelor de d irige nlie au fost ţionarea permanentă a m uncii direc
noaşte Înspre ce obiective să ca prezentate de către tov, Cazan M i- PRODUSE CHIMICE ŞI A-
nu asistat Ia mai m ulle oro, îm părţiţi lu i de zl şi a cerinţelor unice to rilo r şi, în mod nem ijlocit, lş r i
nalizezi, In continuare, activitatea di rian, directorul Scolii de 8 ani din
pe specialităţi, pentru a urm ări ca Ia învăţătură şi disciplină, ce sînt LIMENTARE, LA PREŢUL
dactică f»alsa, care a arătat cit de fru c lu o i- dicarea ca lită ţii iu vătăm iniu lui.
racterul educativ al le c ţiilo r preda afişate tn toate clasele. De aseme DE 2,50 LEI PACHETUL.
te, iar a treia grupă a asistat la A mai rclin u t otenlîa d irectorilor nea, a fost scoasă în evidentă u tili sc au fost le cţiile lim ite de profe
informarea prezentată de către Prof. VASILE RADU
orele de d irige nlie re au avui Ioc In tatea careului cu elevii ce se organi sorii Mizgan L iviu şi M oisin loani-
tov. Cazan Roman, privind preo şeful secţiei de invâtăm int a
ziua respectivă. După ce fiecare zează săptâminal, în cadrul căruia
cuparea învă ţă to rilo r pentru crea chie, cunoscuţi ca unii dintre dirigîn- Sfatului popular raional —
grupă şi-a efectuat sarcinile stabi
rea deprinderilor educative. A st se comunică cele mai bune rezultate |iî cu o bogată experienţă. La aceste O răşlie