Page 8 - 1963-11
P. 8
Fag. 4 Nr. 2752
Drumul socialismului
ULTIMELE ŞŢ1BI * l)LTIH£L£ ŞTIBI * ULTIMELE $TlRl «Ar ULTIMELE $TlDl * ULTIMELE ŞTIBI Comunicatul comun sovieio-ceylonez
M O S C O V A 1 (Agerpres). — cleară este un document dc mare în
semnătate internaţională.
La Moscova s-a dat publicităţii co
municatul sovielo-ceylonez semnal dc Cele două părţi consideră necesar
N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliu să militeze pentru rezolvarea pe cale
lui de M in iştri al U.RS.S., şi d-na paşnică a problemelor inter naţionale
Sirîmavo Bandaranaikc, preşedintele urgente, penlru asigurarea securită
Consiliului de M in iştri al Ceylonului. ţii in Europa, pentru lichidarea ră
In comunicat se arată printre altele măşiţelor celui de-ul doilea război
mondial, pentru încheierea unor pac
că guvernele U.RS.S. şi Ceylonului te dc neagresiune nîîl între diferite
Lucrările sesiunii Adunării Generale a O.N.U. în Uniunea Soviefică a fost lansat constată câ relaţiile dintre cele două state, cil şi între ţările N A T O . si
lari, bazate pe principiile coexisten
statele participante la Tratatul dc la
tei paşnice, au un caracter cu ade
aparatul eosmic manevrabil vărat prietenesc. Tolodată. în comu Varşovia, pentru crearea de zone dc-
nucleariznte tn diferite regiuni
ale
NEW YORK trimisul special a* eludare a analfabetismului In Întrea rea unei convenţii privind lichida nicat se subliniază unitatea dc ve lumii.
gerpres C. Alexandroaie transm ite: ga lume. rea tuturor formelor de discriminare teleghidat „Poliot-111 deri a celor două guverne asupi ^ Guvernele U.RS.S. şi Ceylonului
Lucrările sesiunii Adunării Gene In Comitelui pentru problemele so rasială. problemelor dezarmării generale şi declară că „condamnă cu holărirc co
rale a O N U. se desfăşoară In pre ciale, nmanltare şi culturale delega Comitetul politic special al A du nă M O S C O V A 1. (Agerpres). — TASS gramul stabilit, sistemul de propul totale, luptei penlru lichidarea defi lonialismul in toate formele y. ma
zent pe comitete. ţilo r Ic-a fost prezentat un raport al rii Generale al O.N.U. a întrerupt transmite următorul com u nicat: sie a fost coneclal In repetate rin- nitivă a colonialismului, penlru regle nifestările sale şi işi exprimă con
Comilelu' Politic continuă să exa Consiliului Economic şi Social şl examinarea problemei privind politica In conformitate cu programul de duri pentru cvsigurarea stabilităţii mentarea problemelor litigioase pe vingerea că în prezent există pre
mineze problemele privind dezarma- două proiecte de rezoluţie privind de apartheid a guvernului Republicii explorare a spaţiului cosmic şi de şi penlru efectuarea succesivă dc calc paşnică. Ambele părţi consideră mise reale penlru a se pune capăt
manevre spaliale cu aparatul cos
ren generală si totală. activitatea Comisiei pentru drepturi Sud-Africane si a încheiat examina perfecţionare continuă a navelor mic. că Tratatul privito r la interzicerea sistemului de asuprire si exploatare
cosmice, in Uniunea Sovietică sint
Comitetul pentru problemele eco le omului. rea problemelor privind urmările ra elaborate aparate cosmice care per Aparatul cosmic „P o lio l-r* a exe parţială a experienţelor cu arma nu colonială".
diaţiilor atomice. Politica de apart
nomice şi financiare discută proiec Proiectul celor 22 de ţări propune mit oa In timpul zborurilor orbita cutat importante manevre laterale,
heid dusă de guvernul Republicii schimbind planul orbitei, precum şi
tul depus de Costa Rica, Peru şi Pili- Consiliului Economic şi Social să în le să lie manevralc in loalc direc
Sud-AIricane va fi examinată în ur ţiile. manevre de înălţime şi a trecut pe
pinc privind mijloacele înfăptuirii sărcineze Comisia pentru drepturile
mătoarele zile de Consiliul de Secu Lucrările electualc fac posibilă so- orbita finală cu unghiul de înclina A luat sfîrşit conferinţa pentru acordarea
unei reforme agrare şi punctul p ri omului să se ocupe In sesiunea ur ritate ca urinare a unei cereri a 32 lulionarea problemei d irijă rii nave ţie fa(ă de planul ecuatorului de 58
vind elaborarea unor acliuni de li- mătoare In prim ul rind de elabora de state afro-asiatice. lor cosmice in timpul zborului, grade şi 55 minute, avînd la apo unei noi constituţii Guyanei Britanice
orienlindu-le in regiunile stabilite geu înălţimea de 1.437 km. şi Ia pe-
penlru obţinerea de informaţii ştiin rigeu 343 km. LONDRA 1 (Agerpres). — M inistrul englez al coloniilor a de
In Comitetul nr. 2 ţifice legale de cercetarea spaţiului Perioada iniţială de revoluţie a La 31 octombrie la Londra a luat clarat că guvernul sc opune reduce
cosmic. aparatului cosmic pe această orbită cflrşit conferinţa pentru acordarea rii vîrslei alegătorilor din Guyana de
In
îndeplinirii
Proiect de rezoluţie propus de delegaţia R. P. Romîne lui menţionai, la l noiembrie 19(>3 esle de 102,5 minute pe unei noi constituţii Guyanei Brita la 21 la 13 ani şl consideră că ,.in
scopul
programu
Aparataju! de bord instalat
tn Uniunea Sovietică a lost lans.il aparatul cosmic funcţionează normal. nice la care au participat primul m i această colonie trebuie restabilită
m.ii in tîi ordinea" pentru a putea fi
NEW YORK 1. — Trimisul spe- lat în baza rezoluţiei nr. 875 a Con felor vamale obstrucţioniste, care fac aparatul cosmic manevrabil teleghi Observaţiile asupra aparatului nistru al acestei colonii. Chcddi Ja- acordată independenta Numai după
e'zl Agerpres. C A l? x “ ) Iro ne trans siliului. ca comerţul internaţional să nu-şl dat ..Poliot-I", înzestrat cu aparala) cosmic „P o lio t-I" şi înregistrarea da gan. liderii celor două partide dc opo
mite : 1. Îşi exprimă 6peranta că exami poată îndeplini adevăratul rol ce-l special si cu un sNlein de propul telor toteinotrice so eloctueaz.! de ziţie precum si Duncan Sandys secre ce vor fi organizate noi alegeri, a
către centrele terestre de comandă
?n Comitetul nr. 2 al Adunării narea acestor problome In Comitetul revine în accelerarea dezvoltării e- sie caro asigură stabilitatea lui si tar de st.it penlru relaţiile cu Com- spus el. guvernul englez va organi
Generale a O.N.U. pentru probleme conomice si In crearea unui climat efectuarea unor ample manevre in şi măsurători, situale pe t e r i t o r i i monvvealth-ul şl pentru colonii După za o nouă conferinţă penlru stabili
le economice şi financiaro a fost pregătitor şi In Conferinţa O N.U. de Încredere şi cooperare interna- spaţiul cosmic poritereslru. Uniunii Sovietice. cum transmite agenlid France Presse. rea datei independentei. Potrivit n-
difuzat la 1 noiembrie un proiect de pentru comerţ şi dezvoltare va con La bordul aparatului cosmic a fost . Aparatajul radiotclemelric asigură qontiilor occidentale de presă, deşi
rezoluţie propus do delegaţia RP tribui la grăbirea elaborării defini lională. Instalat aparataj ştiinţific, un sistem transmiterea datelor ştiinlilice nece rcspingtnd principalele cereri ale liderii politici din Guyana Britanică
Romiuc şl la caro au aderat în ca tive şi adoptării declaraţiei asupra Tocmai avînd In vedere această radioiehnnctric şi nn emiţător cure sare legale do sludieiea spaţiului guvernului Jagan. guvernul britanic
funcţionează pe frecventa dc 19,9 15 cosmic. nu s-au pronunţat fn această proble
litate de c o a u to ri: Ceylon. Etiopia. principiilor cooperării economice in situaţie, delegaţia R. P. Romîne a MHz. a holărit să amine, pentru o dată ne- mă, sc aşteaptă ca viitoarele alegeri
Ghana. Jrdonezia sî Republica Mali. ternaţionale, considerat util să prezinte acest pro in felul acesta, pentru prima oară delorminolă, acordarea independentei să aibă Ioc în vara anului 1964.
Proiectul de rezoluţie care sc referă Aparatul cosmic s-a plasat pe o a fost înfăptuită manevrarea Iii toa
2. Invită Consiliul economic si so iect de rezoluţie a cărui esenţă esle orbită iniţială cu depărtare maximă te direcţiile şi in mai multe reprize Guyanei Britanice şi a cerul organi Imediat după aflarea holărtrti gu
la necesitatea Accelerării lucrărilor a urnit aparat cosmic în condiţiile
cial să accelereze elaborarea proiec accelerarea elaborării unui proiect de supralala păm inliilui (apogeul) de zarea de noi alegeri generale care vernului englez, primul ministru al
pentru elaborarea unui proiect de de /bo ru lu i cosmic.
tului de declaraţie asupra cooperării 592 km. şi a i depărtare minimă vor trebui să preceadă o nouă con Guyanei Britanice. Chcddi Jagan, a
claraţie asupra cooperării economi dc declaraţie în problema cooperării (perigeul) de 339 km.
economice internaţionale. Ga urinare a realizării programu ferinţă constituţională. In felul aces declarai fn cadrul unei conferinţe de
ce internaţionale are următorul cu internaţionale. In deplină conformitate cu pro- lui de experimentări stabilit. în ta. guvernul britanic a refuzat din presă câ „m in istrul coloniilor a în
prins : Uniunea Sovietică s-a făcut un pas şelat Încrederea sa" şi că intenţio
Adunarea Generală, acordînd o Im important necesar pentru studierea nou să satisfacă cererea dc indepen nează să apeleze la Organizaţia N a
încă de la Sesiunea a XII-a a A - dentă Imediată, a m ajorităţii populaţi
portantă deosebită necesităţii unei Sărbătoarea naţională şi explorarea in continuare a spa
dunării Generale a O.N.U. delegaţia ţiului cosmic. ei acestei colonii. ţiunilor Unite.
declaraţii asupra cooperării economi
romînă a propus elaborarea unor a Republicii Algeria
ce internaţionale, ca instrument de
principii ale colaborării economice
promovare a unor relaţii economice
inlernalionale, acliune menită să con ALGER I (Agerpres). — Africă". „A cord ul de la Bainako. a
sănătoase, stabile şi echitabile între tribuie la asigurarea unor rc)a|li eco La 1 noiembrie, poporul algerian subliniat el, constituie un succes al
toate statele şi de stimulare a efor nomice internaţionale normale. a sărbători! Ziua naţională a Repu spiritului conferinţei dc la Addis
blicii Algeriene Democratice şi Popu A)»e)»a“ . Piesedinlcla a declarat ca
turilor Indrcplale spre progresul c- La actuala sesiune s-a manifestat lare. cea de-a IX-a aniversare a în
un inlcres trescind lată de ideea Algeria sprijină mişcarea de elibe Ui chewurea Iu*
conomic şl social al tuturor popoa ceperii revoluţiei olgericne. Sărbă rare naţională din Alrica şi ţoale Itn ur le de rulii/or
u tililă lii adoptării unui proiect de de torirea zilei independentei a înce
relor lumii, luind notă de progresul forţele caro luptă pentru obţinerea sindicale. recent
claraţie. numeroase delegaţii fiind put încă din primele ore ale d im i independentei a avut loc în in-
realizat de Adunarea Generală şi
convinse că un asemenea document neţii. tin d au avut loc depuneri d«- treuga Fronfci o
G alifirlnd relaţiile dintre Algeria
Consiliul Economic sl Social privind coroane la Monumentul Eroilor că grevei generală de
ar fi iin factor stimulator a) bunelor SÎ Franţa ca fiind „bune", el a alir-
znii în lupta penlru libertatea şi
elaborarea unui proiect de declaraţie mat, totuşi, că acordurile de la Eviun 21 ore, Iu care
relaţii între state, al stabilirii pe baze Independenta Algeriei. In cursul uu participai
asupra principiilor cooperării econo după-amiezii. in capitala Algeriei a din 1962. care au pus capăt războ
sănătoase a schimburilor comerciale iului algerian pentru independentă 300U00 Jcruviori.
mice internaţionale. avut loc un mare miting, la care T rai ia d pc m ari
între ele. Totodată. acc&s'.a ar aduce nu mai corespund etapei actuale ş»
a luat cuviniu j Den llella. preşedin le lin ii a Iosl r;<--
I.uind notă cu satisfacţie că Consi s-a pronunţai pentru revizuirea unor
o to n lrib u lie însemnată la ajutora tele Republicii Algeriene Democrate l i / j l in proporţie
liul Economic şi Social prin rezolu rea, şi pe această calc, a tarilor în şi Populare El a declarat că guver prevederi ale lor. dc 75 la sulă.
ţia sa 939 a atras deja aleutia Comi curs de dezvoltare, care Intimpină nul algerian sprijină in lru to lu l prin In încheiere, el s-a rclerit la une I,\f FOTO: Pen
cipiul rezolvării pe cale paşnică a le probleme interne După ce a vor tru transportul
tetului pregătitor al Conferinţei
numeroase grcutăli în schimburile tuturor problemelor litigioase indi bit despre succesele oblim itc in de din suburbii In
O N U pentru comerţ şi dezvoltare, lor comerciale cu diferite ţări. ferent de natura lor. Am suferit prea cursul prim ului an de independentă, ca/tilula, a u io rilă *
asupra capitolului privind probleme Necesitatea elaborării unul astfel mult in coi 7 ani de război, caro el a arătat că reforma agrară. <i cu file Irancc/e an
ne-au costal un milion si jumătate rei primă la/ă va începe peste cî- m obilizai 300 de
le com crluhii internaţional din ra de document se face sim|ilă şi dato do victime, a spus preşedintele teva săplămini. va „lim ita proprie camioane m ilitare.
portul grupului de lucru ad-hoc cre- rită practicilor discriminatorii şi tari- Relerindu-se apoi la conflictul al- tatea marilor latifundiari asupra pâ-
gero-marocan, lien llella a subliniat m întiilui4'. După cum a subliniat el,
că A lg eria sprijină cu allt mai mult ansamblul acestei reforme va fi c-
Comitetul Politic cere reluarea acest principiu cu d t esle vorba de fectn.it pe clape în decurs de 3 sau <&>
un ,,conflict Intre Irati africani". El 4 ani.
tratativelor de dezarmare de Ia Geneva a calificat acordul de la Uamako ca In continuare, preşedintele a ac
fiind un „succes penlru Algeria, centuat ncc'-sitatej induslrializă/ ii
penlru Maroc şi pentru întreaga tarii.
NEW ^ORIC 1 (Agerpres). — tru viata şl sănătatea omenirii, pre Alegerile parlamentare din Grecia
Comitetul politic al Adunării Ge cum şi importanta deosebită a Tra
nerale a O.N.U. a adoptat la 31 oc tatului de la Moscova cu privire la
Alegerile parlamentare care ou Ioc Aceasta s-a încheiat vineri după ce m t al opoziţiei, dar Uniunea de cen
tombrie o rezoluţie prin care sc cerc Interzicerea experienţelor cu arma fn cursul suplăminii premergătoare tru şi Partidul progresist le-au res
reluarea tratativelor de la Geneva In nucleară în trei medii. Situaţia din Viefnamui de sud la 3 noiembrie, polarizează întreaga alegerilor au avut loc la Atena m i pins, slăbind astfel fronlul opoziţiei
cadrul Comitetului celor 18 slale viată politică a Greciei. Consultarea
Rezoluţia recomandă guvernelor corpului ejectorai la doi ani dc la tingurile celor patru partide polilicc iu înfruntarea electorală cu E R.E.In
pentru dezarmare pentru a înlăptui SAIGON 1 (Aqerpres). — situat palatul prezidenţial. La ora
statelor membre ale O.N.U., A g cn lici precedentele alegeri, şi nu la sfirşt- principale: Uniunea Naţională Radi lunpul (dinpnnioi electorale. în ca
telurile înscrise în preambulul Trata A g cn |iilc occidentale de presă a- 23,30 (ora locală) — relatează France
inlernalionale pentru energia atomică cală (E.R.E.). al cărui lider este les drul Uniunii de centru s-a produs o
tului do la Moscova, penlru a obline *<>>ntâ că vineri 1 noiembrie, la amia Presse — „silualia se meni ine con lul legislaturii de patru ani. sc do-
şi altor instituţii speciolizate. precum toreşte crizei izbucnite in vara aces tul premier Karainanlts; Uniunea de împăcare între Papandreu şi Venize-
Interzicerea tuturor experienţelor cu ză (ora locală), unilăti ale armatei fuză".
şi organizaţiilor ştiinţifice internaţio tui an cind guvernul Karainonlis a centru, condusă de Papandrcu ; Parti tos, conducătorul aripei liberale, că
arma nucleară. După cum se sl ie, pro sud-viclnameze — efective ale ma A gcn lllle americane de presă re
nale şi color nalionale neguverna- dul progresist, în fruntea căruia se rora li s-au alăturat şi al|i oameni
iectul acestei rezoluţii a fost prezen rinei militare, ale unităţilor de para- demisionat. Nc amintim câ motivul
mentale să adopte măsuri corespun latează că la Washington „evenim en oficial al demisiei a lost dezacordul allă Markeziuis, şi E D.A., al cărui politici. f
tat Comitetului politic în numele a şulişli, de infanterie şi de blindate — tele din Vietnamul de sud sînl urmă
zătoare penlru a transpune îii viată. exprimat de guvern fată de inlcnlia preşedinte este Passalidis. Iii parla In programul electoral al E.R E.
17 |ări membre ale Comitetului pen au atacai şl outpal principalele sedii rile cu cea mal mare alcn|ic‘\ Pre
In măsura posibilităţilor, un program suveranilor de a face o vizilâ în mentul precedent, constituit după a- sint prevăzute unele modificări tn
lru dezarmare, IIP. Romină numă- guvernamentale şi au înconjurat pa
de informare asupra acţiunii radia şedintele Kcnncdy a convocat o con Anglia — după ce în timpul prezen legerile din 190). pe care opozilia comparaţie cu politica fn ba/a căre
rindu-se printre autorii acestui pro ţ i i l o r . atomice. Rezoluţia cheamă O r latul prezidenţial. Acest atac a lost ferinţă urgentă cu principalele ofi le-a apreciat ca „frauduloase", ER E. ia o guvernat (m odilicări menite să
iect. organizai dc conducători militari, in tei la Londra a unui membru al fa
ganizaţia Meteorologică Mondială cialităţi militare şi diplomatice a- miliei regale greceşti, opinia publică dc|inca 17b dc locuri (50.8 la sulă atragă voturi), iar Uniunea dc cen
Rezoluţia a fost adoptată cu 97 vo Iruiile cu generalul Duong V.m Minh, tru şi Partidul progresist şi-au axat
să-şi continue activilatcd. In ce pri meriranc. Printre cei care au parti engleză şi-a exprimat prolestul fată diu voturi), Uniunea de centru şi
turi pentru, un vot contra si 3 abţi iosl sprijin itor al fostului premier propaganda electorală pe problemele
veşte crearea unui sistem de măsu cipa! la conlerin|ă se a flă : secreta de silualia deţinuţilor politici în Gre Partidul progresist 100 locuri (33,23
neri. Rezoluţia adoptată de Comi sud-vielnamez Ir a n Van Mii. care se rul de slat Rusie, M inistrul de război ia sulă din voturi) iar ED.A. 24 lo sori a Ir. şi economice actuale ale tării.
tetul Politic cheamă toate statele să rare a nivelului de radioaclivilole fn allă Iii momentul de fată in exil la cia Dar demisia guvernului a urmat curi (14.62 la sulă din voturi). A na Programul E D A. cuprinde apăra-
se alăture Tratatului cu privire la alinosfcră. Paris. In cursul după-amiezii, postul M c Namara, generalul M axw ell Tay- asasinării la Salonic, in timpul unul lizând perspectiva alegerilor de du ir a democraţiei, îmbunătăţirea situa*
interzicerea parţială a experienţelor de radio Saigon a începui să trans lor. preşedintele Comitetului m ixl al miting, a deputatului Lainbrakis, ceea minica, ziarul „*i o V im o“ apreciază |ir i economice şi sociale a poporu
cu arma nucleară si să respecte spi- mită ştiri din (are reiese că acest şefilor de sl.il major al S.U.A. S-a ce a provocat in m u lu rile opiniei pu lui grec, participarea tării la crearea
anunţat dc asemenea, că ambasado blice un val de proteste tm polriva ca. după loatc indiciile, partidul E R.E.
rilu l şî prevederile acestui tratai. Noi acţiuni ale p a trio ţilo r post de radio se află in inimile ar rul S.U.A. în Vietnamul de sud. Cabol ar putea pierde majoritatea absolută unei zone dcmiclearizate in Balcani
Rezoluţia urmează să fie supusă matei răsculate împotriva lui Ngo partidului ER.E. care s-a aliat la pu Iu parlament. şî fn Meditcrană. sprijinirea înfăptu
şi votului Adunării Generale a O.N.U. din Venezuela Dinii Uiern. Postul de radio anunţă că Lodge. caro urma să se înapoieze la tere în ultim ii opt ani. După cum sc irii dezarmării generale şi totale, a
s-a constituit „u n comitet revoluţio slirşilul acestei săplămini la Washing ştie. guvernul condus dc Bipinelis a In timpul m itin gu rilo r electorale,
★ CARACAS 1 (Agerpres). — ton a prim ii dispoziţii să rămină la colaborării inlernalionale şi promo
nar" în frunte cu generalul Duonq tieb uil şi el să demisioneze tn urma reprezentanţii partidelor politice şl
N E W YORK 1 (Agerpres). — Agen|la France Prcsse relatează (ala locului. candidaţii la cele trei sule de locuri varea păcii.
Van Minh, din care tac p a rte : qc- neîncrederii exprimate de partidele
In şedinla din după-amia/a zilei de despre noi acţiuni ale patrioţilor din In capitala S.U.A. s-a anunţai, dc de opozilîc. conslitmndu-se un cabi- f;i parlament au abordat problemele Legea electorală în v irln lra căreia
31 octombrie. Comitetul Politic Spe Venezuela în lupta lor împotriva gu neralul Ir a n Van Den, şeful stalu sc vor desfăşura alegerile de du m i
lui major general al armatei sud asemenea, că forte militare america net dc tranziţie. Noul şef a) guvernu ce picocupâ poporul grec. Rctno-
cial al Adunării Generale a O N U . vernului lui Bclanoourl. Potrivit a- lui. Mavromihalis. care era preşedin /.enlantii opoziţiei au criticat fenome nică prevede sistemul proporţional
vietnameze, precum şl şeful siguran ne ou prim ii dispoziţii să se îndrepte
e încheiat examinarea problemei cu gcnţici, in ultimele zile au avut loc ţei militare, guvernatorul m ilitar at către Vietnamul de sud pentru „a te al Curţii dc Casaţie, s-a angajat nele negative ce persistă in econo tnlâril, sistem cai o acordă cele mal
privire la acţiunea radiaţiilor atomice. cJiit iile acţiuni in Maracay, capitala mulle mandate partidelor care au un
oraşului Saigon şi alfil. proteja, dacă va li nevoie, vieţile a- să asigure deplina libertate n alege mia Greciei, tn politica ei internă şl
Pe baza rapoartelor prezentate de ytalului Aragua, in statul Anzoatcgui m eiicanilor din această (ară". M inis rilor Guvernul prezidat de el a luat număr sporit de voturi fn întreaga
In lol cursul după-amiezii, in ora cxlornâ după opt ani de guvernare tară. In lisîcle electoralo s-au fnscris
Comitetul Ştiinţific al O.N.U pentru şi ia Itarguisimcto.
şul Saigon au îosl înregistrate schim terul dc război american subliniază o scrie dc măsuri menite să asigure ER.E. 5,6 milioane de alegător*.
radiaţii atomice şi de Organizaţia I;. localitatea Carupano, in estul
buri violente dc tocuri dc armă, iar că este vorba numai dc o măsură dc desfăşurarea normală a campaniei e- Partidul ED.A. a făcut propuneri AL. GIFFORGIIIU
Meteorologică Mondială. Comitetul a ţării, un grup. de patriot! au pătruns
spre scară, agenţia France Presse re precauţie, şi că aceasta nu inseamnă lectorale. fn vederea constituirii unui front u-
aprobai în unanimilele o rezoluţie in localul postului de radio şi au di corespondent Agerpres
lata că trupele rămase fidele lui Dicm că Irupe americane vor lua parte la
în care sc subliniază pericolul pe fuzat un inesaj in numele Fronlu.ui
care-l prezintă radiaţiile atomice pen- dc eliberare naţională din Venezuela. deţin numai centrul oraşului unde esle luptele din Saigon. D E P R E T U T I N D E N I
Z
Scurte ştiri $ Scurte ştiri @ Scurte ştiriI CERCETĂRILE IN APELE chiuri nu s-a pulul stabili precis acea regiune. Potrivii părerii s-ile
LACULUI TOPLITZ natura obiectelor de metal, detec şi a altor prizonieri, naziştii au
tate cu ajutorul uuor ap.irule spe scufundat alunei In lac. printre
V . MOSCOV A — La l noiembrie, discutat o scrie tic probleme gene VIE.YA 1 (Agerpres). — ciale. După cum relatează UPI,
guvernul snvictic a organ izul o re rale privind politica K .A .'f.O . Agenţia United Press Internatio pare că Egner nu este singurul alte lucruri, cutii m aur sustras
din tarile ocupate, precum şi do
cepţie in cinstea p rinţului Suvannu l.E O P O LD U ILLE . - Prim ul m i nal relilează eă in urma cercetă dintre numeroşii căutători ai co cumente o lie h le referitoare la ret
tu nun a, prim ul ministru ul guvei- nistru congtdcz. C. Adoitla, a aimu- rilor întreprinse de autorităţile morii naziste care şi-au pierdut de-al ireil.-a Rcich.
nului t!c coaliţie ul Laurului, l.u tut că guvernul tongulcz a botărît austriece, in apele lacului Toplilz viata in arest lac. Localnicii a fir
rece pl ic uit puri ici put .Y. \. Hniş- expulzarea din (ară a unor dure toci a fost descoperit corpul lînărului mă că alte 8 sau 9 persoane ar URMĂRILE URAGANULUI
i inv. preşedintele Consiliului tic M i a două companii petroliere străine, înolAloi vest german A llre d Cg- fi căzut victime înainte Agenţia „FLORA** ÎN STATUL MEXICO
niştri ul U.ILS.S.. vicepreşedinţi tu enre-şi exercită activitatea in Con ner, care s-a fnecal in noaptea relatează că lacul or fi Înconjurat
Consiliului tic M in iştri şi nnnişht go. Pnnnd ministru i-n ucazul pe de G octombrie. El a lost recru d-' numeroase curse monlale de CIUDAD DE M EXICO t (Ager
in (J.tl.SS., precum şi uite persoane aceşti directori că nn m ituit diver tat de la o şcoală dc scaljndri nazişti fmpotriva acelora care ar preş). —
oficiale. se persoane congoleze pentru ti fa- din U.F.G. de un oarecare dr. încerca să i afle secretele. Jose O ri iz Avila. guvernatorul
Au fo tl tic fală şefi ai in isiiin iL r vorizn interesele companiilor pe cte* I7reib?rgcr. membru al organiza Un cilăle an britanic. Patrie!; steiului mexican Carr.pcchc, a anun
tliploinaiicc aer a h t a ii la Moscova, Ic reprezintă. El u precizat eă a- ţiei dc spionaj Canaris. In vede Lolliis, directorul unei fdbrici de ţat că I5.0G0 dc persoane au ră
lia n ţii sovietici ţi străini, l.a re ccaslă afacere este în legătură eu rea depistării unei comori (tone fibre dc sticla din apropiere :le mas fără locuinţe ca urinare a
cepţie. .V. ,V. Hruşciov şi p rinţul Su- lupta dintre companiile petroliere de aur. documente secrete) as Canlcrbury (Anglia), a deci .nat dlslruqerilor provocate de uragd
va n ilii turnim i au rostii cuvin!foi. \trăinc pentru ucu pururea prelucra• cunse pe fundul lacului dc nazişti câ a fost martorul scufundării co nul „Flora", care a bfnluil iu urm4
regiunea
cu doua săplămini în
IIOX.Y. — După emu anunţă a- rii petrolului in Congo. h sfirşilul războiului. morii In apele lacului Toplilz de M ă rii Caraibilor. EJ a declarat ta
DACCA. — tu n. ma inundaţiilor
gentili tranec Presse. cancelarul Potrivit agenţiei penlru rercela- către trupele naziste. împreună cu ploile loren(icle provocate dc ura
din Pakistanul de est. districtul
\'rst-german Ludusig Erbard a uvni rea lacului a fost folosită o insta a!(i prizonieri dc război, el o vă
Comitfa. proton ale de revărsarea gan au pricinuit mari inundaţii,
la XI octombrie o întrevedere eu laţie specială de televiziune, cu
apelor flin iin lu i Ciunti, an muţi!, zut cum un grup de 20 de m ili apele distrugind, pc lingă un mare
D irk StUtker. secretar general al ajutorul căreia corpul înecatului
trei persoane, iar aproxim ativ zece tari nazişti au scufundat comoara, număr de locuinţe, aproximativ 40
X .A .'l O. P otrivit declaraţiilor unui a fost descoperit plutind printre
m ii au rămas fără locuinţe. Inun după caro .ui primit ordin imediat
purtător de cuvint al guvern uhu daţiile au provocat de asemenea, sule de trunchiuri de copaci scu la sulă din recolta acestui slat
SPANIA: lina din minele din Asturia, ai cărei muncitori federal, în cadrul întrevederii s-au pierderi m ari crescătorilor dc vite. fundaţi tn apă pentru j proteja din partea lui H illc r să-i împuşte situai in regiunea de sud-est a
âînt în grevă de peste trei luni. comoara. Din cauza acestor trun pe toii prizonierii de război din Mexicului.
40.065
Redacţia şi administraţia ziarului *tr, 8 Maxtle nr. 9, teleloo 1588, 12 75. 1585, 20 78. Taxa plătită Io numerar conform aprobării Direcţiei G enerale P.T.T.R. nr. 263328 din 8 noiem brie 1949. — Tiparul i Întreprinderea Pollgiallcă Huocdoaia-Dcva.