Page 80 - 1963-11

ftr. 2770 Drumul socialismului Pag. 3
J J ■!•« TW. M3IMU

P e n t r u n o i l e p l a n t a ţ i a d e v i i —
Concursul
m a t e r ia l s ă d ite s 0 d e c a lita te corespondenţilor

Extinderea suprafeţelor ele vii suficientă de umiditate. Biloane- kg. azotat de amoniu la hectar.
altoite şi înlocuirea plantarilor le au fost trasate la o distanţă O lucrare deosebit de importan­ voluntari FACTOR DE BAZA IN SPORIREA PRODUCŢIEI
ocupate cu hibrizi producători di­ de 100 cm. şi la înălţimea de 40 tă ce a urmat a fost marcarea
recţi necesita cantităţi importan­ cm. S-a ţinut seama ca orientarea impurităţilor şi apoi recunoaşte­
te de viţă altoită şi un material lor să fie pe direcţia est-vest, rea pepinierei de către aprobato­ «•an m odificat şi roloarele de In Este cunoscut faptul că la obline-
sădi tor de bună calitate. prezentînd în acest caz avantajul rul de stat. Recoltarea viţelor al­ Strădaniile au fost instalaţia de evacuare a semicocsu- rea unei pro du ctivităţi înalte un
In gospodăria agricolă colectivă că partea de sud a bilonului se toite s-a făcut mecanic cu ajuto­ lui. De la 8 palete cit avea inam ic, rol deosebit îl toacă şi priceperea,
din Apoldul de Sus există condiţii încălzeşte mai repede şi favori­ rul unui plug special. După recol­ răsplătite num ăiul acestora s-a redus la 4 experienţa, calificarea oam enilor
pedoclimatice naturale deosebit zează prinderea precum şi porni­ tare s-a trecut la clasarea viţelor Aceasta a dus la evacuarea mult care deservesc agregatele. V orbind
de favorabile producerii de viţe rea în vegetaţie a viţelor, mai de după care acestea s-au predat Ia La bateria nr. I din sectorul sc- limpede si din urm ătorul exemplu : mai rapidă a sem icocsului din de aceasta trebuie să precizăm un
altoite precum şi mină calificată timpuriu. AGROSEM. micocs al U. V, Călan lucrează un pe luna octom brie ci an oblinut o cuptor. lucru foarte im portant pentru noi.
pentru altoirea şi îngrijirea pepi­ Pentru ca altoirile să se desfă­ Prin folosirea la altoire a unui colecliv de oameni harnici Cu fie ­ productivitate cu 27 kg. semicocs Aplicarea în producţie a unor va­ La bateria nr. I numărul m uncito­
nierelor viticole. Datorită acestui şoare în perioada optimă (20 mar­ material de calitate şi aplicînd care 7.i el adaugă noi şi noi suc­ mai mare pe oră dc funcţionare a loroase in o va ţii şi raţionalizări a rilo r calificaţi cuprinde aproape în
fapt încă cu cîţiva ani in urma, tie — 15 aprilie) a fost procurat întregul complex de lucrări agro­ cese Ia cele precedente, creşte toi fiecărui cunlor. fală de cît s-a rea­ constituit nu m ijlo c însemnat dc a înlreqim e numărul total al celor
conducerea gospodăriei s-a orien­ din timp întreg materialul nece­ tehnice viţele au avut o creştere mai m iill dorinţa lui de o obţine lizat în luna septem brie a.c. spori productivitatea. D intre aces­ care lucrează aici. M un citori neca-
tat înspre înfiinţarea unei pepi­ sar (coardele altoi, port altoii, ru­ şi o dezvoltare bună, majoritatea şi pe mai departe rezultate lot Se pune întrebarea : ce a stol l.i tea am intim in mod deosebii in ova­ lifio ili nu mai avem d ccil trei.
niere dc viţă altoită. meguşul etc.). lor corespunzînd STAS-ului. mai bune. baza acestor succese? In prim ul ţia „.Scurtarea c ilin d rilo r de la ci- De asemenea trebuie să s u b lin i­
Froducind viţă altoită, gospodă­ La încheierea contractului cu Datorită rezultatelor bune obţi­ Creşterea p ro d u ctivită ţii m uncii rînd trebuie să scoalem în eviden­ oloane, de la 1,700 mm. la 1 200 inm “ . em că un im bold puternic in o b ţi­
ria colectivă din Apoldul de Sus unitatea AGROSEM, conducerea nute şi a randamentului ridicat — cale sigură de îndeplinire a pla­ tă o serie de m odificări aduse in Prin aplicarea acestei inovaţii, pe nerea acestor rezultate a l.ost şi j-
a reuşit să obţină an de an im­ gospodăriei sa angajat să produ­ dc viţe STAS la-hectar şi in acest nului de producţie — a constituit procesul tehnologic de fabricaţie lingă faptul cil se măreşte produc­ cord ire a de numeroase prem ii celor
portante venituri băneşti care au că circa 80 la sută numai viţe al­ an se realizează importante ve­ o problemă de prim ordin care a Aşa spre exemplu, p rin lr-o analiză tivitatea m uncii, se ajunge la pre­ mai buni m uncitori. Prin aceasta
dus la întărirea economică şi or­ toite din soiuri de masă. In acest nituri băneşti, sursă care contri­ stat in aten|ia tuturo r m unoitorilor, am ănunţită a procesului de produc­ lungirea v ie ţii c ilin d rilo r, la uşura­ s-a creat un entuziasm şi o însu­
rea m ontării acestora, la realizarea fle ţire generală care a m obilizat şi
ganizatorică a gospodăriei, pre­ scop, din totalul viţelor altoite buie la întărirea economico orga­ In g ine rilo r şi teh nicienilo r din a- ţie s-a m ărit arzătorul de gaz Je unor im portante econom ii de fontă
cum şi la ridicarea nivelului de (peste 2,2 milioane bucăţi), 1.7 nizatorică a gospodăriei colective, cest colectiv. Străduinţa cu care furnal de la 148 mm cit ero in iţia l turnată. Aproape la fiecare cilindru, mai m ult pe m em brii co lectivu lui
trai al colectiviştilor. milioane sînt din soiul Chassellas la ridicarea valorii zilei muncă. s-au preocupai de realizarea aces­ la 198 mm. Tot în direcţia perfec­ datorită acestei inovaţii, se obţine bateriei nr. 1.
Pentru a obţine material sădi- D'ore. Pentru realizarea sarcini­ tu i indice se poale vedea foarte ţio n ă rii tehnologiei de fabricaţie o economie de circa 180-200 kg. La cele spuse mal sus este nece­
tor de bună calitate, consiliul dc lor contractuale restul viţelor al­ ins. A. POTOPEA fontă sar să subliniem că un m ijlo c im ­
conducere al gospodăriei a acor­ toite sînt din soiurile Riesling portant de m obilizare a oam enilor
dat o atenţie deosebită tuturor italian, Muscat Ottonel, Pinot M ărirea p ro d u ctivită ţii s-a dato­ în creşterea p ro d u ctivită ţii este în ­
lucrărilor, incepînd chiar de la Gris etc. Forţarea viţelor altoite S I M E R I A rat şi executării ta tim p şi dc bună trecerea socialistă. A vînd stabilite
alegerea terenului. Astfel, pepi­ s-a făcut în încăperi special ame­ calitate a reparaţiilor. In ultim a pe­ obiective concrete pentru fiecare
niera de viţă a fost amplasată najate timp de 21 piuă la 22 zile rioadă trebuie să spunem că n-a loc de muncă, întrecerea socialistă
pe un teren aluvionar, luto-nisi- la o temperatură de 22-25° C. existat nici o oprire a cuptoarelor a căpătat un caracter viu. a n tre­
pos, bogat in substanţe ferlilizan- Viţele altoite au fost plantate SUBREBÂCT/Â M M S r m p din cauze mecanice. Dc exemplu, nant. plinind în valoare talentul şi
te şi materie organică. Terenul i'n în perioada 20 aprilie 5 mai. Din pe trim estrul III al acestui an. prin in iţia tive le maselor de m uncilori.
care a fost amplasată pepiniera experienţă s-a constatat că după w& %/ o u / v T a & calitatea bună a reparaţiilor, s-a Desigur că de aceste rezultate se
de viţe altoite este plan, irigabiî, această dată plantarea nu dă re­ reuşit să se elim ine o reparaţie din leagă numele întreg ulu i colecliv ul
cu apa friatică la o adîncime cu­ zultate bune deoarece viţele nu se graficul de reparaţii planificat. Deci bateriei Totuşi din rîn d u rile colec­
prinsă între 1,8 pînă la 2 m. dezvoltă suficient pînă in toam­ aceasta a dus la mărirea tim pului tiv u lu i m erillî «i ti evidenţiaţi în
Desfundatul terenului s-a făcut nă, lemnul rămîne necopt, sudura T r e n u l Linii b in e nie Herbei, V ladim ir Chiroşca şi Ca- de funcţionare A ici m erită a fi e- mod aparte loan C indroiu. prim -
din toamnă la adincimca de 50-60 incompletă, iar rădăcinile fiind ş î ~ a c o s i î i m i â S tntfrel&rmfle rol Chirică, operatorul R.V.S loan videntîdte echipele de lăcătuşi con­ încălzilor. Iosif Peler. m uncitor la
duse de Nicos Am belidis şi Nieolae evacuarea semicocsului. din schim ­
cm. pe întreaga suprafaţă dc 16 subliri şi scurte se rup cu ocazia d ru m u l Zilele trecute, la d istrictu l de în ­ Chibu, sclii de tură Arcade Ferenlz Pîs care execută reparaţii numai dc bul m aislrului Nieolae Cruream i
ha. Cu această ocazie s-au adunat recoltării. Lucrările de întreţine­ treţinere nr. 1 din statia C.F.R. Si­ şi D um itru Ardclcanu. calitate.
După ce trenul de marfă nr. 2726 loan Pricop. prim -incâ lzilor, Cons­
larvele cărăbuşilor şi ale ailor re efectuate au constat in 5 pra- plecă din statia Peşlis, mecanicul meria a sosit vagonul special de mă­ R ev izii şi rep ara$îi întreţinerea agregatelor Snlr-o tantin Aioai'CÎ. alim entator cuptoa­
dăunători, s-a aplicat un trata­ şilc aplicate în funcţie de gradul Laurean M odol dc pe locoinoliva nr. surat calea (erată. d e c a lita te perfectă stare de funcţionare, în ­ re. Dum itru M ilioc, m uncitor la e-
ment cu Hcxatox în cantitate de de imburuienare şi scoarţa for­ 50172 deschise mai mult regulatorul. In urm-i m ăsurătorilor făcute to ii cărcarea ritm ică şi mersul constant vacuarea semicocsului. din schim ­
A cordind atcn lic sporită îmbunătă­
100-150 kg. la ha. Totodată s-a mată după ploi sau irigaţii, iar in Era nevoie de viteză sporită pentru cei 18,900 km. de cale (erată la care ţirii ca lită ţii lu cră rilo r pe care Ic c- al cuptoarelor. urm ărirea indea bul m aistrului D u m ilru Solduban,
proape a m ersului procesului teh­
planul lună
dc
rare îşi depăşesc
făcut şi îngrăşarea cu gunoi de cursul perioadei de vegetaţie au că remorca un supratonaj de 333 tone execută lucrări de întreţinere d istric­ xecută. colectivul do muncă de la re- nologic. s a u dovedit o fi im por- lună, situindu-so mereu în fruntea
pînă in statia Sim eria-' ij, tul I, au prim it ca lifica tivu l „foarte
grajd bine descompus, în canti­ lost făcute două irigaţii. De ase­ bine". Această veste a fost prim ită vizla de vagoane din statia Sim eria- Innle m ijloace de creşlere a pro­ întrece rii socialiste.
tate de 20 tone la ha., fiind apoi menea, au fost efectuate 35 stro­ Cind se apropie de cantonul nr. 4. tu bucurie şi salisfaclie de către to ii T ria j a o b lin u t rezultate frumoase. In ducţiei. In această privinţă noi am
observă in fală trenul de persoane o b lin u t rezultate bune Acum avem PAVEL COSMESCU
aplicate şi cîte 200 kg. azotat dc piri cu zeamă bordclcză în con­ nr. 2185, in drum spre Hunedoara. m un citorii acestui district. Prin mun­ alară de îndeplinirea şi depăşirea o ardere mai perfectă a gazului de m aistru principal
amoniu şi 300 kg. superfosfat la centraţie de 0,3-1 la sută. Copa­ Din obişnuinţă, mecanicul scoase ca­ ca depusă ei asigură o deplină sigu­ sarcinilor de plan el a reuşit ca re­ furnal prin mărirea volum ului dc (Din colectivul subredacţiei
viziile tehnice la vagoanele de m ar­
hectar. lul s-a efectuat de trei ori. El a pul pe fereastra marchizei şi mai cer­ ranţă a circu la ţie i tre n u rilo r fă. atit la sosire cit si la îndrum are, gnz de Iu 1.600 m.c. la 2.000 m c. voluntare de la U.V. Călan).
Bine au muncit echipele de în tre ­
In primăvară s-a trecut la nive­ început la 20 iunie şi s a terminat cetă o dată şirul lung de vagoane. ţinere a căii conduse de tov. N anii piccum $i cele cu şi lără detaşare
Deodată însă văzu ceva suspect. N e­
larea şi apoi la bilonarea terenu­ la 1 seplembrie. Cu ocazia pri­ G rigorc, loan Voicu, lo vită Neam lu din garnitură, să se execute la un Pe flecare post —
lin iştit, trecu pe partea opusă care
lui cit mai devreme pentru ca in mului copcit a fost făcută o în- era in in te rio ru l curbei. împreună cu şl allele. înalt nivel calitativ. Dc asemenea, s-a
sol să se acumuleze o cantitate grăşare suplimentară cu cite 200 fochistul L iviu Bentiu descoperi că făcut peste plan revizia instalaţiei e- un randament sporit
s o . o o o leclrîce din slabe şi s-a introdus in
la un vagon din m ijlo cu l trenu lu i se parte ilum inatul fluorescent. S-au e-
deschiseseră uşile laterale. v a g o a n e -o r e videnbat prin munca depusă lăcătuşii La secţia de descărcare a cărbu­ livila le a planificată cu 20 tone pe
e c o n o m ii
Aşa nu se mai putea circula. Uşile de revizie Iriin ie Nieolae. Ion Susan, nelui Lonea-Vulcan a Prenaratici de post.
deschise puteau da naştere în orice D alorită bunei organizări a lo c u ri­ M atei M ihaî. e lectricie nii Iosif Pelrea, cărbuni Pelrila se desfăşoară o în ­ O con tribu ţie însemnată la o b ţi­
Cu planul realizat la toate sortimentele moment unui accident. Sc luară mă­ lor de muncă colectivele s ta ţiilo r din Vasile Hangiuc şi alţii. trecere susţinută pentru a se re a li­ nerea a:cslo r realizări şi-au adus-o,
suri operative de op rire a trenului. raza R.C.M. Simeria au îndeplinit za pe liecare post un randament cît prin buna întreţin ere a u tila ju lu i,
mai mare. îndrum ai de organizaţia
N ici nu se opri bine trenul şi fochis­ planul exprim at în tone expediate in L u crări p e s le pE«an
C olectivul de muncă al I. F. Baia im portant, la îndeplinirea şi depăşi­ de partid, colectivul acestei se d ii mecanicii V ic lo r Crislescu. Klrm a-
tul Liviu Bentiu cobori din locom o­ proporţie de 101 la sulă. Prin folo si­
de Criş s-a străduit anul acesta să rea planului in 10 luni la toate sor­ C olectivul de muncă al d istrictu lu i şi-a organizat munca în con diţii cît ier Caro). Ionel Deae, Labo A lexan­
folosească cit mal judicios mecanis­ timentele. tivă şi alergă spre vagonul cu p ri­ rea judicioasă a vagoanelor de m ar­ mai bune in toate com partim entele, dru. Constantin Coţofană. Dum itru
fă au redus staţionarea acestora la de întreţin ere Simeria, care îşi înde­ pentru a-şi putea îndeplini anaaia- Roibu precum st m uncitorii Nieolae
mele şi instalabile din dotare. Rampe­ Faptul că s-a acordat atcnlic fo lo ­ cina. Cam in acelaşi tim p a sosit şi plineşte exem plar sarcinile, a exe­
îocărcarc-dcscărcare cu 97.7 la sulă. mentolc si a obţine astfel o nroiluc-
le dc încărcare a funicularelor au s irii mecanismelor şi bunei organi­ cantonierul V io ie l Toma. Împreună, cutat pesle plan lucrări valoroase ca : lrvita le cît mai înaltă Munca plină Dobre, loan Papanet, Marcn Ciurea.
fost întotdeauna aprovizionate cu ma­ zări a lu crulu i a făcut ca p ro d u ctivi­ in cîleva clipe au închis şi asigurat iar a acelora în trazit cu manevră cu înlocuirea a şase schim bători de cale de abnegaţie a condus colectivul Nieolae Andronic, D um ilru N islor.
terial lemnos, iar brigăzile au p rim ii 94 la sulă Reducînd ru la ju l vagonu­ şi 208 traverse speciale. In executa­ A urel Duma si a lţii, care sl-an de­
tatea m uncii să crească sim ţito r In uşile vagonului, lu i de marfă cu 91.2 la sulă s-au rea­ secţiei respective la obţinerea u-
in d ica lii preţioase asupra fe lu lu i in rea acestor lu cră ri s-a evidenţiat e- uor rezultate pozitive în a ctivita ­ păşit lună de lună sarcinile d r
luna octom brie spre exemplu, s-a rea­ D atorită vig ile n te i acestor oameni, lizat econom ii de peste 80000 vagoa- plan.
caro trebuie să lucreze. Aşa s-a a- chipa condusă de G rigore Nanu şi tea sa
juns la o exploatare raţională in par­ lizat o pro ductivitate cu 8 la sută trenul nr. 2726 a sosit cu bine la ne-oră. La aceste realizări au co n lri- meseriaşii principali dc cale Ion Voi- Succesele o b lin u le constituie un
buit colectivele de ceferişti din sta­ De pildă, schimbul condus de V a ­
chete şi sectoare şl, ceea ce-i mai mai marc docil cea planificată. destinaţie. ca, Vasile Topor şi Voica Leonlîn, im bold In munca co le ctivu lu i sec­
ţiile S im cria-călâlori, Sim eria-triaj, cile Paul a realizat în fiecare luna, ţiei noastre. El es'.e h o lă rit ca prin-
Peşliş, Hunedoara, Ilia, Orăştie, Alba EM IL CREŢU de (a începutul anului şi piuă in tr-o muncă lot mai susţinută să
lu lia şi allele. In buna organizare, im piegat de mişcare prezent, o productivitate cu 30-40 doljîndească in v iito r rezultate si
programare şi d irija re a trenu rilo r (Din colectivul subredacţiei vo ­ tone cărbune pe post mai mare de- mai bune in creşterea p ro d u ctivi­
s-au eviden|iat operatorii R.G Ana- luntare Simeria), ctl prevăd sarcinile rle plan In luna tă ţii m uncii,
trecută acest schimb a realizat o
A productivitate mai mare cu 67 tone PETRU G A IN A
n înainte şi după 15... pe post. şef de schimb
Rezultate frumoase au obtinut si (Din postul de corespondenţi
„ î n a i n t e şl d u p ă 15..." e n o u l s e p t e m b r i e , şi fn o c t o m b r i e , şi fn schim burile tonduse de M Negreau
P e n t r u e l e v i , lo- volun ta ri de la Preparaţla de
b o i Q l o r u l ş c o l i i o r a r d u p ă c a r e c i r c u l ă o u t o b i u u l n o i e m b r i e . şi G Petru, care au depăşii produc- cărbune Petrila).
d e la 1 G . O . V u l c a n c a r e l a c e c u r s a Ca i a c e s t e a b o n a m e n t e c e i -13 d e
c s l e u n Joc d e o ­
p e r u la A n i n o a s a — V u l c a n . A u t o - c o p i l c ir c u l ă .. . p c jos, p e n t r u c ă
s e b i i d c î n d r ă g i t .
l o r u l a c e s t e i „ î n i f i a l i v c “ n u s c c u ­ o r a t u l a u t o b u z u l u i I G . O . V u l c a n
A i c i s c c i m e n t e a ­ Importante descoperiri arheologice
z ă c u n o $ t i n ( c / e n o a ş t e fn că , d e ş i o r a r u l s - a i n t r o ­ s - a s c h i m b a i . El c i r c u l ă n u m a i î n a ­
d u s la n u m a i c i l c v a z i l e d c la p u ­ i n t e şi d u p ă 15 a l e H c c ă r e i lun i. Săpăturile arheologice făcute de
t e o r e t i c e c ă p ă t a t e tenta In aceste locuri a unei pu­
n e r e a in funcţiune a ~ ----------------------- în a i n t e . . . p e n t r u a n u m uzeografii argeşeni în colaborare
ta c l a s ă . NOTA ternice aşezări din epoca neolitică.
a u t o b u z u l u i p e a c e s t p i e r d e a b o n a m e n t e l e c a r e cu specialiştii Institu tu lu i de A r­ Tot aici au fost descoperite de­
I N F O T O G R A ­
----------------------se
I r a s eu . M a i e x o d , Iu ----- —-— Inc in z i u a d e heologie al Academiei R. P. Romîne pozita cu vase pentru păstrarea
F IE : T o v . pr of.
s l i r ş i t u l lu n ii septembrie. 13, iar d u p ă . .. p e n h u a d c s c t v i c il \ au îm bogăţii colecţiile M uzeului re­ g riu lu i um il dintre ele conţinind
G a b r i e l a C i r a s i
S i n i n e c e s a r e c l / e v a j m â n u n l e : d e ci l m i c i i p a s a g e r i . In r c s l u l z i ­ gional Argeş cu noi exponate, cu peste 2.000 kg. boabe.
un g r u p d e e l e v e l e lo r c e i 43 d e e l e v i d i n A n i n o a - j
A u t o b u z u l a lo s l I n t r o d u s la c e ­
d i n c l a s a V I I I - a piese rare unele de o mare im por­ In satul M ilişlea. raionul Hore­
r e r e a c e l o r -13 d c p ă r i n ţ i d i n A n i - s o l o l o s e s c d r e p t m i j l o c d e l o c o - ,
D d e la Ş c o a l a tantă ştiin ţifică. zu. s-au descoperit resturile Itine­
n o a s a al c ă r o r c o p i i u r m e a z ă m o ( i e d i i c r i l c o c a z i i şi nu d e p u ­
m e d i e „ D e c e b a T c u r s u r i l e ş c o l i i m e d i i d i n V u l c a n . ţi n e o r i a c e s t e o c a z i i sini... p e jo s . C o nstrucţiile fo rtificate cu şan­ rare ale unei populaţii pînă acum
d i n D e v a , in l a ­ necunoscute din punct de vedere
La î n c e p u i a u t o b u z u l a l a c u l z i l ­ P i n ă a c u m c o n d u c e r e a I .G .O . ţuri şi valuri de pămint, obiectele
b o r a t o r u l d c liz i- arheologic, dalind din epooa de
n i c d o u ă c u r s e — d u s şl î n t o r s n - a d a i a s c u l t a r e c e r e r i l o r r e p e t a t e
c ă - c / i i m i c a l ş c o li i. de ceramică şi uneltele da muncă : tranziţie dc la neolitic la epoca
E l e v i i a u a j u n s la t i m p la ş c o a l ă a l e p ă r i n ţ i l o r si a l e c e l o r -13 d c
topoare, silexuri de cioplit, greutăţi bronzului. O biectele ceramice şi
ş i l o t la t i m p s - a u r e î n t o r s a c a ­ e l e v i d c a r e g l e m e n t a p r o b l e m a (lin lut pentru războiul de lesut. fragmentele de brăţări găsite aici au
Ulii să. N u II s c c e t e a in s c h i m b u l a- t r a n s p o r t u l u i . plase de pescuit, ace şi sule de os îm bogăţii colecţia muzeului regio­
C i l m a i a t c d c g i n d s ă s e c o n ­
a b o n a m e n t e
c c s i u i s c r v i c l t t
d c c i l
m la I .G .O . V u l c a n . Ş i c o p i i i ou l a ­ t i n u e c u a s e m e n e a p r a c t i c ă ? descoperite In urma săpăturilor fă­ nal Argeş.
m m . c u l a b o n a m e n t e l e c e r u l e şi în E. LEONARD cute in comuna Teiu. ilustrează exis- ( A g e r p r c s J
S P R f l W E B U IE IM D R E P T A T A M f lA
Com uniştii, delegaţi la Conferinţa sută Aceasta denotă că a tit com ite­ tem de stim ulare in lupta pentru re­ drumat conducerile lehnice ale sec­ niza ţiilo r de bază. s-a desfăşurat pe Tovarăşul Nelega loan spunea. In ­ rim ul v ie ţii interne de partid. Dar
organizaţiei de partid de la F M. tul de partid, cit şi b iro u rile orga­ ducerea procentului dc cenuşă, ca­ toarelor să asigure condiţii lehmco- bază de planuri de muncă bine lu- tre altele, că ld prim irea in partid nu trebuie să ne oprim aici, ci sâ
Lupeni, au făcut o amplă analiză niza ţiilo r de bază, im s au străduit litatea cărbunelui ar li fost mai bună. niaterinle pentru realizarea ritm ică looinjle. C om iletul de partid s-a stră­ mi s-a insistat îndeajuns asupra pre­ m ilităm cu toate forţele peniru dez­
asupra a c tiv ită ţii desfăşurate de or­ in suficienta măsură să im pulsione­ . Că a fost scăpată diu atenlie ca­ a planului de producţie. du it să desprindă cele mai im p or­ g ă tirii celor care urinau să fie p ri­ voltarea lor. Şi pe v iilo r organiza­
ganizaţiile de bază P.M.R. din aceas­ ze activitatea pentru îm bunătăţirea litatea cărbunelui o dovedeşte şi fap­ M u lt s a insîsiat în discuţiile p u r­ tante probleme din activitatea eco­ miţi. ţiile de bază. com itetul de partid,
tă exploatare de la ultim ele alegeri ca lită ţii producţiei Conducerile teh­ tul că în conferinţa dc partid s a tate in conferinţă asupra disciplinei nomică şi să îndrepte spre ele aten­ — Noi. ce-. :lin organizaţia de trebuie să acoide toată atenţia re­
şi pinâ In prezent. Faptul că da la nice ale sectoarelor n au fost îndru­ discutat puţin despre acest indica­ de producţie. M inerul Sabin Ghioan- ţia organ izaţiilor de bază. Ac^sl lu ­ bază dc Ia sectorul IV B — spunea partizării juste a tortelor pa rtidu lui
I ianuarie a.c. şi pmu in prezent mate la tim p să ia măsuri pentru tor. In (laica de seamă s-a vorbit că critica faptul că unii medici acor­ tru a ( o s i posibil ra urmare a fap­ el — ne-ain m ulţu m ii să i prim im la principalele locuri :le muncă,
s-au extras, in afara planului dc reducerea can tităţii de şist iu căr­ doar in cîleva rin du ri despre ca li­ dă cu uşurinţă scutiri medicale. De tului că au lost consultaţi perma­ pe cei bine pregătite De ce ila lţi nu exe rcitării cu m ultă competentă a
producţie, aproape 50.000 tone căr­ bune tate, iar cei care s-au referit la asemenea, s-a critica t metoda p o tri­ nent m em brii b iro u rilo r organizaţi­ na-am mai ocupat Era bine şi ne­ dreptului de control
acest lucru n-au insistat asupra cau­ v ii căreia in d iscip lin a tii sini transfe­ ilo r de bază, activul organizaţiilor cesar să-i ajutăm şi pe aceştia din Va trebui să se acorde mai m ultă
bune. că productivitatea m uncii a Referiudu-se la calitatea cărbune­ atenlie ca lită ţii cărbunelui şi rid i­
crescut la I 189 tone pe post. fală lui, inginerul M arin Petrescu a c ri­ de masă, că m em brii com itetului de urmă să se pregătească, peniru a
partid au fost mereu prezenţi în putea ajunge la nivelu l cerut. Dacă cării tuturor brigăzilor U n ive lu l
dc 1,119 tone cit era planificat, că ticat cu asprime faptul că. in goana procesul de producţie, acolo unde procedam astfel num ărul celor p ri­ sarcinilor de plan Anul acesta, din
la preţul de cost s-au oblin ut eco­ după cit mai m ultă producţie, s a Conferinţa organizaţiei cauza şistului vizitii), s au rebuiat
m iţi in partid ar fi crescut şi o dată
nom ii suplim entare de 2720000 lei. neglijat in ultim a vreme alegerea era mai m ultă nevoie. De aseme­ cu aceasta organizaţia noastră ar li 330 vagoane de cărbune din care
nea, o metodă bună folosită ;le co­
dovedeşte că organizaţiile de partid şistului din cărbune. de partid de la E. M. Lupeni m itetul de partid de Ia E. M. Lu- se putea produce cocs nuilL C om i­
au căpăiat o bună experienţă în — Din sectorul III a pornit che­ peni este consultarea activu lu i fără devenit mai puternică. tetul de partid, b iro u rile organiza­
conducerea economiei şi că au reu­ marea „N ic i un vagonet de cărbu­ de partid, oare sa află repartizat la tV ţiilo r de bază, trebuie să acţioneze
şit să pună în centrul a c tiv ită ţii lor ne rebutat' pentru şist v iz ib il!" . Dai zelor care au dus la procentul r i­ raţi de la un sector la altul. toate locurile de muncă. In acest lei Com uniştii participanţi la confe­ mai h o lă rit in această direcţie.
principalele probleme ale producţiei, se pare că şi aici s a uitat că un dicat de cenuşă, n-au făcut propu­ A tit darea de seamă, c il şi dis­ com itetul de partid a putut pune rinţa organizaţiei de partid de la Cu deosebită atenlie trebuie p ri­
La mina Lnpcnî a devenit o ca­ cărbune de bună calitate sc da toc­ neri pentru îndreptarea situaţiei. cuţiile purtate, au reliefat rezultatele in discu|ia plenarelor sale cele mai mina Lupeni s-au dovedii exigenţi. vită pregătirea corespunzătoare pen­
racteristică . introducerea unor noi mai prin alegerea şistului vizibil, La conferinţa de partid din oc­ bune şi experienţa pozitivă dobin im portante probleme. a pu lu l lua M ajoritatea dintre ei au analizat tru iarnă şi peniru nivelu l de pro­
utilaje, de tehnicitate si producti­ acolo in abataje. tom brie 1962 com uniştii au apreciat dită de organizaţia de partid de la măsuri elicicnie. In plenare şi adu­ co n d iliile exislente pentru realiza­ ducţie al anului viito r. Se constată
vitate ridicată. A nu l acesta mina a O cauză pentru care calitatea că r­ că deşi s-au o b lin u t succese im ­ E. M. Lupeni pe lărtm u l v ie ţii in ­ nări generale s-au dezbătut proble­ rea exemplară a planului in anul încă unele deficiente in a p ro vizio ­
fost dotată cu 5 maşini de încărcat, bunelui extras la mina Lupeni nu portante, există încă rezerve netalo- terne de partid. Peniru continua în­ me m ajore cuin sin i : munca cu ac­ viilo r, făcind valoroase piopunerî. narea lehnico-m alerială. Organele
65 transportoare cu raclele. 4 loco­ s a ridicat la nivelu l cerinţelor o sile Unele saotoare erau atunci ies tărire a rin du ri lor partidului, au losl tivu l fără de partid, educaţia par­ Cu toate că sarcini)^ sini sporiie de parli:l, conducerea exploatării şi
s-a apreciat că in 1964 se pot ex­
m otive Diesel. I locom otivă cu tro- constituie ne rilm icilalea în d e p lin irii tonte faUi de planul de producţie.. p rim iţi în rindul candidaţilor şi tinică a m em brilor şi candidaţilor da cea a C .C .VJ. au datoria să ia mă­
ley\ 100 ciocane de abataj. 25 per­ planului de producţie. La sectoarele Anul acesta, la data tin e rii conferin­ m em brilor de partid cei mai cores­ partid, activitatea org an izaţiilor :le trage pesle plan 20.000 tone căr­ suri peniru Înlăturarea grabnică a
foratoare. 741 vaqonete de mină si IV B, IV A şi allele. s-a rămas In punzători oameni ai muncii, de la bune, că productivitatea m uncii poa­
ţei. toate sectoarele s-au prezentat masă. învă tă m inlul de partid, mun­ le creşte la 1,2*20 tone pe post. că lipsurilo r
altele. Pozitiv este faptul că a exis­ mai m ulte luni cu planul de produc­ cu planul dc producţie depăşit. E jocurile cheie ale procesului de pro­ ca grupelor de partid ş.a. In încheiere, tovarăşul Pipoş a
tat o susţinută preocupare pentru ţie nereatizal. Apoi s a dat bătăii:) un succes deosebii, care arată că ducţie De la conferinţa de p a rliil Pozitiv este laptul că m ăsurile lu a­ ta preţul dc cost pot fi o b lin iu c apraciat că darea de seamă şi dis­
folosirea ct( mai bună a înzestrării pentru recuperarea răm inerii tn urmă la mina Lupeni se păşeşte h o lă rit pe trecută şi piuă tn prezent s-au p ri­ te in u rn n analizelor fâcuie in adu­ 765.000 lei economii suplim entare cu ţiile au arătat că există un spi­
Pentru ac^asia e nevoie insă de o
tehnice, ceea ca a condus la o b ţi­ ia cantitate, bătălie încununată de un drum bun... $1 num ărul brigăzi­ mit 327 membri şi candidaţi d? nările org an izaţiilor de bază şi-au rit sănăios. de muncă avîntală. pro­
nerea unor realizări deosebite in succes de altfel. Dar in lupta pen­ lor rămase sub plan a scăzut mult partid — cu pesle 100 mai m ulţi do­ dovedit efioacitatea. Astfel. în luna ma; bună organizare a muncii, de pice unor realizări deosebite. Aceas­
sporirea producţiei dc cărbune Din ii u cantitate s a neglijat calitatea... Totuşi, in această direcţie nu s-au c il în perioada trecută — în spe ianuarie, organizaţia de bază de la folosirea raţională a u tila je lo r. de ta este o garanţie că şi tn v iilo r
locurile (ie numcă cu susţinere me­ De aici. se poate tra g i Insă şl u r­ obtinut rezultate m u llu m ilo a ri. In cial d in irc m inerii şi şefii de schimb aprovizionare» corespunzătoare a com uniştii de la Lupeni. întregul co­
talică s-ou extras 612.321 tone căr­ mătoarea concluzie: alunei cind b i­ vreme ce unele brigăzi işi depăşesc rare s-an evidenţiat în producţie, sectorul I A a analizat silua|îa b ri­ lo cu rilo r de muncă, ds (m ărirea dis­ lectiv de aici, vor face ca planul
bune. fală de 539.380 tone cil era rourile organizaţiilor de bază au pua lună de lună planul dc produclie, precum şi a celor mai buni ingineri găzilor care nu-şi îndeplineau sar­ ciplinei. să fie înd eplinit exem plar a tit (n
planificat in valoare rezervele interne s-au allele răm in sul» plan. In conferinţă şi tehnicieni. cinile de plan. In urma acestei ana­ Ltiînrl cu vin lu l la lu crările confe- anul 1963, cil şi In 1964
lize şi a ap lică rii m ăsurilor prero
Nesatisfăcăloare a fost insă preo­ obtinut rezultate bune. Prin urmare, s a criticat tendinţa de a se acorda De asemenea, s-a apreciat că m ul­ nizale. a scăzut si in iilo r num ărul •.inlei tovarăşul P i p n ş l o a n , membru
cuparea pentru îm bunătăţirea ca li­ daca se urmărea mai m ult sterilul atenlie numai brigăzilor mari, cu te probieme grele ale producţiei au brigăzilor rămase sub plan. al biroului C om itetului regional H u­ Vr
tă ţii cărbunelui. In prim ele trei tr i­ fost rezolvate operativ de către gru ­ nedoara il P.M.R., a subliniat fap­ Ca secretar al C om itetului de partid
In abataje şi pe căile de transport, pondere In planul dc producţie. B i­
mestre a ii anului acesta, procentul pele de partid. Totuşi, delegaţii care au luat cu- tul că s-au obtinut realizări frum oa­ de la E. M. Lupeni a fost reales to­
dacă se practica mai susţinui metoda rourile organ izaţiilor de bază de la varăşul Ana Ferdinand.
admis de cenuşă a fost depăşit cu A tit activitatea com itetului de vîn tu l au scos în evidentă şi o sea­ se atit tn ce priveşte îndeplinirea
0,5 la sută, iar um iditatea cu 0;7 la puşcării selective şi se folosea un sis­ sectoarele II, IV A, V sud n-au în­ partid, oii şi cea a b iro u rilo r orga­ mă de lipsuri In aceaslă direcţie. sarcinilor economice, cit şi pe tă- £>!. A.NDRONACHE