Page 82 - 1963-11

PROLETARI DIN TOATE TARILE. U N IŢ1-VA I
Premii pentru terenuri redate circuitului Elevi
produefie arabil seralişti
9 şi calitate C o lectiviştii din satul Lunca, raionul Brad, sint preo­ O l e l a r u l I o a n
P r o d a n
la
d e
Dc U o lună la alta cupaţi să redea în circu itu l arabil noi suprafeţe de
T succesele obţinute In teren c i a n u l N i c o l a e Ro­
U ,
O . S . M ,
e l e c t r i ­
producţie dc către colec­
In această toamnă, pînâ in 22 noiem brie, au fost
tivu l Prcparaţiei de căr­ desţelenite 7 ha. de fînat care nu dădeau producţiile man d e la u z i n a
bune din Petrila sint corespunzătoare La efectuarea acestor lucrări o con­ c o c s o c h i m i c â şi
I tot mai evidente. trib u ţie im portantă şi-au adus-o tra cto riştii Nicolae
Recent, de pildă, l a b o r a n t u l l o n
pentru succesele ob­ Tudor si Horea Cimpoaie din brigada a noua a S.M T. S z a k a c s , t o i i d e la
R in îndeplinirea şi depă­ Dobra. M. M IH E T C, S. H u n e d o a r a ,
trecută
ţinute în luna
şirea sarcinilor de plan corespondentă se I n t i l n e s c fn
$i îm bunătăţirea calită­ l i e c a r e d u p ă - a m i a -
ţii producţiei, m uncito­ Venituri din culfura tutunului zd in b ă n c i l e ş c o ­
rii, in g in e rii şi tehnicie­ lii m e d i i nr. 1 s e ­
nii dc la această A p lic i ud întreg com­ Păstrat in bune condi ra le d i n H u n e d o a ­
ţiuni, tutunul a fost pre
Preparaţie au prim it plexul de lu crări agricole dat conform contractului ra. E t s i n t d o a r
pe suprafaţa de 20 ha cu l­
Vizita delegaţiei de stat a R. P. Romîne 200.000 lei. Aceste pre­ tivată cu tutun, colecti- fiin d apreoiat. Din preda t r e i d i n c e i 698
peste
prem ii
drept
v is lii din B alom ir au ob-
tutunului,
rea
colectiviş
$ m ii constituie pentru co­ ţinut o producţie cu 450 tii din Balom ir au reali d e e l e v i c a r e f r e c ­
le ctivu l nostru un puter­ kg. Ja ha mai mare decît zat un venit de peste v e n t e a z ă c u r s u r i l e
oea planificata. 400.000 lei. s c o l i i m e d i i nr. 1.
nic stim ulent în muncă.
în R. S. F. Iugoslavia Sîatem h o tă riţi să în ­ Ş e d m (â d e lu cru
cheiem acest an cu re­
zultate deosebite în spo­ De curînd a avut Ioc la Casa au obţinut rezultate bune.
I rirea producţiei, creşte­ raionala C.E.C. Orăştie o şedin­ In încheiere au fost date în­
M in is tru l
afacerilor
al
externe
Convorbirile dintre delegaţia zenţi M arco K ike zici, adjunot al se­ R. P. Romine si secretarul de Stat rea p ro d u ctivită ţii m un­ ţă de lucru cu şefii agenţiilor drumări asupra felului cum tre­
C.E.C. din raion. Cu acest prilej
cretarului de Stat pentru afacerile
buie să se muncească în conti­
cii şi realizarea de e-
externe, B. S toianovici, membru al pentru afacerile externe al R.S.F. R conomii. s-a analizat felul cum s-a mun­ nuare pentru atragerea unui nu­
Republicii Populare Romîne şi Republicii Vecei Exeoutive a R. S. Serbia. Iugoslavia au făcut un schimb de PETRU G A1NA cit în trimestrul III al anului şi măr cît mai mare de depună­
M irk o Tepavat, secretar de Stat ad­ păreri p rivin d re la ţiile dintre cele şef de schimb rezultatele obţinute. Pentru a tori.
Socialiste Federative Iugoslavia junct pentru afacerile externe, Arso (Din postul de eorespon crea o bază de discuţii, au pre-
— -- -
.
M ila to v ic i. ambasadorul R.S.F. Iu ­ două tari, p o sib ilită ţile de extinde­ I denţi vo lu n ta ri de ia zentat in fo rm ă ri şefii a g e n ţiilo r
BELGRAD 23 (Ag&rpres). — lele R.S.F. Iugoslavia, seoretar ge­ goslavia la Bucureşti. re a lor In v iito r. Preparaţia de c ă rb u n i. y h '
Simbătă dim ineaţă au continuat la neral al U.C.I., Edvard Kardell, pre­ Petrila) | Orăştie, Geoagiu şi Balşa, care /hule mergem azi
Belgrad con vorb irile dintre delega­ şedintele Scupşlinei Federative a
ţia R epublicii Populare Romine si R. S. F. L, Petar Stam bolici, pre­ Tovarăşul Alexandru Bîrlădeanu a făcut Pe scena
R epublicii Socialiste Federative Iu ­ şedintele Vecei Executive Fede­ S eară de odihnă 4-4~*4-,
goslavia rative, M ilos M in ici. vioepre- o vizită lui Miloş Minici, vicepreşedinte clubului
sedinte al Vecei Executive Fe­
Din partea rom ină au participai $ pentru con stru ctori F o r m a l ia d e « A n s a m b l u l s î r b d e s t a t d e *
tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, derative, Kocea Popovici, secretar de al Vecei Executive Federative „ S i d e r u r - c l n l e c e şi j o c u r i d i n T i m i ş o a -
preşedintele C onsiliului de Stat al Stat pentru afacerile externe, K iro Recent, la clubul din Lupem a fost or­ t e a t r u ta. c a r e i î n t r e p r i n d e u n t u r n e u £
G ligorov, seoretar de Stat pentru fi-
R. P. Romine. prim -secretar al CC. BELGRAD 23 (Agerpres). — A u mai participat persoane oficiale, T g i s t u l ” d i n H u n e - p r i n r e g i u n e a n o o s l r ă , v a p r e - +
al P.M.R., Ion Gheorghe M aurer, nanle, M arin Ţ etinici, seoretar de In cursul după-am iezii de slmbâtă consilieri şi experţi rom îni si Iu­ ganizată o seară de odihnă pentru con­ d o a r a a p r e z e n t a t t e n t a la H u n e d o a r a u n s p e c - f
Stat pentru transporturi si teleco­
preşedintele C onsiliului de M in iştri. A lexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte goslavi. structorii de la şantierul din localitate. d e c u r i n d p e s c e ­ t a c o l m u z i c a l - c o r e g t a l i e in ii - I
m unicaţii, Bogdan Ţrnobrnia, secre­
Emil Bodnăras si A lexandru Bîrlă- n a c l u b u l u i d i n t u l a t „ L a b r a ( c u t i n e r e ţ e a *. £
tar general a) preşedintelui R.SF.L, al C onsiliului de M in iş tri al Repu­ In cadrul acesteia, brigada artistică de
deanu, vicepreşedinţi ai C onsiliului Alexandru Bîrlădeanu şl M ilos M i­ I G h e l a r , ln l e l a • P e s c e n a c ă m i n u l u i c u l t u - £
M irko Tepavaţ, adjunct al secretaru­ agitaţie a şantierului a prezentat, în faţa
de M in iştri. C orneliu Mănescu, m i­ blicii Populare Romine, a făcut o v i­ nici au făcut un schimb de părer! u n u i m a r e n u m ă r rai d i n S a r m i s e q e i u z a , c o l e c t i - t
lui de Stal ppntru afaceri externe, a numeroşi participanţi, textul intitulat v u l d e a r l i ş l i a m a t o r i a l Cose/ f
nistru l afacerilor externe. A ure l M âl- Arso M ila to vici, ambasadorul R.S.F. zită lu i M ilos M inici, vicepreşedintele asupra problem elor economice de in ­ d e s p e c i a t o r l , p i e ­ H a - f
nâşan, ambasadorul R. P. Romine la Iugoslavia la Bucureşti. Vecei Executive Federative. teres comun pentru cele două ţări. R „Momente vesele cu aspecte de pe şan­ s a „ O a m e n i şi u m ­ r a i o n a l e d e c u l t u r ă d i n +.
l e q v a p r e z e n t a un bogat pro-
Belgrad. A participat de asemenea După convorbiri, care s-au des­ tier". b r e * d e $/. B e r c l u . gram a r t i s t i c , i n t i t u l a t „ B u c u r i i £
A ndrei Păcuraru, consilier. făşurat ln lr-o atmosferă prieteneas­ După programul brigăzii de agitaţie au S p e c t a c o l u l , fn r e ­ de v i o l ă n o u ă * . In c a d r u l a c e s - 1
Din partea iugoslavă au participat că, preşedintele Tito a retin ut pe Delegaţia romînă a plecat din Belgrad I urmat cîteva ore de dans şi voie bună. g i a lui P a v e l C r i — tui a, b r i g a d a a r t i s t i c ă d e a g i - ♦
tovarăşii losip Broz T ilo , preşedin- m em brii delegaţiilor la dejun. ş a n , s-a b u c u r a t t a l i e v a i n t e r p r e t a t e x t u l ,.E X
spre Saraievo IO A N CHIRAŞ d e u n f r u m o s p r e m i e r ă , e c a l i t a t e * .
întrevederea dintre Corneliu Mănescu BELGRAD 23 (Agerpres). — din Romînla au fost conduşi de Io- corespondent s u c c e s . n e l e c u l t u r a l e d i n P e t r e ş l i , Sd.s- X f
• In r a i o n u l S e b e ş , Ja c ă m i -
a
Republicii
Delegaţia de stat
ministrul de externe al R .P .R . şi secretarul Populare Romine, condusă de tova­ van Veselinov, membru In Consiliul c io r i , Ş u g a g , R ă l t ă u , M i e r c u r e a +
c o n f e r e n ţ i a r i ♦
ş a . ,
t r e i s p r e z e c e
federaţiei R.S.F,I., secretar al C.C. al t r i m i ş i d e la centru/ d e r a i o n X
răşul Gheorghe G heorghiu-D ej,
pre­
de stat pentru afacerile externe al Învăţămîntul v o r e x p u n e c o n f e r i n ţ a „ F o l o a • »
şedintele C onsiliului de Stat, prim-se- U niun ii C om uniştilor din Serbia, Ve- s e t e c h i b z u i n t e i ş i e c o n o m i s i r i ? £
R.S.F. Iugoslavia crctar al CC., al P.M R„ a plecat sîm- liko ZekovicI, vicepreşedinte a] Vecei la C .E .C .* . f
bătă seara cu un tren special din Executive Federative, A vdo Humo, a grozootehnic de m asă • In l o c a l i t ă ţ i l e Cunfa, £
BELGRAD 23 (Agerpres). — Au fost de fată N icolae Gheor- Belgrad spre Saraievo. membru al Vecei Executive Federa­ Ş p r i n g , V i n q a t d , U n g u r e i , R o- t-
In cursul după-ainiezii de simbă- ghiu, adjunct al m inistrulu i m inelor împreună cu delegaţia rom înă au tive, V oin Lukici, secretar de stai şia, T ă u şi S e c ă ş e l v o r p o p o s i X
tă, m in istrul afacerilor externe al si energiei electrice, A urel Mălnâ- plecat M iloş M inici, vicepreşedintele S-jfiia p red a t p r im e le le c ţii In a c e a s t ă d u m i n i c ă b r i g ă z i f
R. P. Romine, Corneliu Mănescu, a san, ambasadorul R. P. Romine la pentru afacerile interne, dr. M illvo ie ş t i i n ţ i f i c e . Ele v o r r ă s p u n d e ia £
Vecei Executive Federative, si alte Rukavina, secretar al Vecei Executive o s e r i e d e î n t r e b ă r i n e d i l e r i t e I
făcut o vizită secretarului de Stat Belgrad, si funcţionari superiori din La gospodăriile agricole colective 3nul trecut. D atorită acestui fapt se t e m e , r i d i c a t e a n l e i i o r d e (ă- ^
pentru afacerile externe al R.S.F. M in isterul A facerilor Externe. persoane oficiale. Federative, şi alte personalităţi o fi­ din Spini şi Turdaş, raionul Orăştie, asigură o bună calitate a predării, r ăn ii m u n c i t o r i .
Iugoslavia, Kocea Popovici. Din partea iugoslavă au fost pre­ La gara Topcider, în a lţii oaspeţi ciale. In cadrul în vă lă m in tu lu i agrozooteh­ le cţiile expuse fiin d interesante, le ­ • La C u g i r , a r e l o c az i, în- *
nic funcţionează 5 cercuri. Sint 4 gate de practica fiecărei gospodării c e p l n d d e la o r e l e 10 d i m i - J
cercuri anul II. iar la Spini, unde colectiva. n e a f a o g a l ă d e b o x d o t a t ă »
sectorul zootehnic s-a dezvoltat sim ­ P o trivit p lan urilor de invăţăm lnt cu „ C u p a 3 0 D e c e m b r i e S e «-
T E L E G R A M E Condoleanfele exprimate ţitor, s-a înfiin ţa t un cerc anul 1, stabilite, pină la 21 noiem brie 1j I n t i l n e s c p u q U i ş t i d e la a s o c i a - ţ
Iiile M e t a l u r g i s t u l C u q i t şi A u - ♦
ministrului S U A. pentru creşterea anim alelor. La toa­ cercurile pentru cultura plantelor de ru t Bra d. T-
te cercurile predarea le cţiilo r se face cimp de la ambele gospodării s-au • P e s t a d i o n u l „ C e t a t e * d i n £
la Bucureşti predat cile 2 lacţii, iar la cele zoo­
Domnului de către specialişti cu pregătire D e v a a r e l o c a z i ( o r e l e 10,30). i.
superioară, care au fost lectori şi în tehnice cile 3 lecţii. i n t i l n i r e a d e h a n d b a l in 7 c o n - +
LYNDON JOHNSON Sîmbătă la amiază, Ştefan Voilec. t i n d p e n t r u c a m p i o n a t u l r e q i o - X
vicepreşedinte al C onsiliului de Stat, nat, d i n t r e e c h i p e l e V o i n ţ a t
Preşedintele Statelor Unite Qle Amerlcil preşedintele M a rii A du nă ri N alio- De ce s-a amÎ9B»t D e v a — C o n s t r u c t o r u l H u n e - £
d o a r a .
nale a R.P. Romine, A lexandru Drâghi-
C A S A A L B Ă d e sc h id e r e a c e r c u r ilo r? 9 In c o m p l o n a t u l c a t e g o r i c i ♦-
W A S H I N G T O N ci, vicepreşedinte al C onsiliului B la l o t b a l s e d i s p u t ă a z i u l - £
Am aflat cu adlncă indignare şi roihnire despre necesităţii de a se găsi soluţii rezonabile în scopul de M in iştri, şi Geoige Macovescu, Pe lingă cei 371 cursanţi anul II, noiembrie, din cele 18 cercuri, nu­ Urna e t a p ă . A S . C u g i r In tl l- X
actul crim inal care a pus capăt v ie ţii preşedintelui e vită rii unul război term onuclear. adjunct al m in istrulu i afacerilor ex­ în acest an. în gospodăriile colec­ mai la 15 s-a început predarea lec­ n e ş t e e c h i p a M i n e r u l Ba ia ♦
J
p e
Statelor Unite, John F. Kennedy. In numele C onsiliului de Stat, aJ G uvernului Repu­ terne. au sosit la sediul Legaţiei tive din raionul Brad au fost înca­ ţiilo r. C ursurile n-au fost deschise M a r e , iar M i n e r u l L u p e n i
Goz m e t a n M e d i a ş .
In persoana preşedintelui Kennedy, poporul am eri­ b licii Populare Romîne, ai poporului roraîn $1 al meu draţi la invătăm întul agrozootehnic lo gospodăriile colective din Vaţa
KU.A. la Bucureşti, unde, în nu­ • C a m p i o n a t u l r e g i o n a l d e -►
can a pierdut un rem arcabil om de stat care a adus personal, vă transm it sincere condoleanţe dumneavoas­ alţi 300 colectivişti în 6 cercuri (preşedinte Tănase Andricău), Bir ti n l o t b a l p r o g r a m e a z ă a z i I n t i l n l - t
o contribuţie de seamă la e lo rtu rile pentru rezolva­ tră si întreg ulu i popor american. mele preşedintelui C onsiliului de Pentru a s p rijin i pe cursanţi în în ­ (preşedinte loachim Petruţeanu) şi r i l e : M i n e r u l T e l i u c — C o n - £
rea paşnică a unor problem e litigioase, un conducător GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ. btat al R. P. Romîne, Gheorghe suşirea le cţiilo r ce li se vor preda, Mesteacăn (preşedinte loachim Gro- s t r u c l o r u l H u n e d o a r a ; P a r t n - X
care a manifestat în momente grele pentru om enire preşedintele C onsiliului de Stat GlieOâ-ghiu-Dej, al C onsiliului de Stat, za) Faptul că la unele oercurî au g u l L o n e a — A u r u l B r a d ; R e- +
un înalt simt de răspundere şi o înţelegere realistă a al Republicii Populare Romine prin g rija C onsiliului agricol raio
al M arii Adunări Naţionale, al gu­
nai au (ost difuzate 390 manuale fost predate 2— 3 lecţii iar la aces­ I t a c t a r a A l b a l u l i a — Ş l i i n l a r
Doamnei vernului si M in iste ru lu i A face rilo r iar cercurile au fost dotate cu B te gospodării nu s-a făcut nici mă­ P e t r o ş a n i ■, D a c i a O r ă ş t i e — +
Externe, au exprim at condoleanţe aparate de proiecţie. 300 dia/ilm e şi car deschiderea învă lăm intulu i, do­ M i n e r u l G h e l a r -, R e t e z a t u l H a - X
JAO VELIN KENNEDY
m in istrulu i S.U.A., WUJiam A. Craw- alte materiale. A stfel s-au creat vedeşte lipsa de interes ce o m ani­ l e g — C.F.R. S i m e r i a ; S e b e - £
C A S A A L B A festă organizaţiile de partid si con­ ş u i S e b e ş — J i u l U P e tr ila -, f
lord, în legătură cu moartea tragică con diţii pentru ca toate cercurile
W A S H I N G T O N siliile de conducere din aceste G.A.C M i n e r u l A n i n o a s a — M i n e r u l t-
a preşedintelui Statelor Unite ale sA-si înceapă activitatea la term enul
şedinţe al Statelor Unite ale A m ericii — John F. K en­ stabilit. faţă de ridicarea ca lifică rii profe­ V u l c a n . 4-
Vă rog să p rim iţi, stîmală doamnă, expresia since­ A m ericii. Jolm F. Kennedy, v ic ti­
nedy. sionale a colectiviştilor. »» + +■♦»♦ 44 ♦♦ 44
relor mele condoleanţe pentru moartea tragică a so­ mă a unui atentat crim inal. In raionul Brad, insă, pînâ la 22
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ,
lu lu i dv., em inentul om de stat american, fostul pre- preşedintele C onsiliului de Stat S-a semnat în cartea dc condo­
al R epublicii Populare Romîne leanţe deschisă la sediul Legaţiei. PANOUL EVIDENŢIAŢILOR
D-lui (Agerpres)
LYNDON JOHNSON * — iN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ —
In legătură cu moartea tragică a %
Preşedintele Statelor Unile ale Amerlcil I-
preşedintelui J. F. Kennedy, C orneliu
C A S A A L B A Mănescu, m inistrul afacerilor extern* I
W A S H I N G T O N
al R.P. Romine, a trim is secretarului
eu ocazia n u m irii dv. în funcţia dc preşedinte al volta in mod favorabil, in Interesul ţă rilo r noastre şi de stat al S.U.A., Dean Rusk, o tele­
Statelor Unite ale A m ericii. vă rog să p rim iţi sincerele al colaborării paşnice intre popoare gramă in care sint exprim ate sincere
mele felicitări. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ,
condoleanţe.
Exprim speranţa că relaţiile dintre Republica Popu­ preşedintele C onsiliului de Stat
lară Romină şi Statele Unile ale A m e ricii se vor dez- al Republicii Populare Romîne (Agerpres)
l
In aten ţia întregului euîectiv —
p erfecţio n area procesului tehnologic
Perfecţionarea şi im bunătuliren concasare. G in tita lca de minereu res­ cu fu rtu n u ri din cauciuc", „A rc u ri prin înlocuirea electrom otoarelor de
procesului tehnologic a suscitat un pectivă poate fi golită direct în silo­ de centrare a silelo r vibratoare" ele. putere mai mică cu altele de o pu­ ! ILIE S T A N C I U M A R I A M Ă R G Ă R I T E S C U , E L E N A 7 . A H A N ,
deosebit interes din partea tuturor zuri pentru a-şi urma drum ul cu fu- Şi capitolul introducerea tehnicii tere mai mare. De asemenea, s-au mo­ e s l e o p e r a t o r ş e f la fabrica t r i c o l i e r ă la s e c ţ i a c i r c u l a r e a m u n c i t o a r e ta f a b r i c a „Sebe­
m uncitorilor, in g in e rilo r şi tehnicie­ n icula riil la insta la ţiile dc şlampare noi a slat permanent in sfera preo­ dificat celulele de flota lie tip M S. „1 M a i " d i n P e t r e ş l i . D a t o r i t ă l e b r i c i i „ S e b e ş u l " d i n S e b e ş , şul", a r e o î n a l t ă c a l i f i c a r e . Ea
n ilo r de la Uzina de preparare a m i­ >i Hotare, în lru c it et arc dim ensiunile cupărilor de perfecţionare a procesu­ Im portant pentru îm bunătăţirea pro­ c a l i f i c ă r i i lui ş i b u n e l o r g a ­ s v p r e o c u p ă d e î m b u n ă t ă ţ i r e a îşi d e p ă ş e ş t e s a r c i n a d e p l a n
n e reu rilo r din Gurabarza. D orinţa lor necesare prelucrării. In acest sens lui de producţie. V orbind dc in tro ­ cesului tehnologic este si mecaniza- n i z ă r i a l o c u l u i d e m u n c ă , r e u ­ c a l i t ă ţ i i p r o d u s e l o r . In u l l i m a c u c i r c a 50 ta su/ă. De m a i
de a-şi Înd eplini sarcinile si angaja­ colectivul mai sus a m in tii a conce­ ducerea teh nicii noi se poate spune ica transportului vagonelilor cu con­ l u n ă , l a t ă d e 8 8 ,5 la s u l ă p l a ­ m u l t e l u n i e s t e e v i d e n ţ i a t ă ln
mentele cu in ull înainte de termen, put o valoroasă inovaţie : „Separarea că la Uzina de preparare din Gura- centrat, care înainte se făcea manual ş e ş t e s ă - ş l d e p ă ş e a s c ă s a r c i ­ n i h c a t , a r e u ş i t s ă r i d i c e i n d i ­ î n t r e c e r e a s o c i a l i s t ă .
c e l e d e c a l i t a t e la 92 la s u t ă •
de a obţine cîl mai m ulte si mai In i­ m inereului brut cu o granulalie sub barza s-au făcui pn$i im portanţi. De si necesita m ult efort fizic. Toate a- n i l e d e p l a n l u n ă d e lun ă .
moase succese în producţie i-a pre­ 1/0 mm. din circu itu l de sfărmarc al exemplu cu citva tim p în urmă cin- ceslea au dus, numai in sectorul flo-
ocupat zi de zi, au câulat mereu să instalaţiei de an le zdio bn e". Această
lârirca m inereului se făcea manual si talie, Ia m ărirea capacităţii de pro­
Îmbunătăţească procesul tehnologic inovaţie constă din montarea unor prin apreciere. Acest lucru ducea la ducţie cu 20 la sută, la creşterea pro­
de fabricaţie. sile caie perm it ca minereu) sub im posibilitatea cunoaşterii cantităţii d u c tiv ită ţii m uncii cu 15 la sută, la
Aplicarea în producţie a unui nu­ dimensiunea am intită să treacă prin reale de minereu prelucrat. Deci. nu mărirea randam entului de extracţie cu
măr însemnat de in o va ţii, introduce­ ele fără a mai fi concasat. Prin in tro ­ se putea deslăşura un control normal. t la sută precum şi la m ărirea dura­
rea tehnicii noi, precum şi efectua­ ducerea acestei in o va ţii s-a reuşit c« Acum s-au introdus două rîn la re sus­ tei de funcţionare a agregatelor între
rea unor lucrări de mecanizare, au 10 la sulă din m inereul go lit să fie două reparaţii.
pendate în calea de rulare, care în ­
con stituit căi principale prin care el elim inat din flu x u l tehnologic. Fă-
registrează automat a lil greutatea Din rin du l celor care au prezentat
au reuşit să aducă îm bunătăţiri sub­ cînd un calcul reiese că in 24 de orc cil si număTul vugonelilor de luiu- cabinetului tehnic im portante propu­
stanţiale procesului de producţie. Da oapacilalea an ie zdrob ilo rului se m ă­ cular in tra ţi în uzină. Pe lingă faptul neri de perfecţionare a procesului
lo rită interesului larg manifestat de reşte cu sute de tone, obtinindu-se im ­ I
că acum se asigură un control precis :ehnologic se numără O ttm ar K heill.
către întregul colecliv al U2 inei pen­ portante econom ii de energie e le ctri­
aceasta duce şi Ja uşurarea muncii Gheorghe Dărău, Constantin A ca lri-
tru realizarea sarcinilor de producţie, că si mărindu-se ciclul dc funcţiona­ .
oamenilor. De asemenea, lot pe a- nei. lovan loan, H oria Ticiu, Cons­
s-au născut si aplicat numeroase si ro a agregatelor. tantin Filip, Nicolae Boldea, V irg i)
im portante propuneri de perfecţio­ Din num ărul marc de in ovaţii a p li­ ceaslă linie s-au introdus si două cin-
nări tehnice. Bunăoară un colectiv de ca le în produclie care au dus la ob­ lure Berkell cu cadran la magazia de Dobircău, Adain Deutschy şi alţii.
in o va lo ri form al din mg. K h e ill Ot- ţinerea unor însemnate econom ii, la concentrate to rc asigură o cin tă rire E xtinzind şi mai m ult mişcarea dc
tmar şi m aiştrii Gheorghe Dărău, mărirea p ro d u ctivită ţii muncii, la îm ­ automată şi precisă a vagonetilor cu inovaţii, preocupindu-se de in tro du­ I L E A N A S T l N G A STEP A N O L A R U ,
Constantin A ca trin ci şi Ioan lovan, minereu. cerea teh nicii noi, colectivul Uzinei de m u n c i l o r l-a a t e l i e r u l e l e c t r i c
bunătăţirea ca lită ţii si reducerea pre­ e s t e s t i m a t ă d e c o l e c t i v u l f a ­
analizind am ănunţit procesul de pro­ Tot in scopul perfecţionării proce­ preparare a m in ereu rilor din Gura- „S e b e ş u l " al C S . H u n e d o a r a , e s t e u n u l
ţului de cosi, mai putem a m in ti: b r i c i i d i n S e b e ş ,
ducţie al instalaţiei de antezdrobire d i n c e i m a i b u n i m e s e r i a ş i .
„înlo cuire a la bateriile de ştampare sului tehnologic s-au efectuat o serie barza poate să obţină In v iito r noi u n d e l u c r e a z ă . Ea îş i d e p ă ş e ş ­
au ajuns la o concluzie im portantă L u c r ă r i l e e x e c u t a t e d e e l s i n t
şi anume că 46 la sută din cantitatea a siguranţelor de lemn cu siguranţe de m odificări şi lu cră ri de mică me­ si im portante succese in perfecţiona­ te p i o n u l d e p r o d u c ţ i e In m e ­ d e c a l i t a t e b u n ă .
de minereu ce vine din mină nu mai metalice", „Înlo cuire a la decantorul canizare. A stfel s-au adus im portan­ rea continuă a procesului tehnologic. d i e c u 25 Ja s u l ă .
necesita să treaefi prin operaţia de de la Rovina a jgheaburilor de lemn te modificări instalaţiei de Hotare GH, JURCÂ