Page 83 - 1963-11

Nr. 2771
Pag. 2 Drumul socialismului

Dorm oare peştii?

Un colaborator al acvariu m ulţii din reuşit să fotografieze în rr.ai m ulle
B erlin a stab ilit pe baza unor obser­ rîn d u ri peşti dorm ind Din aceste
va ţii sistematice că anumite soiuri de fotog rafii reiese că in tim pul som nu­
peşte — rechinii, scrum biile, to n ii — lu i aripioarele peştilor stau lip ite de
i i i » înoată in permanenţă. Dacă în acest corp. Unele specii se culcă pe o la­
tim p dorm şi cîl dc mare cslc nevoia tură. tn tim p ce atlete, in special dc
lor de somn. lu crul acesta nu s-a pu­ la tropice, care trăiesc in ape puţin
tut Încă stabili. Fireşte. despre „somn adinei, sc iugroapă in m îbil de la
adine" nu poate fi vorba Hccîl la tund sau se ascund unde pot bani
C E T A T E A m r . acele specii care iu i <iii duşmani, sau bine. H e ringii din Marea N o rd u lu i
îşi far somnul în (impui nopţii
cînd
care dispun de adăposturi sigure
Să cunoaştem momiiiieniote R ilinul v ie ţii in tim pul odihnei sc se ridică la suprafaţă, pentru ca d i­
de cultură ale regiunii: D E V E I încetineşte, In Ici cu la oameni, res­ mineaţa să coboare iarăşi in anincun.
piraţia ca şi bătăile in im ii devin mai
Se pare că somnul lor este atît de
rare. excitabilitatea. presiunea singe-
M adine încîl nu sc trezesc nici ta zgo­
1111 ca şi m etabolism ul sc reduc. O
p l n l r e - i tul l a n c u d e H u n e d o a r a . . . % motul produs de un subm arin inain-
D in o r i c e d i r e c ţ i e s - a r a p r o p i a c a ­ n i c e p c n t t u î n t e m e i e r e a d e a ş e z ă r i In t i m p u l m u r i i r ă s c o a l e c o n d u s ă expediţie sovietică n studiat somnul
o m e n e ş t i , d e a l u l C efdfii a l o s t l o ­ peştilor cu aju to ru l unui scafandru lin d cu 3 noduri (ap roxim a tiv 5 k m )t
l a t o r u l d e o r a ş u l D e v a , î n c ă d e la d e H o r ia, C e l a l c a D e v e i şi n o b i l i i
c u i t d i n c e l e mnl v e c h i t i m p u r i . pe oră, nici la lum ina reflectoarelor
m a r i d e p ă r t ă r i ii r e t i n e n t e n t i u C e ­ a s c u n ş i i n t r e z i d u r i l e ei a u c o n s t i ­ coboril la G00 ni adîncime. Scafandrul
S ă p ă t u r i l e a r h e o l o g i c e srm desco-
t a t e a D e v e i , a ş e z a t ă in v i r l u l u n u i tui t u n u l d i n t r e o b i e c t i v e l e i m p o r ­ a e lc tfu a l peste 150 de co b o riri şi a lui.
p c r i r i l c c u t e a u s o o s la i v e a l ă d i ­
d r a l c a r e d o m i n ă î n t r e g p e i s a j u l d m t a n t e a t a c a t e d e r ă s c u l a ţ i . Ţ ă r a n i i
v e r s e o b i e c t e , în s p e c i a l r e s t u r i d e
î m p r e j u r i m i . C a si c e l e l a l t e lor m a ­ a d r e s e a z ă n o b i l i l o r u n u l t i m a t u m in
c e r a m i c ă , u n e l t e , a r m e şi o b i e c t e d e
fii d e l u r o a s e d i n j u r u l o r a ş u l u i , d e a ­ c a r e c e r c a u :
p o d o a b ă . a r a t ă p r e z e n t a a ic i -a s o ­
lul C e l u i ii t u r e p a r t e d i n c e a m a i „ . . . N o b i l i s ă n u m a t tie, ci h e c u r e
c i e t ă ţ i i o m e n e ş t i i n c ă d i n t i m p u l Ultimii primitivi
î n a i n t a t ă r a m i f i c a ţ i e s p r e n o u l a s ă t r ă i a s c ă d i n s l u j b a p e c u t e o vo
o r i n d u i r i i c o m u n e i p r i m i t i v e , i n c e -
M u n ţ ilo r P o i u n a P u ş c ă , d e s p a r t d i £
p i n d c u e p o c a p i e t r e i ş l e f u i t e ş l c o n - p r i m i d e la i m p a r ă ! i e . N o b i l i i s t ă
d e r e s t u l M u n ţ i l o r A p u s e n i p r in V a ­ P c c u r s u l s u p e n o t a l s n e s t e f o a r t e p r i m i ­
l i n u l n d c u e p o c a b r o n z u l u i şi a f i e ­ p i n i d e m o ş i i s ă p u r ă s e U s c ă p e v e c i l e c o n s t i t u i e h r a n a
l e a M u r e ş u l u i . m o ş i i l e n e m e ş e ş t i . Ş i c i s ă p l ă t e a s ­ unuia d i n u l l u e n l i i t i v ă . B ă r b a ţ i i se î n d e ­ p r i n c i p a l ă a i n d i e n i l o r ,
ru lui. A ş e z ă r i l e o m e n e ş t i c o n t i n u ă
T e r i t o r i u l C e t ă ţ i i D e v a , c u i m ­ A m a z o n u l u i , In r e g i u ­ l e t n i c e s c in Sf KC ia t iar n p a r i u t u i — s i n ­
n e î n t r e r u p t p c v r e m e a d a c i l o r şi, c ă d a r e c a si p o p o r u l d c r î n d “. N e -
p o r t a n t e u r m e a l e t r e c u t u l u i is to ri c, n e a M a t o G r o s s n d i n cu p e s c u i t u l , a c e s t e re­ g u r a b ă u t u r ă c o t e c o m ­
p r i m i n d n ic i un r ă s p u n s , in z i u a
c u b a n a t ia si t a t i l a t e a H o r e i si ( m i ­ m a i d e p a t t e , fn e p o c a s t ă p i n i r i i r o ­ d e 6-7 n o i e m b r i e 1784, r ă s c u l a ţ i i B r a z il ia , m a i t r ă i e ş t e şi g iu n i n e t i i n d b o g a t e p l e t e a z ă m e s e l e lo r
n e i s a l e , p r e c u m şi d a t o r i t a p i t o ­ m a n e in D a c i a . S - a s t a b i l i i c ă c e ­ a s t ă z i u n u l d i n u l t i ­ in v i n n t B ă i e ţ i i î n v a ­ m o d e s t e A d e s e o r i , m a t
t a t e a I c u d a l u a l e c ă r e i r u i n e SC v ă d a t a c a r ă c e t a t e a . G r ă n i c e r i i t o m i n i d i n
r e s c u l u i n a l u r n l a l a s c / ă n i , a r c u n m e l e fn b u ri p r i m i t i v e ţă d e m i c i sd c o n d u c ă a l e s p e t i m p d e s e ­
ş i a s t ă z i a l o s t c o n s t r u i t ă p e l o c u l g a r n i z o a n a c c l ă l i i — f ă r a n i i n r o l a l i
d u b l u c a r a c t e r : d e m o n u m e n t al n a ­ Ţ i n u r ă S y l v a G r c g r o v a d i n K n l o v y V a r y , s t u d e n t ă i n f i r m i e r ă in d i n l u m e . P l e c a r e t r ib m i c i l e l u n t r e d c l e m n , c e t ă . o a m e n i i s u f e r ă
u n e i c e l ă f l m a i v e c i n , d a c i c e . In In a r m a t ă p e n t r u a scăpa de iobă­
tu r ii şl m o n u m e n t i s to r i c , o c r o t i i d e gie — au refuzat să participe v î r s t u d e 17 uni, e s l e p r i m a l e m e i c d i n C e h o s l o v a c i a , c a r e a d e v e n i t a r ­ îşi c o n s t r u i e ş t e fn p ă ­ s ă f r a g ă cu a r c u l şi c u m p l i t d e l o i m c .
e p o c a r o m a n ă , tn a c e s t p u n c l , nu la s ă g e a t a in p e ş t i s a u
l e n e . î n ă b u ş i r e a r ă s c o a l e i . S ă p o : n e a s c ă b i t r u d e l o l b a l . t n c e l e c i n c i lu n i a l e a c t i v i t ă ţ i i s a l e d e a r b i t r u . t l n ă r a d u r e o a ş e z a r e s e p a r a ­ D in c a u z a c o n d i ţ i i ­
d e p a r t e d c c a s t r u l r o m a n d e la V e ­
C e t a t e a c s l c s i t u a t ă p c u n d e a l S y l v a a a r b i t r a t c u s u c c e s p e s t e 30 d c m e c i u r i d e f o t b a l A l t e 15 t i n e r e tă d c v r e o z e c e c o l i ­ s ă - l p r i n d ă d c - n d r e p ­ lor g r e l e d e v i a t ă şl
l e i /Aliem/, vor li e x i s t a i p o s t u r i d o m n i i la l u p t ă , c ă d i n p r i c i n a lor
î m p ă d u r i t . d e o r i q i n e v u l c a n i c ă , t e t e c e h o s l o v a c e i- a u iirnm f e x e m p l u l , d e v e n i n d a r b i t r i d c l o t b a l . b e m a r i. în c a r e l o c u ­ t u l c u m i n a F e m e i l e a m o r t a l i t ă ţ i i m a r i t r i ­
m i l i t a r e a l e s l ă p i n i t o r i l o t r o m a n i . u p o r n i t r ă s c o a l a , n u d i n u n o a s ­
a v î n d o i n ă l l i m c d e 371 m t l e a s u - t r ă — a u r ă s p u n s c i. I n t e r v e n ţ i a I N FO TO : U n m e c i a r b i t r a t d e S y l v a G r c g r o v a . i e s c m e m b r i i c î l o r v a şi l e t e l c i n r / r i j c s c b u r i l e d e i n d i e n i p r i ­
p r a n i v e l u l u i m ării si 104 m Intă C e l m a i v e c h i d o c u m e n t t n c a r e a r m a t e i n o b i l i a r e a z ă d ă r n i c i t In c e l e f a m i l i i î n r u d i t e . C o l i ­ p l a n t a ţ i i l e d e a r b o r i d c m i t , v i d i n B r a z i l i a s i n i
es/c m e n ţ i o n a t ă C e t a t e a D e v e i d a ­ b e l e , I n t r c l i n u / c In p l i n e d i n a p r o p i e r e a p e c a l c d e d i s p a r i ţ i e .
d e n i v e l u l o r a ş u l u i . D e o s e b i t d e b o ­ d i n u r m ă a t a c u l . A u c ă z u t fn l u p t ă
g a t ă e s t e v e q c l o t i a d e p c d e a l u l le a t â d i n a n u l 1209. D a t o r i t ă p o z i ­ 72 d e iobar/i ,aIfi 8 6 uu l o s t t ă c u ţ i cea mai m a r e c u r ă ţ e ­ a ş e z ă r i i D in r ă d ă c i n i ­ D c tu 2 0 0 0 d c oameni
c e t â f l i . P e o s u p r u t a t ă d e s t u l d e r e ­ ţi e i s t r a t e g i c e d e o s e b i t d c a v a n t a ­ p r i z o n i e r i şi e x e c u t a ţ i . Hai nms can al în tre m ărs nie , s i n t a c o p e r i t e c u le a r b o r e l u i d e p i ine, c it n u m ă r a u la î n c e p u ­
j o a s e , d e - a l u n g u l e p o c i i t u e d a l i s - I r ti n z c d e p a l m i e r şl p c c a r e le c o j e s c , le t u l s e c o l u l u i n o s t r u ,
d u s ă c r e s c o o t o a p e j u m ă t a t e dtn t n t i m p i i / r e v o l u ţ i e i d e ta 18-18,
i n u h n c c t u t c a a v u f o m a r e i m p o r ­ a u <lc o b i c e i c l i c d o u ă p i s e a z ă in p i u l i ţ e d e I n d i e n i i d i n M a t o
s p e c i i l e d e p l a n t e c u n o s c u t e tn m i l i t a r ă . D a r c a a l o s t şi u n C e t a t e a D e v e i a j u c a t u n r o l d e şl l e m n , le u s u c ă şi le In
T r a n s i l v a n i a . C e r c e t ă r i l e d e p i n ri t a n t ă s e u n u i d a t o r i t ă p o z i ţ i e i s t r a t e g i c e I m ­ i n t r ă r i s c u n d e . G r o s s o a u a j u n s
o c u m a u r e u ş i t să i d c n h h c e m o i i m f ) o r / a n t d o m e n i u f e u d a l , d c c a r e p o r t a n t e c n „ c h e i e a M u r e ş u l u i * , N u n u m a i l o c u i n ţ e l e , c e r n o b ţ i n o l ă i n â d i n număr dc 5 0 0 şi. p r o ­
a p a r ţ i n e a u z e c i d e s a t e c u i o b a g i le po rtu lu i spre golful Bengal). A ic i c a r e c o c I u r t e m a r i a l ­ b a b i l , fn u r m ă l o o r e l c
b i n e d e 1.-100 s p e c i i , a l i l p l a n t e c a r e Cunoaştem patru canale mari, care
c a r e m untean in l o l o s u l e x p l o a t a ­ c a r e l e g a T r a n s i l a v n î a d e U n g a r i a . şl terenul este foarte prieln ic peniru ci ş i h r a n a t r i b u r i l o r b i c i o a s e U n s e c u p i ­ d e c e n ţ i v o r p i e r i c u
s e g ă s e s c In t a r a n o a s t r ă c it ?i c/c- leagă mări şi oceane: Suez (1809),
t o r u l u i l e u d a l . La s l i r ş i t u l s e c o l u ­ In l u n a m a i 1849, a r m a t a a u s t r i a ­ I n d i e n e d i n M a t o G r o s ­ le d e p e ş t e , a c e s t e t u r ­ d e s ă v i r ş i t e .
m e n t e a c l i m a t i z a t e m c d i t c r n n i c n c . Panama (1914). K icl (1895) şi C orinlh construirea unui canal, din cauza sla­
lui al X t l t - l e a ş i î n c e p u t u l s e c o l u ­ că , î n c e r c u i t ă In c e t a t e , e s t e s i h l ă
b a l c a n i c e , d i n s u d u l U . R . S S . C r i m e - 11893), Fără îndoială că prim ele două: bei a ltitu d in i (punctul cel mai Înalt
lui a l X l V - l e a C e t a t e a D e v e i d e v i ­ s ă s e p r e d e a a r m a t e i c o n d u s e d e
io, CaucuY. e l e . D e te m e n e a teri- Suozul, care leagă M odilcrana. şi în este la 70 m deasupra n ive lu lu i m ării),
n e s e d i u l v o i e v o d u l u i T r a n s i l v a n i e i
t o r l u l c c t â t i i o l e t ă c o n d i ţ i i p r i e l n i c e g e n e r a l u l r e v o l u ţ i o n a r C z e t z . A r m a ­ cît şi din cauza com poziţiei solului, cu Reglarea automată a circulaţiei pe străzi
c o t e Işi o r g a n i z e a z ă o a d e v ă r a t ă tn ultim ă instanţă întreaga Europă, dc
p e n t r u c r e ş t e r e a ş i a d ă p o s t i r e a a n i ­ ta r e v o l u ţ i o n a r ă u l i n u l o c u p a t ă bază de granit şi gneiss.
c u r t e d e s u v e r a n , m a n l l e s t l n U t e n ­ Oceanul Indian, şi Panama — care
m a t e l o r . d i n ţ e d c i n d e p e n d e n t ă Io tă d e r e ­ c e t a t e a t i m p d e m a i m u l t e lun i, Planul acestui canal nu este nou, Uzina Iugoslavă de articole elec­ m aşinilor cu pom pieri etc. C irculaţia
D e a l u l C c l ă l i i D e v a p r e z i n t ă i m ­ leagă cele mai mari oceane ale lum ii.
g e l e U n g a r i e i . Ţ ă r a n i i i o b u q i e r o u p i nu c î n d , la 13 a u g u s t 1849 z i d u ­ trotehnice „h k ra " a pus la puncl pc slrăzi este urm ărită p rin lr-u n
p o r t a n t ă s i p r i n lrum usc|ca p e i s a ­ Pacificul şi A tlan ticul, sînt cele mai l.csseps (constructorul canalului dc
o bl ir fa li, fn u l a i ă d c o b i ş n u i t e l e produclia dc a p jra lc peniru regla­ ochi dc televiziune. De la punctul de
j u l u i p c c a r e - l o t e r ă . î m p r e j u r i m i l e r ile c e t ă l i i a u s ă r i t in a e r , in u r m a im p o rta n te ; Canalul dc la K icl Suez) s-a g in d il la săparea lui pc
m u n c i a g r i c o l e j>e m o ş i i l e c c t â t i i , rea automată centralizată a circu la­ comandă dispecerul poale vedea pc
î m p ă d u r i t e o t e d e a l u l u i f o r m e a z ă u n e x p l o z i e i d e p o z i t u l u i d c m u n i ţ i i . care leagă Baltica de Marca N o rdu­ vremea cind ln io c h in a era franceză
î n t i n s p a r c , c u a l e i la r g i p c c a r e s e să e f e c t u e z e şi l u c r ă r i d e J n l r e l i - D in s t r ă v e c h e a c e t a t e n - a u m a i lu i şi Canalul C orinlh. care tace din şi drum ul trecea in mod obligatoriu ţie i pc slrăzl. Acesta va perm ite d i­ ecranul dc televiziune orice intra in
p o a t e a j u n g e p i na tn v i r l , la r u i n e l e n c r c şi r e p a r a r e . prin slrim loarea Mal acea. în fata ora­ rijarea tutu ro r sto p u rilo r din oraş de cim pul vizual al fiecărui cm ifălor.
r ă m a s d e c i t r u i n e l e c a r e s e v ă d şi Peîoponcz o insulă, legind M arca Io ­
c e l ă l i i . D e a c o l o , in ta t a o c h i l o r s e la un centru de comandă. Pe o hartă
In a n u l 144 4 C e t a t e a D e v e i , î m ­ Toate în lim p lă rilc sc fixează im ediat
d e s f ă ş o a r ă tn l r e a r / a /xmornmd a o r a ­ a c u m . nică de M arca Egec, sînt de mai mică şului Singaporc. A tunci nu s-a putut specială este marcat locul fiecărui
p r e u n ă c u 56 d e s a t e şi m i n e l e d e la punctul dc comandă. Aceasta per­
ş u l u i D e v a , iar In d e p o r t a r e , V a l e o Prof. SCHILLING ROLAND im portanta, realiza acest proiect, care a lost Insă stop. După dorin(ă operatorul poale
M u r e ş u l u i c u s a t e l e a ş e z a t e d e o a Uf c a r e (i n e a u d e ea, i n t r ă tn S t ă - M uzeul reglonal-Deva reluat Sn repetate rîndu ri In tim pul m ite să sc oprească circulaţia in tr-u n
Dacă examinăm harta globului, şi în conecta sau deconecta fiecare dintre
p a r t e ş i d c a l t a a special aceea a Asiei, vedem că intre celui de al doilea război mondial, ocu­ ele. Csle foarte comod pentru m ani­ anum it sector şi sâ se asigure circu­
r iu tu i . S p r e v e s t Oceanul Indian (G olful Benga), mai panţii japonezi au început chiar în­ festaţii şl defilări, pentru trecerea laţia liberă a echipei de reparaţii.
ş i sud-vesf se precis) si Pacific (Marea Chinei de tocmirea plan urilor de execuţie, şi au
v a d M u n ţ i i P o i a n a sud) esle aşezată o peninsulă lungă adunat in lagăre o mare m ulţim e dc
R u s c ă , s p r e n o r d d c aproape 2000 km.. Peninsula Ma- oameni pentru a construi canalul prin
ţayn, care trebuie să tie ocolită de muncă fortală. Spulberarea rapidă a
b l u n f i i A p u s e n i ,
navele ce vor să treacă din Oceanul plan urilor lor a îm piedicat începerea
s p r e e s t d c u t u l
Indian în cel Pacilic, lungindu-sc ast­ lu crărilor. Piuă atunci şi de atunci în ­
V r a i u l u i şi M u n ţ i i
S e b e ş u l u i , iar s t x c fel drum ul cu cel puţin 3.000 dc km., coace de m ulte ori A nglia a pus pie­
p iiu slrim loarea Malacea. Dacă obser­ dici în construirea acestui canal, ca­
s u d , in z i l e l e s e ­
văm această peninsulă, vedem că in re ar ii redus mult din im porlanja
n i n e , s e o b s e r v ă
porlea care aparţine 3'ailandei la un po rtu lu i Singaporc.
m a s i v u l R e t e z a t u ­
moment dai lăţim ea ci nu trece de Astăzi piedicile au fost înlăturate,
lui şi M u n ţ i i Pa -
60 .do kin, 1 te rito riu l apaitinînd Tailandoi, loslut
r i n g u t u i .
Era firesc să se proiecteze de mult iSiain) stat independent, membru tn
O l e t i n d c o n d i ţ i i în acest punct construirea unui canal S E.A.TO.. nu a mai lost nevoie de
d e o s e b i t d e p r i e l ­ care să scurteze drum ul navelor m a­ un consim lăm int expres al A ngliei,
ritim e, ie ftin in d transportul. Punc­ fosta stupină a s trim to rii Malacca şi
tul acesta se găseşte la latitudinea a m ultor state colonii engleze, nsUfel
că la începutul anului 1962 s-a în ­
Viperă sinucigaşă Teatru pe încercate nordică de 10U30‘ şi este cunoscut sub cheiat o înţelegere la W ashington in ­
numele de Istm ul Krn, (după nume-
tre cei interesaţi şi un consorţiu a-
Dn în c /rijilo r d e la grădina zoolo­ A dm inistraţia teatrelor din Brod- neze gratuit începutul fiecărui spec­
gică din Philadelphia In lrin d in tr-o v/ay, care trece p rin lr-o mare criză, tacol Dacă piesa cslc pe placul spec­ mericano-franccz. pentru construirea
dim ineaţă în terrarinm a găsit moar- încearcă să iasă din această situaţie tatorului, la prima pauză acesta achi­ S tom ac sau casa canalului pe istm ul Kra. Conform pro­
13 vipera gaboneză. unicul evem pl.fr (I i iul spcctalorilor dreptul să vizio ­ tă costul b ile tu lu i de intrare. iectului prelim inar, canalul va li cons­
de acest tel de care dispunea gră­ de bani? truit piuă In 1970, cind urinează să
dina Este vorba de un şarpe extrem tic doi in funcţiune.
de veninos care trăieşte tn Africa. O p e r i n d un p a c i e n t d e u l c e r g a s ­
tric, u n c h i r u r g d i n O v i d e o ( S p a ­ O dactilogrală neobişnuită:
C o lţii viperei erau În fip ţi adine în S e va p ră b u şi turnul clin P isa ?
p ro p riu l ei spate. n ia ) a g ă s i i In s t o m a c u l a c e s t u i a In lipsa slăpinei sale, iepura­
132 d e p e s e t a s , 131 p i e s e d e 1 p e ­ Termitele şi gravitaţia şul Janct a socolit ca n-ar
Specialiştii au ajuns la concluzia La o recentă consfătuire a specia­ Una din m ăsurile de protecţie s e t a şi a l t e d o u ă d e c i l e 0,50 p c s c - strica să invele şi el o mese­
eS vipera dorind să se scmpme pe liştilo r tn arie ptaslice, organizată la propuse, ar fi mutarea clopo­ las. pâmînfului rie. Si, cum maşina de scris
ip a le şi negăsind un instrum ent mai M ilano, prof. G uslavo C olonelti a a- telor in partea opusă în clin ă rii tu r­ B o l n a v u l e s t e m a r i n a r . Bl s e p l i n - era aproape., s-a pus pe lu ­
p o M v il in acest scop s-a hotărî t să-şi ratat că trebuie in te rven it de urgen­ nului. C altă măsură ar consta în q c a d e d u r e r i v i o l e n t e tn r e g i u n e a O bservaţia făcută de mai m ultă vreme că reginele mari ale anum itor cru !
folcsească p ro p rii săi co!|i, aşa cum tă peniru a îm piedica prăbuşirea tur redresarea uşoară a tu rn u lu i cu a)u- s t o m a c a l ă . I ar ă s d m e n ţ i o n e z e Insa specii de term ite se aşează cu predi lecţio in direcţia nord-sud şi-a găsit
/ac m ulte animale. cd ore p r o s t u l o b i c e i s ă s u g ă In p e t -
nul ni din P isj, care, pe an ce. trece, t o i u I unor puternice macini hidra­ acum explicaţia surprinzătoare prin colectările efectuate de prol. dr. Gun-
Scărpinatul, i-a fost insă fatal. se Înclina tot mai nudt. ulice m a n e n t ă m o n e d e , a ş a c u m u n i i m e s ­ ther Beckcr In stare dc repaus, term itele sc orientează după cim pul Dezgroparea iutei şcoli
t e c ă g u m ă d e m e s l c c a t .
magnetic al pă m in tiilu i Dacă sc neu tralizează forţa magnetică relativ de gladiatori
slabă a pă in intului p rin lr-u n cim p in agnelic a rtificia l mai puternic regine­
r'i decembrie 1961 s-a term inal dez­
le se îndreaptă după un tim p în altă direcţie. Prof. Beckcr a studiat ter­
ca f a ţ a s p r e p u b l i c m itele din Rhodcsia dc sud, ale căror regine preferă direcţia est-vest, iar groparea celei inai mari şcoli dc gla­
7
diatori din Roma, denum ită „Luduş
cape.ele lor pol arata (ic spre est, fie spre vest. A lte specii de term ite
pielera o altă direcţie care sc află Insă întotdeauna in tr-u n unghi ca­ magnus". A ici erau pregătiţi sclavi
tineri, pentru a deveni gladiatori şi a
Ş le fu ito rii loan Crăciuneac, Simion M nriş şi M arin Juraloni dc T r a c t o r i s t u l N i c o l a e T l e ş e r u d e la S M T . A l b a , r e p a r t i z a i sd racteristic la|ă de cîm pul m agnetic al păm intiilui. F otosin diise uu cîmp
la Întreprinderea „M arm ura**-Simeria, obişnuiesc să doarmă tn magnetic a rtific ia l poale fi schimbată şî poziţia acestora în decurs dc cile- lupta pc viată şi moarte in Coiisscum,
l u c r e z e la g o s p o d ă r i a a g r i c o l ă d i n G a l l i u , in l o c s ă - ş i v a d ă d e î n ­
tim pul program ului de noapte. va ore. in cadrul acestor * jocuri** (circcnsesf
d a t o r i r i l e d e s e r v i c i u , sc î m b a t ă c u o/// „ p r i e t e n i ' a i să i. fn care piereau m ii de oameni. Şcoa­
Această recunoaştere esle surprinzătoare, deoarece pină fn prezent
reacţia „m agnclo-lactică*', cum se sp ine în lim b a ju l de specialitate, este la avea un caracter m ilitar, cu o dis­
cunoscută numai la foarte puţine specii dc insecte, cum ar fi do pildă la ciplină dc fier.
cărăbuşi; în afara insectelor, acedslă reacţie a fost observată numai la Nu se ştie c îţi gladiatori au ieşit
anum iţi melci dc mlaştină pc „poarta m orţii*' arenelor romane,
dar in tr-u n manuscris descoperit nu
dem ult sc arată ca în tim pul dom niei
Farul de la Alexandria lu i Traian, cu p rile ju l unor ,,jocuri**
redescoperit care au (inul 117 zile, şi-au măsurat
puterea 9.883 de gladiatori, din caro
Nişte scafandri din portul A lexan­ m ării) cu tridentul în mînă. Parul inal m ult de jum ătate au pierit.
d ria .(E g ip t) căulincl epave dc nave s-a prăbuşit cu p rile ju l cutrem urului
au descoperit ruinele vestitu lui (ar din 1326, răm inînd doar fundaţia.
de la Alexandria, socotit în a n tich i­ După a firm a ţiile sc-jlandrilor care 22 de căţeluşi
tate una din cele şapte m inuni ale au cercetat locul, farul esle îngropat
lum ii. Farul, in d ii de peste 100 de tn nisipul po rtu lu i împreună cu sta­ Căleaua dc pază a unui lerm ier l*
m etri, pătrat la bază, octogona) la tuia lui Poseidon. Stalul egiptean a Li)ian M arcello Rncco din Sezana a
m ijloc şi rotund la v ii! a lost con­ luat m ăsurile necesare pentru exa- lata* 22 dc put. Toţi căţeluşii s-au
struit iu anul 279 î.e.n. In v irfu l fa­ m in a re j problem ei scoaterii la supra­ născut vii. dar după cîteva ore şapte
rului sc alia slatina lu i Poseidon (zeul faţă a acestor vestig ii ale trecutului din et au m urit.
POPULAîlA
l n t r - u n s c h i m b , la „ M a r m u r a * , — Putem bea liniştiţi, c5 ne c<îră calul tău acasă ..
Cuie bimilenare
PAMINTULUI
M ă r e , s o m n u l c ă v e n e a
La c ă m i n u l c u l t u r a l d i n R a p o l t u l M a r e , c i n d s e p r e z i n t ă u n s p e c t a c o l , c c i c a r e II v i z i o n e a z ă s i n t In anul I9C0, cu p rile ju l unor să- După ce d ife rite muzee din intre.iga
Pc t o i i tr e i m i - i t o l ă n e a . P o lriv it dalelor sta tisticii dem o­
a ş e z a ţ i fir e s c , c u la f a s p r e s c e n ă . D a c ă a c e s t s p e c t a c o l e urma/ d c tii m , s p e c t a t o r i i t r e b u i e s ă sc i n t o u t c ă păluri făcute in apropierea oraşului
cratice — m im ăm I lo cu ito rilo r pla­ lum e au prim it g ra tu it exem plare
N a n i - n a n i , C t ă c i u n e - a c c u l a \ a s p r e l u n d u l s ă li i, a c o l o u n d e se a//d... e c r a n u l . scoţian Pcrlh, au fost găsite a p ro xi­
netei noastre a fost : ale acestor arie, o firm ă Industrială
Ş i v i s e a z â - t e - n h a m a c . m ativ un m ilion dc cuie cărora ex­
In anul 1000 — 275 m ii. lo cu ito ri
pe rţii Ic-au dat o vccbinic de I.S0U din Scoţia le-a pas în prezent în
M a r i ş s f o r ă i e d e z o r In ,. 1500 — 44C „ dc ani. Aceste cuie. dintre care unele vînzarc pentru suma dc 5 şiling» bu­
In „ 1800 — 906
P a r c ă ar II p c c u p t o r ; au pină la 40 cm lungim e, datează cata. Firma a anun(at câ a prim it co­
In „ 1900— 1603 „
din perioada ocupării Scoliei de că­
J u t a t o n i , m a i d i s c r e t . In „ 1960 — 3000 „ menzi din Canada, India, Indonezia,
tre romani şi au fost părăsite în anul
In prezent pe globul păminlesc precum şf din m ulte alte la ri înde­
Mc făic c l i p i n d I n c c t. 89 c.n., după cc rom anii s-au retras
locuiesc 3,2 m iliarde de oameni din cetatea Perl li. părtate.
U i l ă - t e , L u n ă , la e i
Fiecare mie de lo cu ito ri esle re­
Cum „se o s t e n e s c " fusfref. partizată in lre continente după cum
urmează : in A sia — 577 ; in Europa ■ T O
T r a g a g h i o a s e „ p e s t e p l a n “ V
— 195 ; în Am erica — 137 ; in A frica
Ş i v i s e a z ă n ă z d r ă v a n — 85; in A ustralia şi Oceania — 6 In S . U . A . se î n c e a r ­ s c â p n In r e l e d i n u r ­ S e s p e r ă că , a d u I m c •
P o lriv it calculelor oam enilor de c ă u n p i c p a r a t d e n u ­ m ă d c o p r o b l e m ă s u ­ cin<l p a n t a l o n i i p o ş t a ­
C u m cd m a r m u r a d i n ju r m i t „ S i n p ”. , C u a j u ­ p ă r ă t o a r e p e n t r u p o ş ­
şliin lă , dc la apariţia pe pămînt ş i l o r u n ş i cu p r e p a r a »
t o r u l a c e s t u i a — u t a ş i ' .
P r i n d e s i n g u r ă c o n t u r . a prim ulu i om. pe planeta noastră c î i n i i vor
s/xjs Jomcs F o r i e y . d i ­ P r o b l e m a s i n t c li n ii . t u l „ S t o p ' ,
au trăit peste 77 m iliarde de oa­ r e c t o r a d j u n c t a l D e ­ In s p e c i a l c i i n i l r ă i t n c e p e s ă d e a d i n cc j-
T. F IL IM O S meni. p a r t a m e n t u l u i P o ş l e l o t c a r e r e p r e z i n t ă un /jc- d d şl v o r In tra în c u ş »
Primo tempo.., si... secundo tempo
r i c o l p e n t r u p o ş t a ş i . cd.