Page 84 - 1963-11

Mr. tnî
Dramul socialismului Paî>. 3

Adunări populare I. Bh sa; h b o s oi a □ a ■ u □ B □: GS S2 V.Q U iEDEJIIiISS 1
99 ©SMîiiM&iMiei*4 ■ M
pentru votarea
A devenit o tradiţie ca în fiecare hîndă fixa, libretul de economii cu B
an între 24 şi 30 noiembrie să se cîştiguri la care sc acorda prin tra­ tiJ filmele
desfăşoare în întreaga ţară „Săptă- geri la sorti trimestriale importante contribuţiei voluntare
înîna economiei". Aceasta largă cîştiguri băneşti, libretul de econo­
acţiune de masă are menirea să mii cu dobîndă şi cîştiguri la caic Moi obiective social n
popularizeze ideca economiei, să se acordă dobîndă fixă şi în plus cu 'tu r a le a
contribuie la educarea oamenilor cişliguri în obiecîe şi alte forme.
muncii în spiritul chibzumtci si Aplicînd asemenea forme, şi în Zilele trecute s au (im it in satele P
cumpătării. regiunea noastră s-au obţinui unele comunei Râcliilova, raionul Haţeg,
De fiecare data „Sâptamîna eco­ rezultate Inimoase. In prezent, pe adunările populare pentru votarea 0
nomiei" prilejuieşte o trecere în regiune există un libret la trei lo­ contribuţiei voluntare O i acest P
revistă a rezultatelor acţiunii de cuitori, în frunte situîndu-se ora­ p n ie j s-a scos in evidentă laplut CI
economisire ce se desfăşoară în ca­ şele regionale Hunedoara şi Pe­ că de curind a fost term inată in a
ră. o apreciere a nivelului de dez- troşani cu un libret la doi locui­ salul Răchilovn conslruclin unui lo ­
vollarc a spiritului de economie în tori Lucrătorii celor 43 agenţii cal rle cămin cultural la care celă- a
lenli au prestai peste 9 000 ore m un­
rîndul populaţiei. Şi rezultatele sînt CEC., 9 case raionale şi peste 300 că patriotică. Pciilru anul v iilo r ce- p
rodnice. Milioanele de cetăţeni ca­ unităţi mandatare muncesc cu per­ tălenii şi-au propus să construiască tt
re depun bani la C E.C doresc sa­ severenţă pentru o bună deservire un local de şcoală de 8 ani. După N
şi facă viaţa mai plină de bucurii, a cetăţenilor şi atragerea de noi (uierca adunăm , numeroşi cetăţeni 01
sa cumpere obîecle de valoare mai depunători. şi au u rlu lo t in ln lrcgim e sumele
mare. Iar numărul depunătorilor In „Săplamîna economiei" vor votate Printre aceşlia sc număr»! u
creşte pe zi ce trece Sumele de­ avea loc in regiunea noastră nu­ Trandabr Tomont, loan M ihăilescu. E
puse la CEC suit păstrate în de­ meroase manifestări consacrate Gheorghc Onescu şi a lţii. n
plină siguranţă, asiguiîndu-se secre­ C ORNEL DA IU !( CAN a
acestui eveniment La fiecare reşe­
tul operaţiunilor efectuate şi al nu­ corespondent K
dinţă de raion voi avea loc des­
melui depunătorului. Cetăţenii pot Pentru continuarea ■
chideri festive urmate de manifes­
dispune de banii depuşi la C E C
tau cultural-artistice. La căminele (ucrărilcr
ca dc orice bun personal pulînd 10 Filmul Elecha, o piodut/ie c â l / i t c la U a c â r a p a s i u n i l o r .
culturale se vor ţine conferinţe pe
să-i retragă oricînd parţial sau în Aproape 200 cotăleni din satul n a studiourilor din Gtvciu. es­ F i l m u l a p r i m i i u r m ă t o a r e l e
teme CEC. piecum şi unele con­ te un spectacol pe măsura
întregime de la orice unitate Trim poiele, raionul Alba, au lin u l H p re m ii: p r e m i u l p e n l r u c e a
cursuri „Cine ştie cîşligă". In şcoli să ia parlp la adunarea populară. operei clasice care u inspiml-o
CM: C Toate operaţiunile de depu­ Dorint»i tuturor a fost aceea ca In î l m a i b u n ă t r a n s p u n e r e c/nemu-
se va desfăşura o largă acţiune de exprimind spiidul şi re/onaa- t o i j r u l i c â o b f i a u t la f e s l i v a h d
neri şi restituiri se fac gratuit, la anul 1904 să fie continuate lu cră ­ fi la ei umanii. In Ulm, tnujc-
popularizare a economisirii banilor rile Ia noul local rle cămin cu ltu ­ d c la C a n n c s 1 0 0 2 ; p r e m i u l
cererea depunătorului fiind scutite H (/*:/, căpătă un sens nou. thr.i-
..Săptămîna economiei" va consli- ral Pentru a fi term inale cil mai C o m i s i e i S u p e r i o a r e T e h n i c e
de orice impozite şi taxe Casa de n liiea, arbitrar iul şi liumia
lui un nrdeî de atraccre a noi de­ repede celălenii dm Trim poiele au provoacă sii/er »/i/c nu uunuii p e n t i a c a l i t a t e a e x c e p ţ i o n a l ă a
economii şi consemnaţiuni a R.P.R. punători. votat suma de 1031)0 lei şi s an au­ u Unciei Electru ci inhcqului p a r t i t u r i i sonore ; P r e m i u l A -
pe lingă faptul că păstrează banii IO A N CLEJ ria jal să participe prin muncă pn- [( popor i/rec. Eroii şi celelalte s a c iot ic i N a ţ i o n a l e a t i n e r i l a i
depunătorilor în deplină siguranţa, diror torul D irecţiei regionale irio lic ă la executarea lucrărilor. personaje — plusulc in cadrul la / e s t i v a l u l d e la C a n n e s
t LIC STAN
îi sporeşte prin dobînzile sau cîş- C.E.C. Hunedoara Deva corespondent natural al /ăni lor nulale, in- 1 0 0 2 ; p r e m i u l p e n t r u c x t r n -
Irc colinele pietroase, aceleaşi o r d i n a r u a d u p l a t c a u n e i nutri
tigurile pe care le acordă Ţinînd o
ca pe vtemeu lui Euripidc — o p e r e c l a s i c e , d e c e r n a t la
seama de dorinţele depunătorilor, • î
M aria Ştolani, m uncitoare In secţia depănat a fa b ricii de ciorapi se despriml ca nişte statui in- A o j p u l c o , 1002.
C E C. pune la dispoziţie numeroa­ D A —
din Sebeş. îşi depăşeşte cu re g u la rila ic sarcinile lunare de plan. Ca u r­
se forme de economisire. Printre
mare a strădaniilor depuse, c.i a fost evidenţiată 6 luni consecutiv Piese de estrada» 10,15 Vorbeşte
acestea sînt libretul de economii (Cinema Moscova ; 17,50 M elodii populare La răscruce de drumuri
In întrecerea socialistă. ,
cu dobînda la care se acordă do- Interpretate de orchestra populara
25 NOIEMBRIE Î9G3
o Fabricii de încălţăm inte „D îm bo­
D E V A : P o v e s t e a unei verf — viţa " şi orchestra populară o Ca­
Uzina „V ictoria" Călan c i n e m u t o g r a l u l „ P a t r i a ’ ,- A p a r t a ­ sei dc cultură din Alexandria ; 18.Î10
m e n t u l — c i n e m a t o q r a l u l „ A i la";
Program de valsuri ; 20.10 Mu/.ică
S /AIE/dA : T o t a w r u l d i n /u/ne —
populata m iorpn-lulă dc Ion Cri.s-
c i n c m a t o r / r u l u l „ t l u n c i t o r u r ; TL-
T U O Ş A N I : U t l i m a s a n s ă — c i n e loreunu ; 20.55 Muzică uşoară de
m a t a q r a l u l „h'c p u b l i c a " ; Ali\fi?rc- 11 ■■ir. S * />> 'T|r4 .V
m jh / a s u b /k d a c t i a N O A s r n  m m Ic P a r i s u l u i — c i n e m a i n r / r a t u l „7 (hlIIS. Sciban.- 22,20 Muzica de SO i a JL''
Radu
• o e • t » N o i e m l u i e ’ -, A L F A I U U A : L u n a PROGRAMUL II: 10,10 Piograin B *A ţr
W & hf s n / V T A R A ............. ... I ( /r al u l „ V i c t o r i a ’ Ate.v/cr la ţ o a ­ interpretat de ansambluri artistice ' v * ' ' . ■ ■ '* r; <; f
iIc m i c t c f ă r ă I t ă t b a l — c i n e m a l o -
<* l.« © 4 «* • *
l e - c i n c n v t l o q t a h t l „ 23 A u r p i s U ;
sco la ic; I I 01) Dansuri de estradă»
SEIIEŞ : /)(>(/()/• în lilr r/n lie — c i- 0
12.05 SIu7ică iişOiiră; 14,30 M ii/.i(5
P l ’ A X i • flfflM A 0 • ■ n c; r ,u lO ( /i ( d u I „ P t c n / r c s u r ; C h r r - de estradă; 15,00 Muzică populară/ H
rrxc/n — c i n c i r . a l o q f u l u l .„Svbeşi//";
I
3
Căliţi -Ooi o! b O U Ă , y r i E : F l o a r e a d c (ier — c/- 10,12 Muzică uşoară romînenscă » n
5 ■ y t C f e C r i f i i
ncnm /ogrn/n/ „ P a t r i a “ : ( ' c h e l u l — N
Intrerjul colectiv rlc m uncitori, in ­ de um iditate a fost redus cu 5,2 Ia Iu mă lor ia rle linr|otioio, a obţinui în c i n e n u d o q r u k t l „ F l a c 0 r a u ; tl l- 17,00 C înlere şi dansuri din lă rl so­ Dl
gineri şi tehnicieni «1 uzinei „V ic to ­ sulă sub cel admis Şi la cenuşă s-n prima jum ătate a acestei luni realizări T E G : O m o ş t e n i r e c u b u c l u c — cia liste ; 19.40 Mii7.ic«1 populară in ­ as m v
ria'* rlin Calau duce o luptă susţinu la uucqislrot un procent sub IJ la sulă însemnate. A cordind o mare atentie c i n e m - . i t o q i u f u l „ P o p u l a r “ ■ I H tA D : terpretată dc A rle m i/a Re ian şi tw s
neutru sporirea producţiei, pentru In îm bunătăţirea ca lită ţii scmjcoc- respeclării procesului tehnologic de C o n c e r t u l m u l t v i s a i — c i n e m a - Alexandru Ţ itru ş ; 22.00 Muzică de R
îm bunătăţirea continuă a ca lită ţii suloi se evidenţiază m uncitorii rlin fabricaţie, v o n lică riî u tila je lo r dc l o q n t l u l „ S t e a u a /(os ie " ; l . O N E A : Sfi
A c e a i u r i l e lui Nu< U f e b e r y F in a —
A ntrenat in întrecerea socialistă, schimbul condus de m aistrul N itoîoc lorm urc cîl şi do siillu rărn cojocle a dans; 24.05 C om ori dc muzică
n m i r a l n q i a l u l „ KU n c n t l “ ■ Ţ E H J $ : a
nuinrind cu insoN elirc. liecare colec­ C i iiccanu. fontei, colectivul rle aici a reuşit, ca D a c ă /ii la m i n e — c i n c m a t o q r a - uşoară ; 23,58 Duete dio operele a lelor /reculului,
c o n s t i t u i e
tiv de munca din se d iile u/.inei o din totalul rle producţie realizată, 83 lu l „ V i c t o r i a " ; 7 . L A T N A : I n e l e ­ Ini Richord W agncr. A c e s t h l m e s t e o p t o d u c f i e d c v a n d u l s e n s a l v/e/if. a-
obţinut im portante suclcsc. Fontă fără declasate la sută să fie rle calitatea ( a. adică le r//oric/ — c m e i r . a l o q r a i u l „M i i/i- Radiojurnale şi buletine dc s lirl i H a s t u d i o u l u i lu i / .a h - l i l m . El
cu |0 la şul.i mai mul! dccit in ace­ c i l r t r u T ; I U A : D i u r n u l s p r e c h e i u i l u s t r e a / a m a n i e I r a n s l o r m a r l E ro ii a c e s t u i l i l m , G a l c a
Semicocs cu procent P lin ire rezult.»l< b> bune <»bfnulc de eaşi perioadă a lu nii octom brie cind — c i n e m u t o q i i l u l „ L u m i n a ’ : A - 5.00; 7,00; 14.00, 17,00; 20,00; i : p c l r c m ' . e in U n i u n e a S o v i e t i ­ I s n u t i l u v u , d o c t o r i ţ ă la u n
către fiirn .d is iii din Călău in luna n- 22 00 ; 23,52 (program ul 1) 10,01)» c ă in p r o b l e m e l e d c c l i c ă , d a ­ s p i t a l i/c urgenţă şi inlr-:wsi-
teâus de muierii volullie ci asta s e ' mimară şi acela al îm bu­ numai 74 ta sută rlin producţia r I P O I . n i H . I)L S U S : U i p e n i 2 0 - 17,00; 14,00; 10.00; 18.00; 21,00; 13 to r i e , c o n ş t i i n ţ ă , c i n s t e , in q c n l u l j u d e c ă l o r I sita ru l? r s i n i
I cii c m n l n q i i d u l „ 2 3 A u q u s f ; C A -
nă tăţirii calităţii tontei Verjbind per­ lizală a fost de calitatea l a. De ase- N p r o b l e m a c o m p n i t ă r ii l a t ă dc t i n e r i c u s i i i i\ d c r ă s p u n d e r e
O biectiv rm portanl a| între» c rii so- manent In buna funcţionare a fur- •:)»•"» <• a M 'lnitnl a tost redus mult L A N : O a m e n i d c u l u c a i — cine- 23,00; 0,52 (program ul 11). r»c/jv»r(»/c(i
o b ş t e a s c ă .
u n
C a
n a liste — calitatea semicoc suini — nalehx. respcclind cu stricteţe reţe­ nia/ugrofii/ I.C.S.II. tir r o ş u s t r ă b a t e i d e e a ( ă / t e a ­ l a t ă d c î n d a t o r i r i l e lor, c a t e
i m -
vor l u a t o t d e a u n a p n / i f i c
a stat in permanentă in alenlio co­ tele de Iov./» re .-» m aterialelor ce se sub admis. Jn cele 15 zile ale acestei tru a m u t s o v i e t i c a s l u j i /)<>- p o t r i v a m i n c i u n i i , i n e r ţ i e i in-
le ctivu lu i de semicocxnri de la bate­ in lrn d u r in furnal, nd icin d Uunpeia- luni el a losl redus cu 1,70 la sulă. (Q a d io 0.3 uJeliţi p o t u l , a l u p t a f/n p o iiivu raci­ d i t e i c n l e l şi n c p ă s ă i i i . a
r.m
ria nr. 1 a secţiei semicocs. Adncind Inra aerului nisull.ii in furnale. co­ Penîru munca depusă In direcţia a
o seric de îm bunătăţiri procesului lectivul secţiei a reuşii să rlea fonia îm bunătăţirii continue a ca lită ţii lin- 25 NOIi'MBJtJE l;>03 nieîefir& loqic
tehnologic rle fabricaţie, în tre ţin in d n
do ra lila lc , elim inind complet de­ cioîicrelor m erită a fi evidenţiate PROGRAMUL I ; 5.05 „M ereu
în l)ime c o n d iliiiin sullanlele de gaz. Povestea unei veri fll
clasatele. brigăzile dc la form are conduse de t na in le" emisiune de cîntece; 5,25 PENTRU 24 DE ORE i
urm ărind îndeaproape mersu) proce­ u
In această direcţie trebuie scoasă N irola e Sînzîiana. Intui Ki.scluicr cit C in loco din lo lclo ru l nou şi jocuri
sului lelnioloriic. c il si p lin ii o mai populare ; 0.07 „M e lo d iile dim ine­ Vremea sc menţine frumoasa,
In evidentă munca do zi cu v.i depu­ n
bună lo losjie a tim pului de liicm , şi brigada rle la turnare condusă de cu nopţile reci. V iu lu i va suita
să dc* echipele nr. 2 si 3 do la fu m a ­ ţi'" — program de muzică uşo.iră ; moderat din n o rd v c s l. Tem pe­ m
Întregul colectiv de n u u iM o ri. iiu|i- D u m iliu Lăcătuş şi cea de la cubilo-
ţii! I şi echipele nr. I şi 3 rle la fu r­ C,40 Jocuri populare; 7.10 M elodii ratura va fi cuprinsă ziua intre 73
neri si tehnicieni a reuşit să îm bu­ nalul II care şi-an depăşit planul pe iii i condusă dc Aurel Dascălii populare interpretate la dife rite 9 şi 15 grade, iar noaptea va
nătăţească sim ţitor calitatea semi- cele 15 zile alo lu n ii noiem brie cu PAVEL COSMESCU instrum ente; 7,40 Slutul m edicu­ scădea intre —4 şi 2 grade. P
cocsulul. M ărturie in această direcţie 13 97 Ui sulă. 14 75 la sulă şi respec­ m aistru principal lu i; 8.00 Piese de estradă ; 8.411 ci
nc stau citeva cifre care cuprind în tiv E>, 17 la sută şi 11,0/ la sulă. MARCEL SFMCIUC PENTRU URMĂTOARELE li
ele întreaga muncă a colectivului. De Muzică distractivă interpretată de 3 ZILE
maistru fanfară ; 10.41) Muzică uşoara ; p
exemplu, in luna octom brie a.c. pro- Sub rebutul admis 14.00 Muzică populară romîncască
centul m ateriilor volatile din sem i­ VASILE TĂTARUŞ Vrem e schimbătoare, cu nopţile a
cocs a tost de 15.4 la sulă fală de lf> M crgind pe luna îm h u n ă lâ lirii ca- contrulor tehnic şi a m in o rită ţilo r naţionale; 15.30 reci. n
la sulă admis. De asemenea şi gradul lilă lii lin g o lie ie lo r colectivul secţiei rle calitate a
P
■
■
a
■
11
P
Ri n
In m ulte din secţiile fabricii chim i­ de partid le-au fosl trasate periodic nnali7.a făcută şi h o lă iiie n adoptată. fică rii şi fo lo sirii la capacitate a u ti­ şi rid ică rii ca lifică rii nu a constituit H
peste lot o preocupare susţinută.
lajelor. $i acestea sin i doar citeva
re dm O răşlic au fost montate m i­ sarcini legale a lil de procesul de In această aclm ne an fost antrenaţi din m ultiplele resurse dc cure dis Mai inultă preocupare v«t trebui R
ag itatorii şi lovorăşii din activul fără
la je modei ne. de inave capacitate. Ele producţie cil şi dc viaţa internă dc pune fabrica, subliniau mai m ulţi to­ să existe şi faţă de calitatea unor O p r o d u c ţ i e a s t u d i o u r i l o r q a t pe U n n r u l li u f in c r T o m
slut deservite dc m uncitori lin rri. organizaţie, despre care au raportat de partid O rj de cile ori se iveau varăşi. Dnloria noastră a com uniş­ produse, in aşa tel in cit fiecare to ­ n D E E A d i n h e t l i n , U l m u l r e d ă l i r e i t s p r c c h c r s ă p r i v e a s c ă s e ­ i i
U nii din ci au păşii pe porţile uzi­ periodic in adunările generale. nereguli in procesul de piod uclie varăş din labrică să se mîndreoscă rt p o v e s t e a u n e i d r a q o s l c c a r e a r i o s p i n ă In l u n d u l s u l l c l u l u i B)
nei o dotă cu aceK'e utilaje, iar a l­ i\'u o dată colectivul secţiei me­ agitatorii discutau cu oamenii şi tilor, au arătat vo rb ito rii, este să cu ele. Cu mai multă g rijă va tro- m h o t ă r i l o r In tran­
ţii au Irobuil să înveţe noi mese­ talurgie a participat la vizionări de prin exemple şi calcule convingă­ m ilităm continuu penlru a ne orga I)ui sa sc ocupe colectivul dc con­ a v u / u n ro l s ă u , s ă - ş i a n a l i z e z e I n l t e a i j a
rii pentru a Ic slăpîni. In aceiaşi ti line. recenzii şi alte m anifestări cui- toare arătau la ce duce reducerea mva tot mai Dino munca, a ne r i­ ducere dc însuşirea şi producerea M sformarea unul tî n ă r , in r e v i ­ a t i t u d i n e , s ă a r u n c e o p r i v i t e
tim p tn fa b iic | s a început producţia turale pe marginea cărora s-nu or­ procentului de rebut. De asemenea. dica gradul rle cunoştinţe profesio­ de noi produse, să fie astfel valo­ y z u i r e a i n l r e q i i lui c o a c e / d ii c l a r ă a s u p r a r e a l i t ă ţ i l o r d i n I
unor noi produse din masă plastică ganizai discuţii. Ihroii! organizaţiei de bazo a întoc­ nale. răspunderea f»ită de sarcini rificate ţoale p o sib ilită ţile şi resur­ d e s p r e v i a ţ ă , d e s p r e r e l a ţ i i l e p a t r i a sa, e l i m i n i n d o r i c e r e ­
şi altele. m it un studiu nnfrenind iii rezolva­ Nu trebuie neglijate nici un mo Bi
Acestea sin i doar citeva din mo sele fabricii. C onlinua îm bunătăţire c u c e i d i n jur. ţ i n e r e , orice n e î n c r e d e r e d e
In fala unor ascmencd stări de lu ­ (odele folosite de orgar.rzotio dc rea acestei probleme tovărăşii cel meni nici celelalte taluri ale acti- a ca lită ţii produselor şi asimilarea fl A c e a s t ă d r a q o s t e l a o b I I- pli n ] a l u n e i .
cruri. sub îndrumarea per mnm-ntă partid pentru ridicarea gradului de mni bine pregătiţi profesional D iapl vi Ui 111 noastre sublim a iov. Ştefan de noi sortim ente impun şi măsuri a n
a organizaţiei dc partid, la îndemnul cunstiiivlă <d tuturo r tovarăşilor din urmare rebutul a fosl redus sul) pio- Postelnicii. Dacă pe lin ie proUsiona- pentru ridicarea n ive lu lu i tehme a) t j
ţi după exemplul com uniştilor, inlreg secţia inolahugic. pentru m obili/nrcd ccnlul admis. !â avem rezultate bune, nu la tel producţiei, de îm bunătăţirea tehno­
ro le c liv u l de m uncitori, ingineri şi lor la înfăptuirea sarcinilor do plan. Aşa a procedat şi biroul organi­ siăm şi cu activitatea culturală şi lo gici de fabricaţie. Dar ca o sar­ n A partam entul
tehnicieni s a m obilizat la realizarea Rezultatele obţinute confirm ă efica­ zaţiei de bază din ser|ia chim ic I, educativă. In cadrul fabricii sin i po B
sarcinilor de plan. I)m dorinţa de a citatea dceslci munci. Tim p de trei a sublinieri tov. loan Hoşteleie. atunci s ib itilă li (|<L* alcătuire a unor form a­ cină im portantă trebuie să stea în ­
generaliza experienţa bună cişligală trim estre secţia şi a m enţinut titlu l cind s-a constatat că se tace risipă lii artistice care să se situeze la loc tărirea disciplinei în producţie. Aşa H
de unele organizaţii de partid m cum a reieşit din dezbaterile conle- ■
conducerea e»onomiei, in munco po­ rin le i dc partid aici sînt încă d e fi­ p
litică de masă. din dorinţa de a găsi C m  / w J e d e jd c u * i x h M a m ă g i /a & g & ft ciente. care lichidate pot duce hi
noi căi şi surse pentru de pjsiie a rezultate m ult mai bune b‘i în ce fl
ta rc im lo r de plan, pentru îm bunătă­ IILE Di priveşte întărirea ro lu lu i organiza­
M
ţirea continuă a e c liv il.ii'i. comuniş 51 S v ţiilo r dc partid trebuie acţionai mai
(ii delegaţi la conferinţa de dare dc m ult • Este necesar sa se exercite
teamă şi alegeri a orgnnr/.niiei de cu mai multă competentă dreptul do
rle evidenţiată tn întrecerea socia­ de m aterii prime şi m ateriale Ase­ rle frunte pe raion. Aceasta, cu a lil
partid din cadrul fab ricii chimice
listă menea exemple pot li dale încă mai mult cu cit. dsemenc»i lorm alii control asupra conducerii tehnlco- m
O răşlie an dezbătut pe larg metode­ Dezbaterile din cadrul conferinţei multe. au existat plnă nu :le mult in cadrul adm in istiativc De asemenea, orga­
le şi form ele do muncă Iclosile. au demonstrai că p o le lot. in l»c- Deşi rezultatele sint bune, sub li­ fabricii. C om itetul de partid insă va nizaţia de partid să sc întărească io
Cu aproape 5 ani in urmă. su b li­ caic oieunizatie do bază, in l'iocaio nia iov. in ţi. Cheorghe Vaier, d irec­ trebui să acorde nlcntia cuvenită şi prin prim irea celor mai buni dintre d
nia Iov V osilc Uoicu. serba meta­ acestei laturi a m uncii, să îndrume
secţie s-au Iolo.-,:l dife rite (ormc» şi torul la b ricii chimice, nonă cu'mn- ( ei mai buni m uncitori. Totodată, ■
lurgie număra doar 12 oameni. Acum
metode de munca, cu s-au avut mc n islilo r nu ne stă In obicei să ne com itelui sindicatului şi organizaţia m em brilor şi candidaţilor de partid
num ărul lor a crescut de peste zece I J.T.M. pentru a rid ir » munca cnl ■
reu in vedere problemele cete m.u culcăm pe la urii v ii lo rici. Aceasta să li se traseze s»ucim pe linie de d
ori. In acelaşi timp secţia a fost do im portante din activitatea secţiilor, cu a lil mai mult, cu cil avem in îur.dă la nivelul p o sib ilită ţilo r şi organizaţie care să ducă la îm bună­
tată cu noi utilaje, la nivelul leh fată iui nou an rle muncă ale cărui cerinţelor.
lucru ce a făcut ca ae tivild lcn să tăţirea m uncii politice. p
n icil moderne. In fata acestor pro­ sarcini sporesc cu circa 42 la sulă
fie mereu im bunalătilă. C iteva cifre In cadrul co n /crin lci do dare de Nu trebuie scăpată din vedere nici
bleme. biroul organizaţiei de bază Va trebui ded sa scoatem la iveală *1
slnt edificatoare După (roi trim es­ seamă şi alegeri, a luol cu vin lu l şi un moment continua îm bunătăţire a
â indicat conducerii secţiei sa ia lipsurile ce s-au m anifestai in num 3
tre de muncă planul pioductiei g!o iov. loachim Moga. membru al bi-
măsuri de specializare a m u n cito ri­ hule pe intreagn lubrică a fusi de­ ca noastră, să descoperim rezervele lo u lu i C om itetului regional de partid. muncii culturale. Pornind de la po­
lor pe dife rite maşini, penlru insu Interne de care dispunem pentru a Apreciind a*-tivit,iica com itetului do s ib ilită ţile existente în fabrică şi de n
fire a tehnicii înaintate Ca urmare păşit cu I r>.9î) hi sulă, iar nl pro ­ face fală şi in anul v iilo r sarcinilor. partid dm tainică, a tuturor comu­ !a faptul că aici an activat in tr-u n F i l m u l „ A p a r t a m e n t u l ’ e s t e ■j
au fost trim işi m uncitori la uzinele ducţiei marfă cu 10,12 la sută. De Dezbaterile din conferinţa do partid niştilor, a arătat că s au folosit va­ trecui apropiat fo rm a lii artistice ce a a s t u d i o u r i l o r a- s p r e a v a n s a r e . In s c h i m b v e ­ ■
m etalurgice din C iigir pentru a şi asemenea productivitatea m uncii a au scos in evidentă faptul că încă riate forme şi metode dc muncă in şi-au cîşligal aprecieri m entale, să R o p r o d u c ţ i e c i n i i d e u p a r / a m e n l U c o n ­
Însuşi din experienţa colectivu lui de crescut cu 15,8 la sulă şi s-an o b ţi­ la linele scolii ca de exemplu, mase m obilizarea maselor S a acumulat facem to iu l penlru ca şi pe linia a cti­ m c r i c a n c . d a m n ă p e n t r u v i o l a d e p t a v a - ■
aici. îndrum aţi <tc biroul organiza­ nut economii suplim entare la preţul plaslice, procentul dc rebut este astfel 6 bogată experienţă care per­ v ită ţii culturale să ne ridicăm la n i­ ri D a s l e r , e r o u l U l m u l u i , e s t e lă p e c a r e o d u c e , d e r a n j i n - ai
ţiei dc bază. com uniştii au deslă- <lc cost de 3.772.000 lei. m ult prea mare. De asemenea, in mite ca şi în v iilo r realizările să fie velul fruntaşilor dm raion şi reg iu­ n u n m i c l u n c l i o n a r la o c a m - d u - l c u c h e i u r i l e z q o m o t o a s e ■
şurat o susţinută muncă politică şi lată de pildă, cum a procedat o r­ unele secţii, tim pul de lucru nu este din ce în ce mm frumoase Tolusi. ne Prin munca cultural educativă ce ji a n l e de a s i r / u r a r c d i n New- p e c o l o c a t a r i .
ganizaţia de ha/ă dm secţia turnă­ pe deplin folosit. răclndu-sc un mei au loc încă unele deficiente oare. o desfăşurăm să ridicăm nivelu l de D c z l c r / a r c a a c e s t e i s i t u a ţ i i ,
educalivă. Y o r k . C u e l s e i n t i m p l â d o u ă a
torie atunci clnd s a observat că calcul a reieşit că numai prin înca­ denotă că nn s-au descoperit şi fo ­ cunoştinţe al tu turo r tovarăşilor din d u j i ă o s c r i e d e I n t l m p l ă r l n e ­
S-a statornicit obiceiul ca in ca­ procentul de rebut este mare. In drarea tn norm ative a acestor in­ losi! toate rczorve’e. Astfel. !u uncie fabrică, pentru a-i face să înţelea­ IA l u c r u r i c u l o t u l n c o h i ş n u i l c : p r e v ă z u t e , c r e d a t ă in linal.
drul secţiei să se prezinte dife rite tr-nna din adunările generale ale dicatori se poate obţine o crestei e secţii planul nu se realizează n l gă lot mai bine politica pa rtidu lui ş e l i i s ă i, d c o b i c e i a ţ i i d e D c u n d r a m a t i s m p u t e r n i c , JS
m ateriale pe teme ale educaţiei co­ organizaţiei de partid, a arătat Iov a producţiei cu circa 4 la sulă. M ari mic, ceea ce duce la folosirea nera- nostru, să şi mobilizeze toate tortele P z g irn li c u l a u d e l e , il d e c l a r ă i i l m u t d e z v ă l u i e vi af-j g r e a a
Toma Lupu, com uniştii din secţie au rezerve, oare pot duce la un spor tională a forţei de muncă, a tim ou- ri
muniste, ale a titu d in ii noi fată de şi capacitatea de muncă Ia în fă p tu i­ l u n c l i o n a r m o d e l ş i- l p r o p u n F u n c ţ i o n a r u l u i in S.LT.A. n
analizat cauzele care eu dus la de­ de producţie de cel puţin 5 la sulă, lu i de lucru şi a u lila ie lo r. Pe alo­
muncă. Pentru a În tă ri răspunderea păşirea procentului de rebut. Dar ţln t şi prin reducerea num ărului de curi consum urile spccilice nu sint rea sarcinile* ce le revin H a
pwsonalâ, mombrilor ţi candidaţilor comuniştii nu ţ-au oprit numai La Absenţe şl In vio rl, a rid ică m oaIU respectate, iax problem a ca lifică rii V. TURIR 5»a.v - j a y a a bs a. n a q b x z a « a u .kj d .fl.m jBJi.R .J