Page 85 - 1963-11
P. 85
Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 2771
o.1 ;@§iuraea Adunări! Generale
N .
U.
Intervenea delegatului R.P. Romîne în C om itetul nr. 2
N EW YORK 23. — Trimisul spe uă consideră că O.N.U. $re interesul Luind cuvînlul la dezbateri, repre
cial Agejprcs, C. Alexand-roaie, Uons- si răspunderea urm ăririi Îndeaproa zentantul Salvadorului a rloolara] că
mlte : pe a elaborării complete a acestor după părerea lui este „binevenită
Comitetul numărul doi pentru pro principii oare să poată constitui un Iniţiativa Romîniei şi nu voi ezita
blemele economice şi financiare al Îndreptar în redaliile dinlre toate •;ă votez In favoarea acesluj pro
Corpul neînsufleţit al lui John Kennedy Semnarea unui protocol Adunării Generale a O N.U. a luat statele, indiferent de gradul lor de iect de rezoluţie. Consider, de ase
dezvoltare economică
menea, că nu este cazul să se pre
regi
sau a
In dezbatere la 22 noiembrie pro
între R.P. Romîttă iectul de rezoluţie iniţiat de dele mului lor social economic Vorbi- lunqen.scă discuţia pe marginea prn
ie dului, dat fiind califa'ca 51
sco
a fost adus la Casa Albă gaţia R P. Romrne şi prezentat Co lorul a amintit faptul că delegaţia pul pe oare I urmăreşte".
mitetului Împreună cu alic şapte de
şi Republica Guineea legaţii, privitor la declaraţie asupra romină a pus în discuţie problema Reprezenluulul Nigeriei, care o u r
elaborării unor principii dc coope
cooperării economice internaţionale. mat la cuvinl, a spus : „Ţ in să mă
W A S H IN G TO N 23 (Agcrpres). — au fost stinse. Clopotele bisericilor Gcorge Ball, ministrul apărării, Ro- C O NAKR Y 23 (Agerpres). —
A vionul special „A ir Force-l", care au răsunat prelung. Guvernatorii mai bert McNamaro şi Georgc Bundy, Proiectul de rezoluţie cere confe rare economică internaţională, pre- alătur pe de-a-nlrcgnl celor spuse
La 22 no ie m b rie , la M in iste ru l y.entind in acest sens un proiect de de detegalul Salvadorului Voi vota
a transportai din Da II as sicriul cu multor state federale au proclamat care a lost consilierul personal al pre rinţei O.N.U penlru comerţ şi dez
A fa ce rilo r [ xterne al R e p u b licii rezolii ţie la 15 octombr ie 1957 In In favoarea acestui proiect de re
coi pul neinsuflclit al lui John Ken doliu pe timp dc o lună. şedintelui Kennedy. In cursul zilei de voltare dc la Geneva să contribuie
C u incca a avut lo c semnarea unui voluţie 51 imi exprim speranţa că nu
nedy. a aterizai vineri scara la baza Duminică. • corpul neinsuflclit al sîmbătă, L. Johnson a prim ii şi pe p ro to c o l între R. P Rom înă şi Re la accelerarea elaborării unei decla cadrul aceloraşi lucrări, Roininia a se vor ridica obiecţii din partea
aeriana Andrews. Rămăşiţele pamin- regretatului preşedinte va fi transpor- alli membri ai cabinetului, precum şi raţii privind principiile de cooperare devenit coautoare la un proiect de vreunei delegaţii. Felicit delegaţia
te$li ale preşedintelui Kennedy au lat la Capitolul, sediul Congresului pe secretarul de Stat, Dean Rusk. p u b lica G uineea cu p riv ire la acor economică între state. lezoîuţie similar elaborat de Mexic, romină penlru prezenlaroa acestui
fost aduse la Casa Alba. Simbata. fa S.U.A. Publicul va avea acces la ca- care la allarea veştii tragice s-a îna darea de asistenţă tehnică în d o Luind cuvnilul penlru a prezonla document adoptat în unanimitate de proiect de rezoluţie"
milia regretatului preşedinte, noul lalalc In cursul zilei de duminică şi poiat In Washington In avionul cu m e n iu l im p rim e rie i P ro to co lu l a Comitetului proiectul de rezoluţie, delegaţiile participante In încheie
preşedinte Lyudon Johnson, şi mem luni dimineaţa, iar funeraliile vor care se îndrepta spre Tokio. Foştii lo st sem nat de Camara Nene Khali, reprezentantul romm Titus Crislu- re, delegatul romîn a expus clauzei» Reprezentantul Tunisiei o declaraţi
brii qiivernului, membrii celor douft avea loc luni. la amiază, la catedra preşedinţi Truman şi Eisenhower au secretar general a d ju n ct al gu ver reanu a declarat că delegaţia romî- cuprinse In proiectul de rezoluţie. „Felicit cordial Romînia pentru i n i
Camere ale Congresului S.U.A.. al la romano-catolică St. Matlhcws. Ziua vizitat Casa Albă, pentru a aduce un ţiativa luală şi sînt gala să sprijin
Curţii Supreme, guvernatorii celor 50 de luni a fost proclamată zi dc doliu omagiu lui John Kennedy şi a se În n u lu i R e pu blicii G uineea, şi Gh acest document, căci în problemele
de slalc federale, precum şi membrii nalional In S.U.A. treţine cu preşedintele Johnson. De Popescu, am basadorul R. P. Rom î- Comunicatul comun sovieto-Iranian relaţiilor economice şi ale cooperă
corpului diplomatic acreditaţi la W as asemenea, preşedintele Johnson s-a ne la C onakry rii internaţionale el se identifică cu
Noul preşedinte al S.U.A,, Lyndon
hington au adus un omagiu, înclinln- In liln it cu liderii grupurilor parlamen In discursul ţin u t cu acest p r i M O SC O VA 23 (Agerpres) — tu lui redproo şl de a dezvolta re aspiraţiile noastre. Aceaslă iniţiativă
Johnson, care va funcţiona 1n actuo-
du se la catalaAu) lui lolm Kennedy. tare ale partidelor democrat şi repu lej, Camara N ene Khali a v o rb ii Cu prilejul Încheierii vizitei In laţiile economice şt culturale dintie este foarte bună".
la legislatură, adică pină la Începu
O marc mulţime de oameni s-a adu blican. Iran a lui Leonid Brejncv, pre cele două ţări.
tul anului 1965, a depus jurăminluJ despre re la ţiile prie te n e şti existen Reprezentantul Statolor Unite,
nat tăcută şi îndurerată in faţa Casei M em brii Senatului, din care John şedintele Prezidiului Sovietului Su Leonid Brejnev l-a invilat pe şa
la bordul avionului cu care a losl adus prem a) U.R.SS., a fost dai publici hul Iranului. Mohammed Reza Pah- care a luat cuvintul ultim ul In şe
Albe In oraşele din S.U.A, drapelele Kennedy a făcut parte pină Ia ale te in tre cele două ţări şi a su b li
John Kennedy la Washington lăţii un comunicai comun In care levl. să viziteze Uniunea Sovietică. dinţa din dimineaţa de 22 noiem
au fost coborile in berna. La New gerea sa ca preşedinte în noiembrie nia! calitatea asistenţei acordate de se arată că a avut loc un schimb El a transmis, de asemenea, prim u
Prcluind funcţia dc preşedinte. Lyn brie, şi-a exprimat speranla că Co-
19CL), şi-au exprimat profunda lor R. P Romină. de păreri ulii In problemele actuale lui ministru, Assadollah Alam. in-
'ţork. la lei ca şi la Washington şi don Johnson a avut la Casa Albă o iniletuj pregălilor ol Conferinţei N a
emoţie şi consternare la moartea tra ale situaţiei internaţionale, precum vilotia preşedintelui Consiliului de
In celelalte oraje. reclamele luminoase întrevedere cu subsecretarul de Slat, şl In problemele dezvoltării relaţi ţiunilor Unite pentru comerţ şi dez-
gică a preşedintelui. Cele două Ca M iniştri al U.R S S. de a face o v i
ilor sovieto iraniene vollarc cil şi conferinţa Înseşi vor
mere şi-au Întrerupt imediat dezba
Uniunea Sovietică şi Iranul Îşi rea zită in Uniunea Sovietică In v ita ţi accelera lucrările la oare se referă
terile, In semn de doliu. Congresul iui Şedinţa din 23 noiembrie firmă holârircn dc a consolida re ile au fost acceptate, urmind ca data
Ecouri iu ţpB'esa momlSaSă va tine şedinţele prevăzute penlru laţiile de prietenie pe baza respec- lor să fie stabilită ulterior. proiocini de rezo lu te prezenţa! de
Romlnja.
săplâmina viitoare. a guvernului S.U.A.
Agenţiile de presă, ziarele, postu proprii timpului lui Poster Dulles. Conform prevederilor constituţio
rile de radio şi televiziunea consa s a pronunţat Împotriva „războiului nale americane. In urma preluării de WASHINGTON 23 (Agerpres).
eră ample comentarii morţii tragice rece" Îndreptat contra Uniunii So câlre vicepreşedinte a funcţiei dc pre La şedinţa din 23 noiembrie a
a preşedintelui Kennedy. in care se vietice şi aliaţilor săi şi a răspuns guvernului S.U.A., preşedinlele
relevă personalitatea omului politic la chemările ţărilor socialiste pentru şedinte al Slalelor Unite, vicepreşe
dispărut, c o n trib u ia sa la eforturile Începerea tratativelor". dinte a devenit John Mc Cormatk, L. Johnson a solicitat pe mem
pentru Îmbunătăţirea atmosferei in In colidiencle britanice se sub li brii guvernului să rămînă la
ternaţionale. niază aportul iuj Kennedy la însă preşedintele Camerei Reprezentanţi posturile lor.
Ziarele ,,New York Times", sub nătoşirea climatului înlernnlional. lor Mo Cormack, avocat şi expert In
titlul „Lumina raţiunii" scrie; Ştirea „Times" relevă că el „a dorii con- probleme fiscale, arc 72 ani şi osie In numele luiuror membrilor
de necrezut, uluitoare oare s a abă lacle Intre Est şi Vest". „Dacă răz guvernului, D. Rusk, secretarul
tui asupra Aincricii şi lumii ieri. v i boiul rece este mai puţin rece — de 34 ani mombru al Camerei Repre
neri după-amioză. asie greu de în zentanţilor. El şi-a început cariera de Slat al S.U.A., şi A. Stevenson,
scrie „D aily Herald" — acest lucru
ţeles La mai m ulte ore după acest se daloreşte faptului că J F. Kennedy politica in calitate de reprezentant tn reprezentantul S.U.A. la ONU.,
eveniment, era încă aproape de
neconceput că John Kennedy, pre s-a arătat gala să vină in lnlim pi- Adunarea Legislativă a stalului Mas- au încredinţat pe preşedinte dc
şedinţele Statelor Unite zace acum narea lui N. S Hruşoiov la jum ă sachusclls din parlca partidului de sprijinul lor şi au acceptat să
tatea drum ului".
ucis de glonlele unui asasin* ziarul mocrat. La uzinele tic
(Agerprcs). rămînă Ia posturile lor.
Îşi exprimă speranţa că cuvintele şi m aterial n ilan t ,„S.
spiritul acestui preşedinte vor că M. /\irov'“ din Le-
lăuzi tara atit pe plan intern, cit şi itinrjrad se cons-
s
In relaţiile internaţionale. Dcdiaraţii şi mssje 1ile unor personalităţi Iruiesie o macara
„In iunie 1963. Kennedy. scrie tfiqanl penlru trus
„N e w York Herald Tribune" — a tu l petrolier din
Marea Casptca. A-
unea Sovietică in aldra „cercului v i în !iegătură cu moartiea lui John Kennedy cvasiâ macara poa
propus administraţiei „strategia păcii"
pentru a duce Statele Unite şi U n i
le ridica 230 Zone
cios şi periculos" al războiului rece. Cu a ju lo itil vi se
Rezultatul a fost Încheierea Tratatu Încetarea din viată a preşedintelui pe care poporul american 11 poale Russcl, a declarat : „Consider că el montează condeie
lui pentru interzicerea experienţelor Slalelor Unite, John Kennedy. iu urma plăti defunctului preşedinte este rea (Kennedy) a tins cu sinceritate spre petroliere şi alte
cu arma nucleară In atmosferă, in unui act criminal, a produs o pro lizarea politicii progresiste pe care un acord cu U.ILS.S. şi sper că ut ila ic.
spaţiul cosmic şi sub apă. fundă mihmre şi indignare in lumea el a căutat să o iniţieze In dome succesorul său îi va continua po ' IN FO TO : M 0/1-
Presd din Moscova a consacrat un Întreagă. niul relaţiilor externe şi interne". litica". l-urea macaralei r/i-
loc important ştirilor privind asasi <junt.
La New York. Washington şi In „împreună cu toii americanii, Im Preşedintele de Gaulle a adres-jl
narea criminală a preşedintelui Kcn-
alte oraşe ale S.U.A., opinia publi păilăşim nemărginita durere In le poporului american condoleanţe.
nedy. In biogralia publicată. „Prav-
da" II caracterizează ca „un eminent că americană îşi exprimă indurc/a- qălură a i odioasa asasinare a pro- „Preşedinlele Kennedy. a spus el. a
om de stat american" şi arată că rca penlru dispariţia tragică a pre tedinlelui John Kennedy — se spune m urii ca un ostaş. In numele dato
acesta „a subliniat că toate U rile sedintclul Kennedy şi Înfierează pe tntr-o declaraţie dată publicităţii ele riei şi In serviciul tării sale".
sini profund interesate in mod reci autorii crimei. Partidul Comunist din S.U.A. Acest Intr-o declaraţie a Partidului Co
proc intr-o politica justă şi adevă asasinat este rezultatul activităţii munist Francez se spune: „In timp
Lyndon Johnson, noul preşedinte
rată de pace şi încetarea cursei criminale a foitelor profasciste şi
al S.U.A., a declarat la sosirea pe ce provoacă indignarea generală.
înarmărilor". Rclevind contribuţia de extremă dreapta, a rasiştilor, care ace:>t alcntat scoale In evidentă ne
fostului preşedinte la încheierea T ra aeroportul Andrews de lingă Was nu se dau înlături de la nimic pen cesitatea Od popoarele să vegheze
tatului de la Moscova, „Pravda* ara hington: „Este un moment greu tru a submina in slitnliile democra-
pentru întregul popor. Am suferit o la apărarea păcii"
tă că „acţiunile lui Kennedy in d i
recţia Insănâloşirii situa(iei interna pierdere care nu poale fi exprimată Iico ale lărîi, a pune sub amenin In mesajul său de condoleanţe,
ţionale s-au lovit de atacurile cercu In cuvinte". ţare pacea mondială si a întoarce preşedinlele R S F. Iugoslavia, losip
rilor reacţionare din S.U.A., cunos Pastorul M artin Lutlicr Kmq. unul coala Istoriei". liroz Tito. arală că John Kennedy
cute in presa americană sub denu Asasinarea mişeloască a preşedin „a fost un om de sîal care a depus
din conducătorii mişcării penlru
mirea de ..turbaţi". telui S.U.A., se spune printre altele eforturi penlru îmbunătăţirea rela
drepturile populaţiei de culoare, a
Ziarul parizian „Liberation" scrie: In telegrama adresată do N. S llruş- ţiilor internaţionale*.
„Kennedy a fost simbolul unei po li declarat la Atlanta că John Kennedv c:ov lui Lyndon Johnson, in lr un Preşedintele Algeriei, Meu Belii» Tron la. Recctnt,
tici americane noi; el a combătut „a fost un preşedinte mare şi plin a declarat, printre altele: „Denun numeroşi locui
suspiciunea, ura şi inccarlhysmu) de abnegaţie Cel mai frumos tribul mo.aenl Iii care. co urmare a efor ţăm cu vehemenţă acest oct infam tori din departa
turilor depuse de popoarele iubi mentul Vor şi din
care. prin persoana preşedintelui
toare de pace, s-au conturat sunn- departamentele În
Unul dintre cei bănuiţi de asasinarea teme de micşorare o încordării In Kennedy, urmărea să lovească In vecinate au pa rti
ternaţionale şi s-a deschis perxpoe tr-o acţiune umanitară in lavoare.i cipat la o demon
straţie de protest
preşedintelui Kennedy a fost arestat l:\a îmbunătăţirii relaţiilor dintre desegregării rasiale în S.U.A.". împotriva intenţiei
U.R.S.S. si S.U.A., sltmeşle indigna Curios Lechugn, reprezentantul
permanent al Cubei la O N U., a de autorităţilor Iran
W A S H IN G TO N 23 (Agcrpres) — agonii ai p.B.I. şi ai serviciilor se rea oamenilor sovietici faţă dc cai cey.e de n insl/ila
clarat : „Am ollat cu adincă Iris-
Politia oraşului Dajlas a arestat pe crete vinovaţi de această crimă miişavă In localitatea Rro-
leio despre moartea l.agică o pre
Lee Harvcy Oswald. in vîrstă dc 24 I Ionry Wadc. procuror din Dallas, Guvernul sovietic şi poporul so ves o bază nto-
şedintelui Kennedy. Toţi oamenii ci miră.
de ani, bănuit de asasinarea preşe a declarat că afacerea va fi piczcn- vielic împărtăşesc durerea poporului
vilizaţi vor fi inloldeaunu întristaţi
dintelui Kennedy. Acest tir.flr a losl lată unui juriu de punere sub acuza american In legătură cu această
de asemenea evenimente Delega ţiu
ereslet in localul cinematografului ţie. probabil in cursul sâptămjiui v ii mare pierdere si Îşi exprimă spe noastră la O.N.U. ţine să afirme că
„Texas", aliat la o distantă de apro toare. El a adăugat că lipsesc Încă ranţa că strădaniile spre rezolvarea
accnsl.i declaraţie exprimă smitimeii-
amănunte in cadrul anchetei şi a re* problemelor litigioase, ta care pre-
xim ativ 0 kilom etri dc locul unde a ln!o poporului şi guvernului din
luz.al să precizeze dacă nu lost luate şedinlele J. F. Kennedy şi o adus
fost om orit preşedinlele S.U.A. Cuba*.
amprentele digitale de pe arma cu contribuţia însemnată, vor fi conti
După un interogatoriu care a durat Telegrame şi mesaje de condo
care a fost comis a to n u lu i Căpitanul nuate In interesul păcii, spre binele
leanţe au fusl trimise, de asemenea,
aproape zece ore, el a fost pus oii- de poli|ic W ill Frilz. a declarat că întregii omeniri.
la Casa Alba de numeroşi preşedmU
clal sub acuzare de asasinarea lui Oswald nu a mărturisit nimic, iui a Primul ministru al M arii Britanii. de slate şi conducători de guverne
semnai nimic şi a negat că ar fi par Alee Douglas-1 lome, a exprimat gu
John Kennedy. El este acuzat, de ase din diferite ţari ale lumii, lideri po
ticipat la asasinarea preşedintelui. vernului Statelor Unite „condolcan-
menea, de asasinarea unui politist. litici, peisonnlilâti şlim lihco şi cui
Aqcnlule do presă occidentale con lele cele mai profunde pentru pier turale, organizaţii polrlicc.
Şeful politiei din Dallas. J Carry, a tinuă să transmită ştiri contradictorii derea suferit, i". Filozoful englez şi
UN MODEL AL CELULEI
precizat că la anchetă au participat privitoare la Oswald, activist pe lărlm obştesc, Ccrlrand (Agcrpres). In tim pul experienţelor s-u con-
CREIERULUI UMAN slulat ca peştii percep aceste su
M O SC O VA 23 (Arjcrpies). T ASS nete chiar dc t i distante de zeci
tranşante : de m etri si xc îndreaptă Spre sursa
A N K A R A — Agenlin France acţiune judiciară împotriva a trei mult de jumătate din numărul to melor persecuţiilor rasiale ale gu Si>cciali.şli sovietici ou creat un care le emite. A \xjta h d esfc p o r
Presse anunU că In cursul zilei dc soriclăli străine de forări petroli tal al m uncitorilor mineri din Spa vernului din Africa dc sud. se pre model al celulei creierului uman. tativ. orc o (ftculate redusă, lunc-
vineri, la Ankara au lord dale pu ere. dintre care două nord ameri nia. zintă următorul bilanţ al terorii M odelul poate elecluu cele lu iltu tioneu/.u cu baterii şi poate II mon
blicităţii rezullalcle of ir ia Ic ale cane şi una italiană Această ac W A SH IN G TO N — Citind surse întocmit pentru perioada ianuaric- operaţii aritm etice si chiar unele tat pc orice ambarcaţiune.
alegerilor municipale care au avut ţiune. urmează holăririi guvernului dip’.omalico, agenţia Associated aiKpist 1963 : 36 condamnări la operaţii dc mate m ilie u supcriouiâ. O PUTERNICA FURTUNA
loc la 17 noiembrie. Potrivit nqcn de a anula conlraclele iuchoir.lr Press anuală că Lndwig Erliard, moarte, dintre caic patru au şi losl Celula a ilih c ia lu este in stare sd
ţiei, rezultatele din cele 67 de vi- ou ţoale societăţile pelrolicre stră cancelarul R F. Gormanr. şi-a executate ; 6 condamnări la închi disfiiuiă semnalele cate v//i din ÎN CEHIA DE NORD
laiele ale Turciei sînt uriyălnarc- ine. animat vizita la Washington, pe soare pe viată; 33 dc condamnări exleriot. PUAGA 23 (Agerpres/. —
le : Parlidul drcplălii (principalul la termene cu închisoare variind Acesta este prim ul model dc Arienţiu CTK relatează ca In Ce-
partid din opozi(ic) a ob|imd T T între 20 de ani si 18 luni; 544 per neuron creai în U.ILS.S., apropiat hiu dc nord s a dczlun ţu il o pu
4.264.327 voturi (-15,87 la sulă) din ______ A *) soane aliate în închisoare in baza dc celula nervoasă vie. Li arc di- ternică Iu r lună care a provocat
voturile exprim ate; Pa-rlidnl repu cunoscutei legi a „înle m niifirii lără mensinneu unui aparat tic radio cu dihcul(ă(i in desfăşurarea lu cră ri
blican al poporului (principalul U A s ti/U f q ;ş j f j i proces", 165 de celălcni albi şi de Iru n /is lo ri. In aparat esle instalat lor a<iricole de loamnu .5/ a trans
partid de quvernâminl) o ob|inul culoare sînt judecaţi penlru acu un dispozitiv c le d rome po rtu rilo r. Viteza v ia tu lu i a alins
3 437 149 voturi (36,39 la sută); za Iii pasibile dc pedeapsa cti moar In ceea ce priveşte construcţia, 130 Iun. pc otă.
Parlidul Turciei noi (guvernamen Acţiuni similare au fost introdu care urma să o înceapă luni în tea. varianta soviclică u neuronului cslc (Franţa de sud-vest), s-ou ciocnit INUNDAŢII ÎN REGIUNILE
tal) — 605.709 voturi (G.5I la şută): se în jusliiie de quvcrnul argenti calitate de oaspete al preşedinte SAtGON — Agenţia Associated mai simplă decit modelele celulei in aer. U nul din avioane s-a pră
Independenţii — 382(125 voturi nian în cursul ultimelor zile şi îm lui Kemiedv asasinat în statut Press relatează că vineri, în ora nervoase cunoscute pină acum buşit, cei doi p ilo ţi picrzind ii-si DE VEST ALE DANEMARCEI
potriva altor zece socielăli pet-ro Texas şul Htic din Vietnamul de sud. Com plexitatea u p etaţiilor nu arc \ raţa, (ţar cel de al doilea avion
(4.13 la sută). Restul mandatelor liore străine. de s u lc til dc pc urma s im p lifi COPENHAGA 23 (A rfcrpte*/ —
au revenii Partidului naţional (de LONDRA — Congresul Sindica peste 5.000 de locuitori ai oraşu că rii construcţiei neuronului. a i/h u ld să se tcinloarcu Io hazd. Asupra Danemarcei s-au abătui
opoziţie), Partidului ţărănesc (gu M AD R ID — După cum anunţă telor din Republica Sud-Africană, lui au participat la o demonstra S pecialiştii intenţionează su con- Un alt avion ul for/c/or m ilita te In ultim ele zile ploi puternice care
vernamcnlal) şi partidului munci agenţia Associated Press, guvernul a adresat ministrului justiţiei ai ţie, cerînd pedepsirea adepţilor los- sirusasră tu aju to ru l acestui neu aeriene Iruncc/.e s-u prăbuşii In au provocut m ari inundaţii in re
toresc din Turcia (de opoziţie) (ranchisl a dat publicităţii un de R.S.A., Vor.ster. o scrisoare in rare luluj quvcm alor al Vietnamului ron u i) set/mcni al sistem ului ner limţyul unor manevre m ilitare Res qu in ile dc vest ale lo rii Vuthma
! BOGOTA. — Un grup dc mem cret în bazj căruia minerii din mi cere eliberarea celor 35 dc condu central, Ngo Dinii Calm, fratele vos uman. la începui lie şi cel turile a vion ulu i au fo.vf descoperire, \ iolenfă caic b în luic coastele da
bri ai Parlamentului columbian au nele de cărbune, plumb $i potasiu călori sindicali aruncaţi în închi lui Ngo Dinii Diem Demonstranţii mai „sim p tu “ , eventual un scrjmcni in departam entul Creuse. U nul din neze aducind imense c u n lila ţi dc
! prezentat Camerei Reprezentanţilor vor fi obligaţi pc viitor să satis sori de autorităţile rasiste în baza au cerul, dc asemenea, pedepsi al m atluvci spinării. m em brii ech ip aju lu i avion ulu i a apă a u</ru\;d şi mai m ull sihia-
Congresului Naţional un proiect de facă serviciul militar. Pină acum Icqii care admite detenţiunea fără rea lui Dang Si. toslui comandant Oamenii dc ş/unjo sovietici spe iw ird , iar celalalt a losl prav ră ţiu. Străzile /oca/*fd|u Lctnviq s-au
| rezoluţie în lavonrea stabilirii ro d:n motive economice, ci erau acţiune juridică pe timp dc 90 de al trupelor vietnameze din oraşul ră să crcc/c m ijloace Ichnicc cu ni!. transformat in a d c\ă ra lc (iu ti.
taţiilor diplomatice şi comerciale scutiţi dc serviciul m ilitar Obser zile. In scrisoare se arată că şase Huo. care. la 0 mai, reprimat de fo lu l noi pc baza p rin cip iilo r de PESCUITUL PEŞTELUI
cil ţările socialiste. vatori locali apreciază ca noua lege dintre conducătorii Congresului monstraţia populaţiei budiste din lunciiniK ire a sistem ului nervos al )N URMA UNOR EXERCIŢII
Columbia, se subliniază în pro cslc o măsură antîqrevistă, cu aju Sindicalelor din R S.A. au fost în acest oraş, in timpul căreia au îoxt orqanism ului \ tu. CU AJUTORUL UNUI APARAT CU ARMA RACHETA
tcctul de rezoluţie, nu arc nici un torul căreia autorităţile Iranchisle chişi de trei ori în baza acestei ucise II persoane. MOSCOV z\ 23 ( Ar/crprcs). — S liU l. 23 (Agcrpres). -
motiv să se abţină dc la stabilirea Intenţionează să pună stavilă ac- legi, lără a fi judecaţi şi cerce Participanţii la demonstraţie nu I DOUA AVIOANE CARE S-AU In Marca dc A/.ov au lost eter- In tim pul unor excrcifii cu arma
| unor relaţii diplomatico şi corner- hunilor revendicative ale clasei taţi. CIOCNIT ÎN AER tuaie cu succes o scrie dc expe rachetă h un poligon american, si
i cialc cu ţările socialiste. muncitoare spaniole, în special, LONDRA — Intr-un apel adresat au putut fi împrăştiaţi dc poliţie PARIS 23 ( Aycrptcs). — rienţe pentru pescuitul peştelui cu tuat in apropiere dc Seni, un pro-
; BUENOS AIRES — Dup., cum săptăminaluîui „Tribune" de o o r deril după cc autorităţile locale au Două avioane m ili/a rc france zc a ju to ru l unui aparul care inteqis- ie d il a lo v ii un r/rup dc cetăţeni
^ transmite agenţia Associated Press acţiunilor din bazinele carbonifere ganizaţie pentru slringerea dc fon promis că vor fi cercetate cererile „Fugo-Magisfcr", care au decolai trează şi reproduce zgomotele pe sud-corceni, uct'gind 0 persoane şi
guvernul argentinian a Introdus o din Asturîa unde munceşte mai duri în vederea ajutorării v ic ti lor.
de la l>aza m ilitară din M crujnac care le lac peştii in apă. rănind ulle nouă
Redacţia şi administraţia ziarului slr. 6 Martie nr. 9, lelelou 1588, U /5 , 16 65, 20 /8. Taxa plătită In numerar conform opiubaiu Dueciiei Geucia le P .I.l R. nr. 263.328 din 6 noiem brie 1949, — Tiparul 1 întreprinderea Poliyiallcă Hunedoara-Deva I
40.C65