Page 86 - 1963-11

PROLT IAR) DIN T O A t f I ARHP. UNI fi VA
A ră tu ri a d in e i pe to ate

su prafeţele planificate

La termenul stabilit şi de calitate Lipseşte buna

Colectiviştii din Sintandrei, oraşul Astfel, evlnd Ia dispoziţie un nu­ organizare a muncii
regional Deva. s-au convins din măr de 7 tractoare, colectiviştii de
practica producţiei agricole că unu din aici au terminat recent executarea Potrivit sarcinilor stabilite, colecti­
condiţiile principale pentru obţinerea arăturilor adinei de toamnă pe întrea­ viştii din comuna Oarda, raionul Alba,
de recolte sporite este şi executarea ga suprafaţă de 516 hectare. In aceas­ trebuie să execute în toamna aceas­
arăturilor adinei de toamnă. Pentru ta arături adinei pc 223 hectare. Pînă
tă acţiune s-au evidenţiat tractoriştii
aceasta ei au luat măsuri ca pe ţoa­ ieri, însă, aşa cum ne relata Iov. ing.
Dumitru Asan, Gheorghe Similic. Lu­
le supralctolc unde in primăvară u r­ Potrovici, lucrarea respectivă a fost
cian Mora: şi Petru Parascliiv. La re­
mează să fie însăminlale porumbul, executată aici pe nunuii tiO hectare.
plantele tehnice şi alte culturi să se cepţie, arăturile executate do către
Principala cauză a răminerii în urmă
execute încă dc pe acum arături ei in termenul sUibilit au primit cali­ cu arăturile constă in lipsa dc in ­
adinei. ficativul „foarte bure". teres de care conducerea nccslei uni-
tăti (preşedinte Ion l (a lega nu) dă
Pe aproape 90 la sută dovadă fată dc eliberarea terenului.
Si acum. pe mari suprafeţe ce tre­
Mem brii G A.C. din Geoayiu, raio­ telor, pină la data de 24 noiembrie buie arate, cocenii stau netăiali. In
nul Orăştie, au trecut la efectuarea au fost arate 160 hectare din cele 180 felul acesta este fireso ca cele 8 trac-
arălurilor adinei cu mult timp In hectare prevăzute a se ara, ceea ce (oare repartizate gospodăriei să nu
urmă. Pentru realizarea lor în terme­ reprezintă aproape 90 l-i sută din su­
nul stabilit, toate atelajele gospodă­ prafaţa planificată. poată fi folosite cu maximum de ran­
riei au fost utilizate judicios la e li­ O contribuţie importantă la reali­ dament la arături. Pasivitatea de care
Primirea entuziastă făcută oaspeţilor romîni la Zeniţa berarea terenului. In felul acesta zarea acestui volum de lucrări şl-au dă dovadă consiliul de conducere al
s-au creat condiţii bune de lucru pen­ adus o mecanizatorii Nicolae Curul, G.A.C. fală de executarea In epoca op­
tru cele 5 tractoare repartizate de Traian Urslca şi Iosif Curut. care au
timă a lucrărilor agricole, trebuie să
ZEN ITA 25. — De la trim işii spe­ de-a lungul traseului străbătut de trie i grele Iugoslave. El a arătat tea delegaţiei dc stal a R.P. Ro­ către S.M.T. Orăştie. Prin utilizarea efectuat mimai lucrări de bună cali­ constituie obiectul unei analize din
cia li Agcrprcs S Strujun şi P. coloana de autom obile, peste 30.000 cd de la 32.000 lone, Inulntc de mine, la care au participat peste Întregii capacităţi de lucru a Iractoa- tate. Arlîncimea la care s-au lăcut
Popa : din cel 50.000 de lo cu ito ri ai aces­ prim ul război mondial, şi 72.000 8.000 de m uncitori al com binatului. arăturile este diferită, în funcţie de partea Comitetului executiv al sfatu­
Luni ihm inculu, delegulia de stul tui Im portant centru muncitoresc tone, înainte de cel de-al doilea Cind Iu tribună uu urcat tovarăşii natura solului. Astfel, pe terenurile lui popular raional. Socotim necesar
a R.P. Romi ne, condusă de tovară­ şi-au m anileslut sentimentele de război mondial, producţia com bi­ Gheorghe G hcorghiu-De j, ce ila lţi podzolice, în pantă, adincimcn a acest lucru cunoscut fiind (aptul că
şul Gheorghe Ghcor<il\iu-De /, pre­ prietenie fală de oaspclii rom ini. natului m etalurgic a crescut in m em brii ai delegaţiei de stat a ajuns la 25 cm., iar pe terenurile dc
şedintele C o nsiliului de Stuf ul uplm idind, llu tu rin d s/er/u/c/e ro m i- prezent la aproxim ativ 800.000 tone R.P. Romine şi persoanele oficiule ŞTI la G A.C. din Oarda nu csle primo
R.P Romine, prim -sccrelar ut CC ncşli şi iugoslave, aruncând Hori oţel pe an, din care 20.000 tone iurţoslave care i-au insolit, in hală şes a trecut de 29 cm. Plugurile cu dală cind lucrările agricole sînt lă­
nl P.M R., a vi/H at in oraşul Sa- In culca lor. In apropierea uzinei, olel electric. In cursul p rim u lu i au rdsunaf puternice aplauze şi care s-au efectuat aceste lucrări au
raievo, cartiere de locuinţe şi mo­ pe un arc de Irium l, se alia o pan­ plan cincinal iugoslav, in cadrul o v a lii îndelungate. sate să se desfăşoare la voia întîm-
numente istorice. cartă cu in s c rip ţia : ,,.Sd se întă­ com binatului au început să se dez­ Tovarăşul Gheorghc Ghcorghiu- (ost dotate cu scormonitoare In ve ­ plării.
rească prietenia şi colaborarea In ­ volte noi capacităţi dc producţie De j şi c e ila lţi oaspeţi din R.P. Ro- derea adâncirii, treptate a straiului
M em brii delegaţiei in s o liţi de In zece r. NICOLAE
D juru Pucar, secretar al C.C. ol tre cele două ţări socialiste — Re­ In prezent com binatul dispune dc mină au losl salutaţi fn numele oa­ arabil. corespondent
m enilor m uncii din Zeniţa de Hus-
U n iu n ii C om uniştilor din Bosnia şi publica Populară Romlnă şi Repu­ patru baterii dc cocs cu o produc­ nie Berberovici, secretarul com i­
Herlec/ovinu, Ratu Dugonici, pre­ blica Socialistă Federativă Iugo­ ţie dc 700.000 tone pe an, dc trei Organizlnd bine munca, lntre-
sla via ", Deasupra pancartei două furnale care produc 000.000 Zo/ie te tu lu i U.C.I. al com binatului mc- tinlnd Instalaţiile şi agregatele
şedintele Skupstinci tepublicunc,
m iini unite sim bolizuu prietenia tontă, de o secţie dc aglomerare u talurriic. V o rb ito ru l a curaclerizat tn bună stare rle lunctionare,
$i (ie celclulle persoane vlicia lc iu ­ m inereurilor. Scclii im portante ale vizita delegaţiei de stal a RP. Ro­ fixccutlnd anumite lucrări dc
goslave, s-au indreplul apoi spre celor două popoare. Sosirea oaspe­ com binatului sini lam inoarele. In mine drept o chezăşie a bunelor modernizare şi mecanizare, co­ J l u m m i c a m P e a iz m A
C om binatul m etalurgic de Iu Ze- ţilo r a losl salululă de sirenele
com binatului, care au sunai pre cadrul com binatului lunci ionea/.ă re la ţii dintre Iugoslavia şi Roml- lectivul preparaliei Pelrila a
ni ta, unul din centrele im porlontc nia, care luptă in comun pentru
lung in lot tim pul trecerii pe stră­ un bturnirul cu o capacitate de prim it In plus peste sarcina de
ale industriei lur/oslav iei. Dună
zile oraşului. 450.000 tone pe un. precum şi alte construirea socialism ului. plan, in primele 10 luni ale
anul 19-15, Iu Zeniţa au losf în­ laminoare, tn lo ia l producţia u z i­ P rim it cu o v a lii îndelungate n anului, şi a prelucrat cantita­ Prsnîre minerii din lupenî
treprinse m ari lucrări de recon­ Scuti tim p după ora 10, coloana nei este de 650.000—700.000 lone hiat c u v in tu l tovarăşul G heoighc tea dc 33.301 tone dc cărbune.
strucţie şi sporire a capncdălii de de autom obile s-u op rii tn la(a laminate pc on. M em brii deleguliei G heorghiu-D ej, preşedintele Cnnxi- Un aport însemnat la aceas­ Vremea frumoasă de duminică a tură. Pasionalii şahului şi-au dat din
producţie </ uzinei. V a lo rilic in d ză­ com binatului m clulurqic. Mase com­ romine nu discutat apoi cu condu­ liu lu i de Stat al R.P. Romine, prim - tă realizare l-au adus schimbu­ îmbiat In drumelic pe numeroşi m i­ nou In tiln irc Iu ju ru l celor 12 mese
căm intele bogate de cărbuni din pacte dc m uncitori, cclâ lcn i oi ora­ cerea com binatului o seric dc pro­ sccrelar al C.C al P M.R. După ce rile conduse de Paul Vasile, neri din Lupeni. Li au admirat pei­ unde prietenii au devenit „adversari".
apropiere şi m inereul de Iier de Io şului ou salutat cu căldură pc mem­ bleme legale dc activitatea com bi­ u prezentai p a rticip a n ţilo r Iu m iting Lupa Ladislflu, Szekereş Miliai. sajul de toamnă llrzie al pădurilor şi
Rarei, com binatul şi-a lărgit con- b rii deleguliei de stat a R.P. Ro­ natului. pe m em brii delegai iei de stat n Onea Aurel, Filimon Iosif, Dupâ-amiază, iubitorii dc fotbal au
linuu producţia. O dată cu com bi­ mine. în a lţii oaspeţi au lost in tlm - R.P. Romine, tovarăşul Gheorghc Iiim ie Aron, Doboş Ştefan, Ci- s-au recreat plăcut la cabanele con­ asistat la meciul dintre echipa gaz­
natul s-a transform at şi oraşul Ze­ pina(i de preşedintele Skupşlinci In continuate, oaspeţii au vizita t G hcorqhiu-D ej a rostii o amplă binn Arian», Grif Bazil, Molnar fortabile rle pe Parîngul, Rusii, CIm- dă şi Gaz metan Mediaş. Cind s-a
niţa. In locul unei aşezări vechi raionale Saraievo. Brunlto M ilat- ulclierc noi şi secţia laminoare. cuvţnlare Ilie. Morar Iosif, oare şi-ou pu lui Ncag sau Straja. lăsat întunericul. înlr-una din sălile
de tit> oriental, uitată fn ruină, a llci, de directoru l general al com­ Conducătorul tehnic al sec/iei ate­ C uvlntarcu a losl subliniată tn depăşit in mod simţitor sarci­ Cei rămaşi in oraş şi-au petrecut clubului tinerii s-au în liln it la seara
apărut un oraş nou, luminos, mo­ binatului, Stanko T om ici, Je con­ liere noi, Pcro K ovacicvici, a Inlă- repetate rin d u rl cu aplauze înde­ nile de plan lună de lună, pre­ de dans organizata pentru ci de Co­
dern. cu locuinţe cordortnbdc ducători ai v itrin e lo r locale dc stet ţiş.it m em brilor delegaţiei procesul lungate şi ovaţii. Alinule In şir mc- timpul liber in mod plăcut In sălile
şi ai U.C I. D irectorul general ai tehnologic dd elaborare a oţelului cum şi echipele de mecanici Clubului muncitoresc din Lupeni, vi- mitelui orăşenesc U.T.M. in colabo­
Lo cuito rii Zenilei au lăcui oaspe­ in cuploarele secţiei. ta h irg iştii dc la Zenilu au m ani­ şi muncitori dc la intre tinerea
ţilo r rom ini o prim ire entuziastă, com binatului, Stanko Tomici, n lă ­ festat cu entuziasm pentru priete­ utilajului. zilind expoziţii, jucînd şal» sau asis- rare cu conducerea clubului. După o
tovărăşească. cui o prezentare a d e zvoltă rii a- In marca hală a noii secţii me­ nia de nezdiuncinat dintre poporul PFTRU G Ă IN Ă lîml pe stadion la în lîlm riic spor­ zi dc odihnă, m inerii s-au întors ve­
Pe o lungim e de m ulţi kilom etri cesbn im portant cenlru al indus­ canice a avui loc un m iting in cins­ rom in şl popoarele din Iugoslavia. tive. Intr-una din sălile clubului ei seli la casele lor, pregătit» pentru a
Cu plantr pe 11 au vizilat expoziţia de grafică şi pic­ începe o nouă săplămînă de muncă.
M. CONSTANTINESCU
Cuoîntarea tovarăşului Gheorghe luni îndeplinit
r
In sediile Combinatului side­ V în ăto are Sărbătorirea colectiviştilor fruntaşi
rurgic din Hunedoara se des­ coiectivâ
la mitingul de ta Combinatul metalurgic Zeniţa activitate pentru reali­ La căminul cultural din Dobra. raionul Hi a. a avut
făşoară. In aceste zile, o susţi­
nută
M em brii asocia­
loc o serbare dedioalâ colectiviştilor fruntaşi din lo ­
zarea integrală a planului do ţiei de vînătoare calitate. Mai Iutii, tovarăşul loan Munteanu, preşedin­
DRAGI TOVARĂŞI de trai al poporului. Uzinele şi fa­ cu maşini şi utilaje din cele mal sporirea veniturilor ţărănimii colec­ producţie. Ga urmare a faptu­ şi pescuit sportiv tele gospodăriei agricole colective a trecut in revistă
ŞI PRIETENI bricile construite In aceşti ani, noi­ perfecţionate, îmbunătăţirea continuă tiviste, In îmbunătăţirea aprovizio­ lui că agregatele stnl bine în­ din oraşul Sebeş
le cenlrole electrice, furnale, mine a pregătirii profesionale a muncito­ nării populaţiei de la oraşe şi sate. treţinute, iar procesul tehno­ rezultatele obţinu te In loalo sectoarele dc activitate
Permileli mi înainte de toate să au organizat d u ­
mulţumesc pentru invitaţia de a v i­ şi sonde, aşezăinintcle pentru enltiiTă, rilor, tehnicienilor şi inginerilor, Se Înfăptuieşte un vast program de logic respectai Inlocmm, se minică o vin ă lo a - ale gospodărie». Apoi, brigada artistică »le agitaţie de
zita Combinaţii] metalurgic Zeniţa, ştiinlă, săpăţale, cartierele noi do lo­ creşterea pe aceste baze a producti­ construcţii de locuinţe; statul alocă ob Un la agregate indici de u ti­ re colectivă In pă­ la S M T., formaţia de cor a căminului cultural şi o r­
acest puternic cenlru al industriei cuinţe — toate arată ce puternice vităţii muncii, ridicarea calităţii pro­ an de an fonduri tot mai mari pen­ lizare înalţi. durile din apropie­ chestra de muzică populară au prezentat un bogat pro­
forte creatoare dobjndeşle uu po duselor la nivelul celor mai reuşite
iugoslave, pentru frumoasa primire tru nevoile sociale, cheltuind aproa­ Toate acestea au făcut ca tn rea şalelor Ci Inie, gram artistic.
por liber, stăpin pc resursele lorii realizări de pe piaţa mondială — pe un sfert din buget pentru Invă-
şi cuvintele dc salut adresate dele­ unele secjii planul de produc­ Purcăreţi şi M ie r­ In continuarea serbării, participanţii au vizionat un
gaţiei noostre, pentru ospitalitatea şi care munceşte pentru (aurirea unei probleme rle însemnătate esenţială lămiiit. cultură şi ocrotirea sănătăţii. ţie pe It luni să fie îndeplinit curea. film şi au vizilat expoziţia cu produse agricole obţinute
vicii mai bune. pentru desfăşurarea cu succes a În­
pe care o simţim pretutindeni din Un important factor de progres al înainte de termen. Pină In pre- In cadrul gospodăriei, organizată In incinta căminu­
Am vizitat cu mult interes Combi­ tregii construcţii economice. B ilanţul acţiunii
partea poporului iugoslav. In aceste tării este participarea activă a m i ­ zenl au Înregistrat un aseme­
natul metalurgic in cure lucraţi. Dv„ selor la conducerea treburilor obş­ întreprinse a losl lui cultural.
manifestări, noi vedem o expresie Dispunlnrl de o bază tehnică ma­ nea succe?; colectivele de mun­ bogat. Num ai gru­
a prieteniei fală de poporul romin muncitorii, tehnicienii şi inginerii terială in continuă creştere, agri­ teşti. la rezolvarea problemelor dez­ că rle la secţia 1-a furnale, la pul de v i tu) lo ri
care la rindul său poartă o caldă combinatului puteli li mîndri de cultura cunoaşte un puternic avlnt voltă rii economiei, culturii, vieţii so­ minorul de 300 mm., linia de în raion u l O răştie
acest cenlru principal al siderurgiei din C iln ic şi Pur­
prietenie şi stimă tovărăşească po­ şi satisface pe deplin nevoile de con­ ciale; Însufleţiţi de patriotism, oa­ profilo fine. olelăria electrică, căreţi a vln a t 20
porului trate iugoslav. K.S.F. Iugoslave. Ne-ou făcut o bună sum ale populaţiei, de materii prime menii muncii îşi pun cu devotament linia de slrmă ş.a. de iepuri, G vu lp i La căminele culturale 340 de cetâlenl au parti­
Din timpurile străvechi s au (or- impresie echipamentul modern al in- agricole pentru industrie şi alte ne­ întreaga energie în slujba prosperi-
tieprinderii, noile inslalalii, gradul lătii Republicii Populare Romine. şi un porc mistret. din raionul Orăştie au a- cipat la expunerea in titu ­
mal legături de prietenie dintre po­ cesităţi ale economiei naţionale. In alară dc aceas­ vut loc In această dumi­ lată „V iito ru l luminos al
poarele noastre ; trăind in bună ve­ avansat de mecanizare a proceselor Obiectivele concrete care stau in V alorificind la maximum propriile Noi obiective
de producţie, pregătirea tehnico-pro- ta, v in ă to rii an nică o seric dc acţiuni patriei noastre socialiste".
cinătate ele au avut o soartă in elapa actuală in fata agriculturii resurse şi posibilităţi, poporul ro­ petrecut o dum ini­ interesante şi instructive, Aceasta a fost urmată de
multe privinţe asemănătoare, au losl fosională a colectivului, condiţiile de constau tn dezvoltarea intensivă şi min foloseşte totodată pc deplin date in folosinţă că plăcută, boga­ la care au participat nu- montajul literar muzical
Însufleţite de aceleaşi aspiraţii In muncă de care dispuneţi. Am remar­ 'multilaterală a producţiei agricole, avantajele relaţiilor de colaborare şi
cat nivelul calitativ ridicat Ia car? tă în .. snouve vi- niaroşi oameni ai muncii „Poezia Ini Gcorqe Co$-
lupta pentru libertate şi independen­ ridicarea gradului dc mecanizare a întrajutorare tovărăşească cu U ni­ Constructorii dp pe şantiere­ nălorcşti. de la sale. Astfel, la Foit, buc“ .
tă naţională. realizaţi otelurile speciale, laminate­ lucrărilor, sporirea producţiei dc în­ unea Sovietică şi cu celelalte ţări le T.R.C.H. dau bătălia termi­
le, produsele forjate. Ne-a bucurat socialiste în interesul dezvoltării ac­ Acestea au lă ­ Robilna, Geoaqiu şi Gcoa- Expuneri interesante, ca
In anii grei ai celui de al doilea grăşăminte chimice, pregătirea ca­ nării obiectivelor prevăzute a
să aflăm că sarcinile de plan pe pri celerate a tării noastre şi al întări­ cut cu pa rticipan­ giu Băi au poposit brigăzi cele cu titlul „Originea
război mondial, poporul romin a ur­ drelor rle specialişti .cu Înaltă coli- se construi tn acest an. Pină ştiinţifice. La Geoagiu,
mărit cu un sentiment de prolundă mele 10 luni ale anului au fost în ­ fioarc. aplinarca largă a cuceririlor rii sistemului socialist mondial in la data de 20 noiembrie a.c. ţii Io vinătoarea şi evoluţia omului", „P rie ­
deplinite şi depăşite că luna trecută ansamblu. colectivă să-şi ex­ după intilnirea cu briga­ tenie, tovărăşie, dragos­
solidaritate lupta neînliioată dusă ştiinţei — tn scopul asigurării unei cl au predat oamenilor mun­
de poporul iugoslav, care prin jertfe­ v ati realizai planul in proporţie de abundente tot mai mari de produse TOVARĂŞI cii 1.709 apartamente. De ase­ prim e dorinţa ca da ştiinţifică, a urmat mi te" etc., au fost prezen­
program
frumos
artistic,
le şi eroismul său a înscris o pa­ peste 120 la sulă agroolimentare In cursul vizitei noastre este pre­ menea, au intrai In folosinţă In v iilo r să se o r­ tate şi In localităţile O-
Toate acestea sînt o mărturie a ganizeze şi alic prezentat de elevii şcolii
gină nepieritoare In istoria marii văzut să se semneze acordul ou p ri­ un dispensar veterinar la Si- răşlioara de Sus, Ludeşti.
hărniciei şi pUceperii colectivului dv. Rezultatele obţinute tn dezvoltarea acţiuni. Si, dc s-ar din localitate
bătălii a omenirii pentru zdrobirea întregii economii naţionale au dus vire la construirea marii centrale meria, complexul U C.E C O M. Costeşli precum şi In al­
fascismului, pentru libertate. Sini care aduce un aport de seamă la Ia creşterea considerabilă a venitu­ hidroenergetice de la Porţile de din Simoria, dispensarul veteri­ puteo, sd lie mai La Vinerea, tn sala că­ te sate din raion.
bine cunoscute meritele clşligate de dezvoltarea economică a tării. Cu o Fier, a cărei construcţie a fost ho- nar din Roşia de Secaş, uscă- bogate in... vin u l. minului cultural, peste
deosebită plăcere folosesc acest p ri­ lui naţional, reflerllndu-sc tn ridica­
comuniştii iugoslavi care In frunte tărită lu cadrul convorbirilor roml- toria dc fructe din Haţeg şi
lej pentru a vă transmite mesajul rea continuă a nivelului de trai ol
cu tovarăşul losip Broz Tito şi cu oamenilor muncii, in mărirea sala­ no-iugoslave de la Bucureşti şi Brioni altele.
ceilalţi colaboratori apropiaţi ai săi tovarăşilor dv., metalurgiştii din Ho­ din 1056. Rezultate bune In muncă au Brigăzi ştiinţifice pe teren
au insuflelit şi mobilizat masele largi rn inia, care vă adresează un cald riului real al muncitorilor, tehni­ obţinut constructorii de pe
populare, au organizat forţele pa­ salut frăţesc. cienilor, inginerilor şi funcţionarilor. (C ontinuate In pag. o ‘ şantierele din Lupeni, Petro­ Din iniţiativa Comitetului raional In fata a peste 2.300 de cetăţeni,
triotice şi le-au condus cu bărbăţie Poporul romin felicită pe oamenii pentru cultură si artă. duminică 21 membrii brigăzilor au prezentat re­
muncii din Iugoslavia pentru rea­ şani şi C’uqir. care au predat ferate pe variate probleme ştimlifrce
şi dîrzenie In lupta de eliberare şi 400. 419 şi respectiv 176 apar­ noiembrie s-au deplasat in comunele
apoi In Întreaga operă de reconstruc­ lizările lor importante şi ]e urează Plenara Consiliului naţional al femeilor tamente. şi culturale, dind tn acelaşi timp şi
ţie a patriei lor. noi succese, tot mai mari. in înflo­ Cunta, Spring, LIngurei, Roşia, Tău răspunsuri detailate La Întrebările
rirea patriei lor socialiste! şi Secăşel şase brigăzi ştiinţifice. puse de participanţi.
După scuturarea jugului fascist si din R. P. Romînă
Instaurarea puterii celor ce mun­ DRAGI TOVARĂŞI
cesc, prietenia dintre popoarele ro­ ŞI PRIETENI La 25 noiembrie a avut loc şedinţa Plenara a aprobat planul de măsuri
min şi iugoslav a căpătat un fun­ plenară a Consiliului Naponal al Fe­ cu privire la organizarea şi desfăşu­
In tara noastră principalele efor­
dament nou. — orinduirea socialistă turi ale oamenilor muncii sini con­ meilor din R. P. Pomina, care a dez­ rarea adunărilor de dări de scamă şi
statornicită in cele două ţări. lupta centrate spre îndeplinirea obiective­ bătu'. probleme privind activitatea alegeri ale comitetelor şi comisiilor
pentru acelaşi tel. construirea so­ lor planului de şase ani stabilit de
cietăţii socialiste. educativă de masă a comitetelor şi femeilor,
Congresul al 111-lea al Partidului (Aqcrpres).
Poporul romin se bucură oa de Muncitoresc Romin Acest program comisiilor femeilor.
realizările proprii, de rezultatele de de dezvoltare a industrie;, transpor
seamă obţinute de oamenii muncii lunlor, agriculturii, k) in trig ii eco­
din Iugoslavia In construcţia orono nomii notion.'.îe se inf.iptiuei-te cu Sesiune ştiin cu prilejul centenarului
mică şi culturală. Apreciem succe­ succes şi si- depusele an de an.
sele importante ale Iugoslaviei In Producţia globală industrială este naşterii praf. Ion Cauiaenr/.ino
dezvoltarea industriei, in crearea de anul acoiila de şapte ori si jumătate
ramuri industriale şi înzestrarea lor mai mare derît in 193H, ea a cun-s
cu tehnică înaintată; o ilustrare g ră i­ cui in prunii patru ani ai planului In sula miră a Palatului R.P. Ro­ djctică universitară a murelm sa­
toare a progresului industria! este şesenal un ritm mediu anual de 15 min? au început luni dimineaţă lu ­ vant romin, la contribuţia adusă du
creşterea producţiei siderurgice de la sută, superior cehii planificat. In crările sesiunii ştiinţifice organizata el ia progresul invâtăininlului me­
peste şapte ori, a industriei prelu­ ce priveşte ramurile de bază ale in ­ in prilejui im p lin irii a 1 UU de ani de dicei!. 1 u orhicareu şi formarea a no-
crării metalelor de nouă ori, n dustriei, ritmul mediu anual de creş­ la naşterea prof. dr. Ion Canlucu- nnmflrak* generali» rle cercetător: şi
energiei electrice şi a industriei chi­ tere u producţiei de energic elcvln z.lno, ilustru înaintaş al ştiinţei me­ specialişti. îa răspimlirca ci.iUnii şi
mice de peste nouă ori fată de fă şi termică a fost in perioada dicale din U*ra noastră, r muitorul ştiinţei în masele largi popuhee.
perioada antebelică. 1051-10(12 dc 16 Ia sută, a construc­ şcolii rnaiineşii di‘ m icrobioogie şi Vorbind în numele secţiei de ştiin­
Ne sini cunoscute rezultatele ob ţiilor de 'maşini si prelucrării meta­ medicină experimentală şi fondator ţe medicale ,i Acudamiri R.P. Ro­
ti n ii t c in dezvoltarea celorlalte ra lelor de peste 10 la sută, a indus­ al aciua,haini Institui de mic: obiolo • mine. acad fşt. S. Nicolnu a scos
muri ale economiei naţionale. In do­ triei chimice de peste 21 la suta. U;e, parazit olog ie şi epidemiologie. tn evidentă legăturile lui Ion Garr-
meniul măririi producţiei agricole, In ccnlrul atenţiei noastre stă Au participai peste 600 de n n iln li tacuzino on mi scor ea sociulMă şi
realizările social-culturalc. avîniul promovarea progresului tehnic in din tară şi străinătate — academi­ muncitorească de !a începutul se­
invătăniinlului, creşterea nivelului toate ramurile eronomiei, dotarea lor cieni. profesori universitar:, cerce­ cuiului. evocind. în aceiaşi timp,
tători. medici biologic: chimişli. iRjura luminoasă de umanist, rle cer­
cetător pasionat al ştiinţelor natu­
C'cdihla solemnă a sesiunii a h>,l
Sosirea la Zagreb deschisă de arad. Ştefan N'iilru, vi- rii de iubitor a! urtc'or şi dc in-
cggîoşodintc al Academiei R.P. Ro­ (iăcărat patriot a celui comemorat.
ZAGREB 25 (Agerpies). — secretar organizatoric al Corni telului mine. care a evocai personalitatea Au mai luat cuvintul pr-.il .V Ncc-
Delegaţia de stal a U,P. Romine Central al Uniunii Comuniştilor din multilaterală a profesorului Ion Cmt- torescu. membru corespondent al
condusă de tovarăşul Gheorghe Croaţia, M ilu lin linilici, preşedintele iar.u7.ino şi rolul său de fuuite In Academiei, vicepreşedinte al Uniu­
Cheorgliiu-Dej, preşedintele Consi­ Consiliului republican al sindicale­ dezvoltarea ştiinţei medicale din nii Societăţilor de Sliintc medicale,
liului de Stat al R.P. Romine, prim- lor. şi alte persoane oficiale, precum tara noe.»lră, subliniind prestigiul pro! 1 Brnkner, membru corespon­
secrelar al C.C. al PM.R. a sosit vi de numeroşi oameni a: muncii. International al marelui savant şi dent al Academiei. proroclor al
lum seara la Zagreb, capitala R.S In cinstea oaspeţilor răsună salve al şcolii creale de ci. I M F. Bucureşti, acad. M. Ciiică, pre
Croaţia de salul. Se intonează imnurile dc şedinţele Comitetului rle organizare
Pc peronul gării Zagreb, împodo­ stal ale R.P. Romine şi R.S P. Iu­ In cuvintul său. Voinca Marincs- a Centenarii Iui, prof. 1. M csrobeB u,
bită cu drapelele de stat romineşti goslavia. Tovarăşul Gheorghe Ghror cu. ministrul sănătăţii şi prevederi­ directorul Institutului ,,I. C-ml acu­
şi iugoslave, delegaţia a fost intim qhiu-Dej, împreună cu lvan Kraiarici lor sociale, a trecut in revistă ,ma­ zi no".
piuată de Ivan ICraiariri, preşedin­ frec In revistă compania ho onoare ni»; merite ale lui Ion Cdntaeiizino S-a dat apoi citire unui mesaj tri
tele Slciipşlinei R.S. Croaţia. M i'sj Lîn grup de copii oferă burhGe de pe. tăntnul ocrotirii sănătăţii publh mis sesiunii de către Institutul ,,P?s-
Spilidk, preşedintele Vecci Executive flori membrilor delegaţiei. ce. cu ontor de legislaţie sanitară. tcur“ din Paris, după cere delegaţi
a R.S. Croaţia, dr. losip Hrncevici, In piaţa din fala gării şi pe stră­ conrlLicălor a numeroase acţiuni an­ tle peste hotare au adus salutul lor
preşedintele Tribunalului constitu tiepidemice şi londalor de instituţii In continuare au fost prezentate
zile oraşului, împodobit sărbătoreşte, medicale.
tloaai al R.S. Croaţia, Antun Biber, rapoarte consacrare vieţii şi operei Bobinarea unui motor electric impune pricepere şi indemlnare. De aceste calităţi dau dovadă şl Tiberlu
preşedintele Comitetului Central al zaci de mit de locuitori au salutat Jean Livesou, adjujiot al m-misforu­ lui Ion Cantacuzino.
Uniunii Socialiste a poporului mun­ cu multă căldură pe solii poporului lui Invătămintulul, s-a referit la cele Lucrările sesiunii continuă. Naqy şi Leacos PanaloîLs, bob!n?torl la C. S. Hunedoara, care cxec*!t5. n u n ? ! lucrări rle calitate.
citor din Croaţia, Marian Ţvetkovicl, romin. peste trei decenii de eotilvitMe di- (AgerpresJ Fc'.p ; V, ONOiU