Page 87 - 1963-11

Nr. 2772

CiiDintareatovarăşului

romîsii în Bosnia erfegovlna
Gheorghe Gheorghiu-Dejla mitingul mets la barajul hidiocenltnlei. înalt

lat cu călduţă, pnelcneştc. pc solii
S AR AlEVO 24. T rim işii speciali ai
tă rii noastre. In /hala gă rii şi pe
A qcrprcs şi „ S c in lc ii“ , V. Birlădeanu, străzile străbătute de convoiul de dc 8 5 metri, barajul lonncază un
lac dc acumulare cu o capacitate de
S. S lrujan şi P. Popa, transm it :
de Ia Combinatul metalurgic ■ c ondu.su de tovarăşul Gheorghe maşini, pe distantă dc c ifiv a k ilo ­ pe o lungime dc 35 kilom etri tn
320.000.000 m c. apă şi se întinde
Delegaţia dc stat a R. P. Romine,
m etri, zeci de m ii de cetăţeni llu-
G hcorghiu-D ej, preşedintele C onsili­ turau sicgulcte rom ineşti şi iugos­ cursul vizitei. tovarăşul Gheorghe
u lu i de Stal al R. P. Romîne, prim - lave, olcreau Hori. Pe pancarte erau G lw nrghm -D ej şi m em brii delegaţiei
(Urm are din pag. I -a) TOVARĂŞI şl progresiste, dc cercuri olc opiniei sprijin a Ut In lupta de eliberare, cit secretar al C C al P.M.R., aliată In înscrise u ră ri de bun venit, lozinci rnm inc s au interesai dc caracteris­
publice cu diferite concepţii politice şt în eforturile pentru consolidarea vizită In /{.,$. f. Iugoslavia, în tre ­ in cinstea p rieten iei dm trc cele două ticile u tila ju lu i folosit, dc m ăsurile
Cea mai arzătoare problemă a independentei. Solidaritatea dintre ţâri. Iunie pentru evitarea v iitu rilo r, dc
Realizarea acestui mare obiectiv contemporaneităţii e^le apărarea pării. sau convingeri ideologice — un im ­ ţările socialiste $» forţele mişcării de prinde o călătorie prin Iară. Dctc.- Aşezat In tr-o regiune pitorească, proiectele pentru utilizarea comp(c-
cn o putere instalată de pesle 2 Aşa m m este cunoscut, in zilele portant rol avlnd noile state inde­ eliberare naţională esle chezăşia li­ qatia este fnsolilă dc tovarăşii AU- liin d stră ju it din toate p ă r/ilc dc tă a po te n ţia lu lu i cne rqclic al fiu ­
milioane k\V şi o producţie de ener­ noaslre, in lr-o perioadă cind ferti­ pendente, care se manifestă activ pe chidării depline a colonialismului In ioş M iniei, vicepreşedinte al Vecei piscurile m unţilor, oraşul Saraievo lui N crclva. Gazdele au arătat că In
gie electrică de peste 10 miliarde arena politică, actionlnd pentru des­ Executive Federative, Mir/» o Tepu-
litatea gemului uman şi-a găsit ex­ toate manifestările sale, chezăşia l i ­ impresionează prin varietatea s tilu ri­ această regiune se prevede co n stru i­
k W h anual va contribui la asigura­ tindere. pentru soluţionarea paşnică vof, adjunct al secretarului dc stat
presie In minunatele realizări care ar bertăţii noilor state, a dreptului po­ lor arhitectonice, care şi-au pus pe­ rea unor noi hidrocentrale cm c vor
rea satisfacerii de perspeeiivâ a ce­ a diferendelor, pentru întărirea păcii. pentru afacerile e \le rn c, Arso M i-
putea asigura o înflorire fără pre­ poarelor lor de a dispune dc propria cetea asupia lu i de-a lungul seco­ li dale in funcţiune in termen mai
rinţelor mereu crescînde dc energie cedent a civilizaţiei, omenirea este Principiile coexistentei paşnice nu soartă: răspunde intereselor păcii si lu tovici, ambasadori;/ HS.F. iugosla­ lelor. Dom inante ou devenit insă scurt datorită experienţei acum ulate
electrica a celor două ţări Totoda­ expusă celor mai grave primejdii călăuzit şi călăuzesc cu consecventă progresului social în lumea întreagă. via Iq Bucureşti, qcnerul maior Pc- construcţiile noi, luminoase, dc lo ­ ia labUmita.
tă, amenajările dm zona Porţilor de activitatea R. P. Romîne pe arena Iar Bobici şi alic persoane oheiale.
clin inlrenga sa istorie. O mare importantă pentru îmbună­ rii In le şi lu b rici ridica Ic in u II imn
Pier vor permite îmbunătăţirea con­ Internaţională. In mod perseverent Duminică dim ineaţa, delegat ia a so­ Tovarăşul Gheorghe G heotghiu-
Ţările socialiste văd In apărarea tăţirea climatului internaţional ar ani In tim pul ceh ii de-al doilea Dej, apreciind realizările conslruc-
d iţiilo r de navigaţie pe Dunăre, cro­ pării o sarcină primordială, pentru tara noastră s-a pronunţai şi se pro­ avea dezvoltarea largă a comerţului sit la Saraievo, capitala R epublicii război m ondial. Saraicvo a losl cen­
ind posibilitatea sporirii considera­ că ele sini conştiente dc urinările nunţă pentru micşorarea încordării, si in general a relaţiilor economico Socialiste Bosnia şi H crleqovina. tru l rezistentei to rtelo r progresiste lo iiln r dc la lablum la, a propus d i­
bile a traficului fluvial. pentru rezolvarea paşnică a proble In qar.a Saraicvo, îm podobită a i rectorului hidrocentralei să se In-
calastrofale ale unui conflict m on­ mondiolc. A vin d convingerea că ase­ şi al luptelor de eliberare din Bos-
Acordul si celelalte documente melor litigioase prin tralalivo duse drapele de stat rom inesti şi iugos­ tîlncvscă cu con stru ctori rom i ni din
dial termonuclear, pentru că oîe sint menea legături constituie un factor nio şi H crleqovina.
privind construirea si exploatarea exponentele viito ru lu i omenirii şi cu răbdare si stăruinţă, pentru În ­ poziliv care crează pulinta de apro­ lave, in în lim p iiu re n delegaţiei au Bosnia şi H crleqovina, republică acest dom eniu, să-şi im pdi tuşească
hidrocentralei şi a sislemulm dc na­ acest v iilo r nu trebuie lnmormîntet ţelegere si colaborare înlre slate, ve n it tovarăşii Rolo Dugonici, pre­ situată în partea centrală a fugos- reciproc experienţa, să tacă un
vigaţie rle la Porţile de Fier sini o pentru apropierea Intre popoare > piere intre slale sl consolidează pe şedintele S kupşlm ci Bosniei si Hcr- schimb u til de păreri.
sub cenuşă radioactivă, pentru că ele plan economic bazele coexistentei la vici, a jucat un rol dc seamă în
expresie a respectării principiului de­ R. P. Romină sprijină orice acţiune teqovincl, Blojo D juricici, secretar De tu tab/am ta, coloana dc ma­
făuresc o societate nouă. înfăptuiesc paşnice, tara noastră duce 6 politică lupta dc eliberare a tă rii dc sub
plinei egalităţi a R. P. Rom inc şi constructivă, orice acţiune concretă organizatoric al C C . al U n iu n ii Co­ şini se îndreaptă către pitoreasca
o vastă operă de eonsirurlie care jugul fascist.
R S F. Iugoslavia in valorificarea este sirius legată de menţinerea si de natură să Însănătoşească clima­ de lărgire a schimburilor comercia­ m uniştilor din Bosnia şi H crtcqovi- localitate M nslar. L o cu ito rii acestui
acestei importante surse hidroener­ consolidarea păcii. tul internaţional, să Întărească în ­ le, ştiinţifice şi culturalo cu ţoale na, Hasnn Brkici, preşedintele Vecei M em brii delegaţiei romîne an luat oraş au lacul so lilo r poporului ro ­
getice. crederea Intre state, să conducă ia slalele fără deosebire dc orinduiro Executive a Bosniei şi H erfcgovincl. cunoşiiniâ dc una din realizările im ­ min o prim ire em oţionantă. Aproape
Popoarele romln si iugoslav cu­ socială, pe principiile egalilălii şl portante In dezvoltarea economică
$i In trecut specialiştii rom lni şi nosc bine ce înseamnă răzb oiul sint destindere, la Întărirea păcii avantajului reciproc. Viitoarea con­ N ikn lu rin cici. vicepreşedinte nl n republicii, hidrocentrala dc la la- intrearta populaţie a oraşului a ie­
iugoslavi au studiat sectorul cata­ popoare încercate dc* istorie. Ele an Guvernele ţărilor noaslre dau o ferinţă mondială pentru problemele S kupşlinei Bosniei şi H erlcqovinci. b/anila. şit pe străzi, alcătuind un adevărat
ractelor dc pe Dunăre, pentru captarea plătit din greu In trecut uneltirile apreciere identică dezarmării genera­ comerţului ar putea aduce o im por­ general colonel Pero Kosorici, con­ culoar viu, H nturind sicgulcte ro­
m arilor energii pe care le dezvoltă agresive ale puterilor imperialiste şi le si totale ca problemu-eheie a vieţii tantă contribuţie pozitivă la e lim i­ ducători ni o rria n iza liilo r obşteşti din M em brii delegaţiei romîne sini sa­ mi ncşli şi iugoslave. La balcoane.
aici apele fluviului. Dar pe alunri polilica antinaţională a propriilor internaţionale, m ijloc radical pentru narea diferitelor rcslrictiuni. clair/.e republică, reprezentanti ni oir/anelor lu ta ţi la sosirea la hidrocentrală de pe numeroase clădiri, lo c u ito rii au
cu mijloacele a lit de reduse dc care guverne, au dat mari jertfe In cele excluderea posibilităţilor de durere discriminatorii, reziduuri ale războ­ dc stal şl ai U n iu n ii C om uniştilor conducătorii întrep rind erii, de icpre- scos covoare m ăiestrit lucrate. Iar
dispuneau ţările noastre, aceste pro­ două războaie mondiale, au cimen­ a războiului. Spre acest obiectiv iului rece, care slinjenesc extinderea din Iugoslavia din m io pu l şt oraşul ’/.cntanli ai organelor raionale dc In calea m aşinilor în care se aflau
iecte nu puteau părea d c ril utopii. tat cu singe lot ce Înfrumuseţează oxistă o singură oale realistă — normală a relaţiilor economice inter­ Saraievo. numeroşi oameni ai mun­ stat şi ai U n iun ii C om uniştilor dm oaspeţii au fost presărate Hori.
Astăzi însă a venit vremea ca ase­ şi Îmbunătăţeşte astăzi viaţa lor. calea măsurilor concrete care să naţionale. cii. lugoslaviu. tn taia unei machete, d i­ Un grup dc pio n ie ri a o ie rii mem­
menea planuri să intre In faza in- Cu prilejul vizitei In Iugoslavia apropie pas a i pas. treaptă cu treap­ Din tren coboară tovarăşii Gheor­ rectorul întrep rind erii, in g in ctu l Ibro b rilo r deler/atiei rom ine Hori. Dm
fătuirii practice; Împreună vom trans- am putut cunoaşte bine dorinţa vie tă, înfăptuirea acestui imperativ ma­ TOVARĂŞI qhe G he orgh iuD oj, ton Gheorghe I mumovici, înlăli.şcoză oaspeţilor m ulţim ea dc oameni strinsă in jur
forma „Oazancle" Dunării intr-un de pace a popoarelor Iugoslaviei. jor al vrem urilor noastre. N’ol trăim In epoca minunată fn M aurer şl c e ila lţi membri ai dele- principalele date p riv in d această s-au desprins trei tinere lele fn pi­
Izvor bogat de energie electrică, dc Poporul romtn preţuieşte contribu­ Este bine cunoscuta satisfacţia cu care socialismul s-o transformat dln- gafici romtnc. Răsună o salvă dc. im portantă întreprindere. toreşti costume naţionale. Ele trans­
lumină şi forţă spre folosul ainbeloi ţia pe care Iugoslavia prielenă o care n fost salutai de cele mai largi tr-o teorie abstractă înlr-o realitate onoare. Se intonează im nurile dc Oaspeţii vizitează apoi sălile tu r­ mit m em brilor delegalici romîne un
noastre popoare l aduce la Întărirea păcii In lume, la cercuri ale opiniei publice mondiale vie, puternică, cu rol determinant stai ale R P Romîne şi R.S.F. Iu ­ binelor. Din cele şase agregate cu călduros salut din poilea lo c u ito ri­
Doresc cu acest prilej să transmit afirmarea principiilor coexistenţei Tratalul de la Moscova privind in ­ In evoluţia istorică, In care forţele goslavia. Tovarăşul Gheorghe Gheoi- o putere de 180 Mw, 5 sint produse lor oraşului. Tovarăşul Gheorghe
felioitările noastre proiectanţilor şi paşnice. Ia promovarea unor relaţii terzicerea experienţelor nucleare in înnoirii lumii cresc si se afirmă v i­ rthiu-D ej împreună cu tovarăşul Ram de Uzinele „Rade Konceat" şi „ Li-
celorlalţi specialişti iugoslavi şi ro- de Înţelegere — obiective pentru cele trei medii, — tratat semnal şi guros. In care Ideile păcii, democra­ Duqnnici Ircc în revistă compania to s lio i". Apa din lacul de ficum ulare G hcnrqhiu-D oj a m ulţum it pentru
m ini pentru studiile şi cercetările care militează de asemenea R. P. de ţările noaslre încheierea sa cons­ ţiei si progresului cuceresc mase de onoare. Un grup de pion ieri ote- pune fn mişcare turbinele după cc prim irea deosebit dc caldă tăcută
din ce In ce mai largi deschiv.inrl
aprofundate pe caro le-au întreprins, Roi.nină ca si celelalte ţări socialiste. tituie un succes ol forţelor păcii 5' lă oaspeţilor buchete de tlori. Lo­ străbate două tune Ic. solilo r po porului romin. urînd lor u i­
depunind un maro volum de muncă, Ţările noaslre Împărtăşesc deopo­ al politicii de coexistentă paşnică, omenirii largi perspective însorite c u ito rii din Saraicvo, unui din ma­ O aspeţii au vizita t punica dc co­ tă rilo r oraşului A fosfor prospciitate
de a găsi cele mai avantajoase so­ trivă convingerea că In zilele noas­ un pas in direcţia slăbirii Încordă­ de viitor. Popoarele noostre, Intre rile oraşe ale Iugoslaviei, au salu- mandă a agregatelor şi apoi au şi Icricirc.
luţii de utilizare maximă a potenţia­ lre exislă posibilitatea reală o pre- rii, creind premise pentru abordarea multe alte lucruri comune, au o zi-
cătoare asemănătoare plină de Înţe­
lului energetic al Dunării în această întim pinâri! unui nou război mon­ Si a altor probleme internaţionale lepciune. .Dv, ziceţi „unirea este cea
zonă. dial, convingere izvorllă din a n a li­ spinoase. mai tare fortăreaţă", iar noi „unirea
Fi au aşezat o buna temelie v i­ za realităţilor lumii de ozi şi cara Desigur acest Tratat nu rezolvă face puterea". Acţiunea unită a tu-
itoarei hidrocentrale — temelia prie­ dă popoarelor un ţel clar, ne însu­ sarcinile principale ale preînlimpi- luror ţărilor socialiste. coeziunea Masă în cinstea delegaţiei
teniei şi colaborării tovărăşeşti. Va fleţeşte in luptă. întreaga experien­ nării unui nou război mondial. Con­ mişcării comuniste sub steagul mar-
fi In continuare rlndul proiectanţilor, ţă a perioadei postbelice, învingerea siderăm că In vederea realizării de xism-leninismulni. al internaţionalis­ s a r a ie v o 24 (Agojpivsi. —
constructorilor, m onlorilor să dez­ unui şir de crize deosebit tic p ri­ noi paşi călre destindere trebuie de­ m ului prolclsir, unitatea de luptă a Preşedintele Skupşiinm Republicii paite a frontierei noastre comune se Iugoslaviei, tovarăşul Ion Gheorghe
volte această colaborare, să o facă mejdioase pentru pacea lumii. În ­ puse toate eforturile pentru solu­ mişcării 'muncitoreşti, a clasei mun­ «dă de asemenea oameni care pot M aurer a continuat:
să rodească mai deparie In trăin i­ vingerea unor focare locale de răz­ ţionarea unor probleme dc deosebi­ citoare internaţionale si mişcării da Social Ale Bosnia şi Merţogovinn. Rato arăta cu mindric lumii realizările pro­ Realizările dv. ne bucură pentru că
cia barajului. In perfecţionarea insta­ boi. faptul că, oriclte zigzaguri ar tă ocuilate ca Încetarea oricăror ex­ eliberare naţională a popoarelor, a Dugniiici. fi oferit duminică scara la prii din lupta lor. din comoara lor sînl succese ale unui popor dc care
laţiilor hidrocentrale:, in miliardele cunoaşte mersul evenimentelor, lor- perienţe cu arnie nucleare, interdic­ tuturor statelor iubitoare de pace, Saraievo. in clădirea Vecei Executive bogolă dc succese in construcţia so­ poporul nostru este legat prinir-o
de kW h care se vor adăuga anual tele păcii clştiqă teren şi îşi accen­ ţia producţiei acestor arme si li­ a întregului front mondial al forţelor Republicane, o masă tn cinslea tova­ cietăţii socialiste, in conformitate cu
producţiei de energie elecltică din tuează superioritatea — tonte de­ chidarea stocurilor existente, preve­ care militeaz.ă pentru pace şi demo­ stiînsă prietenie. Această piieteme
tarile noastre I monstrează că epoca noastră a rlat nirea răspîndirii lor in lume. crea­ cratic — aceasta esle chezăşia pro­ răşului Gheorghe Ghcorglnu-Dej, pre­ cerinţele st nevoile poporului romin arc temelii train ice : ţările noastre
naşlere nu numai unor mijloace des- rea dc zone denucleariznto, încheie­
In ce priveşle ansamblul legăluri- gresului social şi al victoriei cauzei şedintele Consiliului de Stal al R P. In acelaşi timp acestea reprezintă sini socialiste. Aşa cum bine aii spus,
lor economice dintre ţările noastre, trnclive fără precedent, tlor şi unor rea tratatului de pace german si păcii in lumea întreagă. Romine, priin-sccretar al C.C. al cca mai puternică temelie caro ne ambele noaslre popoare sint însufle­
a sporit schimbul do mărfuri între foile imense capabile să impună normalizarea pe această bază a si- A depune eforturi neobosite pen­ leagă pe noi. aceleaşi idealuri de ţite dc aceleaşi nobile ţeluri — con­
vomla popoarelor de o asigura men­ tnaţiei Berlinului occidental, precum P.MR. Au luat parte membrii dele­
R. P Romină şi R S F. iugoslavia, a tru Întărirea1* continuă a unităţii tu­
ţinerea păcii. Si alte probleme internaţionale la luptă dc altădată, pentru independen­ struirea socialismului şi apărarea
crescut volum ul şi s-a lărgit gama turor acestor- forte. In aceaslo vr- gaţiei de Stat a R.P, Romino şi nu­ ţă şi libertate, aceleaşi idealuri din păcii.
produselor livrate reciproc. Cu toate Statornicirea unei păci trainice In ordinea z.ilei. dem o îndatorire supremă fală da
acestea, progresele in relaţiile eco­ lume nu este desigur o sarcină uşoa­ Pornind de la premisa că toata propriul popor si fată de toate po­ meroase personalităţi Iugoslave. lupta de astăzi pentru construirea Realizarea obiectivelor noaslre este
nomice nu sint încă la nivelul po­ ră. dar, aşa cum a arătat istoria, o statele mari sau mici sint nu numai poarele lumii I In timpul mesei, care s-a desfăşu­ socialismului. Indisolubil lcgotă dc asigurarea unei
sibilităţilor de care dispun cele două cauza mare generează energii mari. egale In drepturi, dar au şi datoria TRAG* TOVARĂŞI rat înlr-o atmosferă cordială, tovarăşii Răspunzând tovarăşului Rato Dugo­ păci trainice în lume. Succesele ob-
ţăn? exislă condiţii pentru adînci- asemenea energii mari şi unite comună de a-şi aduce fiecare propria Sintem convinşi că în liln irile nici, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer tinn 1 e dc forţele păcii, democraţiei şi
rca colaborării şi inlensificarea sini necesare, căci cercurile impe­ contribuţie la destindere, guvernul călduroase cu populaţia ţării dv., Rato Dugonici şi Ion Gheorghe a mulţumit pentru primirea călduroa­ progresului nu sint pc placul forţe­
schimburilor comerciale Desfăşura­ rialiste agresive nu cedează de Inină R. P. Romîne a propus realizarea M aurer au rostit toasturi.
rea tratativelor pc care Ie purtăm voie terenul, nu renunţă la politica unei înţelegeri intre slalele din sud- schimburile do vederi şi discuţiile sin­ să, pentru cuvintele frumoase la lor agresive, reacţionare, care nu
jiitr-o atmosferă de prielcnie, înţe­ cursei înarmărilor si războiului rece, cslul Europei, a m ilitat şi, va cere şi cordiale cu conducătorii R S F. Lnîud cuvinlul, tovarăşul Rato Du- adresa R.P. Romîne. renunţă la uneltirile lor, organizează
legere si cordialitate cu conducătorii menţinerii blocurilor militare şi ba­ milita continuu pentru transfor­ Iugoslavia, acordurile cc urmează a gonici a spus printre a lte le : Pcrmi- Sintem bucuroşi, a spus In conli- si săvîrşesc diverse acle de provo­
iugoslavi ne Întăreşte convingerea zelor pe teritorii străine, im ixtiunii marea Balcanilor înlr-o zonă fi Încheiate vor avea rezultate fruc­ tcţi-nii să exprim încă o dală marca care. Asasinarea preşedintelui Sta­
că relaţiile dintre ţările noaslre vor si intervenţiilor Împotriva indepen­ a convieţuirii, a păcii şi cola­ tuoase, vor ridica pe o nouă treaptă, niiare tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, telor Unite ale Am ericii, John Ken-
cunoaşte o continuă dezvoltare In denţei şi libertăţii popoarelor. borării. Aceste propuneri s-au superioară, relaţiile frăţeşti dintre ţă­ satisfacţie si bucuria sinceră că pu­ că în cursul călătoriei pe care o
viitor. Toi mai clar devine pentru majo­ bucurat de aprobarea şi sprijinul ţă­ rile noastre, vor aduce o contribuţie tem să salutăm aici în mijlocul nos­ nedy, a cărui moarte o regretăm,
rilor socialiste din Balcani, intre facem prin Iugoslavia vizităm Repu­
Se dezvolta colaborarea în dome­ ritatea covirşiloare a omenirii că caro R.S F. Iugoslavia. Ne exprimăm Importantă la întărirea colaborării şl tru pc preşedintele Consiliului de constituie încă un avertisment cu
niul tehnicii, al schimbului de valori astăzi există o singură politică In­ convingerea că în toate ţările din prieteniei dinlre popoarele romln şi blica Socialistă Bosnia si Mcrţego- privire ]a necesitatea de a menţine
culturale, in domeniul şliintei, in- ternaţională justă si raţională — această parte a lumii se va impune iugoslav. Slat al R.P. Romîne. prim-sccreUir al vina, republică pe teritoriul căreia
Volăiruntului. a artelor. Acordăm coexistenta paşnică a celor două pină la urmă Înţelegerea intereselor Ingăduiţi-mî, dragi tovarăşi, ca !n Comitetului Central al Partidului acum 20 de ani, la memorabila se­ neslăbită vigilenţa de a intensifica
toată importanta contactelor, extin­ sisteme social-politice mondiale lor comune pentru dezvoltarea largă numele Întregului popor romin. să eforturile pentru a înfrînge îm potri­
derii relaţiilor între organizaţiile De aci aprobarea şi sprijinul do a unor reia ţii do colaborare paşnică, vă urăm încă o dată dm toată in i­ Muncitoresc Romin, tovarăşul Gbeor- siune dc Ja I.iiţe a Vecei antifasciste virea celor ce mizează pe încordarea
obşteşti, schimburilor de vizite, care care se bucură eforturile neobosite bună vecinătate si prielenie. ma, dv. şi Inluror oamenilor muncii ghe Gheorghiu-Dej. si pe cel mai de eliberare a poporului, au /ost
duc la o mai bună cunoaştere reci­ ale Uniunii Sovietice si ale celorlalte din Iugoslavia spor la muncă, feri­ Internaţională si continuarea cursei
procă. ţări socialiste pentru promovarea Poporul romin urmăreşte cu toată cire, succese continue in construc­ apropiaţi colaboratori ai săi. După ce puse temeliile statului iugoslav de înarm ărilor şi pentru a face să triu m ­
simpatia lupta dreaptă de eliberare ţia socialistă, în Înflorirea patriei dv. azi.
Toate aceslca contribuie la întă­ principiilor coexistentei paşnice __ naţională a popoarelor din Asia, a relevat unele momente din isto­ fe raţiunea, realismul si spiritul con­
rirea prieteniei frăţeşti dintre Repu­ linia generală a politicii lor exter­ Africa, America Latină. Noile sin ic. şi in npăfcîrpa păcii. ria Bosniei şi Herţcgovinci. şi a sub­ După ce a vorbit despre realiză­
blica Populară Romină şi Republica ne. Răspunztnd intereselor întregit Trăiască prietenia de nezdruncinat structiv în relaţiile dintre state, fn
precum şi popoarele încă subjugate dinlre poporul romin $1 popoarele liniat succesele oblinulc in construc­ rile oamenilor muncii din Bosnia şi
Socialistă Federativă Iugoslavia, in uinanilăti aceste principii sini susţi­ de colonialism nu au prieteni mal din Iugoslavia I lume există suficiente forte pentru
interesul popoarelor noastre, al cau­ nute de numeroase ţări iubitoare de buni, mai de nădejde dcclt ţările so­ Trăiască cauza socialismului şi pă­ ţia socialismului, Rato Dugonici a Herlegovinu — parte integrantă a a asigura omenirii un v iilo r dc linişte
zei socialism ului! pace, de foiţe largi democratice cialiste, oare lo acordă un puternic cii in lume! spus: iiinlcm siguri că şi de cealaltă succeselor dobindile dc popoarele $i prosperitate.
!B w 9 Bi:a 3 a HLBTB & u m Ma;* a sj e c &. ra. s ss'.s &! & s taiiGS 3 s .a îl. q .d 12 □ e. $ b. e ga s • ^ IV UC Lfl
CLASAMENTUL
I. C.F.R. Simcria 12 S 3 1 19:11 19 CAT ECORI A St LA FOTBAL
2. M inerul Anin. 12 8 2 2 30:10 18
SPORT ® SPORT ® SPORT © 3. Constr. Iluned. 12 5 4 3 21:10 14 A. S. Cc espe * — Miifiepul B aia M are
12 5 4 3 21:12 14
4. A urul Brad
5. M inerul Vulcan 12 6 2 4 20:17 14
6. Parinqul Lonea 11 6 1 4 17:12 13 fi-O ( 1 « 0 )
12 4 4 4 26:23 12
Campionatul regional de fotbal scorul final cu uji şut sub bară de 7. Dacia Orăştic 12 5 2 5 19:17 12 că frumos. Cei care înscriu sînt gazdele noscu respinge. Constant!-
Din primele minute ambele echipe joa­
care trage puternic dar
8. Textila Sebeş
la circa J0 de nt.
9. Refractara Alba
DORIN LĂDARU IO. Ştiinţa Petroş. 12 4 3 5 15:23 11 prin N'ilu in minutul 9 prinlr-un sul In repriza a doua, jocul este echi­
12 2 6 4 12:20 10
corespondent II. Retezatul Haîeq 12 3 3 li 14:25 9
Set egaleze prin Petcu. In repriza a ovilit două aspecte. In prima repri­ 12 Jiul ll Pclrila 12 3 2 7 10:20 8 splendid. După acest gol nnngca se librat. In min, 47 Vaida dc la oaspeţi
Minerul Aninoasa — dona atacurile gazdelor sînt din ce ză jocul a fost echilibrat. In cea de a Minerul Te.îiac — î?. M inerul T p.Huc 12 2 2 8 11:24 0 plimbă dc la o poartă la alta. Parti­ trage de puţin pc lingă bară. E rin-
M inerul Vulcan 3-0 (1-0) în ce mai periculoase. In min. 48 gaz­ doua, gazdele au dominat cu auto­ Cotisfructerul Hunedoara I i. M inerul Ghelar 11 2 2 7 11:32 0 da devine din ce in cc mai palpitan­ dul gazdelor sa pună în pericol poar­
dele au o ocazie clară însă Ujora nu ritate înscriind incă 5 goluri. Primul ETAPA VIITO AR E ta apărată de Vlad. Aslfel, în min. 55
gol este înscris in min. 27 prin Foc- 1-i (0-1) tă. Gazdele au o mare ocazie dc a ma­
Desfăsurlnd un joc mai legat, maî fructifică. Localnicii joacă mult extre­ sa. Rină la sfirşilul primei reprize M inorul Vulcan — Minerul Toliuc; jora scorul prin Turcu în nun. 16 Niţu expediază puternic o minge
tehnic si în viteză, gazdele se Impun mele şi reuşesc ca în min. 61 să îns­ oaspelii au două ocazii prin Bără- Jn min. 12 oaspeţii execută o lo v i­ Jiul II Pulriin — M inerul Aninoasa,- dar portarul reţine spectaculos, in
chiar de la Început si domină cu au­ crie golul victoriei prin Ujora. In con­ loiu si Pirvu dar fără rezultat. După tură liberă din apropierea careului de C.F.R, Simcria — Textila Sebeş; M i ­ care in fala porţii goale trage pes­ min. 56 Toth dc la gazde trim ite o
toritate. Oaspeţii se apără calm şi tinuare oaspeţii luptă mult pentru a pauză oaspeţii joacă in acelaşi ritm Hi m. înscriind iinparabit prin llc:,;( norul Ghelar — Retezatul Haţeg; te bară. Nu trec decît două minute şi minge acasă care trece pe lingă poar­
egala dar nu reuşesc. dar nu reuscsc să concretizeze da­ Sii mia Petroşani — Dacia Or «ştie: tă, croind emoţii spectatorilor.
organizai. Scorul esle deschis in Pină la sfirşitul reprizei gazdele fac Vaida dc la oaspeţi itage pe lingă
lO A N TFŞCAN torită formei bune a apărării echi­ Aurul. Brad — Refractara Alba !u-
min. 7. Ghibca şuleazâ spre poartă, cforturi vizibile să egaleze dar nu lia; Constructorul Hunedoara — Pa- poartă. Crăciuneac are ocazia să în ­ M inutele se scurg şi jocul ia sfîr-
corespondent pei gazdă. In min. 60 gazdele m ajo­
Constantinescu prelungeşte cu capul reusesc. La reluare lo; gazdele pre­ ringul Lonea. şit cu rezultatul de 1— 0. Victoria
rează scorul prin Focşa care a şutat scrie în min. 20 însă portarul Vlad
şi balonul se opreşte in plasă. de la circa 16 m. In min. 64 Şlcfu- sează cn autoritate dar înaintaşii Sir-, obţinută de gazde este o victorie a
La reluare gazdele pun stăpinire Retezatul H&feg — C.F.R. nie transformă o lovitură de la 11 bu şi Ollcanu ratează situaţii favora­ reţine. A lte ocazii ale onspelilor sînt voinţei.
si mal mult pc joc. In minutul 53 Simerta 2-2 (0-1) m. iar In min. 70 lordache 'majorea­ bile Totuşi în min. 86 gazdele reuşesc C a te g o ria ratate pc rînd de Soo, care scapă sin­ M IM A I V lL C E A N U
Ghihea execută o lovitură liberă din ză scorul la 4-0. După o serie de «ă egaleze prin Sirbu care a reluat o gur şi trage pc lingă poartă, şi dc Inezc corespondent
Imediat după Începerea meciului A Sa fo tb al
afara careului de 16 m. si Cjurdărescu ratări gazdele mai Înscriu încă două centrare trimisă dc Fercnt. Rezulta­
haţerjanii trec la atac si în min. 6
Înscrie din apropiere fâcînd inopor­ In clapa clc duminică s-au în­ Minerul Lupeni — Gaz metan
au ocazia dc a Înscrie însă Halas goluri prin Puie (min. 751 si Găină tul de egalitate esle echitabil.
tună intervenţia portarului Lupulescu.
trage pesle poartă. La numai un mi­ (mm. 83). STELIAN BRA1CA L iV IU STRA1ŢARU registrat imnăroareie rezultate :
Citeva contraatacuri inai periculoase Mediaş 2-1 (1-0)
nut după această ratare oaspeţii în ­ corespondent Steagul Roşu — Farul 0—1 ;
ole oaspeţilor sini destrămate de scriu datorită unei greşeli a apără­ Revractara Alba Edia —
apSrarea gazdelor in frunte cu C. rii gazdelor. Grigoroşcut dă mingea Testila Sebeş — C.S.M S. — Petrolul 1—0 ; U.T.A. Formaţia Minerul Lupeni a reuşit C. Ion şi Drăgoi. Primul gol a fost
Golgotiu si intervenţiile salutare ale Jiu! II Pefrila 3-1 (0-1) S fiita Pe/roşani 1-1 (1-0 ) — Ştiinţa Cluj 2—0 ; Crişiil — să cişlige încă un meci şi deci două Înscris de Drăgoi in min. 25 cu un
la portar, acesta ezită $i Mesz.aros puncte In clasamentul general. A-
lui Criznic. Cel de-al treileu gol este Ştiinţa Timişoara 1—0 ; Sidcrur- sul fulgerător de la aproximativ 13
ateiil, înscrie. Cei care înscriu După felul cum s a desfăşurat în- După aspectul general al jo ­ censifi victorie este pe deplin m eri­
marcat in min. 67 de Constantinescu m. In min. 75 Sima însene cel de-al
sînt lot oaspeţii. in min 62, tllniroa gazdele au meritat victoria. cului oaspeţii meritau victoria gistul — Dinamo Piteşti 0—0 ; In- tată. Localnicii puteau Înscrie şi mai
cu capul. prin Capra. In ultimele 20 m i­ Localnicii au luptat mai mult in re­ căci ci au jucat mai bine in cîmp. au lilnirilc Rapid — Dinamo Bucu­ multe goluri deoarece au dominat cu doilea gol. Oaspeţii reusesc să re­
CONST. D A N IL A nute a!e partidei gazdele domină priza a doua. după ce au prim it un avut o bună orientare tactică şi au autoritate majoritatea timpului şi au ducă prin Borian iu min. 80.
gol in min 31 cind Sereş, de la Pe- reşti şi Steaua — Progresul au
corespondent categoric, reuşind să egaleze prin dovedit reale calităţi tehnice. Daca re- ratat numeroase ocazii de gol. Ocazii ALEXANDR U C O NSTANTIN
trila. reia din voie in coltul drepl al Cost amînate.
două lo vituri de Ja II m. Ambele porţii. zuiiuiiil nu le-n IosL favorabil aceasta se bune au ratat Coiroază, Bălului, Ion corespondent
Parîttgul Lonea — Aurul La reluare gazdele joacă mai ho- daîoreşlc faptului că echipa nu esle CLASAMENTUL
lovituri au fost transformate de Bă-
lârît tn atac si la numai un 'minut destul dc omogenă şl nu şi-a coordo­ 1. Dinamo Buc. 10 7 1 2 28:12 Î5 i r ☆
Brad 2-1 (1-1) răscu. A arbitrat slab. dind nume­ de la Începere reuşesc să egaleze nat in suficientă măsură acţiunile o- 2. Progresul 10 5 4 1 22:17 1-1
roase decizii eronate, Laz.ăr (Petro­ prin Naghi In repriza secundă jo ­ 3. Farul 11 7 0 4 16:15 14 ALTE REZULTATE 4. Jiul Pclrila 13 4 6 3 13:16 11
M<»ciul începe destul de rapid iar fensive. Gazdele au jucat sub orice 4. Petrolul 11 4 4 3 15: 7 12 Mureşul Tg. Mureş — Jiul Pclrila 5. A, S. Cuqir 13 5 4 4 12:20 f -1
şanii. cul s-a disputat In partea de teren
cei care domină sint gazdele In min. critică, moi mult la inlîm plarc iar unii 5. Steagul roşu 11 5 2 4 19:14 12 1-1 ; C.S.M. Cluj — A.S.MD. Saiu 6. Ind. S, C Turzii 13 6 1 6 28:20 «3
NICU SBUCHEA al oaspeţilor, apărarea acesleia fi­
5 gazdele trag puternic spre poartă ind hărţuită in tot timpul. In min. {urători cum sini Popa Cornet si ‘Do­ 0. Rapid 10 5 2 3 21:21 12 Mere 0-2; Arieşul Turda — C.S.M, 7. M inerul Lupeni 13 5 3 5 15:16 :3
corespondent 8. Cfaz Me!. Med. 13 4 3 7 13:14 n
dar portarul respinge. In min. 12 este 59 Deleanu de la Petrilu opreşte cu gori ci au cântai să-şt suplinească iip- 7. Şicana 10 5 1 4 30:21 11 S.ibiu 2-0; C.F.R Timişoara — In­ 9. C.S.M. Sibiu 13 5 1 7 14:14 l i
rîndul oaspeţilor să aloce periculos. mina mingea în careu. Lovitura de sa de pregătire prlnlr-un joc dur. 8. Grisul 11 4 3 4 9:17 11 dustria Si rinei Cimpia Turzii 2-1 ;
Dacia OrăşHe— Minerul 9. C.S.M.S. Iaşi 11 5 0 6 19:20 10 CS.M. Reşiţa — Falniura roşie Ora­ 10. C.S.M. Cluj 13 4 3 6 11:13 l i
In acest minul ct înscriu primul gol. la 11 m este lransform«Mă impeca­ G olurile au (ost marcate de Cris­ 10. Dinanvo Piteşti 11 4 2 5 11:14 10 dea 4-0.
Mingea şutată puternic esle atinsă de Ghelar 6 -0 (1-0) bil de Gavrilă. Se părea că scorul tian pentru gazde in min. 8 C'ire a 1 1 . Arieşul Turda 13 4 3 8 14:19 n
va lua proporţii dar in mm. 63 11 U.T.A. 11 4 2 5 13:16 10 CLASAMENTUL 12. A.S.M.D. Satu M. 13 5 1 7 18:25 11
portar dar se opreşte In plasă : 0-1. prim it o pasă bună de la Achiin si de 12. Siderurqistul 11 3 2 6 10:20 3 1. M inerul Baia M. 12 8 1 3 18: 9 17
In meciul de duminică. Dacia Oră$- Naghi singur cu portarul ratează Papură în min. 62 pentru oaspeţi. 13. Flam. r. Orad. 13 4 3 6 12:19 l l
Gazdele continuă să atace, organizea­ pentru ca apoi M arin sl Oprea să-l 13. Ş4ilnU Timiş. 11 3 0 8 13:21 0 2. C.F.R Timiş. 12 6 5 1 18:10 17
tie a învins cu categoricul scor de PETRU T O M A 5
ză acţiuni mai periculoase şi reuşeso 6-0 formaţia din Ghelar. Partida a Imite. In min. 70. M arin stabileşte 14. Ştiinţa Cluj i i 2 1 8 10:21 3. C.S.M, Reşiţa 13 7 2 4 23:11 18 14. Mureşul Tg- M. 13 2 6 5 18:24 10