Page 88 - 1963-11

Pag. 3
r i î f . mx Drumul aoclalismaluî

Continuă pregătirile

pentru asigurarea

recoltei anului viitor
La Consiliul Superior al A g ric u l­
exislentc în anul trecui nu s-au tras
turii au fost centralizate datele cu
Colectiviştii clin Bejan dispun do corespunzătoare .Aşa, după cum au animal !n parte, hrănirea lor focin- privire la încheierea campaniei ln- învăţămintele necesare. Cu loalc că
condiţii minunate pentru dezvoltarea subliniat participanţii la discuţii, la du-sc mal mult la inllm plare iar gro­ săm inlărilor de toamnă. Planul de In această toomnd vor li plantate in raion ul Italeg preşedintele gospodăriei colective $1
econom ici a gospodăriei lor. Păşuni­ gospodăria respectivă există posibili­ sierele nu au fost folosite în hra­ însămînţnre a griului, secarei şi a incă 16-1 ha. livezi. Poralel cu elecluarea no ilo r plan­ inginerul agronom recunosc că au
le si fineţele naturale care se În­ tăţi suficiente in vederea asigură­ na animalelor in stare preparata. Pe altor culturi a fost depăşit. tata trebuie luate măsuri pentru protejarea pom ilor posibilităţi pentru a proteja livada
tind pe circa 300 hectare permit rii bazei furajere. de altă parte — spunea in cuvîntul Datorită muncii perseverente a I îm potriva d ile rifilo r dăunători. In scopul de a cu­ îm potriva rozătoarelor, pină acum
să so crească un mare număr de Cu toate acestea, producţia ani­ său comunistul Petru Manea — co­ mecanizatorilor si colectiviştilor, a în­ noaşte ic lu l cum se c/esfuşonrd aceste acţiuni, icdac- nu au întreprins nici o acţiune In a-
animale. Dealurile oferă posibilitatea malieră a fost sub aceste posibilităţi. m itelui de partid $i consiliul de drumării lor de către consiliile a g ri­ h 2 zia rulu i nostru a întreprins un raid anchetă in
conducere nu s-au în g rijit ca in cole şi specialişti din unităţi. Insă- cesiu direcţie. A$a stind lucrurile, se
pentru dezvoltarea pomiciilturîi. Sint Planul de venituri din sectorul citcvn gospodării agticolc colective din acest raion, pune firesc întrebarea: ce garanţie
aici condiţii bune si pentru cultura zootehnia a fost realizat în pro­ acest sector să fie încadraţi oameni m intările din toamna acestui an au D tată cileva din constatările tăcute cu ocazia raidului. există că în iarnfi acestui an rozătoa­
fost executate la un nivel agrotehnic
cerealelor, a plantelor tejmice, a le­ porţie de numai circa 30 la sută. pricepuţi si cu dragoste de muncă. superior anilor precedenţi, deşi condi­ rele nu vor aduce din nou pugubo
gumelor si zarzavalurilor, există si Membri si candidaţi de partid ca Pe­ Calificarea celor care lucrează în ţiile climatice au fost mai puţin fa­ gospodăriei agricole colective?
oameni harnici, piicepuli, capabili să tru Săbău, Aurel Maier, Eftimie Bo- prezent la fermele de animale lasă vorabile.
valorifice rezervele oferite de con­ de dorit Aîci munceşte doar un sin­ Lucrările de pregătire a terenului Zilnic plantează cîte re 10 hectare au fost plantate în p ri­
gur candidat de partid deşi organi­ măvara ace9tul an. Pentru efectuarea IntîryJeri
diţiile naturale ce le au. Tocmai des­ si de insămlnţare an fost de mai
zaţia numără peslo 80 de membri şl
pre aceste posibilităţi, despre ceea Adusi&rea de dare candidaţi de partid. A nul trecui — bună calitate si aproape întreaga 550 pomi la timp a lucrărilor 9-a format o echi­ nej ust i ficat e
ce au făcut plnă In prezent si des­ spunea comunistul Gheorghe Gro- suprafaţă destinată culturii griulu i pă pomicolă. Este bine că in scopul
pre ce urmează să se facă în viito r de seamă şi alegeri a fost însă mintală cu soiuri intensi­ In aceste zile la gospodăria colec­ ridicării calificării colectiviştilor s-a
peanu — ca urinare a lipsei dc ve şi in perioade optime, recoman­ Gospodăria colectivă din Haţeg ă
au discutat zilele trecute comuniştii tivă din Silvaşul Inferior se lucrează luat măsura ra în anul trecut această
din G.A.C. Bejan preocupare in gospodărirea furaje­ date de către Institutul central de obţinut rezultate bune In ceea ce p ri­
din Bejan tn cadrul adunării pentru cercetări agricole, pe baza rezultate­ inlcns la plantarea celor peste 2.000 gospodărie să înfiinţeze în cadrul in-
lor, gospodăria colectivă a fost ne­ veşte înfiinţarea noilor livezi şi in-
dare de seamă $i alegeri. voită să cheltuie în plus pentru lor cercetărilor sale si a experienţei de pomi planificaţi. Ingrijindu-se clin Deţinerea lor. Astfel, numai în p ri­
în adunarea generală a fost dez­ dea, Petru Tarta si alţii au critioat unităţilor agricole socialiste. limp de procurarea materialului sădi-
furajarea animalelor suma de 56.000 măvara acestui an au fost plnntoli
bătută pe larg problema dezvoltării cu asprime faptul că acest sector In aceste zile. în toaie regiunile tor. consiliul de conducere al gospodă­
lei. continuă pregătirile pentru asigura­ 2 500 pomi pe o suprafaţă de ap roxi­
sectorului zootehnic si a creşterii a fost atit de neglijat deşi gospo­ riei (preşedinte Ion Mariş), a reuşit mativ 12 ha De asemenea. în această
continue a producţiei animaliere. dăria dispune de posibilităţi suficien­ In acest an balanţa furajeră a gos­ rea recoltei anului viitor. Arăturile să asigure întregul număr de pomi ne­
podăriei este deficitara cu 123 tone pentru insăm intănle de primăvara toamnă au fost luate măsuri dc în­
Gospodăria agricolă colectivă din te pentru dezvoltarea lui. Ei au fin. 18 tone grosiere si 194 tone su­ au fost executate pe mai mult de cesari pentru plantare. Faptul că gos­ g rijire a plantaţiei, pomii fiind prote­
Bejan are în prezent 179 bovine din arătat că din partea comiteluiui de 80 la sută din suprafaţa prevăzută. podăria a avut făcute gropile din p ri­
culente. De asemenea, din planul de jaţi îm potriva rozătoarelor. Conduce­
care 31 vaci pentru lapte. 270 ovine partid si a consiliului de conducere Organizînd mai bine munca si folo­ măvară a permis colectiviştilor sa în­
600 tone nutreţuri s-au Insiloznt pină
si 79 porcine. In cea mai mare par­ nu a existat preocupare pentru asi­ in prezent numai 150 tone Pârtiei- sind întreaga capacitate de lucru a ceapă plantatul pomilor in ziua de rea gospodăriei însă nu s-a preocupat
te creşterea numărului de animale gurarea bazei furajere. De asemenea pnnlii la discuţii printre care se nu­ tractoarelor, gospodăriile agricole de 19 noiembrie a.c. şi de plantarea In continuare a po­
s-a realizat din cele- de prăstlă, iar folosirea păşunilor nu s-a făcut în stat din regiunea Ploieşti au term i­ milor pe siiprafclele planificate. Deşi
mără tov. Lazăr Rodea. Ton Pirva şi nat această lucrare, iar cele din re­ Pentru buna reuşită a acestei lu­ au fost procuraţi pomii necesari nu
o parte s-au cumpărat cu fondurile mod raţional iar gospodărirea fura­ crări a fost formată o echipă care
allii au făcat calcule, arâtind că da­ giunile Suceava, Oltenia şi Argeş
alocate de către stat si proprii. Pen­ jelor a lăsat mult de dorit. In pe­ s-a (recul la plantarea lor. Pomii nece­
că ar exista preocupare, baza fura­ au efcclual-o in proporţie de 95 la cuprinde pe cci mai pricepuţi colecti­
tru adăpostirea animalelor s-au con­ rioada de stobulaţie nu s-au întoc­ sută. De asemenea, gospodăriile co- sari au fost procuraţi, ei aflindu-so
jeră poate fi completată pentru în­ vişti Conducerea acţiunii a fost încre­
struit grajduri, saivane şi padocuri mit raţii echilibrate pentru fiecare lcclive din regiunile Bucureşti şi Do- stratificaţi Ia gospodărie. Atunci, do
treaga perioadă dc stabulntic a ani­ dinţată unui brigadier dc cîinp, care
brogea au arat peste 90 la sută dm ce oare nu începe plantarea lor?
malelor. Ei au criticat (aptul că nu împreună cu inginerul agronom asi­
terenurile stabilite. Deşi tovarăşii din consiliul de con­
s-a însilozat nimic do la grădina de gură o îndrumare permanentă a colec­
Printr-o mai bună organizare si ducere cunosc avantajul plantărilor
legume şi nici cocenii de porumb. intensificare a muncii, arăturile pol tiviştilor în vederea executării unor de toamnă: tărăgănează lotuşi execu­
Aceste resurse trebuie folosite ue- fi terminate inainlc do venirea ier­ lucrări dc bună calitate. Printr-o bu­
tarea acestor lucrări.
lntîrzial pentru că se vor putea ob­ nii pe întreaga suprafaţă în toate nă organizare a muncii în aceaslă gos­
ţine circa 400 tone de nutreluri. regiunile, inclusiv In cete rămase în podărie s-au şi plantat pomii pe mai Rezultate necorespunzătoare în ce
urină : Ia$i. Crişano. M ureş-Autono­ priveşte acţiunile dc planlare a pomi­
înlăturarea acestor neajunsuri va mă Maghiară, Urasov şi Maramureş. mult dc jumătate din suprafaţa pla­
face ca productivitatea animalelor nificată. te p u ril Intre e l: lor sc moi Inlîlnesc şi la gospodăriile
(Agerpres). colective din Vîleclc Rele, Dcmsuş,
să crească. Stă în pulmta noastră In acelaşi timp s-a făcut si proteja­ — Buni bâiefi tovarăşii din
Bretea Strei, Rin de M ori şi altele.
— spunea comunistul Tânase Pode- rea pomilor pe supralala de 41 hec­ conducerea gospodăriei.
leanu — ca prin buna organizare a Spectacol tare. Pomii au fost înveliţi cu trestie — Intr-adevăr. S-au g in d it
muncii si prin folosirea raţională a şi hirtie. împotriva rozătoarelor. Şi la noi. Ce ne luceam lată Concluzii
futajelor. prin hrănirea si îngrijirea Zilele trecute, ansamblul de es­ hrană pe tim pul ie rnii ?
atentă a animalelor să ridicăm con­ tradă al Teatrului dc stat ..Al. Dn- Din lipsuri nu se După cum se ştie, plantările do
tinuu producţia in sectorul zooteh­ villa" din Piteşti a prezentat îu vălăm înlulul agrozootehnic un cerc toamnă prezintă avantajul că pomii
sala cinematografului ..Arta" din
nic. In cadrul gospodăriei agricole trag învăţămintele pomicol. Rău este însă că din cci 36 au un procent dc prindere mai ma­
colective din Bejan există importan­ Deva un reuşit spectacol intitulat cursanţi nici unul nu lucrează în po­ re, iar pornirea in vegetulie a a-
te rezerve care folosite din plin pol „Sus revista". necesare? micultură. Faptul că Fa cerc nu au fost rcsloro se îucc în primăvară mai
contribui la îmbunătăţirea rezulta­ Numeroşii spectatori au aplau­ încadraţi colectivişti care lucrează di­ devreme. Accsl lucru trebuie să de­
telor obţinute în sectorul zooteh­ dat cu căldură strădaniile artişti­ La gospodăria colectivă din Silva- rect în producţie a avut un efect ne­ termine consiliile dc conducere a-
nic. iar această sarcină revine în p ri­ lor oaspeli. sul Superior plantaţiile dc pomi ocu­ gativ asupra lucrărilor care s au exe­ Ic gospodăriilor colective şl cadre­
mul rind comuniştilor de aici. M SIM IONU Ţ cutat în pomicultură. No referim la le de specialişti să ia măsurile o r­
I. M A N E A corespondent pă o suprafaţă de 50 hectare, dm ca-
lâierilc dc formare a coroanei, săpa­ ganizatorice necesare în vederea
tul in ju ru l pomilor, Ingrăşarea tere­ realizării planului dc plantare a
nului, precum şi la protejarea p la n ii pomilor. Aslfel, va Ircbul asigurat
tyW § ţiiloc împotriva dăunătorilor. In iar in scurt timp materialul sâdilor şi
terminală grabnic pichetarea su­
na anului trecut de pildă, la această
w M C * W i prafeţelor ce vor urma să lie plan­
gospodărie, din cauză că pomii nu an
t J T tate. Totodată oslo necesar sa so
fost învelii!, rozătoarele au distrus procure tutorii, să lie lăcnte gro­
1.800 bucăli. Felul cum se prezintă si­ pile şi apoi sa sc continue lucră­
In h îrfii funcţionează, Scuze... puţin scuzabile ce înfîrzie tuaţia acum dovedeşte cu clin lipsurile rile dc plantare a pomilor.
în realitate stau Gara V in tu ld e construcţiile
Jos eslc un im ­ C iulpăzul este
Conducerea sec­
iLL?' un sal apar ti nă-
ţie i maşini unel­ portant nod de ■St» . _ .. tor oraşului te-
te din cadrul cole lerată unde Creşte rezistenţa mecanica a cocsului
r ^7- gional Hunedoa­
U. M. C ugir a j zilnic sosesc dm
ra. Gosporlat ia metalurgic
prim d sarcina d iie rile d ire cţii
agricolă colectivă
sule dc călători.
să omenajeze un de aici are un Rezistenta meoanlcă a cocsului me­ Iost dală în funcţiune Instalaţia do
U n ii din aceştia reqlarc automată a presiunii dc la
La fabrica de hirtie din Pctrcşti există multr muneilon harnici. care atelier dc as­ talurgic labricat tu ţara noastră a
lsi depăşesc cu regularitate sarcinile de plan. Numărătoarea Marin Dres- cuţit scule. Du­ sint tare nem ul­ l H f l sector zootehnic crescut considerabil anul acesta. Coc­ boieriile dc cocs 1 şi 2. Temperatura
dezvoltat. Pentru 51 presiunea, care înainte oscilau
ler face parte dintre aceştia, fiind evidenţiată Iu întrecerea socialistă. ţum iţi pentru că sul livrai lurnalelor arc o rezistenţă
pă multe lurugu- la aceste baterii, au devenit cons­
Ea înregistrează lunar depăşiri medii de plan do 13 la sula. vrind, nev rind trebuie să Iacă “ adăpostirea an i­ cu 12 kq. mal marc dccit cea obţi­ tante. iar procesele telmoloqlce ale
transbordarea către autobusul m alelor, consiliul de conducere a nută în anul trecut, ceea ce aslqură cuptoarelor au (ost mult îmbunătă­
Her a lost amenajai. Dar cum t ptanillcat tn acest an construirea
I G.O. care urmează să-i ducă pină reducerea în continuare a consumu­
Două maşini de ascu/it scule pro­ unui gra/d. Lucrările au inceput in ­ ţite
P e scurt duse In secţie au lost considerate la Sebeş. Pe t imp de ploaie că tu­ că din prim ăvară şi s-au deslăşurat lui pe (ona de ionlă elaborată. La Reşiţa, prin înlăturarea qrafl-
ca liv ro le şi aduse In acest atelier. to rii sint nevoiţi ca de la gară şi Acest succes obţinut de muncito­ lului îormat pc pereţii aqregalclor,
pmă în şoseu (citea 200 dc m etri) cu bine pină In luna iulie.
Dar ele nu funcţionează. Una din rii cocsarl sc datoroşlc unor măsuri elaborarea unor noi reţete dc doza­
• La biblioteca Pobrlcll de h lr- a stîrn lt un viu Interes printre cauză că nu nre masa superioară să rneaigă prin băltoace şi noroi. De atunci Insă to tu l a rămas bal­ tehnlco-orqonîzalorice aplicate în re a materiei prime, s-a reuşit să se
lie din Pctreşti, num ărul cil Hor Hor spectatori (Vasile Doronncă). St interioară, axul port piatră, m.i- C ă lăto rii au sesizat tn nenumărate tă, deşi sint create toate c o n d iţii­ ultimul timp. La uzina cocso-chimi-
este în continuă creştere. A stlel, ® Peste 2 000 dc c itito ri cu nete de acţionare, regulator de rin d u ri această stare de lu cruri le peniiu cn gra jd ul să poală ti ob|ină indici superiori dc utilizare
;>e lisele uccsteia au fost in rcriis- 16.000 cârti citite^ — iată un bilanţ cursă, m otorul de acţionare al axu­ propunînd cu aici să sc amenajeze term inat in tr-u n tim p cit mai scurt. că de la Hunedoara, dc pildă, a a acestor utilaje,
Ira tl idnă In prezent 620 de c iti­
rodnic al a ctivitu ttt cu catlea de­ lu i princip al şi instalat ia electrică. o alee. I'e n ltu acest lucru există Pină In prezent el a lost chiar şi
tori, lafâ de 461 In lot cursul anu­ pusă la biblioteca clubului m unci­ acoperii, dar. , pe jumătate, iar alte
lu i ce a trecut. Printre cei mai ac­ toresc al sindicalelor din Petroşani Aceasta pentru că cele am intite au In apropierea gu rii suficientă zgn- lucrări cum sini lencutrcu, conlec-
ră. Dar vorl)Q e cu nu sc ştie in
tiv i c illlo ri sc numără tovarăşii Aceasta. In prim ul rind datorită fost luate şi montate ta alte ma­ tionarea uşilor, a Ictestrctor ele.
Ilie Stanciu, lo:m W eber, M aria Interesantelor acţiuni cu cortea or- şini. O altă maşină nu punte li u ti- competenta cui cade această sar­ Noi plantări de pomi
Dor/dan, Schncider Agneta, Stela gunirUte aici. precum si împrospă­ li/a lă pentru cu accesoriile şi dis­ cină A tit statul popular al com u­ nici nu au inceput. Unele m ateria­
Stanciu, M aria K o lll şi a lţii. (Du­ tă rii continue a fondului dc cârti. pozitivele nu sini bine a/iistate şi nei V in (ut dc Jos, cit şi conduce­ le c a : 26 tone ciment. 3 000 buc. In vederea extinderii suprafeţelor rile : Elberta, Ford, Miss Lolo, Sneod
mitru Crintonj. Astfel, tn acest an in bibliotecă au nu se pot monta. Aşa se tace că rea g ă rii din localitate, caută lie- ţiglă, cheresteaua pentru terestre ocupate cu livezi, colectiviştii din Si Amsden.
• Zilele trecute, la Casa raiona­ intrat 1 300 de volum e noi in va­ din cele patru muşini repartizate care să se scuze tată dc călători şi uşi sint depozitate in co n d iţii Geoagiu şi-au propus oa In toamna
lă de cultură din e le v ii şco­ loare de peste 11 000 lei (I. Chiras). atelierului, funcţionează mintal in tr-u n fel sau altul. Dar şi d intr-o nccorespunzătonrc. Plantările se vor face în cadrul
lii m edii din localitate au prezen­ • De curiit((, la clubul miner din două. In situa ţii ele figurează cu parte şi din alta scuzele sint prea Toate acestea sc in tim plu dm aceasta să mai planteze încă 4 100 unui proiecl întocmit de O R P O T .
Vulcan a lost organizată o seară pomi. Pentru a realiza această sar­ Deva încă din anul 1962 pentru su­
tai un bogat program a rtistic a l­ funcţionează, in rcalila tc stau. puţin scuzabile pentru că un lucru ca i/u cu preşedintele şi a lţi tovarăşi
cătuit din co ru ri, recitări, (tunsuri literară închinată m arelui nostru V in o va ţi dc această situat ic sint este ceti, ambele conduceri au da­ din consiliul de conducere sc ocupă cină. încă din timp a fost pichelată prafaţa de OG ha.
populare, o scenetă şi un specta­ scriito r M ih u il SuJnvcanu Despre suprafaţa necesară, au fost săpate
viata şi opera scriito ru lu i a vo r­ tov. înr/. Teodor Josun, şclul sec­ toria de <j amenaja aici o alee care mai m ult cu rezolvarea piob/em e- Prin realizarea acestui proiect, su­
col al brigă/.ii artistice de agita­ bii prol. Cdienr</hc Atitoce, d ire c­ ţie i şi m aistrul Man. să uşureze transportul călătorilor. tor personale. gropile şl s-a procurat întreaga can­ prafaţa totală ocupată cu livezi va
ţie. Acesta din urmă, cu te xtul in ­ torul şcolii m edii din localitate. titate» de material sâdilor. Pomii p ro­ ajunge la 214 ha.
titu la t „De prin şcoală de In n o iu, (C. loan). N. BARBU Dr. M. C O M Â N 1ŢA T M O G A
lăcătuş din Sebeş muncitor I C S. Hunedoara curaţi dc la Staţiunea experimentală I. GHEORCHIU
din Geoagiu slut piersici din soiu­ corespondent
Patrimoniul forestier
n-au controlai si îndrumat îndea­ ce a făcut să se lucreze neritmic. birourile organizaţiilor de bază n-au
consliluie una dm cele şi parchete din cadrul I. F. Sebeş piat lemn de lucru ş.n.md. Aşn sa gătirea realizării ritmice a planutuf
proape activitatea din fiecare par­ N-a existat preocupare nici pentru analizat întotdeauna problemele colc
mai preţioase bogăţii chet şi sector Aşa se explică fap­ terminarea lucrărilor de construcţie mai acute ale producţiei şi n-au dai şi Orăşhe. Sul) îndrumarea organi­ face că la multe din sortimentele de pe H)G4 este necesar să se folo­
ale tării noastre. De a- tul că in multe din acestea meca­ a unor cabane. Aprovizionarea fu- zaţiilor de bază acestea s-au în g ri­ bază cum sint buşleni-cciuloză, lemn sească Intr-o măsură cit mai marc
ceea, Directivele celui nismele şi mijloacele de bază n-au nicularelor dm parchetele Stălojonia, indicaţiile necesare conducerilor teh- jit ca mecanismele şi utilajele să pentru consUuclii etc., — pină acum colectivele de agitatori şi activul
de al 111-lcn Congres al nieo-administralive alunei cind s-au iie folosile la întreaga capacilale. deficitare — ou început să se înre­ fără de partid.
fost complet folosite, forla de muncă Piriul Ursului, Cimpul M ielului 5.a. manilestat deficiente. Comitetul de
partidului au pus in fala iar munca să fie bine organizată. gistreze în luna noiembrie realizări Comitetele sindicatelor Ia rîndul
n-a fost repartizată judicios $i nu s-a făcut defectuos. partid al I. F. Petroşani, spre exem­
lucrătorilor din econo­ s-a acordat alenlia cuvenită înde­ La I F. Hunedoara. în cea mai Conducerile acestor întreprinderi şi îmbucurătoare lor vor trebui să so Îngrijească de
mia forestieră sarcina de plinirii planului la toate sortimen­ mare porto, nerealizarea planului este plu, deşi a sesizat lipsurile in re­ sectoare au luat măsuri de procura­ Totuşi, cu întocmirea acestui plan pregătirea temeinică a consfătuiri­
fl-1 În g riji şi exploata tele. La I. F Orâşlie (director Cons­ urmarea pregătirilor nesnlisfăcâtoa- crutarea si folosirea forţei dc mun­ rea m linii de lucru si a atelajelor de acţiune, problema recuperării m i­ lor de producţie, so-i ajute pe oa­
cit mai raţional, de a tantin Manole) şi 1. F. Sebeş (direc­ rc pentru iarna trecută. La I. F. Ha­ că, n-a tras la răspundere condu­ din localităţile apropiate. Conduce­ nusului şi Îndeplinirii planului pe meni să vină cu propuneri concre­
cerea întreprinderii pentru perpetua­
continua lucrările de îm ­ tor Victor Aslău) funicnlarele „M î- ţeg. pe lingă faptul că n-au fost rea lor. Comitelui dc pariul al I F. rea D.R.E F., cu cu ca o lună in 1963 la toţi indicii nu esle pe deplin te pentru înlăturarea delicienţelor
păduriri, a ridica gradul neciu" au fost folosi le anul acesta urmă, la indicaţia comitetului re­ rezolvată. Mai este necesar să existe ce se ivesc şi realizarea sarcinilor
de mecanizare a exploa­ (in primele 10 lu nii abia in proporţie create stocuri suficiente pe trimes­ Orâstie n-a dat la timp indicaţiile gional rle partid, a întocmit un plan siguranţa deplină că măsurile amin­ de plan. De asemenea, împreună cu
trul I, s-au manifestat multe defici­
tărilor si a da o v a lo ri­ de 0n,5 si respectiv 7| la sută. ente în întreţinerea mecanismelor si necesare pentru repartizarea ju d ici­ de acţiune in vederea realizării pla­ tite sint traduse In viaţa întocmai. conducerile administrative sâ lupte
oasă a muncitorilor pe faze de lu­
ficare cit mai înaltă ma­ Aceasta, pentru că nu s-a asigurat instalaţii lor du Iransporl. La sectoa­ nului de stat pe 1963 la toii indi­ Or. la unele sectoare, s au şi mani­ mai mult pentru ca propunerile oa­
sei lemnoase. Felul in aprovizionarea lor ritmică cu buş­ rele Baru Mare (sef Pclru Unicorn) cru si perioadă, a scăpat din vedere catorii. in plan sini prevăzute mă­ festat deficiente. L i sectoarele Baru menilor să fie traduse în viată. Prin
oare colectivele de mun­ teni in toate parchetele. S-au folosit şi Pui (şef Rusalia Stoica) deroji- problema micii mecanizări si n-a suri privind crearea dc stocuri pen­ Mare şi Pui forţa de muncă a fost re­
că aparlinind D R E F . Hunedoara tra­ îndrumat organele administrative tru trimestrul IV şi trimestrul l al crutată cu întirzîere. Din această scurte şedinţe operative la punctele
mult sub capacitatea lor utilajele rea s-a executai manual in timp ce pentru realizarea planului pe sorti­
duc In viaţă aceasta sarcină sc des­ de încărcare mecanică (la automaca­ anului viilor, folosirea la întreaga cauză n-nu fost extrase mari canti­ de lucru, conferinţe educative, pa­
prinde din realizarea cifrelor de rale — 28 la sută la Orăslie si 47 cojitoarele stăteau ncfolosite. Funi- mente In adunările generale ale o r­ capacitate a mecanismelor şi instala- tăţi de masă lemnoasă. La unele nouri cţc„ să se creeze o opinie de
ganizaţiilor de bază de la 1. F. Orăs-
culorul de la parchetul Ficuri (sef
plan. In anul acesta, au fost Înregis­ la sută la Sebeş). S-a mers apoi pe Alexandru Mnres) şi decovilul aulo- liilor, revizuirea şi întreţinerea lor întreprinderi cum sint cele din Pe­ masă împotriva aclelor de indiscipli­
trate unele rezultate bune privind realizarea şi depăşirea planului la tie. Sebeş şi Haţeg n-au fost dezbă­ conform unor grafice calendaristice. troşani şi Orăslie decurg incă greoi
valorificarea superioară a masei sorlimenlele uşoare in dauna unor iraclnl du la parchetul Prăvăţ (şef tute la timpul oportun problemele le­ Penii 11 fiecare întreprindere s-a sta­ lucrările de pregătiri pentru iarnă nă. Este necesar sâ se preocupe mai
lemnoasă, realizarea plamilui de Troian Berdci) n-au fost folosite timp gale de folosirea mecanismelor si ş a md. De aceea este necesar să mult de generalizarea experienţei
sortimente importante. Asa se face destul de îndelungat din cauza sla­ recuperarea rămincrii în urmă la bilit. săptămînal, ce cantitate dc ma­
Împăduriri, obţinerea de economii la că, la I. F. Orâştic în timp ce la bei organizări a muncii şi lipsei de sorlimenlele deficitare. terial lemnos trebuie să dea din fie­ existe un control permanent din par­ dobindile In unele parchete, să in tro ­
preţul de cost şi beneficii peste sortimentele bile manele ruşinoase, personal de deservire. care sortiment pentru ca planul să tea conducerilor D R E F şi I F -u ri­ ducă la baza întrecerii socialiste ase­
plan. Ceea ce înseamnă că, in com­ l-usloni răşinoase pentru gater şi Mai mult trebuie să se ocupe de se realizeze. S-a prevăzut apoi ex­ lor precum şi a organelor de partid menea criterii care să asigure reali­
partimentele respective, s-a muncit altele, planul s-a depăşit cu mult, Nu Încape îndoială că un control activitatea întreprinderilor forestiere tinderea la toate parchetele a me­ asupra felului in care se aplică zarea ritmică a planului la toii in­
comitetele raionale şi orăşeneşti dc
bine. Planul producţiei globale si la 12 din sortimentele incluse în minuţios asupra felului în care s-a partid. todei rle exploatare a masei lemnoa­ măsurile preconizate. Comitetele de dicatorii.
al producţiei marfă au rămas însă lucrat in fiecare exploatare şi o În­ partid şi birourile organizaţiilor de
planul de stat s a rămas in urmă. drumare compelentă or fi preintim- M ulte dintre deficienţele arătate se Î11 catarge lungi. Personalul
norealizal (pe 10 luni s-au îndepli­ la I. F. Sebeş au rămas nerenlizatc pinat multe neajunsuri. Dar condu­ mai sus au fost sesizate la timpul D.R.E.F. a fost repartizat să răs­ bază din întreprinderi şî exploatări Se poale spune câ acum au apă­
nit In proporţie de 97.2 şi respectiv 10 .sortimente. lor si in coloanele ziarului nostru, pundă. concret de activitatea l. F.- au datoria să militeze necontenit rut o serie de factori noi. favorabili
93.7 la sulă). Productivitatea muncii La I. F. Petroşani a lăsat mult de cerile I F.-urilor, după cile se vede, Conducerile D.R.E.F. şi IF .-urilor, urilor. iar cadrele acestora au fost pentru ridicarea simţului dc răspun­ unor realizări mai bune. A crescut
o ajuns In 10 luni abia la 93.4 la dorit folosirea forţei de muncă. N u ­ s-uii mulţumit cu concluziile consta­ comitetele de partid vizale, n-au răs­ repartizate pe exploatări. In plus în ­ dere al oamenilor, să se Îngrijească numărul muncitorilor. S-a trecui la
tate şi n-au tras cu tărie la răspun­
sT>. R^mineri în urmă s-au inre- mai pentru faptul că nu au fost uti- dere pe cei ce s-au făcut vinovaţi puns criticii aduse de ziar. Mai mult, tregul personal silvic a fost m obi­ ca în şedinţe. In adunările generale o organizare şi planificare mai ju d i­
q-s.:nt l i o seric de sortimente de li/.ale la capacitate deplină cojiloa- nici n-au luat măsuri corespunzătoa­ lizat la recrutarea foitei de muncă. ale comuniştilor, să fie discutate pro­ cioasă a muncii. Au fost introduse
bază emn sint buşteni ruşinoase, rele din sectoarele Roşia si Lupeni de apariţia lor. Conducerea D.R E.F. Rezultatele aplicării acestor mă­ blemele legale de îndeplinirea pla­ mecanisme şi instalaţii noi. Dară va
buşteni gater fag, lemn celuloză şi (director Gheorghe Carpineţ. inginer re pentru înlăturarea lipsurilor sem- suri s-nu făcut repede simlile. In nului pe 1%3 la toţi indicatorii, să exista inai multă perseverenţă in
au fost ocupaţi în plus circa 20 şef Cornel Fulgn), la rîndul său a nalalc. fie întocmite cu aceste ocazii pla­ aplicarea la limp a celor mai efi­
lemn dc foc. Cauzele care an dus la procedat la fel. numai 10 zile numărul m un citorilor
nerealizarea planului sint moi nuilte. muncitori pe lună, alit de necesari C\î se pot obţine rezultate bune nuri de măsuri concrete, cu terme­ ciente măsuri, nu încape îndoială
Situaţia amintită reflectă şi o sea­
Au existat deficiente în stilul de in exploatare. Delegaţii pentru pro­ mă de lipsuri In activitatea orga­ atunci cind există preocupare şi se a crescut cu peste 1.000. A crescut ne şi responsabilităţi a căror aplica­ că la sfirşilul anului 19(53, unităţile
muncă al conducerilor D.R.E F şi ol curarea forţei de muncă s-au trimis nizaţiilor de partid de la aceste în­ iau măsuri eficiente au dovedil-o astfel numărul oamenilor la fazele re si eficientă să se urmărească cu D.R E F. vor fi cu planul realizat la
unor 1. F.-uri. Aparatele acestora de fiecare dată cu intlrziere, ceea treprinderi. Comitetele de partid şi* colectivele de muncă ale I. F. Baia principale cum sint fasonat lemn ro­ minuţiozitate. La acţiunea de recu­ toţi indiactorii. GH. COMŞUŢA
tund, fasonai lemn de foc, scos apro­
de Ctîş şi Dobra, ale unor sectoare
perare a răm lnenlor la urmă şi pre­