Page 9 - 1963-11
P. 9
I e,ibJ'0l9-'-7 C e n tr a lă
H Lfî
PROLETAR] DIN TO AIB TAR II E U N ITI-VA I A P R O A P E 1 0 7 . 0 0 0 TO NE
C Ă R B U N E P E S T E P L A N
9 Desfăşurlnd larg întrecerea socialistă şi aplicind In pro
ducţie metode ov.insalc de muncă, m inerii V ăii Jiului şi-au
T Întrecut şi iu luna octombrie sarcinile la extracţia dc că r
• M A G A Z IN bune. Cele m ii frumoase r v/iiltale au fost obţinute dc m i
. (pag. 2-’J)
nerii din U rb an i care şi-v.i îndeplinii planul In proporţie
V s t e . S S • Ridicarea lu luro r brigă luna şi m inerii din Lonen şi l'clrilo. mai Ei au extras peste
de 107,2 b sută. Cu saiciidle de plan depăşite au Încheiat
Şantier dc
creaţie.
De
mult cărbune.
plan cu 3,8 şi respectiv 3.7 la sută
zilor la nivelul celor eviden
ţiate — chezăşia viitoarelor R in începutul anului, din exploatările miniere ale Văii
Jiului au fost extrasa peste sarcinile planificate 100.9V3
succese. lone de cărbune
ORGAN AIOHITETULIHREGIOHAL RIMOOARA Al PM.R.SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL • Filmele săplăminii. 3-ol I calitatea remarcat este faptul că in luna care a irccut şi
De
Pe întregul combi
cărbunelui
s-a
îmh nnătâţil.
(pag.
nat procentul de cenuşă din cărbune a fost redus cu 0,7
• De peste hotare. procente sub admis.
(pag. 4-a) EUGENIA POP
Anul XV. Nr. 2753 DUMINICA 3 NOIEMBRIE 1963 4 pagini, 20 ban! corespondentă
9 „M OM ENTE VESELE DE PE
Calitatea produselor — q)an&ul EVID EN ŢIAŢILO R T a q ilu lic u şan tieru lui de cons- de succes M c ş lc iii şi insta
nica încununata lună dc luna
Ţ inu ta brigadă artistică de
tru c lii din Lupe ni s-a bucurat
la to rii ca lor iie riş ti loan Cha-
şi
na/c. loan Achim
V irq il
în atentia întregului colectiv I dc un deosebit succes teii d e U hgiur au a 'u l insă p rile ju l
de
cadrul
serii
trecute in
să-şi dea seama dc superfi
odihnă organizată pentru con
p riv it
au
înaintate, modernizarea procesului de ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ R structori. tin d a prezentat cialitatea cu care încredinţate.
uneori
lu crările
spectacolul in titu la t „M om en
îmbunătăţirea colilăţii produselor Const p ic to rii Adela Dată.
te vesele dc pe şantier". M u n
Influenţează în mod holărilor «Uit fabricaţie. In acest sens, pe lingă 1 c ito rii dm b r igă/.de conduse Constantin M ăr gu rii, Gheor-
productivitatea muncii, cit $i preţul schimburile de experienţă intre echi dc G/i. Bcrciti, Sunrlu Tudor, al ic Căprarii şi ce ila lţi mem
de cost. Pornind de la acest adevăr, pe, s-nu organizat vizite la uzine din bri ai b rigă zii artistice de n-
A rito n Hărungu.ş, Constantin
de multe ori verificat chiar aici la tară cum ar fi U. M. Cugir. F. T. Ro au con tribu it prin ta
Călan, întregul nostru colectiv a ma man. Fabrica de radiatoare Bucureşti A lcxundrcscu şi-au văzut In lentul lor la succesul p u x j.j-
nifestai o susţinută preocupare pen etc. Aplicind in practică cele învă cint şi vers munca lor spor m ului.
tru continua îmbunătăţire a calităţii ţate în uzinele vizitate. turnătorii
produselor. Ce am făcut în acest noştri au reuşit să producă sortimen 9 O NOUĂ PLANTA IN CULTURA
sens ? te noi de piese, dcslul de complicate La gospodăria agricolă colectivă din Lâpusnlc, raionul
Dezbaterea cifrelor dc plan pe anul şi pretenţioase, ca cilind ri de lami T Ilia, în primăvara acestui an s a introdus in cultură pe o
1963 nu s-a lim itat doar la adunările nor din fontă nodulară. rochile de suprafaţă dc 5 ha. o nouă plantă medicinală — fonicului.
cu întregul colectiv. Sub îndrumarea cilindri, piese pentru maşini-uneltc Nona cultură a (ost dată in grija brigăzii a l-a dc
biroului organizaţiei de bază P M R . şi altele. I cimp. condusă de Virginia C riş jn . Datorită executării lu
au (ost alcătuite colective caic au Important este, de asemenea, faptul crărilor dc semănat şi întreţinerii la un înalt nivel calita
studiai la fiecare loc de muncă, îm că nu s-a slăbii de loc lupla pentru tiv, Ionicului a dat producţii din primul an- S-a realizat o
preună cu toţi muncitorii, posibili calitate. Ba mai mult, s-a intervenit producţie dc 1 .21)0 Ug la hectar. Fn urina valorificării aces
tăţile existente pentru obţinerea u- la limp. eficient, acolo nude a lost âsM a tei producţii, colectiviştii au obţinut un venit de 30.000 leî.
nor succese cit mai frumoase in în inai multă nevoie. Bunăoară, In luna
deplinirea planului la toii indicii. In iulie, rebutul la sortimentul radia ACTIVITĂŢI LA BIBLIOTECA CLUBULUI
lelul acesta a fost posibilă întocm i toare ajunsese la 15,18 la sută, fotă Turnătorul Iulian Sirbu con biblioteca clubului munci loresc al sindicalelor din ora
rea unui bogat plan de măsuri tch- de 11,50 la sută adinis. La indicaţia Lăcătuşul Antonie Cacuci lu Strungarul lu liu Molseş, de duce o brigadă de la turnăto şul P o lrib desfăşoară o activita te bogată in rindul m ine
mco-organizaloricc, care a cuprins la biroului organizaţiei de bază P.M.R., crează la atelierul mecanic al la Atelierele R M R. Simeria, ria nr. I a Uzinei „V icto ria " rilor din localitate. Cu s p rijin u l comitetului sindicalului de
început 29 de obiective. De remarcat a fost alcătuit un colectiv (responsa Uzinei „V icto ria " Călan. El a s-a numărat lună de lună prin Călan. Organizindu-si bine la E.M. Petrila In acest an au (ost organizaţi 164 de ac
faptul că 22 dintre acestea, se referă’ bil fiind inginerul Aurel Milrofan), lost declarat evidenţiat In în tre evidenţiaţii secţiei reparaţii munca, brigada sa îşi depă ţiuni cu cartea, printre care seri literare, recenzii, simpo
la calitate. M u lle din ele prevăd căruia i s-a încredinţat sarcina să trecere in fiecare lună din vagoane. şeşte cu regularitate sarcinile 9 zioane etc., la care au participat aproape 20 000 de oameni
arest an
de plan
îm bunătăţiri struc studieze cauzele ai muncii.
turale în concepţia rebutului ridicat la I Dc asemenea, peste 400 de tineri participă la con
tehnologică a unor sortimentul respec cursul ,,Iubiţi cartea', din care mulţi au primit insigna „P rie
produse, asa cum tiv. Te lingă unele ten al cărţii".
sînt „Elaborarea u- Jl(L cauze de natură i Pentru a uşura im p riiinuiul cărţilor au fost organizate
nui proces tehno externă colectivul 16 biblioteci de cosă si 13 biblioteci mobile in sectoarele
logic la sortimentul a scos în evidentă l i principale a ii exploatării miniere. Acest lucru a dat posi
crească numărul citito rilo r bibliolecii, care se
să
bilitate
vanc-băi". „întoc tuenato-ria şi o seamă de cau ridică in prezent la 1.2!6. Majoritatea acestora sini nimeri,
mirea unui proces ze interne cum ar ajutori-mineri, vagonetari etc. Din totalul de 33 561 cărţi
tnhnolocjlc de tu r fi ; nei espcclarea E citite la biblioteca clubului tn acest «n, peste 2 000 sînt
nr. 1 cărţi lehnice.
nare a cilindrilor procesului tehnolo
de lam inor11, term i gic de unele echi I. CHIRAS
narea staţiei de pe (dc pildă cele K J coiespondent
preparat amestec a (Uzinei conduse de Vî$oi
dc formare, term i Lazăr. Muntean
narea preîncălzito- l i Dan, lancu Romu-
Tului de aer de la (Victoria lus). nesupraveghe- (llndt M E R G E M A Z I
cub ilo uriic dc 1100, rea cu suficientă a-
Vdsilc Singeorgean lucrează
construirea cupto (Palan lentic a desfăşură Mecanicul de locomotivă Spi- la furnalul nr. 2 al U. V. Că M arlin K nu lf e sef dc b ri • Teatrul de stat de estradă din tere Participă campionii raionali pe
rului cu flăcări rii procesului do rîdon Manolescu, de la c f.f. lan Împreună cu echipa din gadă la E. M. Deva. Lucrlnd Deva, revenit din recentul turneu categorii dc greutate.
pentru cilin d ri şi producţie de către Orăşlie, este de mai mulle luni care face parle a redus decla- la săparea si amenajarea pu întreprins prin ţară. prezintă in sala • Popicăria complet reamenajată dc
lului nou el isi realizează pla
altele. Pionul o- ___________________ şefii dc echipe, in- evidenţia! în întrecere. nul in proporţie de 105-107%. „A rta " din Deva, în matineu şi sea pe strada Eminescu din Deva găz
resta a mai su- L — - . - suficientă asistenţă ra, concerUil-speclacol intitulat „V a duieşte azi inccpînd dc la orele 8.
(eiit pe parcurs tehnică din pâr canţă muzicală". i n l il i ii rea amicală de popice intre
unele modificări în sensul că a fost lea muişliilor. Concluziile colectivu
• Tot în Deva. la clubul muncitoresc selecţionata regională a cooperaţiei
îmbunătăţit iu funcţie de cerinţele lui uu fost puse in dezbaterea tuturor "ăl sindicalelor, vor li prezentate in- meşteşugăreşti şi Voinţa Deva. In-
noi ale procesului de producţie. De m uncitorilor si maiştrilor de la sor cepind de U ora 10 a.m. mai multe l : i ni rea, care a început de aseară,
remarcat însă faptul că s-a depus timentul radiatoare si cnbilouri La unităţi agricole au terminat semănatul spectacole pentru copii. Ele sînt arc ca scop selecţionarea celor mai
multă străduinţă pentru înfăptuirea consfătuirea respectivă au lost In v i date de Teatrul de stat de păpuşi buni jucători pentru laza finală.
tuturor obiectivelor la termenul fixat. tate si organele competente care * ‘i " 9 9 ♦ ♦ ♦ 9 9 ♦ ♦ ♦♦♦ ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦ • ♦ f ♦♦ * 4 ♦ » 4 « + « + + * +4-4 ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ •»+ fJ In campionatul categoriei B la fot
Un rol important în îmbunătăţirea concură la procesul de producţie din din Sibiu cu piesa „Broscuţa ferme bal se dispută azi etapa 10>a. Echi
calităţii produselor l-a avut întrece turnătorie. Acest lucru a permis su IN RAIONUL ILIA pentru boabe şi 50 heciare secară deosebit tractoriştii Matei Luster cată". pa M inerul Lupeni intfltieşle pe
rea socialistă. Comitetul sindical dc se ia o seamă de măsuri eficiente ca : furajeră. şi Gheorghe Jia. • Brigada artistică dc agitaţie a Ca teren propriu formaţia A.S.M.D,
secţie, împreună eu conducerea sec introducerea în încărcătura metalică Pînă ieri un număr de 14 gos Pe tot timpul lucrărilor au lost Pe lîngă faptul că s-a asigurat sei raionale de cultură Haţeg sc va Salu Mare iar A.S. Cugir pe Fla
ţiei, au slabifit criterii roncrcle, în a fontei Vlahita. scoaterea amestecu podării agricole colective din ra folosite din plin cele 4 semănă efectuarea unor lucrări de bună deplasa după masă în satul Răchi- mura roşie Oradea.
funcţie de condiţiile noi, asa cum lui de formare din turnătorie si îm ionul Ilia au terminat însămîn- tori, evidenţiindu-se în această Iova. Acolo, pe scena căminului cul ° La Deva, form aţiile din categoria
sînt : calitatea 1 la vanc-băi să îic prospătarea acestuia cu amestecuri ţalul cerealelor păioase pe supra- direcţie mecanizatorii loan Fio- calitate, în scopul obţinerii de tural. ea va prezenta un spectacol C M inerul Deva şl V icloria Călan
la
ridicate de giiu
producţii
minim 75 la sută. temperatura de e- corespunzătoare, reorganizarco echi letele planificare pentru aceaslă rea, Nicolae Culeanu. Avram cu textul „C inlâm viaţa nouă". îşi vor disputa înljietalca pe sta
lahorare a fontei lichide să fie de pelor de turnători. Ca urmare rebu toamnă. Cele mai mari suprafe Chirca, Nicolae Vintilă şi alţii. hectar, pe suprafaţa de 174 ha ° „Taraful Gorjului, aflat in turnezi dionul „C e la lc” .
minim I 370° C, rebutul să fie redus tul a scăzut dc la zi la zi, ajungînd ţe au fost însămînţatc la s-au administrat îngrăşăminte sub prin Valea Jiului, va da un con • Azi sc dispută o nouă etapă In
cu ce! puţin 1 la sută, opririle arci- ca la sfirsitul lunii septembrie sor gospodăriile agricole colecti C.A.C. BERGHIN brazdă o dată cu executarea ară cert in faţa oamenilor muncii din campionatul regional. Cele mai
turii.
(knlale să fie evrluse. Pe de altă timentul radiatoare să totalizeze un ve din Ilia (360 ha), Burjuc Petrila, pe scena clubului minior atractive în tiln irl se anunţă a II
parle s-au luat măsuri pentru ca rebut de 8.1t la sulă. fală de 11,50 (240 ha), Veţel (220 ha), Boz La gospodăria agricolă din Ber- După terminarea însămînţări- din localitate. in lre echipele C F R. Slmeria-Pa-
toţi m uncilorii să fie sprijin iţi în la sută admis. (210 ha) etc. ghin, raionul Alba, în această lor s-a început efectuarea arătu • Ia Petrila se desfăşoară a2i, înco- rînqul Lonea, Ştiinţa Petroşani-Au-
realizarea angajamentelor, iar cei c- Preocuparea colectivului nostru dc Aceste rezultate sînt urmarea toamnă s-a repartizat pentru cul rilor adinei de toamnă in vede pînd de la orele 9, întrecerile cop rul Brad, şl Jiul II Petrila-Relrac-
videntiali să lie stimulaţi material muncă pentru îmbunătăţirea calităţii firească a folosirii tractoarelor şi tura griului, orzului şi secarei o rea însămînţărilor de primăvara. iind pentru faza regională la ha l tara Alba lulia.
şi moral. pioduselor se concretizează prin re a celorlalte maşini agricole la suprafaţă de 4S6 ha. In scopul
Este bine cunoscut laplul că pro ducerea rebutului global, pe turnăto întreaga lor capacitate. De ase scurtării perioadei dc semănat,
duse de bună calitate pot da m un rie,în trei trimestre la 7,27 la sulă. menea din partea colectiviştilor colectiviştii au acordat o atenţie
cilorii cu o înaltă calificare De a- fală ele 8,46 la sută admis, micşora sa manifestat mai multă preo sporită eliberării terenului de
rpca. in alentia noastră, a stat per rea cu 65 la sulă a rcclomatiilor de cupare pentru folosirea la maxi culturile de toamnă, după care
manent problema ridicării calificării Iu beneficiari $i obţinerea unor eco mum a timpului bun dc lucru urma sa sc însămînţeze cereale
$i perfecţionării cadrelor de munci- nomii la preţul de cosi, prin efort păioase. fapt ce a permis celor 7
şi pentru eliberarea terenurilor mecanizatori din brigada 8-a de
lo ri $i lehnirienî. In anul 1963 au propriu, de peste 2 milioane lei. şi pregătirea unui bun pat ger
p.xUlal în «erloru! lurnălorie trei Munrinr! pe mai departe cu ace minativ. la S \1 T. Alba Iulia să folosea
ferme de învălăm int profesional : eaşi însufleţire pnrsrvorind mai mult scă la pregătirea terenului şi se “ • f
lectorate tehnice cursuri de ridicare pe calea introducerii noului in pro C.A.C. SEBE$ mănat întreaga capacitate de lu
a calificării si cursuri dc perfecţio ducţie avem convingerea că vom ob ciu a tractoarelor şi a maşinilor
nare. In cadrul lectoratelor lehnice, ţine realizări şi mai frumoase, la ni Tot ieri corespondentul nostru agricole. Terminarea însămîntă-
organizate pe grupe sindicalo, s-au velul cerinţelor rilor într-un timp mai scurt de
linul în 9 luni 101 conferinţe de Daniel Kaneş, ne-a informat că cît în alţi ani se dntorcşie în
DIONISIF M U N TF A N U
specialitate, rare au fost audiale fie şi gospodăria agricolă colectivă mare măsură şi'unei bune orga
preşedintele «om llclulul sindical
4 177 muncitori Cu muncitorii pînă din Sebeş a terminat însăniinţa- nizări a muncii în c a d r u l brigăzii ' 'LÎ-ţffcV v '-
de secţie
la categoria V au fost organizate iul Astfel aici au fost însămîn de tractoare permaneniîzată la
Inq. MARCEL TO D O ttA N
cursuri de ridicare a calificării şi
tehnolog, turnătoria nr. 1 a late 650 heciare cu griu, 75 hec gospodărie. Din nudul mecaniza
răspindire a experienţei înaintate, pe
Uzinei „V ic lo ria " Călan. tare cu orz. 50 heciare cu secara torilor s-au evidenţiat în mod Noile b lo iu ri dc locuinţe dale în folosinţa m uncitorilor de Ia £. M. Teliuc
meserii, iar penlm m uncitorii înca
draţi de la categoria V în sus s-au
organizai cursuri de specializare, lot
pe meseni. Corpul lehnir oarlinpă
Erau p riu e n ji /of/ com uniştii din din combinat. Despre munca lu i Cum s-o ajuns aici ? — îm i pare rău. Bleolu a lost NI-a zis să-i ic i exem plu, dnr ţi-o de nţia ţi ar fi tăcut la Ic i? Ridică
sănlămînal la o formă de nerferlio- orqani/.atia rle ba/ă nr. 1 u secţiei s-n vo rb ii şi in coloanele via tu lu i In tr-o zi de la un capat la a ltu l un element lo u rlc bun. Dar, inthu- spun eu. Turlnr ne-a m ulţu m ii nu capul şi priveşte fn o ch ii tova ră
nare. unde se prezintă materialo in O.S.M 2. schim bul A la ordinea rcr/ionnl şi clnar a'c ziarelor cen al halci o le tu iie i, a trecut co o ru l l-a schim bai. Ifi am inteşti to odată că t-uin readus pe drum ul şilo r tă i care te condamnă, dnr
lepălnră n i rele mai moderne proce de zi a adunai ii iicnerale erau 3 trale. Preocupat ile cotidiene ale şoapta un adevăr crud : „0/eo/o varăşe lilco tu cum le-am in tiln it bun. care nu vo r decît să tc ajute. Aş
se lohnologire şî ce|e mai noi cuce puncte. U ltim u l punct insă a pre- lină ni lu i o(e/ur pa c il erau dc di- şi-a lo vit ortacul de muncă in fn scara de 13 octom brie, la „ Cor- S-a ridicat şi tovarăşul Nicolae vrea ca tim pu l su-şl spună cu-
riri ale şiiinte» şi tehnicii. Innriil şcdin\a pînă lirziu . spre tcn /c pe o lit erau de Inimoase şi v e s tia r C o m u n iş tii l-au chemat v in u l” ? M i-a lost ruşine să spun SinUmbrcun, şc Iu l secţiei O.S.M. \ intui.
seara C ant! discuta' nu era u şo r arm onios îm pletite. In camera so imediat, l-au vorb it, l-au arătat că soliei şi vecinu lui meu că-m i eşti II :
O altă direcţie în rare rom ilelul Ihe Bleolu n-a rid icat capul.
Hra vorbo de un ofe/in. un ţinui rhn blocul turn şi-a r/dsil repede lupta nu e com patibilă cu calita ortac. Am lăcul-n totuşi. Trebuia — Blcotu a m ai (treşit o dală. Poale atunci ar li in tiln it p riv irile
sindical şi-a concentrai eforturile ciescut aici în iota cuptoarelor, in locul o bdylioteca in cure s-uu in - tea de com unist, de om. Răspunsul să te ajut... Spune, ce exemplu A ici, in lata adunării, a com uniş de culoarea speranţei ale ceh ii
pentru sprijinirea hipici colectivului lupta cu U ărărilc, cu m etalul in lilm l operele cla sicilor lite ra tu rii a venit tă io s : poale lua de la dumneata tova tilo r A venit cu lu cru ri mărunte care vorbea şi care dorea, la le i
candescent. F.ra vorba despre Ilic universale cu cele ale tin e rilo r — M en/u m ai mult ? I răşul Costachc ?
în vederea îmbunătăţirii calităţii pro deşi esenţialul e altul, fa p te le sînt ca şi ce ila lţi, să-l întin dă mina.
Rtcolu, p rim -lo p ito ru t de la cupfo- prozatori contem porani, lu cruri teh- O am enii nu l-au Insul L-au in- Ce l-a adus aici ? Vă spun. De lapte şi in lata lo r nu tc po fi as- A r li in tiln it poale tim plelc a r
duselor si reducerea preţului de cost ru l 6. cel neîntrecut în muncă, cel
g in tii ale acestuia şi i-ar li lo<t
a fost generalizarea metodelor bune nelipsit dintre evidenţiaţi, cel pen prea greu. Poate tocm ai de aceea,
tru caic. pinii mai icn. tovarăşii
do muncă si a proceselor tehnologice ul.'inci cind a losl fri/reba/ dacă
dc Iu olelă ric aveau numai cu v in
ire de adăugat ceva, llie a răs
te de laudă. u puns ;
A tu n ci ? ce hipte I au adus fn + 9 0 -S-ă na trimiteţi iezi soare a — Angajam entele nu-şi mal au
Cît mai mult aglomerat discuţia adunării ticncralc a orga rod ul... Aşa cum a spus tovarăşul
nizaţiei de partid?... 7 f In g in e r: „T im p u l Işi va spune cu-
Muncind cu hotărire,dornici de a ...Ilic lilco tu aven rlour 10 ani v ih m r.
da cit mai multe tone de nqloincral cind a venit pe marele şantier ol Adunarea s-n term inal. C om u
peste plan muncilor ii. inginerii şi
Hunedoarei alătur indu-sc inimos n iş tii au p o m ii spre casă. tn drum.
tehnicienii de la secţia aglomera lor celor ce plămădesc otelul, dornic n k e lc<iutc de lehnoloqiu elaboră conjurat cu g rijă ix'trintcască. l-au lupt o şl iii cu lot ii. Bleolu a în Iliv Bleolu in iîln i pe secretarul
1 a CS Hunedoara ou obţinui in de o învăţa tainele acestei mese rii otelului, de im reţinerea cup vo rb it mereu Sc părea că ofe/n- ţeles qreşit succesele lui. Roadele, cunde după deget. SHi ce canti- com ite tu lu i dc pa rtid al secţiei
luna octombrie un Inimos succes. rii. dc a le stâpîni. O fe ln rii l-nu toarelor M artin, s-au in tiln it aici ru l a înţeles. Se părea numai. Nu tule mure de nfcl s-a pierdut prin O.S.M. nr. 2
In această perioadă ci au reuşit să-$i p rim it cu drari in m ijlo cu l lor. l-au nem uritoarele versuri eminesciene pc.şfc m ull lupla s-a repetat. Acum aplauzele nu Ic-a pi im it cu cei avaria cu p to iu lu i I Spui că n-u avut — Tovarăşe Toma. A.ş vrea
lalţi. L-au inqim lat. Si uite rezul
îndeplinească planul lunar înainte do ajutai. Au trccid numai patru ani cu tim idele şi totuşi cura inasete sc (ilia fn Iuta ad unării qenerale tatul. nici o Icqăluiu cu scandalul. A; ceva... M i-a fi spus că a ii scris pă
termen şi să dea peste plan 6423 de atunci. Tim p scurt, in care Ilic încercări poetice ale lui. ale ofe- după a treia şi cea m-ui gravă aba — Am JG ani in o/e/drie. Am venit tu oare dcslul de odihnit la rin ţilo r mei... Vă rog, nu trim ite ţi
lone ,-tglomerat. flleotu a urcai treaptă cu trcaiztă lu ru lu i Ilic Bleotu. Pasiunea aces tere . crescut m ulţi tine ri — spune f ir - muncă după cele întim plale citevn scrisoarea. M i-u r li toarte (iren.
orc in am ic ? Singur ui spus
că.
I.o obţinerea oreslni important suc In icia rln a m ă U lrici de ofe/ur A tuia pentru teatru îşi dădea mino — Tovarăşul Bleolu a încercat nă torul E m ilian M i hă i Iu Eram m in probabil, n i tăcut prea m ari pra- Acolo in Drăgăşani, oam enii ne
ces a contribuit întregul colectiv a) plecat de la „om IV ” şi a ajuns cu cea pentru muzică, tn discvtcru aici să ne abată dc la adevăr. Se ă rii de succesele fiecăruia. De ale riu rilc dc (tolonulă şi asltei s-riu cunosc bine. N-ns vreo să se oile...
Nu pot... fa m ilia noastră se bucu
secţiei M entă « fi evidenţiaţi in p rim -to p iln r. O te lu rii se m indtcuu sa. ..Balada” lu i C iprian Porum consideră nevinovat de scandal.d Ini Ihe nici tui m ui vorbesc. Dar pcrlorat. Să ştii tovarăşe Bleolu, ră acolo de mult respect..
cu noul lo r ortuc. Işi spuneau m ul be seu se in liln c a cu u ltim ile inre- provocat. M ai m ull. susţine că o-
mod deosebii m uncitorii din schim acum mă u it la tine Ilic şi te în munca dum dulc c a fn h c g u lu i co Numele B 'coiu c bine cunoscut
ţu m iţi : „A m mai dat Hunedoarei rlis iră rl de muzică uşoară... cest a nu a avut nici o ler/ăhiră treb, unde vrei să am nrii ? Si ii
bul A condus de maiştrii Gheorghe lectiv, şi a electricianului, şi o fn Drăgăşoni. Cu acest nume e de
un om de nădejde“ C om uniştii lata un Unui cu preocupări fru cu avaria de la cuptor care s-a in- unde slirşeşle tinereţea la dusă Icrm olchniciunului. şi a m ecanicu
Ostalie şi Gheorghe Stnnciu. I au p rim it a lă tu ri de el. $i-r.u moase şi educative, cu rczullule Umplut fn schim bul lui, după scan m etrii pe drum ul greşit pe care oi lu i şi a turnă torului. A va ria adu num ita şi o stradă. Strada pe care
spus cu încredere c u v in iu l In adu de seumu in muncă şi care lotuşi dal $i, urm ărind lista celor în locuiesc p ă rin ţii lu i Ilic. Iar nu
NFCOLAF POGAN păşit ? să a lo v it in munca fn h c q ii s e d ii mele slta/.ii e al caporalului I.
narea dc partid. P ortretul prim -to- fn această adunare c pus in discu scrişi la cuvin!, secretarul organi Dc ce nu ie i exem plul lu i Tu-
şet de echipă p ito ru lu i Ihe Blcotu a devenit ne ţia com uniştilor pentru abateri dc lată unde te a adus Intctcr/crcu Bleotu, unchiul lu i Ihe, căzut eroic
(din postul rle corespondenţi zaţiei de bază ad ău gă; arc cuvin- dor ? U ite c lingă tine. Si-a spus greşită a succeselor talc. Ce s-ar pe cim put dc luptă.
lipsit dc pe aleea evide nţiaţilor la conduita morală. tu l tovarăşul Enache Gnngca. şi el c u v in iu l aici, ca şă te ajute.
voluntari de la secţia agloine- li fnttm phd dacă sutele de e v i LU CIA LICIU
r/ilor I a C 9 F-l 1