Page 90 - 1963-11

PROLETARI OIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA I
Ifl PRIMELE RINSIMI «LE INOVATORILOR
Seminar
Colectivul dc muncitori, ingi­ vaţii. De pildă, prin aplica­
neri şi tehnicieni dc la Atelierele rea inovaţiei „Procedeu de $ cu activiştii
R.M.R. Simeria, îndrumat în per­ confecţionare a adausurilor la culturali
manentă dc organizaţia dc partid, cutiile superioare dc unsoa­ T
s-a preocupat în acest an, mai re", concepută de fierarul loan Comitetul penlru
mult ca oricînd de îmbunătăţirea Drăgoi, se obţine o economic de I cultură şi artă al ra­
şi perfecţionarea procesului teh­ manoperă şi material în valoare at ionului Ilia a organi­
nologic, dc introducerea şi extin­ de 3.985 lei anual. In urma apli­ zat zilele trecute un
derea mecanizării lucrărilor. La cării inovaţiei „Procedeu de su­ seminar cu activiştii
cabinetul tehnic al Atelierelor dare a tobelor pentru segmenţi", a culturali din raion pri­
R.M.R. Simeria, în cele aproape ai cărei autori sînt Simion Flo- vind felul cum va tre­
11 luni cîte au trecut de la înce­ rian şi Lazăr Serafincianu, pc bui organizată mun­
putul anului, au fost înregistrate lingă faptul că s-a îmbunătăţit ® ca culturală în pe­
peste 70 propuneri de inovaţii, calitatea sudurii, se obţine anual rioada dc iarnă. Cu
din care 50 au fost aplicate. Prin la alamă pentru lipit şi ta mano­ Ş acest prilej s-au pre­
aplicarea inovaţiilor s-a obţinut o peră, o economie de 3.033 lei. zentat mai multe re­
economie postcalculata de 61.106 Deosebit de eficace este şi ino­ T ferate privind proble­
lei. vaţia concepută de ajustorul Eu­ mele ce trebuie cu­
Ca urmare a unei munci poli­ gen Dclla-Mea: „Matriţă pen­ B prinse in planurile de
Vizita delegaţiei de stat a R. P. Române tice susţinule, duse de organiza­ rezervoarele de aer dc la locomo­ B l culturale, cum să se
tru confecţionat funduri pentru
muncă ale căminelor
ţia dc partid în rîndul muncito­
rilor, ci au acordat o importanţă tive". Înainte de aplicarea acestei desfăşoare ciclul de
inovaţii, fundurile rezervoarelor
mai mare introducerii tehnicii de aer erau confecţionate manu­ I conferinţe din cadrul
Invătăm intului
agro­
noi, căutării şi aplicării noului în
în R. S. F. Iugoslavia producţie. In acest sens, mun­ al. printr-un procedeu rudimen­ zootehnic ele.
tar. Tabla, care are o grosime de
citorii Atelierelor R. M. R. Si­
15 mm., se tăia conform dimensi­
meria au primit un sprijin.pre­ unii, se încălzea pînă la roşu, a- Sărbătoarea
ţios din partea inginerilor şi teh­ poi cu ajutorul ciocanelor de
nicienilor. Pe lingă faptul că mun­
La Zagreb Sosirea Ia citorii au fost îndrumaţi şi aju­ lemn, patru muncitori îi dădeau recoltei
taţi dc către ingineri şi tehnici­ forma corespunzătoare. Prin fo­ U i căm inul c u llu ia l din A-
ZAGREB 26. — De la trimişii spe­ Dej, un album Infâtişlnd aspecte ale LIU B LIA N A 26. — De la trimişii seră zeci de mii de locuitori care eni chiar la locurile lor dc mun­ losirea acestui procedeu, pc lin­ poldul dc Sus, raionul Sebeş
gă faptul că ducea la o calitate
ciali Agerpres. S. Slrujan şi P. Popa: activităţii institutului. Membrii dele­ speciali Agerpres S. Strujan şi P- fluturau slegulete romlneşti şi iu­ că, aproape zilnic primeau con­ slabă, fundurile de rezervoare de a avut loc sărbătoarea recol­
Delegaţia do stat a Republicii gaţiei au semnat în cartea de onoa­ Popa : goslave. Maşinile străbat încet stră­ sultaţii la cabinetul tehnic. tei.
Populare Romine condusă de tova­ re a institutului. In după-amiaza zilei de marii, de­ zile frumosului oraş, însoţite de su­ Roadele acestei munci n-au în- multe ori nu puteau fi dimensio­ Cei peste 400 dc colectivişti
răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­ legaţia de stat a R.P Romine. con­ netele fanfarei. Străzile şl clădirile nate corespunzător şi se prelun­ strin şi aici au trecut cu acest
şedintele Consiliului de Stat al R P. dusă de tovarăşul Gheorghe Gheor­ sini Împodobite festiv cu drapele tîrziat să sc arate. Din numărul gea durata de confecţionare a li­ p rile j fn revistd b ila n ţu l bo-
Romîne, prim secretar al CC. al ghiu-Dej, a părăsit Zagrebul, lndrep- romlneşti şi iugoslave. total al inovatorilor peste 82 la nei singure piese la 25 ore. Apli­
Prin fabricile şi uzinele sale. Za­ qat al realizărilor obţinute de
P.M.R., a vizitat marii dimineaţa ca­ ttndu-sc spre Liubliana, capitala Re­ In fata clădirii Vecei orăşeneşti sulă sînt muncitori. Inovaţiile
grebul ocupă locul al doilea intre din Liubliana, inginer Marian Tepi- carea inovaţiei ajustorului Eugen qospodăria lor colectivă ir,
pitala Republicii Socialiste Croaţia centrele industriale ale R.S F. Iugo­ publicii Socialiste Slovenia. na. preşedintele Vecei orăşeneşti, propuse dc aceştia au dus la îm­ Della-Mea duce la scurtarea tim­ acest an, contribuţia adusă de
Zagrebul este a) doilea oraş im ml- slavia. Gazdele din Croaţia au ţinut La Oiecet. în Novo Mesto, situa­ urează membrilor delegaliei romine bunătăţirea calităţii lucrărilor, la pului de executare a piesei cu fiecare colectivist pentru ob­
ilm e din R.S.F Iugoslavia, avind să înfăţişeze oaspeţilor lor una din tă la jumătatea drumului dintre Za­ bun venit şi le transmite un călduros scurtarea timpului dc execuţie,
ciroa 500 000 de locuitori. Zagrebul aceste întreprinderi, Uzina fie U ti­ greb şi Liubliana, membrii delega­ salut din partea locuitorilor oraşu­ la obţinerea unor importante e- 22 ore. ţinerea unor pro du cţii spo ri­
a cunoscut după eliberarea Iugosla­ laje şi Aparataje pentru industria ţiei romine şi-au luat rămas bun de lui Liubliana. Inovaţii menite să reducă efor­ te la hectar.
viei o puternica dezvoltare econo­ la tovarăşii Ivan Kraiacici, preşedin­ conomii. Prin aplicarea inovaţi­ tul fizic al lucrătorilor, să ducă In cinstea co le ctiviştilo r
chimică şi alimentară „le din stvo- . Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
mică. culturală, edilitară. Au fost Construcţia uzinei a fost începută tele Skupşlinei Republicii Socialiste Dej mulţumeşte pentru primirea ei „Dispozitiv penlru prelucrarea la creşterea productivităţii mun­ fruntaşi, briqada artistică de
construite noi fabrici, s-au lărgit ca In anul 1948. Croalia, şi de la ceilalţi conducători caldă pe care locuitorii oraşului au în serie a buloanelor cap dc arc", cii, la îmbunătăţirea calităţii pro­ aqHoţie o căm inului cultura!
pacilâtile celor existente, s-au ridi­ ai organelor locale de stat şi ai concepută de Dumitru Bulezuc duselor, au fost propuse şi de a prezentat apoi un boqat
Membrii delegaţiei romine, Inso­ lăcul-o solilor poporului roniln.
cat numeroase blocuri de locuinţe liţi de directorul uzinei. Ivan Pa- Uniunii Comuniştilor, care l-au In­ Un grup de pionieri oferă flori sc scurtează timpul de prelucra­ al|i muncitori. Ele confirmă de­ proqram după care, fn dntec,
Oraşul se mludreşle cu mari uzine vlişko şi ing. Danii Nikolenko. au solit In vizita In R.S. Croaţia. membrilor delegaţiei. Tovarăşul re a buloanelor, creşte producti­ altfel nivelul ridicat de conştiinţă joc si voie buna, co le c tiv iş tii
ca : ,,Rade Koncear- , „ledinstvo", vizitat diferite hale ale uzinei, urmă­ La intrarea In R.S. Slovenia, de­ Gheorghe Gheorghiu-Dej le urează a muncitorilor, ca urmare a mun­ au petrecut o scară m inunatd.
„Hroinos" şi altele. Vechiul oraş rind prelucrarea metalului şi monta­ legaţia de slat romină a fost întim- succes la învăţătură, sănătate şi fe­ vitatea i .uncii şi sc obţine anual
croat a jucat un rol de seamă in rea diferitelor instalaţii, printre care pinată de Miha Marinko. secretar al ricire lor şi părinIilor lor. o economie la manoperă dc 9.840 cii politice dusă de organizaţia
istoria culturii din Iugoslavia. Aici C.C. al U.C. din Slovenia. Ivan Ma- Mem brii delegaţiei romine au fost lei. Economii însemnate rezultă de partid în rîndurilc lor. C o n cu rs literar —
Işi are in prezent sediul Arad# mia aparate de pasteurizare a laptelui şi cek, preşedintele Skupşlinei R.S. Slo­ apoi invitaţi In clădirea Vecei si ru ­ şi prin aplicarea altor ino­ D. LA7.AR
Iugoslavă de Stiinle şi Arte producerea sucurilor de fructe, mo- venia. V ik to r Avbol. preşedintele ghicitoare
laxoarc penlre pline şi altele. Lingă Vecei Executive a R.S Slovenia, in­ gaţi să semneze in cartea de onoare
Un exemplu al activităţii ş tiin ţi­ un slrung-caruse). tovarăşul Gheor­ a oraşului Liubliana. Oaspeţilor li De curlnd, la clubul carierei
fice care se desfăşoară la Zagreb II giner M arko Bull. preşedintele Skup- Cu planul anual îndeplinit
ghe Gheorghiu-Dej a stat de vorbă s-au oferit In dar albume cu foto­ de piatră din Brănişca a fost
constituie Institutul de cercetări nu- ştinei regiunii Liubliana. de repre­
cu muncitorul Tomo Pintarici. înle- grafii ale oraşului şi discuri cu cîn-
cleare „Rudjer Boşkovici". Insoliţi zentanţi ai organelor locale de slat tece revoluţionare ale partizanilor. organizai un concurs literar —
de Milos Minici, vicepreşedinte al resindu-se de unele probleme ale şi ale U d . Oaspeţii romini s-au îndreptat apoi M a i d e v r e m e c u 3 S d e z i ! e — — ghicitoare In sprijinul con­
Vecei Executive Federative şi alţi producţiei. Tovarăşul Gheorghe După o străveche tradiţie, un grup spre reşedinţa care le este pusă la cursului „Iu b iţi cartea- , la care
Gheorghiu-Dej i-a ural. lui şi tova­
reprezentanţi ai organelor federati­ de tinere fete au oferit Înalţilor oas­ dispoziţie la Brdo In Krani. tn apro­ n ziua de 23 noiembrie prinţ re muncitorii, tehnicienii şi Inginerii au participai peste 60 de mun­
răşilor săi de muncă, precum şi fa­ peţi romîni cile o floare roşie. Slo­ 1
ve ale R S.F. Iugoslavia, precum şi m iliilor lor sănătate şi fericire per­ piere de Liubliana. întreprinderii „M arm u ra" din St meria s-a răspîndit vestea că a lost citori. maiştri şi tehnicieni de
de Ivan Kraiacici, preşedintele Skup- sonală. noi succese in muncă. Tomo venii spun că petalele înfocate ale Pe drumul spre Krani, loouitorii realizat pianul anual al producţiei g lobate cu 38 dc zile mai devreme, la carieră precum şl Invitaţi
Stinei R.S. Croalia. M ika Spilidk, florii dăruile simbolizează caldele
Pintarici a rugai pe tovarăşul Gheor­ simţăminte ale inimii lor cu care din localităţile învecinate au ieşit { Acest rezultat se datoreşte muncii c ntuziasle depuse de întregul colectiv, din satele vecine. Iii cadrul
preşedintele Vecei Executive a R.S.
ghe Gheorghiu-Dej să transmită mun­ Intimpmă pe oaspeţii cei mai dragi pe şosea, pentru a intim pm a pe oas­ | în irunle cu comuniştii, pentru reali zarea înainte de termen a sarcinilor concursului au fost lectorate
Croaţia, şi de alţi conducăloii ai Re­ citorilor romîni un salut tovărăşesc peţii din Rominia. In Krani, toate fragmente din operele unor
publicii Socialiste Croaţia, membrii din partea m uncitorilor iugoslavi. Pe magistrala spre Liubliana, In- străzile străbătute de maşinile o fi­ * planiiicate. Prin buna organizare a lucrului, folosirea raţională a maşini- 1
delegaţiei au făcut marii dimineaţa fruntind ploaia, numeroşi cetăţeni din ciale erau pline de oameni veniţi să-t lor şi timpului (le muncă, acest tolec tiv n reuşit să-şi realizeze sarcina de , scriitori cunoscuţi |lon Crean­
într una din clădirile uzinei, mem­ gă. Llviu Rebreanu, Mihail
o vizită la acest Institui Directorul localităţile prin care a trecut coloa­ salute pe solii poporului romln. Slo­ \ creştere a productivităţii m u m ii în proporţie de 107,83 la sută, indepli- |
brii delegaliei romine si conducă­ na de maşini, au linul să Intimpine
institutului, dr. ing. Toma Bosanal a torii iugoslavi care i-au Insolit s-au venia i-a Inllm pinat pe oaspeţii ro­ * nindu-şi astfel înainte de termen pla nul anual a! producţiei globale. » Sadoveanu, M ihai Eminescu şi
lnfălişat oaspeţilor dezvoltarea aces­ tntrelinul Intr-o atmosferă caldă, to­ pe membrii delegaţiei romine. salu- mini cu aceeaşi căldură cu care au alţii) pe care concurenţii tre­
tui important centru de cercetări lîndu-i cu urale şi aclamaţii de bun fost înconjuraţi pretutindeni In buiau să-l numească.
vărăşească cu conducătorii uzinei
ştiinţifice, ln liinla t In anul 1950. in­ venit pe meleagurile pitoreşti şi cursul vizitei fn Iugoslavia. Concursul literar — ghici­
„le din stvo- . Tovarăşul Gheorghe fertile ale Sloveniei.
stitutul şi-a Început activitatea doar Gheorghiu-Dej a subliniat In cadrul La Brdo. tovarăşul Gheorghe La toţi indicii toare a fost clştlgat de tova­
cu cîtiva fizicieni şi chimişti de la discuţiei preocuparea pe oare a in- Emoţionantă a fost intilnirea so­ Gheorghiu-Dej şi ceilalţi membri ai ! răşii Dobre Căpătlnă, maistru.
Universitatea din Zagreb. In prezent, tiluit-o la colectivul uzinei pentru lilor tării noastre ou locuitorii Ca­ delegaţiei de slat a R.P. Romine au scrisoare sosită la redacţie ne Iniormează că colectivul de inun- — locul I. Ignat Fronie şi
peste 200 de lucrători ştiinţifici des­ realizarea unor produse de calitate pitalei slovene. Pe străzile oraşului, fost înlîmpinati de tovarăşul losip O Gheorghe Bojica, m uncitori —
cilori, tehnicieni şl ingineri de la I.I.L. „Crişana" Brad, îndrumat dc
făşoară aici cercetări fundamentale superioară şl necesitatea ca acestea netinlnd seama de ploaie, se aduna­ Broz Tilo şi de t a ţ ii sa, lovanka. organizaţia de partid, a reuşit ca la
dala de 18 noiembrie să-şi indepli-
In domeniul fizicii, chimiei şi biolo­ să fie competitive pe piaţa mondia­ locurile II şl III.
IV A N DUMITRU
giei. De asemenea, se efectuează cer­ lă. Membrii delegaliei romine au iţească planul anual dc producţie. De siăşurind larg întrecerea socialistă,
cetări legate de necesităţile dezvol­ vorbit despre realizările industriei lucratorii întreprinderii au sporit pro duclivitatea muncii cu 5 la sută şi. J corespondent
tării industriei iugoslave. construcloare de maşini din tara Arămurile adinei. pc această calc, au produs peste sar clnile planificate 37.000 bolţari dc an- »
Oaspeţii au fost conduşi mai In- noastră şi contribuţia adusă la înzes­ dczlt pentru mină, 250 tone bordură, 50 tone calupi, 1.000 tone piatră I n t u r n e u
tli spre cea mai importantă instala­ trarea noilor Întreprinderi ale in­ spartă, pc»te 1.000 tone var gras, pes le 2.000 tone calcar, 39 pietre de j
ţie a institutului, ciclotronul de J6 dustriei chimice, ale petrochimiei moară. Iii acelaşi timp el au prestat servicii pentru populaţie in valoare 1 Un colectiv al T eatru lui dc
M.W. Şeful acestui sector, ing. M ar­ cu utilaje perfecţionate. de peste 250.000 lei. Folosind judicios materialele şi rcducind preţul dc Slat „Vale-a J iu lu i* din Pe­
cel Lazanski a arătat oaspeţilor că Directorul uzinei a arătat că din Cu planul realiza! repartizate nu mai puţin de 14 trac­ troşani a prezentai recenf pe
ciclotronul este proiectat şi con­ aprecierile întreprinderilor iugoslave toare. In ultiinlle 4 zile Insă. 3 din cost al produselor, lucrâlorit înlrcpr inderlt au realizat în acest an 102.000 ţ scena Casei de cultură din A l­
struit de către specialiştii institu­ beneficiare, utilajul petrolier roml- ‘ Ici economii suplimentare la preţul de cost.
Preocupaţi în permanentă dc crea­ aceste tractoare nu au executat nici ba lu lia ptesa „Vrem ea d ta -
tului. După ce s-au oprit şi la punc­ nesc se numără printre cele mai rea celor mai bune condiţii in ve­ o brazdă de arătură din cauza de­ La realizarea acestor succese o contribuite dc scamă au adus mun- qoslei” de V alen tin Kataev.
tul de dirijare de la dislantâ a ci- bune de pe piala mondială. derea obţinerii unor recolte sporite fecţiunilor. De menţionai că in ziua cllorii Nicolae Dolo|. Sabino Ştefani, Rozalia Malciaş. Samson Ciur şi Spectacolul, In reqia lu i
clotronului, membrii delegaliei ro­ Oaspeţii romini s-au interesat, de la hectar, colectiviştii din Pelreşti, de 20 noiembrie a sosit aici atelie­ al|ii. care lună dc lună, s-au situai printre evidenţiaţii în întrecerea so-
mine s-au îndreptat spre secţia de asemenea, de preocupările si acti­ raionul Sebeş, au acordat multă aten- rul mobil de la S.M.T. Orăşlie. Dar clalistâ. M arcel Soma, s-a bucurai de
cercetări biologice, secţia chimică vitatea pe care o desfăşoară fn uzi- lie efectuării arăturilor adinei de ta plecarea acestuia tractoarele au un deosebit succes.
şi spre generatorul dc neutroni, cu nă sindicatul, de productivitatea mun- toamnă. rămas tot nereparale în tru n i atelie­
ajutorul căruia se produc izotopii ni, de valoarea producţiei globale Elibcrind din timp terenurile, co rul nu adusese piesele necesare re­
a întreprinderii. medierii defecţiunilor Rezultatul unor
radioactivi. Si generatorul de neu­ lecliviştii de aici au avgur.it un
troni condus, de asemenea, de la Dc la uzina „îe d in xlvo - oaspeţii front permanent de lucru color doi asemenea neajunsuri este că In co­
muna Bretea Romină. din cele 450
dislanlă, cu ajutorul aparatelor e- *-au îndreptat spre noul cartier al tractorişti. Piuă In ziua dc 21 no­ hectare planificate nu s-au executat Îmbogăţirea cunoştinţelor tehnico-profesionale —
lectronice, a fost proiectat tot de oraşului — „N o vi Zagreb' _ mu|e iembrie, de pildă, Tn.MMiiizatorii
colaboratorii institutului. Oaspeţii se ridică numeroase blocuri de lo­ Gheorghe Neaga şi Iulian Găină au arături adinei decît pe 101 hectare.
s-au oprit mai îndelung la un aparat cuinţe muncitoreşti, care înconjoară executat arăturile pc întreaga su­ F. PETRU
Pavilioanele Tîrgului internaţional de corespondent factor important în creşterea productivităţii muncii
care înregistrează auto'mat dalele, prafaţă planificată (141) ha.) După
la Zagreb Iu t0 t timpul vizitei prin
face analiza lor şi comunică rezulta­ terminarea acestor arături ei au m ii
Zagreb, pe traseul de mulţi kilometri făcut şi desţeleniri pe o suprafaţă Nu £0 respectă viteza
tele pe un oscilograf catodic Tova­ străbătut de coloana de maşini, nu­ de 40 hertarc. creşterea continuă a producţiei şi cc e nou tn tehnica minieră.
răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi cei­ meroşi locuitori ai oraşului au salu- de lucru stabilită productivităţii muncii. Dur cu cit Importai)1, de subliniat este şi fap-
1 »j cu căldură pe înalţii oaspeţi ro­ tehnica este mai perfecţionată cu Iul că Iu mina noastră au (ost orga­
lalţi membri ai delegaţiei au exa­ In primăvară, membrii gospodăriei C a l i i i e a r e a .
mini, fărîndti-le o primire caldă Sfau tractoare! >n... atit şi folosirea ci cit mai deplină nizate şi cursuri pentru perfeclio-
minat cu interes instalaţia de „m e­ entuziastă. colective din Drlmbar raionul Alba, necesită cadre (Ic muncitori cu o
morie- a acestui mic creier elec­ brazda vor cultiva cu cereale şi plante teh­ E a nariM >i recalificarea tuturor teh­
nice peste 400 ha Penlru executarea calificare Înaltă, oameni care să o nicienilor şi maiştrilor. Aceste cursuri
tronic.
Secţia dc Ia Slnlăinăria Orlea arăturilor adinei de toamnă pe în­ mi vei sal ttăpinească şi să o folosească cu au contribuit la îmbogăţirea cu­
Aprecfnd realizările oamenilor de La amiază, preşedintele Sk lipsii- aparlinin.d S.Vl.T. Orăşlic care deser- treaga suprafaţă planificată, gospo­ pricepere. noştinţelor cadrelor tehnice medii.
ştiinlă iugoslavi, tovarăşul Gheorghe nei R.S. Croalia. Ivan Kraiacici, a veşle gospodăriile agricole colccli dăriei colective i-au fost repartizate Pregătirea de noi cadre cu o îna l­ Creşterea gradului de calilicare a
Gheorghiu-Dej a subliniat importau oferit o receplie in cinstea delega­ ve din raionul Halcg este dotată cu 13 tractoare de la S.M.T. Alba. Plnă icheaiciS tă calificare esle o necesitate obiec­ oamenilor sc oglindeşte in lezultate-
ta pregătirii cadrelor In acest do­ ţiei de slat a R.P. Romine. condusă 83 de tractoare. Din acestea Insă, acum Insă au fost arate mai puţin tivă, impusă de însăşi ritmul de le pe care ei le obţin In producţie,
efectiv, lucrează in medic pe zi la de 150 ha.
meniu de mare viitor pentru dezvol­ de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- arăluri sau la alte lucrări dc sezon Rămînerea In urmă se datoreşte a v a n s a t e dezvoltare şi perfecţionare continuă „cea ce demonstrează in mod con­
tarea ştiinlei şi a propus alomişti- Dej. preşedintele Consiliului de Stal doar circa G2-C5 tractoare. O» se in- laplului că tractoarele aflate la gos­ n tehnicii. Conducerea E. M. Lonea vingător eficienta acestor cursuri.
lor iugoslavi să se inlilnească cu al R.P. Romine. primul secretar al limplă cu celelalte? Uncie din eic. podărie nu sint folosit^ |a întreaga şi comitetul sindicalului, îndrumate O dală cu Îmbogăţirea cunoştin­
cei romîni, să facă schimburi de C.C. al P.M.R. mal puţine la număr, sini folosite ca capacitate de lucru. Cu toate că aici m i de comitelui dc partid, lin scamă ţelor lehnico-prolesionalc a crescut
rutiere iar restul stau defecle. In s-ar putea ara zilnic cile 30-40 ha, de aceste sarcini. perfecţionează mult indemlnarea şi priceperea mun­
experienţă reciproc folositoare. In timpul recepţiei. care s-a des­ cele mai dese cav,uri defecţiunile nu se realizează o viteză zilnică de Tndustria noastră socialistă este continuu formele existente si caută citorilor şi a tehnicienilor, experien­
In amintirea vizitei făcute de oas­ făşurat fntr-o atmosferă caldă, prie­ silit remediate cu toate că există po­ lucru la arături de sub 20 ha. Con­ dotată continuu cu tehnică moder­ alte forme noi. mai eficiente, dc r i­ ţa ior practică. Datorită acestui fapt
peţi la institutul „Rudjer Boşcovici", tenească. tovarăşii Ivan Kraiacici şi sibilităţi în acest sens. Este semni­ ducerea gospodăriei colective nu ur­ nă, cu maşini şi utilaje de mare dicare a calificării, care să răspundă timpul de lucru şi utilajele sînt mai
măreşte cu suficientă
răspundere
colectivul de cercetători au oferii Ion Gheorghe Matirer au rostit toas­ ficativ de pilda să amintim că la efectuarea arăturilor adinei, nu a randament. Tehnica nouă constituie nevoilor şi cerinţelor producţiei, pen­ raţional folosite, munca este mai
tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- turi. cele trei gospodării colective de pe un factor important tn lupta pentru lru fiecare meserie. bine organizata şl mai spornică.
raza comunei Bretea Romină sini stabilit răspunderi pe brigadieri ctc.
Acţiunea de ridicare a gradului M uncitorii mineri din brigada lui
de cunoştinlc tehnice şi profesionale Petru Deac. care lucrează la inves­
tiţii. căpătind noi cunoştinţe si In-
in cadrul exploatării noastre are un
Şedinfă de lucru caracter permanent. A nul trecui cil văluul să Întrebuinţeze judicios teh­
şi anul acesla, cursurile de ridicare nica nouă, au reuşii ca prin folosirea
la CoimssSiuî superior a! Agriculturii a calificării diferenţial pe meserii, maşinii de incărcat să realizeze o
au fost urmate de 688 de muncitori. viteză de înaintare In galerie du­
La Consiliul Superior al A g ricu l­ gate şi aplicării in producţie a re­ Ei s-au pregătit să devină mineri, blă dc 100 m.l pe lună.
tu rii.a u fost analizate rezultatele ob- zultatelor cercetărilor şi experienţei ajutori mineri, artificieri, lăcătuşi, Noi am reuşit să realizăm un ran­
linule in acest an în dezvoltarea pro- unităţilor fruntaşe electricieni, mecanici de locomotive dament de 1.230 tone pe post fală
electrice. Lecţiile expuse In cadrul dc 1.201 planificat şi să dăm peste
ducliei de legume şi tn valorificarea Pe baza rezultatelor din acest an
cursurilor au losl slrlns legale de planul celor 10 luni care au trecut
lor, precum şi pregălirilc ce se fac au fost stabilite măsuri pentru dez­ noile metode de exploatare şi de (Im acest an 5.61 i tone de cărbune.
In vederea sporirii rccollclor şi îm ­ voltarea in anul viitor a producţiei organizare a muncii in subteran, de faptele, penlru că ele sini ace-
bunătăţirii aprovizionării populaţiei legumicole şi mărirea sortimentelor noua tehnică minieră. La cursurile led care conving cel mai mult, de­
penlru mineri şi ajutori minori s-;iu monstrează că numai printr-o mun­
In anul viitor. La această şedinţă dc in scopul unei aprovizionări bogate,
expus lecţii p rivin d : Îmbunătăţirea că pcrmcnonlă şi sistematică de r i­
lucru au luat parte reprezentanţi ai variate şi permanente a pielii cu le­
schemelor de puşcare In minele de dicare a calificării, de îmbogăţire a
M inisterului Industriei Alimentare. gume proaspete. S-au luat măsuri cărbuni r perfecţionarea procedeelor cunoştinţelor se pot obţine rezultate
M inisterului Comerţului Interior, Cen- pentru preluarea la vreme şi in în­ de săpare a su ito rilo r; metode noi iii creşterea producţiei si producti­
trocoop. Comitetului pentru Preturi, tregime a cantităţilor de legume con­ dc executare a susţinerilor ancorate,* vităţii muncii. îmbunătăţirea calită­
importanta respectării N T.S. si pre­ ţii şi realizarea de economii. In fo­
Institutelor dc cercetări agricole şi tactate, asigurarea ambalajelor nece­
venirea avariilor şi accidentelor la losirea cu maximum de randament
şefi ai secţiilor Horti-vitlcolc din sare şi mai buna folosire a mijloace­ locul de muncă. A lte lecţii au tratat a tehnicii şi a metodelor noi de
consiliile agricole regionale. lor de transport. Pentru sporirea p ro­ despre calitate, productivitate, prel muncă.
Din lucrările şedinţei a reieşit că ducţiei de spanac şl salată, suprafaţa de cost. consumuri specifice despre Conducerea exploatării noastre, îm ­
lupta Împotriva risipei etc. In cadrul preună cu comitelui sindicatului, or­
anul acesta s-au cultivat cu legume, destinată acestor culturi s-a mărit la
cursurilor de ridicare a calificării ganizaţia de tineret, (răgind conclu­
cartofi tim purii şi de vară circa 10000 ha. Cresc, de asemenea, Ia penlru artificieri s-au predat lecţii ziile ce se desprind din rezultatele
204.000 ha, cu 20000 ha mai mult 45.000 ha suprafeţele cultivate cu le­ privind regulile generale după care obtinulc si luind măsuri pentru îm ­
decît în 1962, extinzîndu-se îndeosebi gume timpurii, iar pentru realizarea se face controlul la locul de muncă bunătăţirea activităţii de ridicare a
şi cum se manipulează exp lo zivul; calificării vor asigura Îndeplinirea
culturile cu legume timpurii. Produc­ unor recolte mari la toate speciile
uneltele si aparatele necesare ope­ cu succes a sarcinilor dc plan pe
ţia de legume a fost mai marc decît se extind culturile irigate, se folo­ raţiunii de puşcare şi cum se face 1904. N A G Y STCFAN
In anul trecut ca urmare a m ăririi sesc seminţe din soiuri valoroase şi aceasta. M ulte lecţii au tratat des­ mecanic
suprafeţelor cnllivale, a dezvoltării se dezvoltă baza materială a uni­ pre mecanizarea şi automatizarea LUPULESCU CO N STAN TIN
Finisorul şef Marta Simion de la Fabrica de hîrtie din Petreştî, pentru munca sa ireproşabilă, muncii tn subteran, despre folosirea contabil
bazei materiale in unităţile agricole tăţilor.
este evidenţiat în întrecerea socialistă. raţională a aerului comprimat şi a (Din postul de corespondenţi
socialiste, extinderii terenurilor iri­ (Agerjzres). energiei electrice, despre tot ceea
IN FOTOGRAFIE: Marta Simjon controlînd calitatea fimsaiului. voluntari de la E. M. Lonea)