Page 91 - 1963-11
P. 91

Nr.  2773
         Pag.  2                                                                                               Dramul  socialismului


                                                                                                                                                          A dăposturile  pentru  a n im a le  să  fie
                                                            coala  recoltelor                                                                                                  «•ruliuie  term in ate


                     ✓ N                                                                                                                                                                                               rarea  materialelor   Insă,  îndeosebi
                                                                                                                                                    In  planurile  de  producţie  ale  gos­  de  pildă  cele  din  Slremt.  Ighiu.  Ciu-
                                                                                                                                                  podăriilor  agricole  colective  din  ra­  qud.  .Straja,  M ihalţ  ele.,  unde  sta­  a  lemnului,  s-a  tăcut  cu  inllrziere.
              Au  sosi/  iar  serile  de  tnU lnire                                                                                               ionul  Alba  s-a  prevăzut  ca  pină  la   diul  lucrărilor  de  construcţii  la  a-   Prin  măsurile  luaie  de  către  orga-  .
            cu  cărţile  agrozootehnice  si  caie­                                                                                                sfirşilu!   anului,   numărul  bovinelor   dăposturile  pentru  animale  este  in-   nelc  locale  dc  partid  si  de  stat.  s-au  «
            tele  de  nolite.  Acum,  de  două  ori                                                                                         ■     să  sporească  la  9 850  capete,  iar  al   tîr/.iat   Răminerea  în  urmă  îşi  are   oreal  condiţii  pentru  ca  in  ccl  mai
            pe  săplăm fnu.  ele  sini   uneltele                                                                                                 ovinelor  la  17.900  capete.  De  aseme­  explicaţia  in  faptul  că  alîl  organiza­  scurt  timp  să  poală  fi  dale  in  folo-
            principale  si  pentru  cei  W6  co­                                                                                                  nea,  efectivele  de  porcine  şi  păsări   ţiile  de  partid  cît  şi  consiliile  de   sinlo   toate  construcţiile  zootehnice
            le ctivişti,  cursanţi  la  ede  pa tru                                                                                               au  crescut   la  5.387  şi   respectiv   conducere  ale  acestor  qospodării  au   începute  In  amil  trecut  şi  in  acest
                                                                                                                                                   17.400  capele.                  considerat  ridicarea  adăposturilor  ca   an.  In  felul  acesta  se  vor  putea  asi­
            rc rc u ri  de  Invătăm lnt  agrozooteh­                                                                                                                                 pe  o  problemă  mai  puţin  însemnată,
            nic  din  Sintandrei.  De  curind  to fi                                                               I  Sfisf      V   "              După  cum  se  ştie.  realizarea  sar­  care  s-ar  putea   rezolva  in  ciţcvu   gura  spatii  de  cazare  penlru  im ă
            nccstia  au  cudiat  lecţia  a  doua.                                                                                                 cinilor  in  ceea  ce  priveşte  sporirea   zile  S-a  dovedit  însă  că  praclica  do   2.050  bovine,  3.600  ovine  şi»720  por­
                                                                                                                                                                                                                       cine.
              La  cercul  pentru  cultura  plante-                                                               p        i t i »                 efectivelor  de  animale  şi  creşterea   a  lăsa  executarea  unui  volum  mare   Cu  ţoale  că  la  unele  obiective  lu­
                                                                                                                                                   producţiei  acestora,  este  influenţată
             for  de  ci mp  anul  II  se  preda  lec­                                                                                             în  mare  măsură,  alîl  de  asigurarea   de  lucrări  de  construcţii  în  lunile   crările  sînt  rămase  in  urină,  la  gos­
             ţia  p rivin d   cultura  g riu lu i.  Urau                                                                                           bazei  furajere,  cit  şi  de   crearea   de  toamnă  este  dăunătoare,  moi  ales   podăriile  colective  din  Mihalţ.  Stremt
            prezente  aici  colectivistele  Dufina                                                                                                                                   dacă   nici  materialele  necesare  nu
                                                                                                                                                   unor  condiţii  bune  de  adăposlire.  In                           Straja,  Ighiu,  Galliu  şi  în  altele,  nu
             Crişnn.   Ecalcrina  Stoica,   Juja                                                                         > :                       această  privinţă  unele  qospodării  co­  se  asiqnră  din  timp.  Pentru  procu­  se  depune   suficlenlă   strădanie   in
             Haida  si  altele.   La   indem ina                                                                                                   lective  din  raionul  Alba  nu  obtinut   rarea  materialelor,  unităţile  aqricolc   privinţa  urgentării  termenului   dei
            cursanţilor  sc  aflau   co lecţii  de                                                                                                 rezultate  pozitive.  Este  vorba  despre   au  fost  sprijinite  in  bună  măsură  de   dare  a  lor  în  folosinţă.  Şi  acum,  deşi
             rjrîu  din  soiuri  dife rite   si  alic  ma­                                                                                         C.A.C.  din  llerqhin.  lluccrdea,  Ne-   către  consiliul  agricol  raional   A st­  în  ci mp  s-au   terminat  majoritatea
             teriale  didactice  cu  a ju to ru l  că­                                                                                             nîq.  şi  altele,  caro  au  terminal  rid i­  fel.  gospodăriile  colective  au  primit   lucrărilor agricole,  la  un ilă lilc  am intila
             rora  lecţia  a  devenit  mai  intere                                                                                                 carea  adăposturilor  planificate  pen­  pc  bază  de  repartiţie  aproape  600   slut  repartizat! să  lucreze la  terminarea
             sântă,  mai  atractivă  In  plus,  cx-                                                                                                tru  acest  an.  La  unităţile  amintite  au   tone  ciment,  209  m.c   bile  manele,   construcţiilor  zootehnice   doar   u:i
                                                                                                                                                   fost  formale  din  timp  echipe  perma­  peste  800  m c.  cherestea  şi  lemn  pen­  număr  redus  de  colectivişti.
             n lica tiile   ample  ale  profesorului                                                                                                                                 tru  construcţii  rurale,  iar  pe  plan
             de   sUintele  naturale   Gheorghc                                                                                                    nente  de  constructori,  iar  o  marc   local  s-au  asigurat  circa  un  milion   Această  stare  de  lucruri  nu  tre­
             Crişan,  lectorul  cercului,  erau  in                                                                                                parte  din  materialele  necesare  s-au   bucăţi  de  cărămizi.  1.800  m.c  pietriş.   buie  să   mulţumească   conducerile
                                                                                                                                                   asiqural  do  plan  local.
             solite  de  scheme  si  calcule   la                                                                                                                                    1.370  m.c.  bile  manele  etc.  Dacă  a-   G*.A C.  care  au  datoria  să  ia  măsuri
             tablă                                                                                                                                   Datorită  strădaniei  pe  care  au  de­  cesle  materiale  ar  fi  fost  transpor­  pentru  folosirea  mai  din  plin  a  po-
               In tr-o  altă  sală  /si  desfăşura  ac­                                                                                            pus-o  organizaţiile  de  partid  şi  con­  tate  din  timp  la  unilăli,  s-ar  fi  pu­  r.ibilifălilor  dc  care  dispune  fiecare
             tivitate a  cercul  legum icol  anul  II.                                                                                             siliile  de  conducere  ale  C.A.C,  piuă                           unitate  In  vederea  asigurării  unor
                                                                                                                                                   acum  in  raionul  Alba  s-a  terminat   lul  începe   lucrările  de  construcţii   condiţii  bune  pentru  iornairea  ani­
             A ici,  cei  22  de  cursanţi,  şeii  de                                                                                                                                a  adăposturilor  planificate.  încă  din
                                                                                                                                                   construcţia  a  15  qrajduri.  13  mater­                           malelor.
             echipe  şi  cole ctivişti  fruntaşi  ca                                                                                               nităţi  pentru  scroafe,  13  cotele  pen­  lunile  dc  primăvară  şi  dc vară.  Procu­  N.  TIRCOB
             Aurelia  Muntean,  M aria  Teica  şi                                                                                                  tru  păsări.  4  saivane  şi  3  înqrăşă-
             a lţii,  audiau  lecţia  cu  p rivire   la                                                                                            t or ii  pentru  porci.  A lte  13  obiective
             m odul  de  întrebuinţare  a  răsadni­                                                                                                dintre  caro  7  qrajduri,  se  află  la  zi­  A\  <&  IE
             ţelor,  lolosirca  m aterialelor  plas­  IN   FOTOCRAF1E:  Aspect  de  la  una  din  leclii  cu  colectiviştii  din  anul  II.        dărie  sau  la  fnvelitoarc.                                        N   I0 >           4   -
             tice  In  protccfia  plantelor,  despre                                                                                                 Sini  insă  gospodării  colective,  ca                             c o v a l;  16,45  Muzică  interpretată
             cub urile  duble  ele.  Leclia  era  pre­                                                                                                                                        (Cinema
                                            de  Invătămint  cu  p ro iil  zootehnic,                                                                                                                                    dc  orchestre  d£  mandoline;  17,12
             dată  de  tehnicianul  A vei  Petrul   A ic i  slnt  înscrişi  22  de  colecti­                                                                                                                            Muzică   populară   interpretată  de
             Sl  era  in solită  de  unele  demon­  viş ti  care  Intr-lin a  din  serile  tre­                                                                                             28  NOIEMBRIE  19C3         Ilic  Bulgarii  şi  Florca  Netcu ;  18,00
             straţii.  T o ţi  cursanfii  de  la  acest   cute  au  audiat  lecţia  ll-a ,  din  anul   scopul  unei  mai  bune                                                         D E V A :  Electra  —   cinem atogra­  Scară  penlru  tineret  ;   19.45  A rii
                                             doi.  în titu la tă :  „C um   trebuie  or­
             cerc  şi-ou  m anilcsial  holărirea  de   ganizată  monta  a rtilicîa lă   la  an i­                                                                                      ful  ,.P atria“ ;  La   răscruce   dc   din  operete  rom încşti;  20.10  Clnlă
             a  şi  fnsuşl  cit  mai  tem einic  lec­  male''. .  Erau  prezenţi  colectivişti     deserviri  a  populaţiei                                                            drum uri  —  cinem atograful   „ A r ­  Ileana  Constantincscu  şi  Nelu  O-
             ţiile,  iar  noţiunile  Icoreiice  să  Ic   Iruntaşi  din  sectorul  zootehnic  ca                                                                                        ta " ;  S IM E R IA :  Lumină  de  iulie   rian ;  20,30  Noapte   bună,  c o p ii:
                                             A ton  Andrăşel,   Paitenie  Vns/u,   Recent  a  avut  loc  adunarea  gene­  p.ia  activităţii  depuse  in  cursul  tri­  prezenta  clienţilor  sau  părăsesc  ne-   —  cinem atograful  „ M u n cito ru l“  ;   „Ţăranul  ş|  zmeul"  ;  20,55  Jocuri
             aplice  In  practică  pe  cele  50  hec­
                                            Jcni  Hâda,  V nsiu  Gaşpar  şi  a lţii.  rală  a  membrilor  cooperativei  meşte­  mestrului  J11  al  anului  curent.  Darea   juslificat  locul  dc  muncă.  h C rR O S A N l:  U ltim a   şansă  —   populare;  21,10  Muzică  dc  dans ;
             tare  de  grădină,  a lil  c it  va  avea
                                              La  toate  cele  h e i  cercuri  dom­  şugăreşti  ,,Retezatul4'  din  Haţeg.  dc  scamă  a  scos  în  relief  faptul   că   Pe  marginea  dării   de  seamă  au   cinem atograful  „ Republica"   M/.s-  22.20  Muzică  de  dans  de  compozi­
             In  anul  v iito r  gospodăria.
                                             nea  o  atmosferă  de  lucru  intens,   La  adunarea  generală  au  luat  par­  membrii  acestei  cooperative,  mobili   luat  cuvîulul  tovarăşii  Eva  Risla,  lo-   tetele   Parisului  —   cinem atogra­  tori  romini.
               In  u ltim ii  ani  s-a  dezvoltai  m ult                       te.  în  afară  de  membrii  cooperatori,   za li  de  organizaţia  de  bază  P.M.R..  au               ful  „7  N oiem brie“ ;  ALB A  IU L IA :
                                             ceea  ce  reprezintă  o  garant ie  că                                                                sif  Sebesticn.   Dumitru   Balintoni,
             Sl  sectorul  zootehnic  ol  gospodă­                             tovarăşii  Casian  Faur,   preşedintele   reuşit  ca  să  realizeze  planul  de  pro­                   C cl  mal  mate  spectacol  —  cine­  PROGRAMUL  I I :   10.10  Fantezii
                                             In  cur/nd  cele  însuşite  la  invd-                                                                 Trandafir  Sleloni.  losif  Czukcrmann,
             riei.  In  prezent  acest  sector  nu­                            Comitetului  executiv  al  sfatului  popu­  ducţie  alîl  la  ramura  industrială  cil   Alexandru  Crainic  şi  alţii-.  Ei  au  a-   m atograful  „V ic to ria ";  Rebelul  —   de  estradă;  1 1 ,0 0 ;  Muzică  popu­
                                             tăm in lu l  agrozootehnic  vor  da  re­                                                                                                                                   lară  din  R  S.  F.  Iugoslavia;  12.30
             mără  454  bovine,  900  ovine,  300                              lar  ai  oraşului  Haţeg,  Constantin  O-   şi  la  cea  neinduslrială  în  proporţie   rălat  printre  altele,  faptul  că  lipsesc   cinem Q logtulul   „23   A ugust"  ;
                                             zultate  bune  in  practica  produc­                                                                                                                                       Formalii  dc  muzică  uşoară;  14,05
             porcine  şi  circa  J.000  de  păsări.                            piean,  din  partea  U.R.C.M.  Deva  şi   de  104.17  la  sulă  şi  respectiv  IIG  ia   din  unităţi  unele  materiale,  spaţiul   SEBEŞ :  Doctor  In  lilo zo lie   —  ci-
                                             ţiei  agilcole  din  gospodărie.                                                                                                                                           Prelucrări  dc  folclor  ale  compozi­
             Acest  lucru  a  impus  Inliirriarcn                              Fraucisc  Toih.  inspector  B.R.P R.  jiiită.  Printre  sed iile  care  au  obţinui   unor  secţii  este  insuficient  şi  au  fă­  nem uloqtalul   „P rogresul"   O m ul
              încă  de  anul  trecut  a  unui  cerc                1  M          Cu  această  ocazie,  Iov  ion  Radu.   cele  mai  importante  realizări  sc  nu­  cut  lolod'jlă  propuneri  concrete  pen­  cu  o b ie ctivu l   —   cinem atograful   torilor  no ştri;  14,35  Tineri  înler-
                                                                                                                 mără  confecţii  categoria  1  pentru  băr­                          „S e b e şu l";   O R AŞTIE:   C ăpitanul   preli  dc  muzică  uşoară;  16.12  Cîn-
                                                                               picşedinlc  al  cooperativei   „Rc'.eza-                            tru  activitatea  de  viitor.
                                                                               l u r ,   a  prezentat  darea  de  seamă  asu-  baţi,  confecţii  pentru  bărbaţi  catego­  Dc  asemenea,  tov.   Casian  Faur.   Fracusse  —   cinem atograful  „P a­  lece  pentru  ceî  m ic i;  16.30  M uzi­
                                              V S / V .   A .
                                                                                                                 ria  li,  confecţii  pentru  femei,  curelă-                          tria * ;  C ine-I  de  vină  —  cinem a-   că  populară;  17,00  Muzică  uşoară
                                                                                                                                                   preşedinte  al  Comitetului  executiv  al
                                                                                                                 ric.  frizerie   nr.  2  şi  prestări  cons-                          toqrQlut  „F la c ă ra ";  H A Ţ E G :  Doi
                                                                                                                                                   Sl aiului  popular  orăşenesc  Haţeg  şi                             Interpretată  la  diferite  instrumen­
                                                                                                                 liuclii.                                                              din  alte  lum i  —  cinem atograful
                                                                                                                                                   tov   Constantin  Opreau,  delegat  al                               te ;  19,00  Din  comoara  folclorului
                                                                                                                   Darea  de  seamă  a  scos  insă  în  evi­  U.R.C.M.  Deva,  au  dat  preţioase  în­  „P opular" ;  B R A D :  Codin  —  ci­  nostru  m uzical;  19.30  Muzică  uşoa­
                                      Scrisoare  deschisă                                                        dentă  şi  faptul  că  unele  secţii  ca:   drumări  pentru  ca  activitatea  coope­  C olegii  —  cinem atograful  „M in e ­  ră  de  Nicolae  Chirciilescu  ;  22.45
                                                                                                                                                                                       nem atograful  „Sl.  ro ş ie ";  LONEA:
                                                                                                                 tinichigeric,
                                                                                                                             cojorăric  —  blănărie,
                                                                                                                 coafură  şi  altele  nu  şi-au   realizat   rativei  să  se  îmbunătăţească.  r u l" ;  TEHJS:  M ira co lu l  lu p ilo r —   M uzică  uşoară  fnlerprctală  de  M il-
                                                                                                                                                                                                                        va ;  23.05  Muzică  de  dans.
                                                                                                                                                     Apoi.  adunarea  generală  a  aprobat
                          tînărului  Dră                                     F o nan                             sarcinile  de  plan  De  asemenea  în  da­  in  unanimitate  un  proiect  dc  holărî-   cinem atograful  „V ic to ria ";  Zl.A T-
                                                                                                                 rea  dc  scamă  s-au  mcnlional  si  une­
                                                                                                                                                   re  care  prevede  printre  altele :  des­  N A :  U ltim a  bătălie  —  cinemato-   Radiojurnale  şi  buletine  de  ş tiri;
                                                                                                                 le  aspecte  negative  ia  ceea  ce  p ri­                           g ra lu l   „ M u n c ito ru l" ;    ILIA  :  Cd-   5.00?  6,00;  7,00;  11,00/  13.00;  17,00;
               Lucram  la  reparaţia  unul  cuptor  a lţii  asemenea  Ini,  pe  care  li  avem   talc  r înduri  le-au  ajutat  In  adună­  veşte  compot iarea  unor  cooperator)  chiderea  secţiilor  de  tricotat  şi  len­  lă lo riilc   lu i  G u live r  —  cinem ato­
              adine  dc  la  lam inorul  rlc  000  mm.  in  echipa.  Dai  hi  ce  Iaci ?   rile  grupei  sindicale,  In  adunările                 jerie,  îmbunătăţirea  calilălii  produse­  gra fu l  „L u m in a ";   APOLDUL  DE   20,00 ;  22,00;  23,52  (programul  I)
                                                                                                                 la  locul  dc  muncă.  Astfel,  in  unele
              împreună  cu  a l[i  tovarăşi  de  mnn-   După  lie i  ani  dc  şrori/ci  unde  ai  organizaţiei  U T .M .  şi  cu  alic  lir i­     lor  şi  a  prestărilor  de  servicii,  orga­  SUS:  M oartea  in  insula  de  za­  10,00;  12.00;  14,00;  16.00;  18,00;
                                                                                                                 sc-clii  ca.  ie   cxemp'u  irizerie.  coafu­
              că,  clnd  ai  venit  şi  ne-ai  arăhd  avu,  co n d iţii  optim e  dc  invătăturu,   'c/uri,  doar  le  vei  îndrepta...  Mais-                                                                          23,00;  0,52  (programul  II).
              nola  de  transfer.  Era  in  ziua  de  25   ai  ajuns  să  lucrezi  in h -o   meserie*   Iru l lău, iov. loan Pavel,  de  cile  ori   ră.  vulcanizare,  unii  coopcralori  au   nizarea  dc  conslăluirl  cu  populaţia,   hăr  —  cinem atograful   „23  Au-
              octombrie  a.c.  Pină  In  acea  z.i  şi   pe  care  n-o  cunoşti.  Faci  o  mun­  nu  fi-a  spus  cu  nu-i  bine  ceea  ce   o  comportare  care  lasă  mult  de  dorit.   impulsionarea  aprovizionării  cu  ma­  <iuslu ;  C A L A N :  O am eni  dc  ala-
              iu  tăceai  parte  din  co lectivu l  har­                     Iaci ? Tu n-ai vrut  să  In/c/egi  a ju ­
                                             că  pentru  caic  nu  era  nevoie  ca                                                                 teriale  şi  altele.                ccri  —   cm em alogralul  „!.C .S .H .\
              nic  (le  zidari  şam olnri  ai  seci ici   stalul  nostru  să  Iacă  alUea  chel­  torul,  n-ai  vrut  să  asculţi  de  sta­  Aşa  este  cazul  cooperatorilor  Nico-                                                  (Buletin
              cu/)toare  industriale.  Dc  ce  nu  mm   tu ie li   Păi  hinc   Florine,  asta  iii   turile   prieteneşti   ale   lovurăşilnt   lac  Manga,  V ictor  Bănălan  şi  alţii   N 1CU  SBUCHEA
              Iaci  parte  şi  acum  din  acest  co­  este  recunoştinţa  ?   Spuneu-i   că   /«/  dc  muncă  In  loc  să  ic  îndrepţi,                             corespondent
              le c tiv ?  M o tiv u l  fii  este  bine  cu­  nu-h  place  meseria  dc  zidai  şa m o-'   tu  oi  continuat  să  m ergi  pc  acelaşi   care  poartă  discuţii  neprincipiale  In  ( V a d i o              meteor o i&q.ie
              noscut.  A i  losl  transferat  d iscip li­  lo r  ţ j  că  nii-i  dc  tine.  Dc  ce  n ti-li   dtum   greşit.  Dc  aceea  ai  losl  mu­
              nar  la  un  alt  loc  de  muncă.  Flo­                        tat  ta  alt  loc  de  muncă,  de  aceea                                                                                                        PENTRU  24  DE  ORE
                                             place  această  meserie  ?  /Vi/-fi  dai                                                                                                       28  NOIEMBRIE  IAG3
              rine,  tu  nu-H  dai  incu  scama  că   Ir»  scama  Mesei ia  dc  zidar  şamn-   nu  mai  eşti  in  m ijlo c u l  nostru.
              laptele  pentru  care  ui  ajuns   să   tor  e  o  meserie  frumoasă,  dar  tre­  Florine  eşti  tinăr,  p o li  şl  trebuie                                               PROGRAMUL  I  :  5.05  Jocuri  in­  Vreme   schimbătoare  cu  cerul
              pleci  din  m ijlo cu l  nostru,  nu  sini   buie  să  o  cunoşti  hinc  ca  să-fi   să-fi  schim bi  atitudinea  lată   de   Activităţi  cultural-artistice  bogate     terpretate  de  fanfară  ;  5.25  Muzică   temporar  acoperit.   V o r   cădea
              demne  de  un  tinur  din  vilele  noas­  dai  seama  dc  frum useţile  ei.  N -ai   muncă.   V iito ru l  e  al  tine relulu i,                                         populară;  7,10  Jocuri   populare;   ploi  temporare.  V in tu l  va  sufla
              tre  7 u  priveşti  altfe l  viata,  judeci   avui  p rile ju l  să  lucrezi  h   cuploa­  deci  şi  al  lău.  Trebuie  să  d e vii                                      7,30  Sfatul  m edicului;  7.45  „F ru ­  moderat  cu  intensificări   tempo­
              greşit,  ptca  uşuratic.       re  mai  mici,  cum  ar  II  cele  de  la  un  om  demn  de  societatea  in  care   Comitelui  pentru  cul­  da  de  Jos  şi  in  cele  de   teme  ştiinţifice,  agrico­  moasă  ne  este  tinereţea"  —  emi­  rare  din   sud-vest.  Temperatura
                Pe  drept  c u vin l  ifi  spun  m-a  pus  laborator.  Acolo   zidarul   şamotor   trăieşti,  aşa  cum  sini  m ilioane  dc   tură   şi   artă   a   ra­  pe  raza  comunei  Ighiu.  le  etc.  siune  dc  cinlccc ;  9.20  Taranlele  şi   variabilă  ziua  fiind  cuprinsă  In-
              pe  g in d u ri  comportarea  la,   le lu i  lacc  lu cru ri  de  artă,  nu  zidărie,   oameni  in  fara  noastră.  Trebuie   ionului  Alba  a  organizai   La  Sard,  brigada  ştiin­  In  comuna  Calda  de   Ire  8  şi  16  grade  iar   noaptea
              tău  dc  a  li.  Nu  o  dală  m-am  In-   Tu  Florine  nu  te-ai  străduit  dc  loc   să  te  gindeşlt  că  stalul  a  cheltuit   duminică  in  satele  ra­  ţifică,  din  care  au  făcut   Jos.  în  prc/.cnla  a  peste   bo le ronri;  11.30  Muzică  uşoară  (le   Intre  —2  şi  6  grade.
              trehnt  „O are  să  lie  la  m ijloc  tine-   să  în ve li  această  meserie.  Tu  dis-   m ult  ca  Iu  sa  poţi  învăţa  o  me­  ionului  numeroase  ac­  parte  profesori  de  dife­  200  de  colectivişti,  for­  compozitori   din   ţări   socialiste;
              retea ?".  Dar  nu  cred.  Nu  ce»  17  prelm cşli  mese rin  dc  zidar  şamo-   serie.  F ii  atent  să  nu  mal  cazi  şi   tivităţi   cullural-arlisli-   rite  specialităţi,  medici   maţia  artistică  a  Şcolii   12,00  Concert  de  muzică  din  ope­  PENTRU   URMĂTOARELE
              an}  />e  care  îi  ai  sin i  dc  vină.  Me-  lor  şi  prin  accasla  pe  c e ila lţi  zi-   în  alic  greşeli,  m diterent  dacă  le   c e :  conferinţe,  progra­  umani  şi  veterinari,  au   medii  „Horia,  Cloşca  şi   rete;  13,10  Din  folclorul  popoare­  3  ZILE
              zlnul  echipei  noastre  In  care  Iu-  ttari  şamotori.  Dar.  te  disprcluieşh   în torci  sau  nu  In  m ijlo cu l  colecti­                                          lo r;  15.00   Muzică   uşoară   romî-
              crez.  e  lostul  tău  coleg  (le  şcoală,  pe  tine  însuti.  vu lu i  de  unde  di  plecat.  Gindcş-   me  artistice,  în lîln iri  cu   dat  răspuns  numeroase­  Crişan*  din  Alba  lulia   ncAscă ;  16,00  Lieduri  de  compozi­  Vreme   favorabilă  ploilor   lo ­
              O lar eseu  Nicolae  şi  e  de  aceeaşi   Produsele  m arelui  combina/  sini   tete  cu  eşti  membru  al  unei  orga­  brigăzile  ştiinţifice  ele   lor  întrebări  puse  de   a  prezentat  un  program
              \ ’irstă  cu  fine.  A nul  acesta  a ti  ah-  f,predate  in  toată  (ara.   M etalul   nizaţii  dc  tinerel  care   continuu   De  dimineaţă,  un  au­  colectivişti,  privind  cul­  apreciat  de  participanţi.  tori  ro m in i;  16,15  Vorbeşte  Mos-  cale  şi  cu  temperatura  staţionară.
              so lvit  împreună  sconta  prolesionn-  csfc  mesagerul  Hunedoarei  in  toa­                        tobuz  în  care  se  aflau   tivarea   vilei  dc   vie.   In  alte  cămine  cultu­
                                                                             tradiţia  dc  lupta  a  U.TiC.,  din  rtn-
              tă  de  ucenici  d:n  localitate.  Fostul   iq  co ifu rile   tă rii  unde  se  constru-             membrii   unei   brigăzi   cicşlcrca  şi  îngrijirea   rale  au  avut  loc  pro­
              tău  coleg  e  un  m uncilor  harnic  icştc.  La  elaborarea  Ini  şi  zidarii   durile  căreia  şi-au  dat  viata  m ulţi   ştiinţifice  şi  15  confc-   animalelor  probleme  do   grame  artistice  închi­
              şi  pricefMtt.  Echipa  din  care  face  şamotori  din  secţia  cuploare  in-   tineri  ca  tu  să  apuci  zilele  aces­
                                                                                                                   renţiari  a  plecat  din  o-   sănătate  si  juridice.  nate  colectiviştilor  frun­
              parte  este  evident iată  în  întrecerea  dushiale   şi-an   pus   um ărul.   Cu   tea  le ricilc.
              socialistă.  La  cucerirea  acestui  til-  asta  ci  sc  m indicsc.  Ei  sc  slrădn-                 raşul  Alba  In lin  spre   Ceî  15  conferenţiari,   taşi  elin  seclorul  zou*   întreprinderea  Poduri  şi  lucrări  Speciale
                                                                               Nu  uita  cu  to iu l  sc  cişligu  p lin
              lu  a  cont tih n it  din  p lin   şi  el.  A  iese  ca  cuploarele  pe  care  Ic  rc-              satele  $aid,  Cricău,  Cal­  au  făcut  expuneri  pc  tclmic.
                                                                             mimai,  prin  strădanie.  N im ic  nu
              in v ă lit  repede  tainele  meseriej  şi  pară  să  tic  c il  mtf,  durabile,  ca  p a ­                                                                                             Transporturi  din  Bucureşti
              şi-a  dat  seama  că  meseria  de  zi-  ti ia  să  primească  c il  mai  m ult  mc-   vine  de  la  sine.  Florine  in die ap-
              dar  e  o  meserie  preţioasa.  El,  îşi  tal  şi  mai  icttin.  Ei  au  reuşit  cu   lă-lc,  noi  ic  vom  ajuta  şi  vrem  să
              iubeşte  cit  pasiune  meseria  El  este  la  otelăria  electrică  dc  20  tone   v ii  iar  in   m ijlo cu l  nostru.                                                   Şantierul  Lucrări S p eciale  lfcev«#
              Iubit  şi  stim ai  de  către  tovarăşii  să   mărească.  durabilitatea   boite-
              săi  de  muncă.  Dar  Iu  F lorine?  Ce  /or.  Ui  unele  pină  ta  59  şarje  pe   TANIS  M1HAL1S                        R E C E N 7 IE                                    Va  ţine  CONCURS,  în  conformitate cu II.C.M. nr. 875/1960, pen­
              nu-U  convenea  la  no i?  Ziceai  că  ,)(*ltă.  Dat  prin  lu m ii  tău  dc  proas-  şef  de  echipă   De  curind  la  sediul  gospodăriei  to-   nimalelor  —  izvor  de  belşug".  Despre
              051.  încadrai             In i,-o     c a l c , / m i e dc   10   Ic mea,   c u .  Jim cA         lertive  din  comuna  Vinerea  a  fosl   carte  şi  problemele  cc  le  tratează  a   lru ocuparea a  15  posturi  de MAI ŞTRt  PRINCIPALI  şi  MAIŞTRI,
                .   .    .  .   .   '  ,      toate.  Dm  cauza  cărăm izilor  prost                                                                                                  în  specialităţile:  construcţii-monlaje  (civile,  industriale,  hidroteh­
              salanzaic  mica.  ca               am  Io,dc        mda,. dc   a     losl                          prezentată,  în  fala  a  numeroşi  parti­  vorbii  tehniciană  zoolelmistă  a  C.A.C.,
                                                                                                                                                                                      nice,  căi  ferate,  drumuri  şi  poduri)  precum  şi  MAIŞTRI  PRINCI­
              D acă-li  dădeai  silinţa  să-ti  rid ici  să  strice  o  parte  tlin  Im ita  deja  I             cipanţi,  recenzia  cărţii  „Creşterea  a-  tovarăşa  Maria  Samodoscu.
              şi  Iu  continuu  calillcaiea,  să  pa-   închisă.  C p   sc  in lim pta  dacă  n-o  \                                                                                  PALI  şl  MAIŞTRI  mecanici  (utilaje  construcţii  şi  utilaje  drumuri
              In im i  în  tainele  meseriei,  să  ciş-  stricau?  La  G tcvn  şarje   că d e a J                                                                                      şi  poduri).
              tig l  experienţă,  nu  crai  încadrai  înotă  hnlla  si  sc  pierdeau  Ionc  de  '
              ca  a ju to r  de  zidar.       o fel.  Dc  ce  nu  ai  avut  cura ju l  să  '     JSepasare  şi  încă                                          ...                                C oncursul  se  va   ţine  în  ziua  d e   joi  20  fe b ­
                $ tii,  In  ziua  cînd  Ut  ne  părăseai,  recunoşti  lucrul  executat  de  tin e ? )                                                                                 ruarie  1964  orele  8   la  sediu l  şantierului  din  com una
              Olărescu  Nicolae.  lostul  tău  coleg  A i  vrut  su-ti  înşeli  tovarăşii  dc •  Mă  aflam  iu  bolul  clădirii  LL.L.  din   —  Nu  ştiu  1  lin  sini  cu  constatatul,   —  Să  lăsăm  asia.  Spune  mai  bine   Buruiene,  raionul  llia ,  regiunea  H unedoara.
              de  şcoală,  s-a  prezentai  in  lata  co   muncă,  ai  v ru i  să-fi  înşeli  mais- 1  Petroşani.  Ungă  mine  mai  aştepla  ci­  cu  reparatul  se  ocupă   Iov.  Dama   cum  e  cu  casa­
               m isiei  dc  încadrare  şl  a  fosl  lie •  iru l.  Dc  nenumărate  ori  fi-au  /os/j  neva.  După  cit  sc  părea  era  un  lac-   Fraucisc.  şi  a  încep.ii  omul  a  istorisi  poves­  Condiţiile  de  admitere  la concurs,  conform  H.C.M.  1434/1956 :
              cui  fn lr-o   categoric  superioară.  Şi  lu ialc  ore  pentru  cazuri  de  aha- (  lor  poştal  In  ziua  aceea  omul  nu  era   —  S»  unde  e  tovarăşul  Barna ?  tea  cu  constatările,  cu  audientele  şi   —  să  fie  absolvenţi  ai  şcolilor  tehnice  de  maiştri  sau  al
                                                                                în  toanele  Ini.  Cînd  stătea  cînd  se   —  Pe  teren  tovarăşe.  La  noi  doar   stăruinţele  zadarnice,  dar  lot  nu  s-a
              sini  ferm  convins  că  cl  nu  va  ră   ie ri  si  indisciplină  la  sorvicUt.  d e \                                                                                  unei şcoli  echivalente, sau să aibă  12  ani  împliniţi  în  funcţia  de
                                                                                ridica  plimbîiidu-s.c  nervos.  Am  in-   se  lucrează.           rezolvat  nimic.
               mine  aici,  căci  el  işi  va  ridica  ne-  ncrespectarea   celor   mai  elemen-  '                                                                                    maistru  Ia  1  iulie  1956.
                                                                                irat  în  vorbă.  Omul  îl  aştepla  pe  in­  ...Iunis*  1963.  Iu  strada  Brazilor  38   In  luna  august  Iov.  Slelescu  Cons­
              contenit  n ive lu l   profesional.   va  tare  norme  de  conduită,  ro va ră şil  !              a  venit  iarăşi  cineva.  Era  tehnicianul   tantin  s-a  prezentai  iarăşi  la  I.L.L   înscrierile  la  concurs  se  fac  prin  cerere  scrisă  adresată  şan­
                                                                                ginerul  şef  al  I.L.L.-ulm.  care.  deşi
               munci  tară  a-şi  precupeţi  elorlo -  tăi  de  muncă  au  câulal  să  te  a ju -  \  se  făcuse  ora  12,  nu-şi  făcuse  încă   Svarl  Ladislav  tot  cu  constatatul.  Petroşani.  tierului  pină  in  ziua  concursului.
               nle.  Nc  m indrim   cu  ct  cit  şi  cu  Ic  ca  să-fi  vezi  greşelile.  In  repe-  }  apariţia.  Cum  a  intrat  pe  uşă.  l-a  luat  in   —  Tovarăşe,  sîntem  în  luna  august,
                                                                                 —  Aştept  de  doi  ani  apioapc  in   primire  pe  Slelescu.     ce  fuc  ?
                                                                                fiecare  zi.  in  holul  ăsta  şi  lot  degea­                       —  Ce  să  faci?  Aşteaptă...
                                                                                ba.  Dar,  în  fine,  e  timpul  să  merg  la                        —  Bine  dar  vine  iarna  şi  pereţii...
                  O  difuzoare  voluntară  de  carte                            serviciu,  zise  omul  supărat.  Ceva  mai   N  O  T  A              —  Fii  fără  grijă  I  Cînd  vine  tova­
                                                                                                                                                   răşul  inginer  şef  H iler  loan  din  con­
                                                                                lîrziu  am  aflat  de  ce  tov.  C. Stelescti,                                                                                                                   /
              în  librăria  „Alexandru  Sabia"  din   localitate  cu  regularitate   Lunar  ea   căci  despre  el  este  vorba,  din  strada       cediu.  sc  revolvă                 G o sp o d in e ,
                                                                                                                   —  Dunmcta  eşti  locatarul  im obilu­
            Deva  intră  zilnic  zeci  şi  uneori  sule   consultă  buletinul  de  Informare  „C arii   brazilor  nr.  38  Petroşani  aşteaptă  la   lui  ăsta  ?  După  o  săplămină  omul  s-a   dus
            de  oameni  Fiecare  este  Interesai  de   noi"  şi.  Ia  cerere.  I  sc  rezervă  întot­  I.L.L  Petroşani  de  ani  de  zile.        iar.  De  data  accasla  inginerul  sosise
                                                                                                                                                                                                                     MAGAZINELE  O C L
            ceea  ce  a  apărut  nou  in  librărie.  Sâ   deauna  cărţile  care  o  interesează.  Da­  In  varo  anului  1961  C.  Slelescu  a   —  Da,  eu.  din  concediu,  dai  nu  putea  hotărî  ni­  ,         ka  \  r  a -7 i kj r i  r  r\  n   i
            urmărim  pe  unul  dintre  cumpărători,   torită  ei.  mulţi  dintre  lucrătorii  O fi­  făcut  o  cerere  la  I.L.L.  Petroşani  cu   —  Foarte  bine.  Să  văd  ce-i  cu  casa   mic.  Acum  plecase  directorul.
                                                                                                                  După  ce  a  trecui   peste  lot  a  spus   In  sîîrşil  zilele  trecute,  un  funcţio­  ■i*-Yd z  PRODUSE  INDUSTRIA-1
            pe  Iov.  Rcpinczki  Livia.       ciului  farmaceutic  regional  dispun  azi   lugăminlea  dc  a  i  se  repara  locuinţa
                                                                                                                  m u lţu m ii:   „Fină  aci  lotul   e  bine   nar  de  la  I.L.L.  i-a  telefonat  lui  C.
              Tinăra  a  intrai  în  librărie  şi  a  în­  dc  boqale  biblioteci  personale  în  ca­  Ceva  mai  lîrziu  un  reprezentant   al                                                                      LE,AU  PUS ÎN  viNZARE|
                                                                                                                  n-avem  nici  o  obiecţie*.  Si  Slelescu   Slelescu.
            ceput  să  cerceteze  atent  Ionel  cu  lo   re  găseşti  alături  de  scrii lor ii  clasici   LL.L.  s-a  deplasat  la  faţa  locului.                                                                  CU  PLATA iu
            net  Din  fiecare  a  ales  carie  cu  carte,   Vi  contemporani  /li  literaturii  noastre   —  Am  venii  să  văd  locuinţa.  a  reluat  iarăşi  istorisirea  inlîm plării   —  Tovarăşe  ai  noroc  1  S-a  rezolvat.
            zeci  dc  volume.  Le  va  cumpăra  oa­  S»  clasicii  literaturii  universale  Slelescu  l-a  poftii,  i-a  arălal  casa,  cu  casa.   Am  intervenit  ca  să  se  întrunească  o                                       m       i
            re  pe  ţoale?  îşi  vor  pune  în  mod  fi­  Dacă  facem  un  bilanţ  al  muncii   care  pe  atunci  avea  „m ici  deterio­  Omul  I.L.L.-ului  n  ascultat,  apoi  l-a   comisie  care  să  hotărască  pentru  anul   NOILE  TIPURI  DE  ASPi -
                                                                                                                                                    viilor  demolarea.  Pină  atunci,  aşteap­
            resc  unii  întrebarea.  Da,  le  va  cum   depuse  dc  Iov.  Repinczky  Livia  in   rări".           asigurai  că  va  începe  reparaţia  cu­  tă  şi  dumneata.                                         QATOARE  DE  PRAF
            năra  pe  toate.  După  cc  îşi  consultă   cci  trei  am  do  cind  este  difuzoare  vo­  Omul  a  privit,  a  notat  şi  a  vorbit.  rind  Dar  cu  asigurările  a  rămas.  Au
                                                                                  —  Trebuie  reparat  mai  ales  tava­  iucepul  aşlepiările,  audienţele,  stăru­  ☆
            Incăodală  lista  titlu rilo r  dc  căr|i  cii   luntară,  ne  dăm  seama  că  acesla  este
                                                                                nul,  ca  iui  cumva  să  aveţi  vreo  sur­  inţele  zadarnice,   pină  cc  a  trecut   Am  aflat  că  in  acelaşi  imobil  mai
            care  venise,  Iov.  Livia  se  îndrepta  cu   rodnic  —  peste  G.000  de  volume  d i­
                                                                                priză  la  iarnă                  anul.                             stau  încă  două  familii  in  aceleaşi  con­
            teancul  de  carii  spre  responsabilul   fuza le.                                                                                      diţii.  Şi  ei  fac  „naveta"  din  strada
                                                                                  —  Dar  pină  la  iarnă  o  să  gătaţi?   ...  Vara  anului  1963.  Slelescu  Cons­
            librăriei.  Aici  volumele  au  fost  lre ­  Lucrătorii  O ficiului  farmaceutic  re­
                                                                                a  intervenit  Slelescu.          tantin.  din  strada  Brazilor  38,  a  făcut   Brazilor  la  I  L.L.  şi  invers.
            cii le  intr-o  factură  —  operaţie  înre­  gional.  cate  i-au  încredinţat  aceas.ă                                                   A  devenit  un  obicei  ca  I.L.L.  Petro­
                                                                                  —  Pină  la  tarnă?  Cum  vorbeşti  aşa   cererea  pe  care  a  depus-o  I L.L.-ului.
            gistrată  de  alilca  ori  in  ultim ii  ani.   muncă,  sini  pe  deplin  mulţii mi li  de                                              şani  să  facă  cetăţenii  sâ  aştepte.  Un
                                                                                tovarăşe?  Ne  jigneşti.          După  cileva  zile  s-a  prezentai  omul
            Peste  cilcva  mlnuto  zecile  de  cărţi   activitatea  ei                                                                              obicei  care  ar  trebui  să  dispară.
                                                                                  Noi  sinlem  operativi  I       cu  constatatul,  de  dala  aceasta  în
            aicsc  aveau  să  poposească  în  midiile   M u n c im   cu  muil  elan  şi  pasiune,   —  Si  c in j  o  să  înceapă  reparaţia?  porsoana  şefului  de  sector  al  l.L.L-   Dacă  imobilul   amintit  ar  fi  fost
            celor  care  le  solicitaseră.    tinăra  diln/oure  voluntară  işi  adm'c                                                              reparat  în  anul  IDbî,  astăzi  n-ar  mai
                                                                                  —  Acum  e  marţi,  cel  mai  lîrziu  lu ­  u)ui  Petroşani,  Barna  Francisc.
              Dar  să  facem  cunoştinţă  mai  îndea­  o  preţioasă  contribuţie  la  înfăptuirea   nca  viitoare  I                                li  fosl  discuţii.  Nepăsarea  şi  birocra­                 w j
            proape  cu  această  tinără.  Din  1960,  de   unei  sarcini  nobile;  aceea  de  răspîn-   Si  omul  a  plecat.  Asia  era   prin   —   Dirmneala  eşti  cel  cu  reparatul?  ţia  au  adus  imobilul  din  strada  Bra­
            cind  lucrează  ca  difuzoare  voluntară   dire  a  cărţii,  a  cuvintului  tipărit  In   mai  In  iulie.  Slelescu   s-a  adresat   —  Eu  f  zilor  nr.  38.  la  o  stare   destul  de
            în  cadrul  standului  „Cartea  la  locul   rlndul  oamenilor  muncii  lespcctivului  salariat,         —  Am  venit  să  cer  informaţii.  proastă.
            de  muncă"  la  Oficiul  farmaceutic  re­           JOAN  IIEN Ţ      ~   Tovarăşe  vine  iarna,  cind  înce­  —   Foarte  bine,   dar  cu  reparatul      D.  IONAŞCU
             gional,  ea  frecventează  librăria  din             corespondent  peţi  reparo|ia?                  cine  se  ocupă ?                                   corespondent
   86   87   88   89   90   91   92   93   94   95   96