Page 91 - 1963-11
P. 91
Nr. 2773
Pag. 2 Dramul socialismului
A dăposturile pentru a n im a le să fie
coala recoltelor «•ruliuie term in ate
✓ N rarea materialelor Insă, îndeosebi
In planurile de producţie ale gos de pildă cele din Slremt. Ighiu. Ciu-
podăriilor agricole colective din ra qud. .Straja, M ihalţ ele., unde sta a lemnului, s-a tăcut cu inllrziere.
Au sosi/ iar serile de tnU lnire ionul Alba s-a prevăzut ca pină la diul lucrărilor de construcţii la a- Prin măsurile luaie de către orga- .
cu cărţile agrozootehnice si caie sfirşilu! anului, numărul bovinelor dăposturile pentru animale este in- nelc locale dc partid si de stat. s-au «
tele de nolite. Acum, de două ori ■ să sporească la 9 850 capete, iar al tîr/.iat Răminerea în urmă îşi are oreal condiţii pentru ca in ccl mai
pe săplăm fnu. ele sini uneltele ovinelor la 17.900 capete. De aseme explicaţia in faptul că alîl organiza scurt timp să poală fi dale in folo-
principale si pentru cei W6 co nea, efectivele de porcine şi păsări ţiile de partid cît şi consiliile de sinlo toate construcţiile zootehnice
le ctivişti, cursanţi la ede pa tru au crescut la 5.387 şi respectiv conducere ale acestor qospodării au începute In amil trecut şi in acest
17.400 capele. considerat ridicarea adăposturilor ca an. In felul acesta se vor putea asi
rc rc u ri de Invătăm lnt agrozooteh pe o problemă mai puţin însemnată,
nic din Sintandrei. De curind to fi I Sfisf V " După cum se ştie. realizarea sar care s-ar putea rezolva in ciţcvu gura spatii de cazare penlru im ă
nccstia au cudiat lecţia a doua. cinilor in ceea ce priveşte sporirea zile S-a dovedit însă că praclica do 2.050 bovine, 3.600 ovine şi»720 por
cine.
La cercul pentru cultura plante- p i t i » efectivelor de animale şi creşterea a lăsa executarea unui volum mare Cu ţoale că la unele obiective lu
producţiei acestora, este influenţată
for de ci mp anul II se preda lec în mare măsură, alîl de asigurarea de lucrări de construcţii în lunile crările sînt rămase in urină, la gos
ţia p rivin d cultura g riu lu i. Urau bazei furajere, cit şi de crearea de toamnă este dăunătoare, moi ales podăriile colective din Mihalţ. Stremt
prezente aici colectivistele Dufina dacă nici materialele necesare nu
unor condiţii bune de adăposlire. In Straja, Ighiu, Galliu şi în altele, nu
Crişnn. Ecalcrina Stoica, Juja > : această privinţă unele qospodării co se asiqnră din timp. Pentru procu se depune suficlenlă strădanie in
Haida si altele. La indem ina lective din raionul Alba nu obtinut rarea materialelor, unităţile aqricolc privinţa urgentării termenului dei
cursanţilor sc aflau co lecţii de rezultate pozitive. Este vorba despre au fost sprijinite in bună măsură de dare a lor în folosinţă. Şi acum, deşi
rjrîu din soiuri dife rite si alic ma C.A.C. din llerqhin. lluccrdea, Ne- către consiliul agricol raional A st în ci mp s-au terminat majoritatea
teriale didactice cu a ju to ru l că nîq. şi altele, caro au terminal rid i fel. gospodăriile colective au primit lucrărilor agricole, la un ilă lilc am intila
rora lecţia a devenit mai intere carea adăposturilor planificate pen pc bază de repartiţie aproape 600 slut repartizat! să lucreze la terminarea
sântă, mai atractivă In plus, cx- tru acest an. La unităţile amintite au tone ciment, 209 m.c bile manele, construcţiilor zootehnice doar u:i
fost formale din timp echipe perma peste 800 m c. cherestea şi lemn pen număr redus de colectivişti.
n lica tiile ample ale profesorului tru construcţii rurale, iar pe plan
de sUintele naturale Gheorghc nente de constructori, iar o marc local s-au asigurat circa un milion Această stare de lucruri nu tre
Crişan, lectorul cercului, erau in parte din materialele necesare s-au bucăţi de cărămizi. 1.800 m.c pietriş. buie să mulţumească conducerile
asiqural do plan local.
solite de scheme si calcule la 1.370 m.c. bile manele etc. Dacă a- G*.A C. care au datoria să ia măsuri
tablă Datorită strădaniei pe care au de cesle materiale ar fi fost transpor pentru folosirea mai din plin a po-
In tr-o altă sală /si desfăşura ac pus-o organizaţiile de partid şi con tate din timp la unilăli, s-ar fi pu r.ibilifălilor dc care dispune fiecare
tivitate a cercul legum icol anul II. siliile de conducere ale C.A.C, piuă unitate In vederea asigurării unor
acum in raionul Alba s-a terminat lul începe lucrările de construcţii condiţii bune pentru iornairea ani
A ici, cei 22 de cursanţi, şeii de a adăposturilor planificate. încă din
construcţia a 15 qrajduri. 13 mater malelor.
echipe şi cole ctivişti fruntaşi ca nităţi pentru scroafe, 13 cotele pen lunile dc primăvară şi dc vară. Procu N. TIRCOB
Aurelia Muntean, M aria Teica şi tru păsări. 4 saivane şi 3 înqrăşă-
a lţii, audiau lecţia cu p rivire la t or ii pentru porci. A lte 13 obiective
m odul de întrebuinţare a răsadni dintre caro 7 qrajduri, se află la zi A\ <& IE
ţelor, lolosirca m aterialelor plas IN FOTOCRAF1E: Aspect de la una din leclii cu colectiviştii din anul II. dărie sau la fnvelitoarc. N I0 > 4 -
tice In protccfia plantelor, despre Sini insă gospodării colective, ca c o v a l; 16,45 Muzică interpretată
cub urile duble ele. Leclia era pre (Cinema
de Invătămint cu p ro iil zootehnic, dc orchestre d£ mandoline; 17,12
dată de tehnicianul A vei Petrul A ic i slnt înscrişi 22 de colecti Muzică populară interpretată de
Sl era in solită de unele demon viş ti care Intr-lin a din serile tre 28 NOIEMBRIE 19C3 Ilic Bulgarii şi Florca Netcu ; 18,00
straţii. T o ţi cursanfii de la acest cute au audiat lecţia ll-a , din anul scopul unei mai bune D E V A : Electra — cinem atogra Scară penlru tineret ; 19.45 A rii
doi. în titu la tă : „C um trebuie or
cerc şi-ou m anilcsial holărirea de ganizată monta a rtilicîa lă la an i ful ,.P atria“ ; La răscruce dc din operete rom încşti; 20.10 Clnlă
a şi fnsuşl cit mai tem einic lec male''. . Erau prezenţi colectivişti deserviri a populaţiei drum uri — cinem atograful „ A r Ileana Constantincscu şi Nelu O-
ţiile, iar noţiunile Icoreiice să Ic Iruntaşi din sectorul zootehnic ca ta " ; S IM E R IA : Lumină de iulie rian ; 20,30 Noapte bună, c o p ii:
A ton Andrăşel, Paitenie Vns/u, Recent a avut loc adunarea gene p.ia activităţii depuse in cursul tri prezenta clienţilor sau părăsesc ne- — cinem atograful „ M u n cito ru l“ ; „Ţăranul ş| zmeul" ; 20,55 Jocuri
aplice In practică pe cele 50 hec
Jcni Hâda, V nsiu Gaşpar şi a lţii. rală a membrilor cooperativei meşte mestrului J11 al anului curent. Darea juslificat locul dc muncă. h C rR O S A N l: U ltim a şansă — populare; 21,10 Muzică dc dans ;
tare de grădină, a lil c it va avea
La toate cele h e i cercuri dom şugăreşti ,,Retezatul4' din Haţeg. dc scamă a scos în relief faptul că Pe marginea dării de seamă au cinem atograful „ Republica" M/.s- 22.20 Muzică de dans de compozi
In anul v iito r gospodăria.
nea o atmosferă de lucru intens, La adunarea generală au luat par membrii acestei cooperative, mobili luat cuvîulul tovarăşii Eva Risla, lo- tetele Parisului — cinem atogra tori romini.
In u ltim ii ani s-a dezvoltai m ult te. în afară de membrii cooperatori, za li de organizaţia de bază P.M.R.. au ful „7 N oiem brie“ ; ALB A IU L IA :
ceea ce reprezintă o garant ie că sif Sebesticn. Dumitru Balintoni,
Sl sectorul zootehnic ol gospodă tovarăşii Casian Faur, preşedintele reuşit ca să realizeze planul de pro C cl mal mate spectacol — cine PROGRAMUL I I : 10.10 Fantezii
In cur/nd cele însuşite la invd- Trandafir Sleloni. losif Czukcrmann,
riei. In prezent acest sector nu Comitetului executiv al sfatului popu ducţie alîl la ramura industrială cil Alexandru Crainic şi alţii-. Ei au a- m atograful „V ic to ria "; Rebelul — de estradă; 1 1 ,0 0 ; Muzică popu
tăm in lu l agrozootehnic vor da re lară din R S. F. Iugoslavia; 12.30
mără 454 bovine, 900 ovine, 300 lar ai oraşului Haţeg, Constantin O- şi la cea neinduslrială în proporţie rălat printre altele, faptul că lipsesc cinem Q logtulul „23 A ugust" ;
zultate bune in practica produc Formalii dc muzică uşoară; 14,05
porcine şi circa J.000 de păsări. piean, din partea U.R.C.M. Deva şi de 104.17 la sulă şi respectiv IIG ia din unităţi unele materiale, spaţiul SEBEŞ : Doctor In lilo zo lie — ci-
ţiei agilcole din gospodărie. Prelucrări dc folclor ale compozi
Acest lucru a impus Inliirriarcn Fraucisc Toih. inspector B.R.P R. jiiită. Printre sed iile care au obţinui unor secţii este insuficient şi au fă nem uloqtalul „P rogresul" O m ul
încă de anul trecut a unui cerc 1 M Cu această ocazie, Iov ion Radu. cele mai importante realizări sc nu cut lolod'jlă propuneri concrete pen cu o b ie ctivu l — cinem atograful torilor no ştri; 14,35 Tineri înler-
mără confecţii categoria 1 pentru băr „S e b e şu l"; O R AŞTIE: C ăpitanul preli dc muzică uşoară; 16.12 Cîn-
picşedinlc al cooperativei „Rc'.eza- tru activitatea de viitor.
l u r , a prezentat darea de seamă asu- baţi, confecţii pentru bărbaţi catego Dc asemenea, tov. Casian Faur. Fracusse — cinem atograful „P a lece pentru ceî m ic i; 16.30 M uzi
V S / V . A .
ria li, confecţii pentru femei, curelă- tria * ; C ine-I de vină — cinem a- că populară; 17,00 Muzică uşoară
preşedinte al Comitetului executiv al
ric. frizerie nr. 2 şi prestări cons- toqrQlut „F la c ă ra "; H A Ţ E G : Doi
Sl aiului popular orăşenesc Haţeg şi Interpretată la diferite instrumen
liuclii. din alte lum i — cinem atograful
tov Constantin Opreau, delegat al te ; 19,00 Din comoara folclorului
Darea de seamă a scos insă în evi U.R.C.M. Deva, au dat preţioase în „P opular" ; B R A D : Codin — ci nostru m uzical; 19.30 Muzică uşoa
Scrisoare deschisă dentă şi faptul că unele secţii ca: drumări pentru ca activitatea coope C olegii — cinem atograful „M in e ră de Nicolae Chirciilescu ; 22.45
nem atograful „Sl. ro ş ie "; LONEA:
tinichigeric,
cojorăric — blănărie,
coafură şi altele nu şi-au realizat rativei să se îmbunătăţească. r u l" ; TEHJS: M ira co lu l lu p ilo r — M uzică uşoară fnlerprctală de M il-
va ; 23.05 Muzică de dans.
Apoi. adunarea generală a aprobat
tînărului Dră F o nan sarcinile de plan De asemenea în da in unanimitate un proiect dc holărî- cinem atograful „V ic to ria "; Zl.A T-
rea dc scamă s-au mcnlional si une
re care prevede printre altele : des N A : U ltim a bătălie — cinemato- Radiojurnale şi buletine de ş tiri;
le aspecte negative ia ceea ce p ri g ra lu l „ M u n c ito ru l" ; ILIA : Cd- 5.00? 6,00; 7,00; 11,00/ 13.00; 17,00;
Lucram la reparaţia unul cuptor a lţii asemenea Ini, pe care li avem talc r înduri le-au ajutat In adună veşte compot iarea unor cooperator) chiderea secţiilor de tricotat şi len lă lo riilc lu i G u live r — cinem ato
adine dc la lam inorul rlc 000 mm. in echipa. Dai hi ce Iaci ? rile grupei sindicale, In adunările jerie, îmbunătăţirea calilălii produse gra fu l „L u m in a "; APOLDUL DE 20,00 ; 22,00; 23,52 (programul I)
la locul dc muncă. Astfel, in unele
împreună cu a l[i tovarăşi de mnn- După lie i ani dc şrori/ci unde ai organizaţiei U T .M . şi cu alic lir i lor şi a prestărilor de servicii, orga SUS: M oartea in insula de za 10,00; 12.00; 14,00; 16.00; 18,00;
sc-clii ca. ie cxemp'u irizerie. coafu
că, clnd ai venit şi ne-ai arăhd avu, co n d iţii optim e dc invătăturu, 'c/uri, doar le vei îndrepta... Mais- 23,00; 0,52 (programul II).
nola de transfer. Era in ziua de 25 ai ajuns să lucrezi in h -o meserie* Iru l lău, iov. loan Pavel, de cile ori ră. vulcanizare, unii coopcralori au nizarea dc conslăluirl cu populaţia, hăr — cinem atograful „23 Au-
octombrie a.c. Pină In acea z.i şi pe care n-o cunoşti. Faci o mun nu fi-a spus cu nu-i bine ceea ce o comportare care lasă mult de dorit. impulsionarea aprovizionării cu ma <iuslu ; C A L A N : O am eni dc ala-
iu tăceai parte din co lectivu l har Iaci ? Tu n-ai vrut să In/c/egi a ju
că pentru caic nu era nevoie ca teriale şi altele. ccri — cm em alogralul „!.C .S .H .\
nic (le zidari şam olnri ai seci ici stalul nostru să Iacă alUea chel torul, n-ai vrut să asculţi de sta Aşa este cazul cooperatorilor Nico- (Buletin
cu/)toare industriale. Dc ce nu mm tu ie li Păi hinc Florine, asta iii turile prieteneşti ale lovurăşilnt lac Manga, V ictor Bănălan şi alţii N 1CU SBUCHEA
Iaci parte şi acum din acest co este recunoştinţa ? Spuneu-i că /«/ dc muncă In loc să ic îndrepţi, corespondent
le c tiv ? M o tiv u l fii este bine cu nu-h place meseria dc zidai şa m o-' tu oi continuat să m ergi pc acelaşi care poartă discuţii neprincipiale In ( V a d i o meteor o i&q.ie
noscut. A i losl transferat d iscip li lo r ţ j că nii-i dc tine. Dc ce n ti-li dtum greşit. Dc aceea ai losl mu
nar la un alt loc de muncă. Flo tat ta alt loc de muncă, de aceea PENTRU 24 DE ORE
place această meserie ? /Vi/-fi dai 28 NOIEMBRIE IAG3
rine, tu nu-H dai incu scama că Ir» scama Mesei ia dc zidar şamn- nu mai eşti in m ijlo c u l nostru.
laptele pentru care ui ajuns să tor e o meserie frumoasă, dar tre Florine eşti tinăr, p o li şl trebuie PROGRAMUL I : 5.05 Jocuri in Vreme schimbătoare cu cerul
pleci din m ijlo cu l nostru, nu sini buie să o cunoşti hinc ca să-fi să-fi schim bi atitudinea lată de Activităţi cultural-artistice bogate terpretate de fanfară ; 5.25 Muzică temporar acoperit. V o r cădea
demne de un tinur din vilele noas dai seama dc frum useţile ei. N -ai muncă. V iito ru l e al tine relulu i, populară; 7,10 Jocuri populare; ploi temporare. V in tu l va sufla
tre 7 u priveşti altfe l viata, judeci avui p rile ju l să lucrezi h cuploa deci şi al lău. Trebuie să d e vii 7,30 Sfatul m edicului; 7.45 „F ru moderat cu intensificări tempo
greşit, ptca uşuratic. re mai mici, cum ar II cele de la un om demn de societatea in care Comitelui pentru cul da de Jos şi in cele de teme ştiinţifice, agrico moasă ne este tinereţea" — emi rare din sud-vest. Temperatura
Pe drept c u vin l ifi spun m-a pus laborator. Acolo zidarul şamotor trăieşti, aşa cum sini m ilioane dc tură şi artă a ra pe raza comunei Ighiu. le etc. siune dc cinlccc ; 9.20 Taranlele şi variabilă ziua fiind cuprinsă In-
pe g in d u ri comportarea la, le lu i lacc lu cru ri de artă, nu zidărie, oameni in fara noastră. Trebuie ionului Alba a organizai La Sard, brigada ştiin In comuna Calda de Ire 8 şi 16 grade iar noaptea
tău dc a li. Nu o dală m-am In- Tu Florine nu te-ai străduit dc loc să te gindeşlt că stalul a cheltuit duminică in satele ra ţifică, din care au făcut Jos. în prc/.cnla a peste bo le ronri; 11.30 Muzică uşoară (le Intre —2 şi 6 grade.
trehnt „O are să lie la m ijloc tine- să în ve li această meserie. Tu dis- m ult ca Iu sa poţi învăţa o me ionului numeroase ac parte profesori de dife 200 de colectivişti, for compozitori din ţări socialiste;
retea ?". Dar nu cred. Nu ce» 17 prelm cşli mese rin dc zidar şamo- serie. F ii atent să nu mal cazi şi tivităţi cullural-arlisli- rite specialităţi, medici maţia artistică a Şcolii 12,00 Concert de muzică din ope PENTRU URMĂTOARELE
an} />e care îi ai sin i dc vină. Me- lor şi prin accasla pe c e ila lţi zi- în alic greşeli, m diterent dacă le c e : conferinţe, progra umani şi veterinari, au medii „Horia, Cloşca şi rete; 13,10 Din folclorul popoare 3 ZILE
zlnul echipei noastre In care Iu- ttari şamotori. Dar. te disprcluieşh în torci sau nu In m ijlo cu l colecti lo r; 15.00 Muzică uşoară romî-
crez. e lostul tău coleg (le şcoală, pe tine însuti. vu lu i de unde di plecat. Gindcş- me artistice, în lîln iri cu dat răspuns numeroase Crişan* din Alba lulia ncAscă ; 16,00 Lieduri de compozi Vreme favorabilă ploilor lo
O lar eseu Nicolae şi e de aceeaşi Produsele m arelui combina/ sini tete cu eşti membru al unei orga brigăzile ştiinţifice ele lor întrebări puse de a prezentat un program
\ ’irstă cu fine. A nul acesta a ti ah- f,predate in toată (ara. M etalul nizaţii dc tinerel care continuu De dimineaţă, un au colectivişti, privind cul apreciat de participanţi. tori ro m in i; 16,15 Vorbeşte Mos- cale şi cu temperatura staţionară.
so lvit împreună sconta prolesionn- csfc mesagerul Hunedoarei in toa tobuz în care se aflau tivarea vilei dc vie. In alte cămine cultu
tradiţia dc lupta a U.TiC., din rtn-
tă de ucenici d:n localitate. Fostul iq co ifu rile tă rii unde se constru- membrii unei brigăzi cicşlcrca şi îngrijirea rale au avut loc pro
tău coleg e un m uncilor harnic icştc. La elaborarea Ini şi zidarii durile căreia şi-au dat viata m ulţi ştiinţifice şi 15 confc- animalelor probleme do grame artistice închi
şi pricefMtt. Echipa din care face şamotori din secţia cuploare in- tineri ca tu să apuci zilele aces
renţiari a plecat din o- sănătate si juridice. nate colectiviştilor frun
parte este evident iată în întrecerea dushiale şi-an pus um ărul. Cu tea le ricilc.
socialistă. La cucerirea acestui til- asta ci sc m indicsc. Ei sc slrădn- raşul Alba In lin spre Ceî 15 conferenţiari, taşi elin seclorul zou* întreprinderea Poduri şi lucrări Speciale
Nu uita cu to iu l sc cişligu p lin
lu a cont tih n it din p lin şi el. A iese ca cuploarele pe care Ic rc- satele $aid, Cricău, Cal au făcut expuneri pc tclmic.
mimai, prin strădanie. N im ic nu
in v ă lit repede tainele meseriej şi pară să tic c il mtf, durabile, ca p a Transporturi din Bucureşti
şi-a dat seama că meseria de zi- ti ia să primească c il mai m ult mc- vine de la sine. Florine in die ap-
dar e o meserie preţioasa. El, îşi tal şi mai icttin. Ei au reuşit cu lă-lc, noi ic vom ajuta şi vrem să
iubeşte cit pasiune meseria El este la otelăria electrică dc 20 tone v ii iar in m ijlo cu l nostru. Şantierul Lucrări S p eciale lfcev«#
Iubit şi stim ai de către tovarăşii să mărească. durabilitatea boite-
săi de muncă. Dar Iu F lorine? Ce /or. Ui unele pină ta 59 şarje pe TANIS M1HAL1S R E C E N 7 IE Va ţine CONCURS, în conformitate cu II.C.M. nr. 875/1960, pen
nu-U convenea la no i? Ziceai că ,)(*ltă. Dat prin lu m ii tău dc proas- şef de echipă De curind la sediul gospodăriei to- nimalelor — izvor de belşug". Despre
051. încadrai In i,-o c a l c , / m i e dc 10 Ic mea, c u . Jim cA lertive din comuna Vinerea a fosl carte şi problemele cc le tratează a lru ocuparea a 15 posturi de MAI ŞTRt PRINCIPALI şi MAIŞTRI,
. . . . . ' , toate. Dm cauza cărăm izilor prost în specialităţile: construcţii-monlaje (civile, industriale, hidroteh
salanzaic mica. ca am Io,dc mda,. dc a losl prezentată, în fala a numeroşi parti vorbii tehniciană zoolelmistă a C.A.C.,
nice, căi ferate, drumuri şi poduri) precum şi MAIŞTRI PRINCI
D acă-li dădeai silinţa să-ti rid ici să strice o parte tlin Im ita deja I cipanţi, recenzia cărţii „Creşterea a- tovarăşa Maria Samodoscu.
şi Iu continuu calillcaiea, să pa- închisă. C p sc in lim pta dacă n-o \ PALI şl MAIŞTRI mecanici (utilaje construcţii şi utilaje drumuri
In im i în tainele meseriei, să ciş- stricau? La G tcvn şarje că d e a J şi poduri).
tig l experienţă, nu crai încadrai înotă hnlla si sc pierdeau Ionc de '
ca a ju to r de zidar. o fel. Dc ce nu ai avut cura ju l să ' JSepasare şi încă ... C oncursul se va ţine în ziua d e joi 20 fe b
$ tii, In ziua cînd Ut ne părăseai, recunoşti lucrul executat de tin e ? ) ruarie 1964 orele 8 la sediu l şantierului din com una
Olărescu Nicolae. lostul tău coleg A i vrut su-ti înşeli tovarăşii dc • Mă aflam iu bolul clădirii LL.L. din — Nu ştiu 1 lin sini cu constatatul, — Să lăsăm asia. Spune mai bine Buruiene, raionul llia , regiunea H unedoara.
de şcoală, s-a prezentai in lata co muncă, ai v ru i să-fi înşeli mais- 1 Petroşani. Ungă mine mai aştepla ci cu reparatul se ocupă Iov. Dama cum e cu casa
m isiei dc încadrare şl a fosl lie • iru l. Dc nenumărate ori fi-au /os/j neva. După cit sc părea era un lac- Fraucisc. şi a încep.ii omul a istorisi poves Condiţiile de admitere la concurs, conform H.C.M. 1434/1956 :
cui fn lr-o categoric superioară. Şi lu ialc ore pentru cazuri de aha- ( lor poştal In ziua aceea omul nu era — S» unde e tovarăşul Barna ? tea cu constatările, cu audientele şi — să fie absolvenţi ai şcolilor tehnice de maiştri sau al
în toanele Ini. Cînd stătea cînd se — Pe teren tovarăşe. La noi doar stăruinţele zadarnice, dar lot nu s-a
sini ferm convins că cl nu va ră ie ri si indisciplină la sorvicUt. d e \ unei şcoli echivalente, sau să aibă 12 ani împliniţi în funcţia de
ridica plimbîiidu-s.c nervos. Am in- se lucrează. rezolvat nimic.
mine aici, căci el işi va ridica ne- ncrespectarea celor mai elemen- ' maistru Ia 1 iulie 1956.
irat în vorbă. Omul îl aştepla pe in ...Iunis* 1963. Iu strada Brazilor 38 In luna august Iov. Slelescu Cons
contenit n ive lu l profesional. va tare norme de conduită, ro va ră şil ! a venit iarăşi cineva. Era tehnicianul tantin s-a prezentai iarăşi la I.L.L înscrierile la concurs se fac prin cerere scrisă adresată şan
ginerul şef al I.L.L.-ulm. care. deşi
munci tară a-şi precupeţi elorlo - tăi de muncă au câulal să te a ju - \ se făcuse ora 12, nu-şi făcuse încă Svarl Ladislav tot cu constatatul. Petroşani. tierului pină in ziua concursului.
nle. Nc m indrim cu ct cit şi cu Ic ca să-fi vezi greşelile. In repe- } apariţia. Cum a intrat pe uşă. l-a luat in — Tovarăşe, sîntem în luna august,
— Aştept de doi ani apioapc in primire pe Slelescu. ce fuc ?
fiecare zi. in holul ăsta şi lot degea — Ce să faci? Aşteaptă...
ba. Dar, în fine, e timpul să merg la — Bine dar vine iarna şi pereţii...
O difuzoare voluntară de carte serviciu, zise omul supărat. Ceva mai N O T A — Fii fără grijă I Cînd vine tova
răşul inginer şef H iler loan din con
lîrziu am aflat de ce tov. C. Stelescti, /
în librăria „Alexandru Sabia" din localitate cu regularitate Lunar ea căci despre el este vorba, din strada cediu. sc revolvă G o sp o d in e ,
— Dunmcta eşti locatarul im obilu
Deva intră zilnic zeci şi uneori sule consultă buletinul de Informare „C arii brazilor nr. 38 Petroşani aşteaptă la lui ăsta ? După o săplămină omul s-a dus
de oameni Fiecare este Interesai de noi" şi. Ia cerere. I sc rezervă întot I.L.L Petroşani de ani de zile. iar. De data accasla inginerul sosise
MAGAZINELE O C L
ceea ce a apărut nou in librărie. Sâ deauna cărţile care o interesează. Da In varo anului 1961 C. Slelescu a — Da, eu. din concediu, dai nu putea hotărî ni , ka \ r a -7 i kj r i r r\ n i
urmărim pe unul dintre cumpărători, torită ei. mulţi dintre lucrătorii O fi făcut o cerere la I.L.L. Petroşani cu — Foarte bine. Să văd ce-i cu casa mic. Acum plecase directorul.
După ce a trecui peste lot a spus In sîîrşil zilele trecute, un funcţio ■i*-Yd z PRODUSE INDUSTRIA-1
pe Iov. Rcpinczki Livia. ciului farmaceutic regional dispun azi lugăminlea dc a i se repara locuinţa
m u lţu m ii: „Fină aci lotul e bine nar de la I.L.L. i-a telefonat lui C.
Tinăra a intrai în librărie şi a în dc boqale biblioteci personale în ca Ceva mai lîrziu un reprezentant al LE,AU PUS ÎN viNZARE|
n-avem nici o obiecţie*. Si Slelescu Slelescu.
ceput să cerceteze atent Ionel cu lo re găseşti alături de scrii lor ii clasici LL.L. s-a deplasat la faţa locului. CU PLATA iu
net Din fiecare a ales carie cu carte, Vi contemporani /li literaturii noastre — Am venii să văd locuinţa. a reluat iarăşi istorisirea inlîm plării — Tovarăşe ai noroc 1 S-a rezolvat.
zeci dc volume. Le va cumpăra oa S» clasicii literaturii universale Slelescu l-a poftii, i-a arălal casa, cu casa. Am intervenit ca să se întrunească o m i
re pe ţoale? îşi vor pune în mod fi Dacă facem un bilanţ al muncii care pe atunci avea „m ici deterio Omul I.L.L.-ului n ascultat, apoi l-a comisie care să hotărască pentru anul NOILE TIPURI DE ASPi -
viilor demolarea. Pină atunci, aşteap
resc unii întrebarea. Da, le va cum depuse dc Iov. Repinczky Livia in rări". asigurai că va începe reparaţia cu tă şi dumneata. QATOARE DE PRAF
năra pe toate. După cc îşi consultă cci trei am do cind este difuzoare vo Omul a privit, a notat şi a vorbit. rind Dar cu asigurările a rămas. Au
— Trebuie reparat mai ales tava iucepul aşlepiările, audienţele, stăru ☆
Incăodală lista titlu rilo r dc căr|i cii luntară, ne dăm seama că acesla este
nul, ca iui cumva să aveţi vreo sur inţele zadarnice, pină cc a trecut Am aflat că in acelaşi imobil mai
care venise, Iov. Livia se îndrepta cu rodnic — peste G.000 de volume d i
priză la iarnă anul. stau încă două familii in aceleaşi con
teancul de carii spre responsabilul fuza le. diţii. Şi ei fac „naveta" din strada
— Dar pină la iarnă o să gătaţi? ... Vara anului 1963. Slelescu Cons
librăriei. Aici volumele au fost lre Lucrătorii O ficiului farmaceutic re
a intervenit Slelescu. tantin. din strada Brazilor 38, a făcut Brazilor la I L.L. şi invers.
cii le intr-o factură — operaţie înre gional. cate i-au încredinţat aceas.ă A devenit un obicei ca I.L.L. Petro
— Pină la tarnă? Cum vorbeşti aşa cererea pe care a depus-o I L.L.-ului.
gistrată de alilca ori in ultim ii ani. muncă, sini pe deplin mulţii mi li de şani să facă cetăţenii sâ aştepte. Un
tovarăşe? Ne jigneşti. După cileva zile s-a prezentai omul
Peste cilcva mlnuto zecile de cărţi activitatea ei obicei care ar trebui să dispară.
Noi sinlem operativi I cu constatatul, de dala aceasta în
aicsc aveau să poposească în midiile M u n c im cu muil elan şi pasiune, — Si c in j o să înceapă reparaţia? porsoana şefului de sector al l.L.L- Dacă imobilul amintit ar fi fost
celor care le solicitaseră. tinăra diln/oure voluntară işi adm'c reparat în anul IDbî, astăzi n-ar mai
— Acum e marţi, cel mai lîrziu lu u)ui Petroşani, Barna Francisc.
Dar să facem cunoştinţă mai îndea o preţioasă contribuţie la înfăptuirea nca viitoare I li fosl discuţii. Nepăsarea şi birocra w j
proape cu această tinără. Din 1960, de unei sarcini nobile; aceea de răspîn- Si omul a plecat. Asia era prin — Dirmneala eşti cel cu reparatul? ţia au adus imobilul din strada Bra
cind lucrează ca difuzoare voluntară dire a cărţii, a cuvintului tipărit In mai In iulie. Slelescu s-a adresat — Eu f zilor nr. 38. la o stare destul de
în cadrul standului „Cartea la locul rlndul oamenilor muncii lespcctivului salariat, — Am venit să cer informaţii. proastă.
de muncă" la Oficiul farmaceutic re JOAN IIEN Ţ ~ Tovarăşe vine iarna, cind înce — Foarte bine, dar cu reparatul D. IONAŞCU
gional, ea frecventează librăria din corespondent peţi reparo|ia? cine se ocupă ? corespondent