Page 92 - 1963-11

Pag. 3
Drumul soctaltsmuluf
Nr. 2773

Prin valorificarea rezervelor interne

t Centenarul profesorului Eon Cantacuzino
productivitate cit mai înaltă

La 25 noiembrie 1QG3 s-au împlinit Prof, univ. dr. N. NTSTORESCU 7a organizarea de cursuri dc perfec­
membru corespondent ţionare, (a care medieri rurali erau
o sula de ani dc la naşterea savantu­
In primul Irîniasln» din iccst an lulnd măsuri de înlăturare a defi­ al Academici R. P. Rominc obligaţi să ia parte, în serii, la anu­
Ia şantierul nr. 5 A n octombrie a r. cientelor. flc recuperare a runilne- © lui prot. dr. Ion Canlacuzino, înte­ mite epoci ale anului. Atunci s-au
şantierul nr. I). al I C S. Hunedoara, rii în urmă. Conducerea şantierului, meietorul medidnei experimentale cre-'l pavilioane dc izolare pentru
sarcini prochiclivitălii muncii a fost îndrumată si controlată îndeaproape romincşli şi al Institutului care ii largi vederi democratice, un exemplu combaterea epidemiilor, primele in-
realizalA doar în proporţie fie 57 la de orfjanizali.i de partid, a întocmit poarlă numele. strălucii pentru elevii şi colabora­
suta (!)■ Care sini cauzele ? U m din pe fiecare lot. lucrare, brigadă. un Ion Cantaonzino şi-a îm bin at în­ torii săi, ca si pentru toţi cei ce l-au llrm erii rurale şi laboratoare de igie­
ele eMc ră majoritatea lucrurilor, pian de recuperare a restantelor. Pe treaga sa viaţa muncii şi binelui obş­ cunoscut îndeaproape. A c liviU lo a nă în diferite regiuni ale ţarii.
alîia deschise, nu intrat in iarnă corn- baza acestui pian. s-a trecut la u r­ Tovarăşa Lătur Ca proiesor s-a îngrijit atent de
mărirea zilnică -i rezultatelor obli- tesc, lăsînd in urma sa o vastă opera socială a profesorului Ion Canlacu­
piet descoperite. Din icest motiv, Elena. muncitoa- zino a lost multipla şi variată, lalu-l pregătirea cadrelor didjcticc şi a sln-
randamentul m uncitorilor a fost de:-,- nute de fiecare lot In parte mcdi( o-socialâ. A fost un marc sav ant, denţ lor. pe care i-j iniRal in meto­
tul de «uăzul. Apoi utilajele au fost In vederea îmbunătăţirii asistentei re tricolora la <.irc a legat slrîns activitatea sa de în 1801 la Iaşi, dind consultaţii gra­ dele moderne de cercetare ştiinţifică.
folosite mult sub capacitatea lor. tehnice, a controlului si îndrumării, Fabrica dc ciora­ cercetător cu practica. LI şi-j cî^tigat tuite studenţilor, elevilor şi funcţio­ Inlclogeo şi iubea tinerelul de care
In loturi munca a fo<l slab organi­ pentru fiecare lot si lucrare în parte pi „Sebeşul", de- merite deosebite în combaterea şi narilor săraci în modestul sau Idbo-
a fost repartizat să răspundă cile sc simţea legat atil prin entuziasm
zată. Şefii de lot nu pretindeau mun­ profilaxia bolilor transmisibile n i răs- rator. Intre 19021908 il găsim Irec-
citorilor să vină la limo l i serviciu. un iiujiner sau tehnician din condu­ păşeşte planul lu­ pîndirc in masă. Malaria, astăzi era­ vcnlind cluburi muncitoreşti si finind cit şi prin avintul către marile reali­
Zilnic, o mare p a rtj din efectiv în- cerea şantierului. Accent nure s-o nar in :ncdie cu conferinţe dc popularizare. Vorbind zări. Prinîre e’ovij şi discipolii lui
tîrz.ia cile 5— 10, ba chiar Jh de ini­ pus apoi pe folosirea utilajelor. Pen­ 28 la nulă, din d dicata in ţara noastră. înregistra iu Ion Canlaccizino se numără oa­
tru urmărirea zilnică a felului cum vremea vieţii savantului sute
mile. Nu sc urinarea felul cum mun­ meni de ştiin|ă binecunoscuţi
sînt folosite ulilaiele conducerea numai lu ciu dc de mii dc cazuri anual. Scarlj-
citorii, brigăzile. loturile işi îndepli­ şantierului f a numit pe inginerul
neau sarcinile de plin. La loturile calitate. Ea este Irno, în vechea Romîtiic, era o prin lucrările lor valoroase:
I si II, şotii de lot (la lotul 1 — şef Aurel Dan si pe tehnicianul lonn evidenţiată în în­ boală transmisibilă gravă n i o academicienii M. Ciucă, C. Io-
tno. Trodor DărrVmuş. iar la lotul II Scurţii să se îngrijească dc aceislă Irccvenţă ridicolă. In I92G, s-au nesc u-Mihăilcşli, D. Combiescu,
problemă. trecerea socialis­
— şef inci Constantin Andronic) de- înregistrai 43670 cazuri cu o .Şlelan S. Nicolau, profesorii 1.
falr au cu tntîrzierc olanul de pro- Organizaţia dc pariul a ir ir n t l.i ta.
rlurde Apoi. «înroaoe la toate lo- instruirea periodică a agitatorilor, mortalitate dc 13.1 Ij sulă. Dălleauu, P. Condrca, C. Zollu,
tunle s.au deschis luerări noi îna­ care au dus in nudul mnneitonjor Aceste boli au fosl obiectul M. Nasfa şi mulţi alţii.
inte ca rele vechi să fie finisate. o suslinută muncă do lămurire pri- multor cercetări si analize ale Concepţiile biologice si epi-
Aşa a fost cavul la lucrările rle la vjnd recuperarea răminerii in urmă lui I. Canlacuzino. demioloqice ale prof. dr. I. Can­
conducta C'înciş si triajul Pcştiş H. e x p liriiu lu -le căile prin care po.ite In timpul epidemiilor dc ho­ lacuzino izvorau dintr-o vasta
lucrări rare an fost fl Menorate de fi obţinui arest lucru. Riroul orga­ erudiţie şl o marc experienţă
eondiliilc atmosferice (ploa:c. nin­ nizaţiei de partid, comuniştii dc pe G leră din 1913 şi 191G el a în­
soare ele). fapt cari' j-n delernvn.it şantier, s-au preocupat u n i mult de treprins noi cercetări. Uliii- personală. Ele s-au inlilnît, in
pe constructori să depună un volum creşlerea nivelului de conştiinţă al zînd vaccinarea anliholcrică pe mod fericii, cu larga sa qcnc-
de muncă in r>lus pentru terminarea muncitorilor, de educarea lor. de în­ o scară largă, acţiune cunos­ rozilale sufletească, cu ideile
lor Colectivele conduse de maiştrii tărirea disciplinei în muncă. Ca re cută astăzi în lume sub numele
Petru Pohighiu. Miliai Acodrencii. vultat. Snlirzierile flc la serviciu iu sociale înaintate şi cu spiritul
dc „marca experienţă romineos-
au executat lucrări de slabă cali­ fost reilusc cu 80 la sută. iar ab­ c.î“ , profesorul Canlacuzino a umanitar al şcolii paslcurleuc,
tate. La melaniornl norfl, din cadrul sentele nemolivate cu 50— 60 la sulă. al cărui vrednic discipol s-a
f.S. HiMiedoira. cit si la conducta In această perioadă s a Imbunăiă dovedit indiscutabil eficacitatea considerat întotdeauna,
C'lncls s-a turnat beton de calitate tit continuu organizarea muncii, ex­ vaccinului în combalerea aces­
slabă, nu s-a folosii vibratorul. Dm tinderea mecanizării unor lucrări. De tei boli. Imbinind armonios munca
această cauză, după decofrare in pildă, s-a trecut In preasamblarea Tuberculoza a losl dc ase­ didactică c-u lupta antiepidemi­
betonul turnat se v.'dean armăturile. panourilor de cale ferată intr-un de­ Au B'eaaB^âji- - -ibbsibS asaiaol că, profesorul dr. Ion Canlacu­
Lucrarea a trebuit să fie re'ăr.Hă. pozit special amenajat $i la transpor­ menea una din bolile jniec Roa­ zino a întemeiat primul insti­
Irosiiulu-se astfel in plus materiale, tarea lor la locurile dc muncă cu la jBS’Oîflaşchia <Ic Sapâe isaarîă se care l-a preocupat mult pc tut dc seruri si vaccinuri din
manoperă. ajutorul macaralelor dc pc linii. Prin acest cercetător neobosit. În­
In lunile martie şi aprilie şefii de aplicarea acestui procedeu de lucru crezător in lucrările bunului Rominia — astăzi Institutul do
lot {In special la loturile I si II) n an s-a redus ciorlul fizic al m uncitori­ Pentru acest an, lucitorii dc prevederile planului. Astfel G A S. său prieten Calmellc şi anali* microbiologic, paraziloloqie şi
făcut un calcul judicios asupra ne­ lor si sc montează zilnic circa Ia gospodăria agricolă dc stat din Bîrcca a avut posibilitate ca în zînd dotele experimentale ale epidemiologie rarc-i poarlă nu­
cesarului flc utilaje. S a u cerut utilaje 500—600 m.l. de cale feraiă, cu mnll Bîrcea au avut planificat să rea­ ziua dc 23 noiembrie să raporte­ lui Weil-Mally. care practicase mele. Acest aşezaniînt dc să­
!n perioada ciiul acestea practic nu peste sarcinile planificate. lizeze dc la ccic 207 vaci de lapte ze realizarea planului anual la în Franţa primele vaccinăii
aveau ce face şi deci trebuia fie Tot pentru sporirea productivită­ o produclie de 3.459 lil. lapte producţia de laptc-marfă. nătate. care avea la în ­
să stea fie să funcţioneze mult sub ţii muncii si eliminarea muncii ma­ marfă. Faptul că pînă acum s-a livrat contra tuberculozei la nou despre tuberculoză spunea m uncitori­ cepui doar cîţiva colaboratori şi un
capacitatea lor. Exemplu in arest nuale, la depozitul şantierului s a Datorită unei îngrijiri atente şi născuţi, profesorul Canlacuzino a în ­ lor i „Stingerea completă a aceslei singur produs biologic de preparat,
Stms pot fi dale lucrările liniei CP. confecliom l din resursp interne o furajării raţionale a vacilor de întreaga cantitate de lapte plani­ ceput şi în Rominia vaccinarea in boli sociale numai solul,,i socialistă, are aslâzi, ca urmare a sprijinului a-
de la nranularea zgurii. co n d u rii macara pentru încărcarea si des­ lapte, îngrijitorii mulgători Vasi- ficată, va permite lucrătorilor de masă cci B.C.fi., demonstrind practic societatea comunistă o va aduce". In (ordaf de stal, peste 40 de laboratoa­
Cincis si altele, unde buldozerele şi cărcarea materialelor, s-a extins fo­ Ia această gospodărie să predea nidrea eficienţă a acestui nou vaccin. (impui răscoalei ţărăneşti din 1907 re. in care lucrează sule cTe medici,
excavatoarele au fost slab utilizata. losirea benzilor transportoare, s a Je Felecnn, Andrei Bogdan, Du­ pînă la finele anului cu circa Alături de cel mai valoroşi iqienişl» biologi, chiniişli. fizicieni, ajuta|i de
In primul trimestru conducerea trecut la aprovizionarea cu betoane mitru Dinulescu şi Aurică Şulghic si cpidemioloqi ai vremii, cl şi-a adus lua ru vîn lu l în întruniri publice in
Şantierului nu a sprijinit suîicienl de la s n lia centralizată a întreprin­ au dohîndit cele mai bune reali­ 54.000 litri lapte mai mult dccit favoarea răscoalelor. Incredinţin- alte sute de tehnicieni. Inslilulul. Im­
loturile, n-a luat măsuri pentru în­ derii La lucrările conductei Cinciş. zări. depă.şindu-şi lună dc lună prevederile planului. contribuţia la stabilirea bazelor ştiin­ du-i-se in 1908 conducerea Direcţiei portant fac!or de luptă împotriva epi­
lăturarea deficientelor. Riroul org.v s a introdus folosirea pompelor dc ţifice ale luptei antiepidemice pe plan sauMare, contribuie prin arlivitolca demiilor, prepară aproape 200 de pro­
nizatiei de bază P.VI R. nu a tras la beton pneumatic. In cadrul şantie­ mondial. Fl a folosit cu aceaslă oca­ sa la salvarea multor mii dc oameni. duse bioloqice ulilizalc penlru diag­
răspundere conducerea şnmierului rului s-au orriamz.it, tu scopul gene­ Prietenii zie experienţa sa personală epidemio- Pară su-.şl inlrerupă cursurile şi nosticul bacleriolngic şi virusologie
pentru sl.ihi îndrumare şi sprijinire ralizării experienţei înaintate schim­ toqică şi organizatorică dobîndită (n munca de laboralor cutreieră ţarj,
flată loturilor, nu a analizat felul buri de experienţă S-ou extins în m in e rilo r O a s p e ţ i primul război mondial, tin d a des­ al bolilor transmisibile, pentru pro fi­
cum se traduc In vini .A măsurile pla­ proporţie dc peste 80 la sulă lucrul făşurat O luptă neobosită şi încunu­ vrea să vadă, să constate peste lot laxia şi tratamentul specific al aces­
nului M.T.O. în brigăzi complexe cu plata în îcord Lu şionlfi de 8 (a S a rm i.ie y d u za nată dc succes împotriva epidemiilor care este situaţia reală sanitară. Pe tor boli.
Cu toalz că rezultatele primului global. Pe lingă acestea nn număr uni din Aninoasa. de variolă, holeră, tifos cxantcmatic. baza acestei documentari, el întoc­ In zilele noastre, in care idealurile
trimestru au fost nesaţ islăcătoare. de peste 100 constiurtori au urmat <i lucit luntri un meşte celebra lege dc reorganizare pentru care a luptat savantul Ion
şantierul nr 5 a reuşit să recupereze cursurile de ridicare a calificării cerc d.l prietenilor febre tifo-paraliioidice, malarie, icter a serviciului sanitar, promulqalâ in Canlacuzino au devenit realitate. în­
In lunile care in u rm ii rămînerea prof «'donate. minerilor. In torc Vestea că le sosesc preţii lor. srdişlli Elena epidemic. 1910, şi discută in prealabil cu cor­ tregul nostru popor cinsteşte memo­
în urmă. Inrepind din luna fipnhe In aceH fel r-oii^tiurtiaii de pr> a- S-n înscris un marc in sat o sene de lorma- Palan. Dm in Doutccl, Autor a peste 120 dc lucrări ştiin­ pul medical.
$i pină acum pianul pro dn riivil,.;ii cod şantier an ienşit nu numai să Iii artistice, adunase ,‘u Elena flo ra rii şi Ana l\a- ria aceluia care, pe lingă realizările
număr du copii — ţifice. apreciate alit in ţară cil si Prin această lege sc puneau bazele
munci; a fost depăşii lună de lună. recupereze rămincrilc în urmă, ci elevi ni nrostoi căm inul c u llu iu l dm Sa<- Iioveanu, au lost deseori peste hotare pentru contribuţia lor medicinii preventive in (ara noastră, obţinute in apărarea sănătăţii poporu­
In trimestrul 11T ace.u iivli-Mlor a <â ^nirleze termenul de execuţie a scoli. Avincl con­ tniscuetiuu aproape *100 rechemaţi pc scenă. lui său, a contribuit la continua r i­
fost depăşit cu R la sulă Cum s a multor lucrări. Succese1? obţinute de colectivişti. Ei au u r­ Hrijiuda artistică dc a- originală in studiile asupra bolilor se asigura stabilitatea iu funcţiuni a
obţinui acest râvnita! ? O rfa n i za; ia <e rlitoresc desigur întregului colec­ cursul inginerilor m ărit n i deosebit inte­ (Idatic n lu b ricii dc con­ Inicclioase, savantul romin a lost medicilor, scoşi dc sub tirania admi­ dicare a ştiinţei romincsli. a ştiinţei
dp partid i analizat în luna aprilie tiv de pe şantier care şi-a sporit In do In mi un Aninoa- res h c c jtc din punctele membru a numeroase academii dc nistrativă locala, slâpinilă de po liti­ universale, descoperirile sa/c intrind
felul cum s-n îndeplinit sarcina de ultima perioadă elorluril.v su activitatea cer­ p ic/e n tu ic In pror/nun. serve din ita fcri a pre- medicină şi doctor honoris catisa al cianism. Pentru a Ic da putinţa de in patrimoniul şliin|inc al in lrcq il
creştere a productivităţii munci:. y.cntol in cadrul aceluiaşi
L. DEMETER cului <i fost de l.i răsplătind cu a/iiau/e celor mai renumite universităţi din a şi reîmprospăta cunoştinţele şi de
siicctacol, proq ram ul in­ omeniri.
început n trăgătoa­ Indelu/if/alc pc aDr.uii titu la t : e asiâ/.i la Europa. a fi la curent eu progresele realiza­
re. interesantă. Pi­ um atori. C orul Casei ra­ Ion Canlacuzino a losl un om cu te in ştiinţele medicale sc legilcrca- (Malcridl transmis prin Agcrp/cs)
n o i", iar orchestra o ştt:-
V IIT O R I M A IŞ T R I nă acum micii ionale de cultură tlin fu dc m elodii populare.
prieteni ai mine­ Huieii. d irija t dc V i(to -
Po lingă Ujînclc metalurgice mernşi inund (ori cum sînt Miliai rilor au făcut cu­ rin Put rlncca, a inter- împreună cu a rtiş tii a- § P <R> B îl ir
Cugir funcţionează o şcoala' tic Custură, Sabin Albii din anul III noştinţă cu mono­ prclat cu ucrsl p rile j n.Udori. co le ctiviştii din
maiştri serală, cu durata dc 3 ani. aşchierc, Teodor Chilian, loon grafia minei, cu clnlecelc : „P a riu lu i ne i>armiscrictu?n nu petre­
cut ziua dc dum inică tn
După orele dc lucru sc îmilnesc Bcrccan, Trainn Trie, loan Prică- di*/.vo'bir o*i oi. conduce", ,.Tc c in 1 p a rtid “ mod placul şi educativ. „Cupa 30 D ecem brie” ia box
aîcî 76 de muncitori din uzina. jan clin anul IJ. loan Drăghici, Despre introduce­ „Kepuhlicd marcată va ­
Con tribul ia pc care aceştia şi-o Achurt Pluieraş din anul I şi mulţi rea tehnicii la mi­ tra “ şi altele. PETRU PARCASIU La Cugir în cadrul unei gale con* plică (tîr/.ă pngilislilor brădeni. Aceş­ Categoria m uscă: A Yuliocli (Rradl
aduc în procesul dc produclie do­ aUîi se situează printre acei al^ na Aninoasa elevii C inlecelc populare s mi Responsabilul subro- tîncl pentru „Cupa 30 Decembrie*' tia din urmă însă, mai Iclniiei şi cu b.p. N. Roşu (C ugir); categoria co­
vedeşte strădania pe caic o de­ bucurai şl ele dc m ul­ s au in litn it boxerii asociaţiilor spor­ mai multă experienţă în ring. au coş I. Streche (li) b.«ih. repriza u ll-n
căror rezultate bune Ia învăţaţii vor afla în mmă- tă apreciere din pai tea (hu [ioi voluntare
pun pentru însuşirea teoretică a ră egalează cu cele obţinute în loarea şedinţa u colectiviştilor, iar in te r­ tive „M etalurgistul" din localitate si cîşlîga! — scorul final al in tiim rii N. Crişan (C); categoria pană: I. Tri-
materiilor predate în şcoală. Nu- procesul dc producţie. cercului. ! Li leg „ A u ru l'4 dm Brad. In liln irilc au fost fiind 22— 18. (u (C) cişligu prin descalificarea ad­
viu disputate, cucjirenu dind o rc- lata rezultatele înregistrate : versarului C. Dumilraşcu (B), ca­
tegoria semiuşoară : C. Gogoşa (G)
ni.n. N. Siinilic (R) ; C. Szabo (lt) b.p. I.
T r i b u n a a g i t a t o r u u i Ignat (C). categoria uşoară: I. Ţ.ir-
l.ui (C) b.p, M. Luciu (R); categoria
m ijlo cie : 1. Niţu (C) m.n. A. T o lirlic i
Ritmicitatea şi calitatea - (lt); N. Păun (C) b.p. A. Zelinschi
(R) ; A. Lav.ăr (II) cîşligâ prin desca-
lilirarea adversarului V. Stoica (G) ;
mereu în atenţia noast lt 4 •» VJ (alegoria semigrea : A. Buşoiu (R)
b p. N. Dineu (C).
1 C i
Fază din meciul A rb itrii Ivan PaveJ. clin parlca re­
De mai miilî fimp, în cadrul piese, se depăşise cu ceva 1 impui giunii, losif Trifau (Hunedoara) şi
atelierelor RM.R. .Simcrio se dis­ prevăzut în grafirul de reparaţii. ţă au îndrumat şi ajul.it pr cei ti­ dc fotbal dintre Cornet O grijanu (Bucureşti), au dai
cută des despre două probleme ne" Şi dacă înainte pi mai Licean echipele A.S. Cu­ în majoritatea în lîtn irilo r decizii jus­
După un calcul tăcut cu şeful sec­
legate dc buna desfăşurare a pro­ ţiei reieşea că loluşi locomotiva lucrări de slabă caii laie. acum. ca gir — M inerul Baia te. Ei au fost însă dc multe ori slîu-
cesului de producţie Fşic vorba, poale s,î plece la timp în cursa dc urmare a ridicăm calificăm, exe­ Mdre, cişligat de joniţi dc o seric dc spectatori care
de ritmicitate şi de calitatea lucră­ probă, bineînţeles dacă noi vom cută reparaţii dm ce în ce mai fotbaliştii din C u ­ au manifestat atitudini necuviincioase
rilor efectuate bune la adresa lor şi a boxerilor oaspeţi.
lucra bine, folosind din plin tim­ gir cu fcorul de
Discuţiile sînt fireşti, deoarece pul de lucru In acest sens am dis- Inir-o vreme Iov. Traian lurca. Conducerea asociaţiei sportive „M e ta ­
planul se îndeplinoşie nentmic iar «absenta nemonvat de la serviciu, 1— 0. lurgistul" va trebui pc v iilo r s«ă de­
calitatea unor lucrări lasă încă de rulal cu tovarăşii dm parlida unde sau venea cu întîrzicre la lucru iar pun,ă moi multa grija fată de educa­
dorit. lucrez şi eu şi le-am explicat ce în­ rea spectatorilor dc box din Cugir.
în timpul programului nu-şi vedea
seamnă ca locomotiva să plece la
Aşa slînd lucrurile esle dc Ia de treabă. Din cauza lui nici lu­ Si inc.t ceva. Sala in care s-a des­
sine înţeles că organizaţia de partid timp în cursa de probă şi apoi la crările în cadrul partidei nu se r | făşurat cfala a fosl nccorespunzu-
şi-a pus în centrul atenţiei desfă­ depoul de care aparţine. Ei au desfăşurau tocmai bine Ca agita­ loarc. alit în ceea ce priveşte aşeza­
şurarea unei susţinute munci poli­ înţeles acest lucru De altfel mem­ rea ringului cît şi a spaţiului rezer­
tor, am căutat să stau de vorbă cu vat pentru public. Aceasta deoarece
tice în vederea lichidării deficien­ brii de partid din partida respec­ s m
el să-i arăt la ce duce lipsa de fată dc organizarea acestei reuniuni
telor din procesul de producţie Pe tivă au pornit hotărîţi la treabă an-
disciplină. Acest lucru l-am arătat nu s-a manifestat cît dc cit interesul
lîngă alte măsuri, organizaţia de Irenînd prin exemplul lor şi pe cei­
şi într-o convorbire cu toţi tova­ ii necesar. Tovarăşii din cadrul aso­
partid ne-a îndrumat şi înşiruit şi lalţi tovarăşi. Drept rezultat al mă­ răşii din partidă. Ei şi-au exprimat Au recuperat O echipă care... „nu merg & ciaţiei amintite, n-au dovedit sufi­
pe noi agitatorii sa milităm pen­ surilor luate de conducerea secţiei cientă preocupare pentru problemele
dezaprobarea faţă de abaterile tov
tru ca în cadrul secţiei I locomo­ şi a mobilizării montorilor loco­ Traian lurca, îndrumîndu-l să se intîr/.ierea Evoluţia echipei de fotbal M ine­ şi jucător nu se ocupă in suLcicnlâ de organizare a în tiln irii pugiliş-
tive planul de producţie să se rea­ motiva a fost terminată la timp. rul Chelar care activează în cam- măsură ele pregătirea echipei. In loc lî lor.
schimbe. Părerile colectivului l-au Trenul 2803 a plecat. într-una pioiuaiul regional esle urmărită cu s,1 facă antrenamente conform indi­ V. CHIŞ
lizeze în mod ritmic iar calitatea Ca agitator m-a preocupat şi fe­
făcut să reflecteze şi să se îndrepte din nopţile trecute, din staţia un deosebit interes dc către oame­ caţiilor dale de F.R.F. jucătorii din
lucrărilor să se îmbunătăţească lul cum tovarăşii mei de muncă C.F.R. Coşlnriu spic staţia Si- nii muncii din localitate Spre cleva- Ghelar se mulţumesc să b .iti m in­
Acestea sînt doar cîteva aspecte
substanţial. su încadrează în disciplina de pro­ dm activitatea mea ca agitator, ceea incria iriaj cu 118 minute imîr- m ăgirci lor echipa favorită imegis- gea cilvq timp şi cu aceasta antre­
namentul a luat sfirşit. De aseme­
In rrndurîle ce urmează vreau ducţie, cum îşi îmbogăţesc nive­ zicre. Penlru a nu periclita cir­ trc«iză multe lnfrîngcn fapt penlru
ce consider important este faptul care de la începutul campionatului nea antrenamentele dgeurg tot tim ­ Inflreceri de handbal
sa împărtăşesc dm experienţa mun­ lul de cunoştinţe profesionale şi că ori de cîte ori se ivesc unele culaţia pc mai departe, trebuiau si pînă în prazent ocupă nu loc co­ pul intr-o notă ele nervozitate. Ju­ şi volei
cii mele ca agitator. bineînţeles dacă dau lucrări de recuperate minutele pierdute. daş iu clasamentul general M ulţi cători ca llâraţoiu. Lipi, Găiceanu şi
abaieri de la disciplină sau nere­ susţinători clin Gheţar cunosc că fală silii comentează indicaţiile instruc­
Consider ca o problemă impor­ calitate. Atunci cînd se ivesc nere­ guli în procesul de producţie, caut Această sarcină a revenit imăru­ de cinul Lecui lotul este rmv valo­ torului. nu execută ceea ce li se Pe terenurile Şcolii medii din
tantă informarea operativă a agi­ guli, fără a mal aştepta alte indi­ să le discut cu tovarăşii pe loc sau lui şef de partidă Vaier Morarii ros, In aceasiă situaţie sc pune în­ ceia Sini şi cazuri cînd jm ă io n i Simeria au avut loc dc cutind in­
tatorilor asupra stării de lucruri din caţii, pe loc organizez o convor­ şi mecanicului loan Sfanciu. Ei trebarea: de ce echipa Muterul CGe sc ceartă, dan dovadă de multă in ­ teresante întreceri de handbal şi
în pauza de prînz. Ca agitator am iar nu sc comportă la niveiul aş­ disciplina. M u lţi jucători nu duc o volei între echipcie şcolii. La
secţie. In acest scop în cadml sec­ bire, sau discut individual cu cei reuşit să desfăşor o muncă poli­ au privit-o cu toată răspunderea. teptărilor ? viatft sportivă in afara terenului de handbal cea mai bună s-a dove­
ţiei s-a statornicii obiceiul ca în în cauză. tică, de mobilizarea muncitorilor Folosind din plin forţa vie a lo­ Disculind cu jucătorii Toina. liă- sport fapt cc se răstringe asupra dit echipa dc băieţi a clasei a
fiecare dimineaţă cu şefii de li/râ Tov. Tiaun Popescu, Vioret Su­ la înfăptuirea măsurilor luate de comotivei, dînd dovadă dc multă rătoiu. Mihăilcscu, Ihirlu şi Mihăilă. comportării lor In In lîln m le pe care XI-a care a ocupat primul loc. La
le susţin.
şi maiştrii să se analizeze mersul san, Nicolae Benko şi Nicolae Ben- pricepere şi indcmînarc, au reu­ aceştia au afirmat că nu nuv există volei echipa dc l’ctc a clasei a X-a
conducerea secţiei, în vederea în­ legătură între compartimente. că Comportarea de piuă acum a echi­ a cîştigat primul loc in întrecere.
producţiei. In urma aceslor anali.- ţa sînt meseriaşi cu o pregătire şit, nu numai să scoată îmir/ie- pei M inerul G h e lir trebuie să cons­
deplinirii indicatorilor de plan echipa „m i merge" Cînd cMc vorba II. AUGUST
z.e ne pulem da seama mai bine profesională mai superioară. In ace­ rca, dar să şi cîşfigc cîteva zeci Insă su dea un răspuns precis, ju ­ u m e obiectul unei serioase analize.
Deşi avem unele rezultate, ele nu cătorii amintiţi nu l găsasc Am asis­ Conducerea asociaţiei sportive M i­ corespondent
rle felul în care am lucrat şi deci laşi timp în partidă sînt şi tovarăşi dc minute, în condiţiile respec­
se ridică la nivelul posibilităţilor tai la n n ijo rd a le i meciurilor pc care nerul Gheţar are datoria să anali­
>â discutăm cu oamenii cc anu­ mai tineri ca liviu Mârmuţ, Ion tării depline a siguranţei circu­ echipa M inerul ic a suslumt in ac­ zeze profund cauzale cure au dus
şi a sarcinilor ce ne revin. De
me trebuie făcut în continuare, Mâlăeşteanu şi alţii care nu cunosc aceea va trebui să depunem şi în laţiei. Mai mult, în cursa respec­ tualul camp:onat şi toi de nlilca ori la conipoi tarei slabă n echipei si INFORMAŢIE
lată de pildă, cum am procedat prea bine meseria Pentru a-i ridica continuare o susţinută muncă. tiva, s-a realizat şi o economie <-a observat că jucătorii stau râu să ia măsuri corespunzătoare. O a­ Joi 28 noiembrie a c orele IJ sc va
menii muncii din Ghelar aşIeapLI o
n i condiţia fizică. In repriza secun­
într-una din zilele de la sfîişilul lu­ şi pe aceştia la nivelul celor mai însemnată de combustibil. dă ei abia mai pot alerga pc teren. Îmbunătăţire a ralitătii jocului pres­ dNpula la Lonoa restanta contind pen­
nii trecute. In secţie, la partida buni, am discutat cu oamenii dm T1RERIU PLEŞA C are este cauza ? La unt;en.imenlo tat ele echipa favorită. ii u campionatul regional de fotbal
nu sc pune accent pe pregătirea f i­
de îmbrăcăminte intrase în lucru partidă despre necesitatea sprijini­ agitator in secţia I locomotive GH. CR ISIEA zică a jucătorilor. Instructorul spor­ P.\VEL BL AGA dintre echipele Paringul Lonea — M i­
locomotiva 375.888. Din lipsa unor rii lor. Nu odată tov. cu experien­ Atelierele R.M.R. Simcria corespondent tiv Pirvu care este In acelaşi liinp corespondent nerul Ghelar,