Page 94 - 1963-11
P. 94
.-i-.r.
<1
Ca planul anual îndeplinit
Festivitate la gura minei Acest succe.s a fost posibil datorită muncii en
tuziaste depuse de muncitorii Grigore Fior valii, Va-
A proape 1.009 de muncitori, ingineri şi tehnicieni leria Ivaucov, Roinulus Jurcoiu, Nislor Miluit, N i
adunai ieri in fata galeriei principale a colae Mărgmeanu Ambrozie Zsok, Nicolac Stoica.
Exploatării miniere Lupeni. Sc aştepta sosirea dm Vaier Florea, Gheza Mihuly, losif Zsok şi al|ii, cil
mină a minerilor dm sectorul III. cei care ieri au şi datorita traducerii iu via|ă a tuturor preved «rilor
îndeplinit planul de producţie pe anul 1963. cu mai planului de măsuri tehnice şi organizatorice.
maill de o lună înainte de termen Conducerea întreprinderii s <i orientat In spre
Trenul din adincuri şi-a făcut apariţia. Momentul valorificarea pe scară largă a resurselor locale. In
a fost emoţionant ; bucuria deplină. Sărbătoriţii au acest scop a fost dezvoltată cariera de extracţie a
fost felicitat!, li s-au înmînnl buchete de flori. Au honlonilei de la Gu.rasada, carierele pentru materiale
fost felicitate brigăzile minerilor Petre Constantin şi de construcţii de la iiia, Zam Loşnic $i Dova. Dc
Ghîooncă Sabin, care in acest an laolaltă au de asemenea, organizîndu-se mai bine exploatarea iz-
păşit planul de producţie cu peste 20.660 tone căr vorului de apă minerală de la Boholt, s-a obţinui o
bune; cele conduse de Ghioancă loan. Aslău loan, producţie de circa 3.000.000 de sticle.
oare In abatajele frontale unde lucrează au ob ţi Concomitent cu unele lucrări dc amenajare a ale
nut randamente sporite
Felicitări au primit briqă
Vizita delegaţiei de stat a R. P. Romîne zile de la pregătiri conduse de minerii Vlad Du buie la creşterea productivităţii muncii, alentia în
horelor, dc dotare a lor cu maşini care să con tri
mitru. Bngnaru Victor. Olteana Alexandru, Onişor
Nicolae şi Simo Alexandru. A fost felicitat ieri în tregului colectiv s-a îndreptat şi !n spre îmbuna-
lăţirea calităţii produselor. Rezultate bune s-au ob
tregul colectiv al sectorului III...
ţinui In ramura de prelucrare a lemnului, unde
în R. S. F. Iugoslavia 2.850 tone cărbune pe post, cit este planificat, la pînă in prezent nu s-a rebutat nici o garnitură de
Re baza creşterii productivităţii
muncii de la
mobilă.
3,240 tone pe post
metalice
armării
a introducerii
In toate abatajele frontale, a întăririi disciplinei In
muncă şi îmbunătăţirii organizării muncii, colecti Unitate cu deservire exemplară
Oaspeţii romîni îrafîmpisnaţi ey căSdyră în Slovenia vul sectorului III a extras tn afara planului de pro J blănărie a cooperativei meşteşugăreşti „Viaţă
noiembrie a.c. colectivul secţiei
a dala de 1
ducţie mai mult de 41.000 tone cărbune cocsificabil.
In acelaşi timp la preţul de cost s-au obţinui eco nouă din Orăştie şi-a îndeplinit sarcinile de plan
LIUBLIANA 27. - De la trimişii Întreprinderii J s k r a ' şi de numeroşi Gheorghe Gheorghiu-Dej a apreciat rea animalelor. Aceasta a permis să nomii suplimentare de peste 200.000 lei. anuale. Pentru bunele rezultate obtmute in muncă
speciali Agerpres S. Slrujan §1 P. muncitori. Un grup de tinere fele preocuparea colectivului Întreprin crească numărul de animale care
Popa. au oferii oaspeţilor buchete de ga derii „Iskra" pentru realizarea de revin in îngrijirea unui muncilor A V R A M MICA cit şi pentru promptitudinea cu care populaţia este
In cadrul vizitei pe care delegaţia roafe roşii. produse de calitate superioară me In drumul spre secţia llian a com corespondent deservită, secţiei i s-a decernat placheta de „Uni-
de st a t a R P. Romine, condusă de Întreprinderea ,,lskra", care s-a nite să contribuie la progresul teh binatului de la Liubliana, delegaţia tale cu deservire exemplară". Lucrătorii cu o bună
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, dezvoltat mult tn ultim ii ani gru nic al diferitelor ramuri ale econo a fost iniim pinală tn comuna Dom- Cu 36 zile mai devreme calificare profesională ca Noszek Kalman. Cornel
o face in RS F Iugoslavia, ziua de pează un număr de 13 fabrici din mici iugoslave. Membrii delegaţiei jele de un mare număr de locuitori, Buciumam Lcontina Popa, Pavel Colhon şi Nicolae
miercuri a fost consacrată cunoaşte ramura industriei electrotehnice (im romîne an apreciat, de asemenea, care au făcut oaspeţilor romini o n ziua de 25 noiembrie a.c, colectivul de num
ni unor realizări din RS. Slovenia. R.S. Slovenia Principalele produse indeminarca şi hărnicia colectivului caldă manifestare de prietenie. In cilori. ingineri şi tehnicieni de la întreprinderea Ciurdărescu, efecluînd lucrări de bună calitate şi
Bogăţiile subsolului — cărbune ale întreprinderii sini : aparalaj e- fabricii de la Krani. numele concetăţenilor săi. M iro Var- f de industrie locală „I Mai" din Deva a raportai în înainte de termen au contribuit substanţial la ob
brun. lignit, minereuri de plumb şi lectromagnetic, utilai pentru teleco La despărlire, colectivul întreprin şck, secretarul Comitetului comunal deplinirea planului producţiei globale. In 10 luni dc ţinerea acestor rezultale şi la sporirea prestigiului
zinc — ca şi potenţialul energetic al municaţii, aparate electronice, cle derii a oferit oaspeţilor daruri ca al U.C. din Slovenia, a adus oas activitate, întreprinderea a realizai economii la
riu rilo r de munte au permis o creş mente de automatizare In această semn al prieteniei pe care munci petilor un călduros salut şi i-a rugat unilălii in care lucrează.
tere puternică a industriei din R.S întreprindere lucrează aproape 10 000 torii de aici o nutresc fală de po să semneze in cartea de onoare. T o preţul de cost in valoare dc 635.000 lei. şi beneficii c a r o l c r a f
Slovenia Printre întreprinderile im de muncitori, ingineri si tehnicieni. porul romin şi conducătorii săi. Ofe varăşii Gheorghe Ghcorghiu-Dej, Ion de 31,000 lei peste sarcina planificată. corespondent
portante construite sau dezvollnte Oaspeţii vizitează sediile meranice rind daruri colecli vului uzinei din Gheorghe Maurer şi ceilalţi membri
după eliberare se numără Uzina con unde se produc piesele de precizie partea delegaţiei romîne. tovarăşul ai delegaţiei s-au fotografiat împreu
structoare de maşini „Litoslroi" din necesare diferitelor aparate. Pe Ion Gheorghe Maurer a urat munci nă cu grupul de pionieri care le-a
Liubliana. Fabrica de autobuze şi strunguri si pe alte maşini la care torilor inginerilor şi tehnicienilor de oferit flori. Ştiri diri C.S. Hunedoara Cadre de muncitori calificaţi
autocamioane din Marjbor, fabricile lucrează muncitorii din fabrică sini aici sănâlale. (ericire şi progres in ...Secţia de la llian a combinatu
de prelucrare a minereurilor de aşezate slegulele romineşti şi iugo muncă. lui, specializată în creşterea porci
plumb şi zinc de la Me/.ia si Telje, slave. La una din maşinile de ştan- In continuarea vizitei In RS. Slo lor, are o capacitale de 30.000 ca Mai mult de 15.000 tone La secţia de conserve 51 prepa ci în mod practic tehnologia me
întreprinderi siderurgice Grăitoare lat, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- venia. oaspeţii romini au vizitat apoi pete pe an. Colectivul secţiei a ob rate dm came din cadrul I R.I.C. seriei, modul cum trebuie execu
pentru dezvoltarea economiei acestei Dej examinează piesele şi discută cileva secţii ale Combinatului agri ţinut rezultate bune tn Ingrăşarea fon ta pe sie plan Deva s-a închis acum cîteva zile tate diferite operaţii în procesul
repnblioi in anii puterii populare ou muncitoarea Kopu Maria. Oaspe col ,,Liubliana". Creată in 1059. a- de porci. Disoulînd cu specialiştii de cursul de calificare pentru munci de fabricaţie a cutiilor de conser
este creşterea de 9 ori a producţiei ţii merg apoi in halele de montaj ceastă întreprindere agrozootehnică aici, membrii delegaţiei s-au intere Măsurile tehnico-organizat orice tori în specialîtâţile : forfecatorî, ve Acest fapt, cit şi strădania de
de energie electrică fală rle nivelul ale uzinei. Aici urmărind banda ru cuprinde 15 secţii specializate in sat rle modul de stabilire a ra- aplicate dc colectivul secţiei l-a lipit cutii, bordurat şi închis culn pusă în însuşirea materialului a
antebelic, ca urmare a construcţiei lantă de asamblare a aparatelor te producţia de lapte, tngrăşarea de vite l i i lor şi conţinutul hranei animale furnale a C.S. Hunedoara îşi spun din Cursul a fost urmat de un număr
ansamblului de hidrocentrale de pe lefonice, examinează cu interes mun lor, rle mecanizarea transportului plin cuvîntul. Faptul că agregatele de 32 muncitori. dus la închiderea cursului cu re
Drava şi a altor centrale electrice. ca plină de jndeinînare a inontonlor. cornute pentru tăiere, creşterea do concentratelor şi sistemul rle încăl au fost mai bine întreţinute, ca ae zultate bune Toţi cei 32 de mun
păsări şi producţia de ouă
M unţii cu păşuni bogate au creat In cea mai mare parte femei. In altă zire şi aerisire a halelor, de felul Lecţiile de specialitate predate citori au trecut cu succes exame
condiţii naturale favorabile creşterii hală. oaspeţii asistă la operaţiile de In cursul vizitei, directorul gene In care se face selecţia materialului rul Insuflat î ii ele a fost mai cald, au fost însoţite de demonstraţii nul de calificare.
vilelor — ramură care ocupă un loc montare a centralelor telefonice pe ral, llruşevar Smago. şi tng. Krivet de reproducţie. iar procentul dc scoatere îmbunătă practice la locul de muncă, per- FLORIN NEDF.LC1U
important in agricultura republicii care le produce uzina. Pretutindeni Lucian au înfăţişai membrilor dele Conducătorii combinatului s au in ţit, au făcut ca indicii de utilizare miţîndu-se cursanţilor să cunoas- corespondent
Krani... Acest oraş sloven construit solii poporului romîn sini prim iţi cu gaţiei activitatea combinatului. Iu teresat dc modul de organizare «a să crească dc la o lună la alia Luna
Intr-un peisaj de o mare Irumusele, caldă prietenie de muncitori, tehui afară de cultivarea de furaje. între gospodăriilor agricole dc stal din trecută spre exemplu, indicele me
prinderea produce anual 4,800 tone
Intre culmile înzăpezite ale m unţi cieni. tura noastră, de sistemul dc hrănire diu planificat a fost depăşii cu 23.5
lor Karavanko şi ale Alpilor Kam- Intr-o sală. conducătorii fabricii vite cornute îngrăşate, 2 700 tone a animalelor In aceste unităţi. T o la sută. Pc această bază s-a puful Satul Nojag a fost electrificat
nici, pe ale cărui meleaguri aflau au prezentat principalele produse ale porci îngrăşaţi, 1000 tone păsări, varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a
In vremuri străvechi aşezări ilirice întreprinderii „Iskra'V de la piesele 80.000 hectolitri lapte, precum şi vorbit amănunţii despre realizările înregistra zilele trecute un Succes De curînd locuitorii satului No- tal sute de ore de muncă patrio
şi celtice, a devenit astăzi cunoscut fine de cîliva milimetri pină la apa ouă si animale pentru reprodiiclie. obţinute In acest domeniu in tara de scamă: îndeplinirea planului de jag au trăit un eveniment deose tică. Cetăţenii Aron Pricep, loan
prin produsele marii uzine de echi ratele de măsură şi control eleclro Colectivul de muncă numără cca. noastră, cit şi despre orientarea care producţie pe M luni. Dc Io începutul bit : aici au fost aprinse pentru
pament eleotric şi mecanică fină nicc Aici, o cameră de televiziune I 000 oameni, dintre care aproape călăuzeşte dezvoltarea pe viitor a anului şi pină in prezent, pe graîi- Moise, lancu Simion, Gonim Das
„lskra". industrială produsă de întreprinde 00 au studii superioare. C.A.S. — profilarea, specializarea şi cul întrecerii, s-a înregistrat o depă întîia dată becurile electrice Cu căl şi mulţi alţii, au fost Î11 frun
In cursul dimineţii, oaspeţii romini re a transmis pe ecranul unui tele La secţia Smlednik, specializată concentrarea producţiei agricole. acest prilej s-a făcut un scurt bi
an vizitat această uzină împreună vizor imagini ale vizitei In tngrăşarea vilelor cornute, oaspe Conducătorul delegaţiei romîne a şire dc 15.200 tune fontă. lanţ al muncii desfăşurate. La lu tea acţiuni/ de electrificare
cu personalităţile oficiale ale R.S F Membrii delegaţiei au los! invitaţi ţilor li s a prezentat modul rle or propus ca specialiştii iugoslavi de crările de electrificare au partici M LIV1U
Iugoslavia, care inso lese pe oaspeţi să urmărească un scurt film tnfăli- ganizare a fermei, sistemul de fu Prin creşterea indicilor pat numeroşi cetăţeni care au pres- corespondent
In cursul călătoriei prin (ară pre sind produsele întreprinderii „Iskra" rajare folosit. In prezent, secţia are la acest combinat să facă schimb de
experienţă cu specialiştii romini din
cum şi Miha M arinko secretar al şi calea pe care ele o urmează de o capacitate de ingraşare de 3.700 de utilizare
CC. al U.C. din Slovenia, şi Jvan la schitele proiectanţilor pină in bovine. Folosirea concentratelor in acelaşi domeniu. Tovarăşul Gheorghe
Macek. preşedintele Scnpştinei R.S. clipa în care pornesc spre destina hrana animalelor permite sporirea Gheorghiu-Dej a apreciat pasiunea Jn ultimul timp colectivul de mun Venituri băneşti din sectorul vegetal
Slovenia, şi afli conducători ai aces tari. Oaspeţii romini au discutat apoi rapidă a greutăţii acestora. Combi de muncă a specialiştilor de la Com că al oţelăriej M artin nr. 2 desfă
tei republici. La intrarea in uzină, eu conducătorii uzinei despre acti natul dispune de o fabrică dc furnic binatul agricol Liubilana, şi le-n urat şoară o rodnică activitate pentru şi zootehnic
oaspeţii ou fost salulali călduros de vitatea întreprinderii. concentrate şi de instalaţii mecani sporirea producţiei de otel. La in d i
Duşan lloriok, directorul genera! al In cadrul discuţiei. tovarăşul zate pentru alimentarea şi imjr.,1- sa obţină in viito r rezultate şi mai caţia comitetului de partid, organi In acest an colectiviştii din Ber- pe urma valorificării produselor
bune.
zaţiile de bază pe schimburi au luat ghin, raionul Alba, au livrat sta agricole, colectiviştii au realizat
Masă oficială oferită în cinstea tovarăşului Continuarea convorbirilor dintre delegaţiile măsuri pcnlru reducerea duratei dc lului peste 140 tone grîu şi po pînă la 20 noiembrie venituri bă
rumb, 15.500 kg floarea-soarelui, neşti în valoare de 746.756 lei.
elaborare a şarjelor, în condiţiile
Gheorghe Gheorghiu-Dej R. P. Romîne şi R. S. F. Iugoslavia £0 tone cartofi, aproape 30 tone Dm suma amintită, aproape 400 000
creşterii greutăţii lor. In luna oc
carne, în greutate vie, 57.000 litri lei provin de pe urma valorificării
LIUBLIANA 27 De )a trimişii spe se bucură de realizările înseninate LIUBLIANA 27 (Agerpres). — Mălnăşan, ambasadorul R. P Romîne tombrie, din totalul de şarje elabo lapte de vacă şi alte produse De produselor animaliere.
ciali Agerprcs S. Strujan şi P. Popa : obţinute de poporul iugoslav în dez M iercuri după-amiază au continuat la Belgrad. rate, «iproapc jumătate au fost cu
Preşedintele Skupştinci R. S Slove voltarea economiei şi culturii, in ri la Brdo convorbirile între delegaţia
Din partea iugoslavă au participat durata scurtă. De asemenea, între
nia, Ivan Macek, a oferit o masa o fi dicarea nivelului dc trai al poporului R P. Rornîne, condusă dc tovarăşul Dlw ard ICardeli, preşedintele Skupşli- gul colectiv sc preocupă în mod
cială in cinstea tovarăşului Gheorghe Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedinte nei Federative, Miha Marinko, sccrn- C o n s fă tu ire c u c o re s p o n d e n ţii
Gheorghiu-Dej. preşedintele Consi a rostit, de asemenea, un toast în le Consiliului de Slat al R. P. Romi- tar al C.C. al U.C. din Slovenia, M i deosebit dc buna exploatare şi în
liului de Stal al R. P. Romîne, prim- cerc, relerindu-se la întreprinderile ne. prim-sccrelar al C.C. al P.M.R., loş Minici. viceprcşedinlc ai Vccei treţinere a agregatelor. v o lu n ta ri
secrclar al CC. a) P.M.R. vizildle, falnica „Iskra" din Krani, şî delegaţia R.S F. Iugoslavia condusă Executive Federative. Marin Ţetinici, Toate acestea au făcut să crească
Au luai parlc tovarăşii ; Ion Gheor unde lemcilc lormează majoritatea dc lovdrăşul losip Broz Tito, preşe secretar dc stat pentru transporturi indicii de utilizare. Pe întreaga oţc- Ieri a avut loc o constituire vităţii corespondenţilor voluntari
ghe Maurer, preşedintele Consiliului colectivului, Combinatul agricol Linb- dintele R.S.F. Iugoslavia, secretar ge şi telecomunicaţii în Vcccn Executi lăric s-a realizat în ultim ul timp un cu corespondenţii voluntari dc pe de la începutul anului şi pînă in
de M iniştri al R, P. Romîne. Omil liana, unde multe femei sînt frunta neral al U.C.I. vă Federativă, Bogdan Ţmobruia, se raza oraşului regional Deva. Con prezent Apoi, mai mulţi partici
Bodnămş şi Alexandru Bîrlădeanu, şe, a subliniat că in condiţiile socia Din partea romînă au participat cretar general al preşedintelui R.S.F. indice mediu dc utilizare a cuptoa sfătuirea a fost organizata de că panţi Ia consfătuire printre care
Aieepreşcdinli ai Consiliului de M i lismului femeia sc bucură de o reală Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Iugoslavia, M irko Tcpavat, adjunct al relor M artin mai marc deoit cel pla- tre. Comitetul orăşenesc Deva al Emil Ciclu de la si a pa C.F.R.
niştri. Corneliu Mănescu, ministrul a- egalitate în drepluri. Conducătorul Consiliului de M iniştri al R. P. R<v secretarului de stat pentru afacerile nilicat pc ni.p. vatră dc cuptor. Pe Simeria, Nicolae Bodea, dc la
faccnlor externe, Aurel Mălnăşnn, delegaţiei romîne a toastat în cins mine, Omil Bodnăraş şi Alexandru externe, şi Arso Milatovîci, ambasa această calc s a ob(inut un important P.M.R. şi redacţia ziarului „Dru depoul C.F.R. Simeria, loan Si
ambasadorul R. P. Romîne în R.S F. tea femeilor din R. S. F. Iugoslavie, spor de producţie. In 2G zile din luna mul socialismului". mion — Trustul minier Deva,
Iugoslavia, care, ca şi femeile din R. P Romînă Bîrlădeanu, vicepreşedinţi ai Consi dorul R.S.F. Iugoslavia la Bncureşli. noiembrie planul de producţie a fost In cadrul consfătuirii a fost Mîliai Niculită — E. M. Deva,
şi din celelalte lări socialiste, aduc o liului de Miniştri. Corneliu Mănescu. Convorbirile s-an desfăşurat intr-o
Din partea iugoslavă au participat depăşit cu peste 8000 tone otel. prezentat un referat asupra acti- loan Bcica — Simeria Veche, au
contribuţie de seamă în construcţia ministrul afacerilor externe, şi Aurel atmosferă cordială.
tovarăşii Miha Marinko, secretar al împărtăşit celorlalţi participanţi
socialismului, la apărarea păcii.
CC. al U. C. din Slovenia, Vida Toni
fici, preşedintele Comitetului general După dejun, caic s-a dcslăşurat O nouă inti'nire între A. Bîrlădeanu la consfătuire din experienţa lor
al U.S.P M.J. din Slovenia. Victor Av- într-o almosleră foarle cordială, încheierea lucrărilor sesiunii ştiinţifice dc corespondenţi voluntari ai
beh, preşedintele V crei Executive a Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedin şi M. Minici ziarului.
R. S. Slovenia, losip Vidmar, preşe tele Consiliului dc Stat al Republicii consacrate centenarului naşterii In încheierea consfătuirii, tov.
dintele Academiei Slovene dc şliinlc Populare Romîne, şi membrii delega LIUBLIANA 27 (Agerpres). — vicepreşedinte al Vccei Executive Fe Constantin Dumitru, secretar
Si Artă, gene ral-locotenent-colonel ţiei de slat şi-au luat rămas bun de M iercuri dimineaţa a avut loc la derative a R.S F. Iugoslavia prof. Ion Cantacuzmo
Rado Pehacck. persoanele oficiale iu la gazdele lor şi, insoliţi de Miha Liubliana o nouă in liln ire înlrc A le Cn acest prilej, Alexandru Birlă- al Comitetului orăşenesc Deva
goslave care însoţesc delcga|ia, re Marinko, secretar ol CC, al U.C. din xandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al deanu si Milos M inici au discutai M iercuri seara s-au încheiat lucră zdoloqiei, cpidemiologici şi virusolo al P.M.R., a vorbit despre sarci
prezentanţi ai vieţii politice şi pu Consiliului dc M in işlri al Republicii probleme economice inicresind cele nile care stau în perioada actua
Slovenia, s au întors Ia Brdo, lingă rile sesiunii ştiinţifice comemorative, giei.
blice. Populare Romîne şi Miloş Mmici. două ţări.
Krani. organizată cu prilejul centenarului Au fost dezbătute .şi unele probleme lă in faţa corespondenţilor vo
Tovarăşii Ivan Macek, Ion Gheor naşterii savantului prol. dr. Ion Cnn- luntari.
fundameutdle dc interes teoretic pri
ghe Maurer şi Gheorghe Gheorghiu- tacuzino. Consfătuirea a constituit un
In cadrul sesiunii ou fost prezenta vind microbiologin şi imunitatea.
Dej au rostit toasturi. In toastul său, Au prezentat (Ic asemenea comu bun schimb de experienţă in sco
tovarăşul Ivan Macek a subliniat că Lucrări agricole de sezon te peste 80 dc comunicări ştiinţifice nicări invitat! de peste hotare. pul îmbunătăţirii activităţii co
locuitorii R.S. Slovenia cunosc rea de specialitate privind cele mai vari respondenţilor voluntari.
ate domenii ale microbiologici, para- (Agerpres).
lizările poporului romin in construc
ţia socialistă şi sini fericiţi să salute A rături adînci pe 127 încă din primăvara, de la planta faptul că toate lucrările sînt efec
în mijlocul lor delegaţia R. P. Ro- rea vitelor s-a urmării ca pe în tuate la timp. Astfel, în aceste
mine. După ce au terminat recoltă treaga perioadă de vegetaţie să se zile pomii au fost stropiţi cu ule
rile şi însămînlările, colectiviştii din aplice la timp întregul complex de iuri minerale şi totodată s-a trecut
Răspunzind. tovarăşul Ion Gheorghe
Cristur, oraşul regional Deva, au lucrări agrotehnice. De asemenea, la protejarea acestora împotriva ro
Maurer a arătat că peste lot delegaţia
trecut cu ţoale forţele la efectua nu s-a neglijat nici calitatea aces zătoarelor. De asemenea, au fost
romină a văzul lucruri interesante şi rea arăturilor adînci de toamnă tora. Ca urmare a acestui fapt, aplicate şi îngrăşăminte naturale pe
Prin folosirea tractoarelor existen vitele au crescut şi s-au dezvoltat o suprafaţă însemnată de livadă.
te la gospodărie, s-a reuşit să se bine. Cu cîteva zile în urmă s-a
tăcut recoltarea acestora cu aju Mai multa alenfâe
Mase plasfxe — efectueze arături ne o suprafaţă de torul unuî plug special. După re
127 ha, din cele 140 ha planificate.
înlocuitoare ale melaluiui coltare s-a trecut la clasarea vite plantarii pom ilor
Pentru a crea front larg de lu lor conform STAS-ului. Pînă în
Folosirea maselor plastice ca în cru tractoarelor, au fost eliberate data de 26 noiembrie clasarea vi Plantarea pomilor fructiteri este
locuitoare ale metalului constituie încă din timp toate suprafeţele, ţelor a fost făcută la peste 60 la una din lucrările ce trebuie execu
o preocupare permanentă pentru la efectuarea arăturilor o contri sută din întreaga cantitate de viţe tate în acest sezon. In cele mai loan Şomer şi
constructorii de pe şantierele Mi recoltată In urma clasării, viţele multe gospodării agricole colective Gheorghe Popa. lă
nisterului Industriei Petrolului şi buţie importantă şi-au adus-o me se vor preda unităln AGROSQM, cătuşi la fabrica de
Chimiei. Qle sînt folosite pe scară canizatorii Vasile Danciu şi Gheor din raionul Orăştie plantatul po hîrlie din Petreşti,
tot mai largă la halele industriale ghe Popa din brigada de tractoare cu care a fost încheiat contractul. milor se desfăşoară într-un ritm
pentru vopsitoriile de protecţie an- permanentizată la această unitate. Acordînd aten(ia cuvenită tuturor susţinut. veritică duritatea
licorozivâ, la pardoselile antiacide, Paralel cu efectuarea arăturilor, lucrărilor, colectiviştii din Geoa La gospoiMna colectivă dm Vi unei piese execu
la izolaţiile conductorilor electrici giu vor oblme importante venituri nerea, acestei lucrări nu i se acor tate dc ci.
de pe şantierele de construcţii colectiviştii de aici au aplicat pe dă atenţia cuvenită. Numai aşa se
montaj şi instalaţii — la Oneşti, 20 ha superfosfat în cantitatea dc de la pepiniera de vi[e.
Brazi, Craiova, Brăila, precum şi ca 200 kg la hectar, iar pe alte 15 explică de ce pînă acum dm cele
înlocuitori ai cuprului la conduc hectare au fost administrate cîte In livadă Q hectare planificate a se planta în
tele de impuls ale aparatelor de Pomicultura este o ramură de această toamnă nu s-a realizat de-
20 tone gunoi de grajd. Incorpo
măsură şi control. producţie nouă în cadrul gospodă cîr suprafaţa de 2 hectare. Timpul
Anul acesta, constructorii au ex rarea tn sol a acestora s-a făcut
tins şi mai mult utilizarea maselor o dată cu efectuarea arăturilor. riei colective din Petreşti, raionul este prielnic încă pentru executarea
plastice. Numai prin înlocuirea con Recoltarea viţelor altoite Sebeş In urmă cu 2 am au fost lucrărilor în cîmp Consiliul de
ductelor de otel cu conducte din plantaţi meu şi pruni pe o supra conducere al gospodăriei va trebui
mase plastice, necesare unor pro Colectiviştii din Geoagiu, raio faţă de 15 hectare. Grija pe care să ia măsuri eficiente în vederea
cese tehnologice şi transportului colectiviştii de aici o manifestă mobilizării colectiviştilor la execu
apei, s-au economisit anul acesta nul Orăştie, au avut în acest an
aproximativ 250 de tone de metal. pepinieră de viţe altoite pe 12 ha. faţă de livadă se reflectă şi în tarea gropilor şi plantarea pomilor.