Page 94 - 1963-11
P. 94

.-i-.r.
                                                          <1

                                                                                                                                                  Ca planul anual îndeplinit






                                                                                                                                                      Festivitate  la  gura  minei                   Acest  succe.s  a  fost  posibil  datorită  muncii  en­
                                                                                                                                                                                                    tuziaste  depuse  de  muncitorii  Grigore  Fior valii,  Va-
                                                                                                                                                   A  proape  1.009  de  muncitori,  ingineri  şi  tehnicieni   leria  Ivaucov,  Roinulus  Jurcoiu,  Nislor  Miluit,  N i­
                                                                                                                                                          adunai  ieri   in  fata  galeriei  principale  a   colae  Mărgmeanu   Ambrozie  Zsok,  Nicolac  Stoica.
                                                                                                                                                  Exploatării  miniere  Lupeni.  Sc  aştepta  sosirea  dm   Vaier  Florea,  Gheza  Mihuly,  losif  Zsok  şi  al|ii,  cil
                                                                                                                                                  mină  a  minerilor  dm  sectorul  III.  cei   care  ieri  au   şi  datorita  traducerii  iu  via|ă  a  tuturor  preved  «rilor
                                                                                                                                                  îndeplinit  planul  de  producţie  pe  anul  1963.  cu  mai   planului  de  măsuri  tehnice  şi  organizatorice.
                                                                                                                                                  maill  de  o  lună  înainte  de  termen            Conducerea   întreprinderii  s  <i   orientat   In   spre
                                                                                                                                                   Trenul  din  adincuri  şi-a  făcut  apariţia.  Momentul   valorificarea  pe  scară  largă  a  resurselor  locale.  In
                                                                                                                                                  a  fost  emoţionant  ;  bucuria  deplină.  Sărbătoriţii  au   acest  scop  a  fost  dezvoltată  cariera  de  extracţie  a
                                                                                                                                                  fost  felicitat!,  li  s-au  înmînnl  buchete  de  flori.  Au   honlonilei  de  la  Gu.rasada,  carierele  pentru  materiale
                                                                                                                                                  fost  felicitate  brigăzile  minerilor  Petre  Constantin  şi   de  construcţii  de  la  iiia,  Zam   Loşnic  $i  Dova.  Dc
                                                                                                                                                  Ghîooncă  Sabin,  care  in  acest  an  laolaltă  au  de­  asemenea,  organizîndu-se  mai  bine  exploatarea  iz-
                                                                                                                                                  păşit  planul  de  producţie  cu  peste  20.660  tone  căr­  vorului  de  apă  minerală  de  la  Boholt,  s-a  obţinui  o
                                                                                                                                                  bune;  cele  conduse  de  Ghioancă  loan.  Aslău  loan,   producţie  de  circa  3.000.000  de  sticle.
                                                                                                                                                  oare  In  abatajele  frontale  unde  lucrează  au  ob ţi­  Concomitent  cu  unele  lucrări  dc  amenajare  a  ale
                                                                                                                                                  nut  randamente  sporite
                                                                                                                                                                        Felicitări  au  primit  briqă
        Vizita  delegaţiei  de  stat a R.  P.  Romîne                                                                                            zile  de  la  pregătiri  conduse  de  minerii  Vlad  Du­  buie  la  creşterea  productivităţii  muncii,  alentia  în­
                                                                                                                                                                                                    horelor,  dc  dotare  a  lor  cu  maşini  care  să  con tri­
                                                                                                                                                  mitru.  Bngnaru  Victor.  Olteana  Alexandru,  Onişor
                                                                                                                                                 Nicolae  şi  Simo  Alexandru.  A  fost  felicitat  ieri  în­  tregului  colectiv  s-a  îndreptat  şi  !n  spre  îmbuna-
                                                                                                                                                                                                    lăţirea  calităţii  produselor.  Rezultate  bune  s-au  ob­
                                                                                                                                                  tregul  colectiv  al  sectorului  III...
                                                                                                                                                                                                   ţinui  In  ramura  de  prelucrare  a  lemnului,   unde
                                       în  R.  S.  F.  Iugoslavia                                                                                2.850  tone  cărbune  pe  post,  cit  este  planificat,  la   pînă  in  prezent  nu  s-a  rebutat  nici  o  garnitură  de
                                                                                                                                                    Re  baza  creşterii  productivităţii
                                                                                                                                                                                    muncii  de  la
                                                                                                                                                                                                   mobilă.
                                                                                                                                                 3,240  tone  pe  post
                                                                                                                                                                                         metalice
                                                                                                                                                                                 armării
                                                                                                                                                                    a  introducerii
                                                                                                                                                 In  toate  abatajele  frontale,  a  întăririi  disciplinei  In
                                                                                                                                                 muncă  şi   îmbunătăţirii   organizării   muncii,  colecti­  Unitate  cu  deservire  exemplară
                   Oaspeţii  romîni  îrafîmpisnaţi  ey  căSdyră  în  Slovenia                                                                    vul  sectorului  III  a  extras  tn  afara  planului  de  pro­  J  blănărie   a   cooperativei   meşteşugăreşti   „Viaţă
                                                                                                                                                                                                                    noiembrie  a.c.  colectivul  secţiei
                                                                                                                                                                                                       a  dala  de  1
                                                                                                                                                 ducţie  mai  mult  de  41.000  tone  cărbune  cocsificabil.
                                                                                                                                                  In  acelaşi  timp  la  preţul  de  cost  s-au  obţinui  eco   nouă   din  Orăştie  şi-a  îndeplinit  sarcinile  de  plan
          LIUBLIANA  27.  -   De  la  trimişii   Întreprinderii  J s k r a '  şi  de  numeroşi   Gheorghe  Gheorghiu-Dej  a  apreciat   rea  animalelor.  Aceasta  a  permis  să   nomii  suplimentare  de  peste  200.000  lei.  anuale.  Pentru  bunele  rezultate  obtmute  in  muncă
        speciali  Agerpres  S.  Slrujan  §1  P.   muncitori.  Un  grup  de  tinere  fele   preocuparea   colectivului   Întreprin­  crească   numărul   de  animale   care
        Popa.                             au  oferii  oaspeţilor  buchete  de  ga­  derii   „Iskra"   pentru   realizarea  de   revin  in  îngrijirea  unui  muncilor           A V R A M   MICA   cit  şi  pentru  promptitudinea  cu  care  populaţia  este
          In  cadrul  vizitei  pe  care  delegaţia   roafe  roşii.          produse  de  calitate  superioară  me­  In  drumul  spre  secţia  llian  a  com­                      corespondent     deservită,  secţiei  i  s-a  decernat  placheta  de  „Uni-
        de  st a t  a  R  P.  Romine,  condusă  de   Întreprinderea  ,,lskra",   care   s-a   nite  să  contribuie  la  progresul  teh­  binatului  de  la  Liubliana,  delegaţia                  tale  cu  deservire  exemplară".  Lucrătorii  cu  o  bună
        tovarăşul   Gheorghe   Gheorghiu-Dej,   dezvoltat  mult  tn  ultim ii  ani  gru­  nic  al  diferitelor  ramuri  ale  econo­  a  fost  iniim pinală  tn  comuna  Dom-   Cu  36  zile  mai  devreme  calificare  profesională  ca  Noszek  Kalman.   Cornel
        o  face  in  RS  F  Iugoslavia,  ziua  de   pează  un  număr  de  13  fabrici  din   mici   iugoslave.   Membrii   delegaţiei   jele  de  un  mare  număr  de  locuitori,                  Buciumam  Lcontina  Popa,  Pavel  Colhon  şi  Nicolae
        miercuri  a  fost  consacrată  cunoaşte   ramura  industriei  electrotehnice  (im   romîne  an  apreciat,  de  asemenea,   care  au  făcut  oaspeţilor  romini  o   n  ziua  de  25  noiembrie  a.c,  colectivul  de  num
        ni  unor  realizări  din  RS.  Slovenia.  R.S.  Slovenia   Principalele  produse   indeminarca  şi  hărnicia  colectivului   caldă   manifestare  de  prietenie.  In   cilori.  ingineri  şi  tehnicieni  de  la  întreprinderea   Ciurdărescu,  efecluînd  lucrări  de  bună  calitate   şi
          Bogăţiile   subsolului   —   cărbune   ale  întreprinderii  sini  :  aparalaj  e-   fabricii  de  la  Krani.  numele  concetăţenilor  săi.  M iro  Var-   f de  industrie  locală  „I  Mai"  din  Deva  a  raportai  în ­ înainte  de  termen   au  contribuit  substanţial  la  ob­
        brun.  lignit,  minereuri  de  plumb  şi   lectromagnetic,  utilai  pentru  teleco­  La  despărlire,  colectivul  întreprin­  şck,  secretarul  Comitetului  comunal   deplinirea  planului  producţiei  globale.  In  10  luni  dc   ţinerea  acestor  rezultale  şi  la  sporirea  prestigiului
        zinc  —  ca  şi  potenţialul  energetic  al   municaţii,   aparate  electronice,   cle­  derii  a  oferit  oaspeţilor  daruri  ca   al  U.C.  din  Slovenia,  a  adus  oas   activitate,   întreprinderea   a   realizai   economii   la
        riu rilo r  de  munte  au  permis  o  creş­  mente  de  automatizare   In  această   semn  al  prieteniei  pe  care  munci­  petilor  un  călduros  salut  şi  i-a  rugat                  unilălii  in  care  lucrează.
        tere  puternică  a  industriei  din  R.S   întreprindere  lucrează  aproape  10 000   torii  de  aici  o  nutresc  fală  de  po­  să  semneze  in  cartea  de  onoare.  T o­  preţul  de  cost  in  valoare  dc  635.000  lei.  şi  beneficii   c a r o l    c r a f
        Slovenia   Printre  întreprinderile  im ­  de  muncitori,  ingineri  si  tehnicieni.  porul  romin  şi  conducătorii  săi.  Ofe­  varăşii  Gheorghe  Ghcorghiu-Dej,  Ion   de  31,000  lei  peste  sarcina  planificată.    corespondent
        portante   construite   sau   dezvollnte   Oaspeţii  vizitează  sediile  meranice   rind  daruri  colecli vului   uzinei  din   Gheorghe  Maurer  şi  ceilalţi  membri
        după  eliberare  se  numără  Uzina  con­  unde  se  produc  piesele  de  precizie   partea  delegaţiei  romîne.  tovarăşul   ai  delegaţiei  s-au  fotografiat  împreu­
        structoare  de  maşini  „Litoslroi"  din   necesare  diferitelor   aparate.   Pe   Ion  Gheorghe  Maurer  a  urat  munci­  nă  cu  grupul  de  pionieri  care  le-a
        Liubliana.   Fabrica   de  autobuze  şi   strunguri  si  pe  alte  maşini  la  care   torilor  inginerilor  şi  tehnicienilor  de   oferit  flori.  Ştiri  diri  C.S.  Hunedoara  Cadre  de  muncitori  calificaţi
        autocamioane  din  Marjbor,  fabricile   lucrează  muncitorii  din  fabrică  sini   aici  sănâlale.  (ericire  şi  progres  in   ...Secţia  de  la  llian  a  combinatu­
        de  prelucrare  a   minereurilor   de   aşezate  slegulele  romineşti  şi  iugo­  muncă.              lui,  specializată  în  creşterea  porci­
        plumb  şi  zinc  de  la  Me/.ia  si  Telje,   slave.  La  una  din  maşinile  de  ştan-   In  continuarea  vizitei  In  RS.  Slo­  lor,  are  o  capacitale  de  30.000  ca­  Mai  mult  de  15.000  tone   La  secţia  de  conserve  51  prepa­  ci  în  mod  practic  tehnologia  me­
        întreprinderi   siderurgice   Grăitoare   lat,  tovarăşul  Gheorghe  Gheorghiu-   venia.  oaspeţii  romini  au  vizitat  apoi   pete  pe  an.  Colectivul  secţiei  a  ob­  rate  dm  came  din  cadrul  I  R.I.C.   seriei,  modul  cum  trebuie  execu­
        pentru  dezvoltarea  economiei  acestei   Dej  examinează   piesele  şi  discută   cileva  secţii  ale  Combinatului  agri­  ţinut   rezultate  bune  tn  Ingrăşarea   fon ta  pe sie  plan  Deva  s-a  închis  acum  cîteva  zile   tate  diferite   operaţii   în  procesul
        repnblioi  in  anii  puterii   populare   ou  muncitoarea  Kopu  Maria.  Oaspe­  col  ,,Liubliana".  Creată  in  1059.  a-   de  porci.  Disoulînd  cu  specialiştii  de   cursul  de  calificare  pentru  munci­  de  fabricaţie  a  cutiilor  de  conser­
        este  creşterea  de  9  ori  a  producţiei   ţii  merg  apoi  in  halele  de  montaj   ceastă   întreprindere  agrozootehnică   aici,  membrii  delegaţiei  s-au  intere­  Măsurile   tehnico-organizat orice  tori  în  specialîtâţile  :   forfecatorî,   ve  Acest  fapt,  cit  şi  strădania  de­
        de  energie  electrică  fală  rle  nivelul   ale  uzinei.  Aici  urmărind  banda  ru­  cuprinde   15  secţii   specializate   in   sat  rle   modul   de  stabilire  a  ra-   aplicate   dc   colectivul   secţiei   l-a   lipit  cutii,  bordurat  şi  închis  culn   pusă  în  însuşirea  materialului   a
        antebelic,  ca  urmare  a  construcţiei   lantă  de  asamblare  a  aparatelor  te­  producţia  de  lapte,  tngrăşarea  de  vite   l i i lor  şi  conţinutul  hranei  animale­  furnale  a  C.S.  Hunedoara  îşi  spun  din   Cursul  a  fost  urmat  de  un  număr
        ansamblului  de  hidrocentrale  de  pe   lefonice,  examinează  cu  interes  mun­                    lor,  rle  mecanizarea   transportului   plin  cuvîntul.  Faptul  că  agregatele   de  32  muncitori.  dus  la  închiderea  cursului  cu  re­
        Drava  şi  a  altor  centrale  electrice.   ca  plină  de  jndeinînare  a  inontonlor.   cornute  pentru  tăiere,  creşterea  do   concentratelor  şi  sistemul  rle  încăl­  au  fost  mai  bine  întreţinute,  ca  ae­  zultate  bune  Toţi  cei  32  de  mun­
                                                                            păsări  şi  producţia  de  ouă
        M unţii  cu  păşuni  bogate  au  creat   In  cea  mai  mare  parte  femei.  In  altă                 zire  şi  aerisire  a  halelor,  de  felul                             Lecţiile  de  specialitate  predate   citori  au  trecut  cu  succes  exame­
        condiţii  naturale  favorabile  creşterii   hală.  oaspeţii  asistă  la  operaţiile  de   In  cursul  vizitei,  directorul  gene­  In  care  se  face  selecţia  materialului   rul  Insuflat  î ii  ele  a  fost  mai  cald,   au  fost  însoţite   de   demonstraţii   nul  de  calificare.
        vilelor  —  ramură  care  ocupă  un  loc   montare  a  centralelor  telefonice  pe   ral,  llruşevar  Smago.  şi  tng.  Krivet   de  reproducţie.  iar  procentul  dc  scoatere  îmbunătă­  practice  la  locul  de  muncă,  per-   FLORIN  NEDF.LC1U
        important   in   agricultura  republicii  care  le  produce  uzina.  Pretutindeni   Lucian  au  înfăţişai  membrilor  dele­  Conducătorii  combinatului  s  au  in­  ţit,  au  făcut  ca  indicii  de  utilizare   miţîndu-se  cursanţilor  să   cunoas-  corespondent
          Krani...  Acest  oraş  sloven  construit   solii  poporului  romîn  sini  prim iţi  cu   gaţiei   activitatea  combinatului.   Iu   teresat  dc  modul  de  organizare  «a   să  crească  dc  la  o  lună  la  alia  Luna
        Intr-un  peisaj  de  o  mare  Irumusele,   caldă  prietenie  de  muncitori,  tehui   afară  de  cultivarea  de  furaje.  între­  gospodăriilor  agricole  dc  stal   din   trecută  spre  exemplu,  indicele  me­
                                                                            prinderea  produce  anual  4,800  tone
        Intre  culmile  înzăpezite  ale  m unţi­  cieni.                                                      tura  noastră,  de  sistemul  dc  hrănire   diu  planificat  a  fost  depăşii  cu  23.5
        lor  Karavanko  şi  ale  Alpilor  Kam-   Intr-o   sală.   conducătorii   fabricii   vite  cornute  îngrăşate,  2 700   tone   a  animalelor  In  aceste  unităţi.  T o­  la  sută.  Pc  această  bază  s-a  puful   Satul  Nojag  a  fost  electrificat
        nici,  pe  ale  cărui  meleaguri   aflau   au  prezentat  principalele  produse  ale   porci  îngrăşaţi,  1000   tone  păsări,  varăşul  Gheorghe  Gheorghiu-Dej  a
        In  vremuri  străvechi  aşezări  ilirice   întreprinderii  „Iskra'V  de  la  piesele   80.000   hectolitri   lapte,   precum   şi   vorbit  amănunţii  despre  realizările   înregistra  zilele  trecute  un  Succes   De  curînd  locuitorii  satului  No-   tal  sute  de  ore  de  muncă  patrio­
        şi  celtice,  a  devenit  astăzi  cunoscut   fine  de  cîliva  milimetri  pină  la  apa­  ouă  si  animale  pentru  reprodiiclie.   obţinute  In  acest  domeniu  in  tara   de  scamă:  îndeplinirea  planului   de   jag  au  trăit  un  eveniment  deose­  tică.  Cetăţenii  Aron  Pricep,  loan
        prin  produsele  marii  uzine  de  echi­  ratele  de  măsură  şi  control  eleclro   Colectivul   de  muncă   numără   cca.  noastră,  cit  şi  despre  orientarea  care   producţie  pe  M  luni.  Dc  Io  începutul   bit  :  aici  au  fost  aprinse  pentru
        pament  eleotric  şi  mecanică   fină   nicc   Aici,  o  cameră  de  televiziune   I  000  oameni,  dintre  care  aproape   călăuzeşte  dezvoltarea  pe  viitor  a   anului  şi  pină  in  prezent,  pe  graîi-   Moise,  lancu  Simion,  Gonim  Das­
        „lskra".                          industrială  produsă  de  întreprinde   00  au  studii  superioare.  C.A.S.  —  profilarea,  specializarea  şi   cul  întrecerii,  s-a  înregistrat  o  depă­  întîia  dată  becurile  electrice   Cu   căl  şi  mulţi  alţii,  au  fost  Î11  frun­
          In  cursul  dimineţii,  oaspeţii  romini   re  a  transmis  pe  ecranul  unui  tele­  La   secţia   Smlednik,  specializată   concentrarea   producţiei   agricole.     acest  prilej  s-a  făcut  un  scurt  bi­
        an   vizitat   această  uzină  împreună   vizor  imagini  ale  vizitei  In  tngrăşarea  vilelor  cornute,  oaspe­  Conducătorul   delegaţiei   romîne   a   şire  dc  15.200  tune  fontă.  lanţ  al  muncii  desfăşurate.  La  lu­  tea  acţiuni/  de  electrificare
        cu  personalităţile  oficiale  ale  R.S F   Membrii  delegaţiei  au  los!  invitaţi   ţilor  li  s  a  prezentat  modul  rle  or­  propus  ca  specialiştii  iugoslavi  de   crările  de  electrificare  au  partici­           M   LIV1U
        Iugoslavia,  care  inso lese  pe  oaspeţi   să  urmărească  un  scurt  film  tnfăli-   ganizare  a  fermei,  sistemul  de  fu ­           Prin  creşterea  indicilor      pat  numeroşi  cetăţeni  care  au  pres-            corespondent
        In  cursul  călătoriei  prin  (ară   pre­  sind  produsele  întreprinderii  „Iskra"   rajare  folosit.  In  prezent,  secţia  are   la  acest  combinat  să  facă  schimb  de
                                                                                                              experienţă  cu  specialiştii  romini  din
        cum  şi  Miha  M arinko   secretar  al   şi  calea  pe  care  ele  o  urmează  de   o  capacitate  de  ingraşare  de  3.700                      de  utilizare
        CC.  al  U.C.  din  Slovenia,  şi  Jvan   la  schitele   proiectanţilor   pină   in   bovine.  Folosirea   concentratelor   in   acelaşi  domeniu.  Tovarăşul  Gheorghe
        Macek.  preşedintele  Scnpştinei  R.S.   clipa  în  care  pornesc  spre  destina­  hrana  animalelor  permite   sporirea   Gheorghiu-Dej  a  apreciat  pasiunea   Jn  ultimul  timp  colectivul  de  mun­  Venituri  băneşti  din  sectorul  vegetal
        Slovenia,  şi  afli  conducători  ai  aces­  tari.  Oaspeţii  romini  au  discutat  apoi   rapidă  a  greutăţii  acestora.  Combi­  de  muncă  a  specialiştilor  de  la  Com­  că  al  oţelăriej  M artin  nr.  2  desfă­
        tei  republici.  La  intrarea  in  uzină,   eu  conducătorii  uzinei  despre  acti­  natul  dispune  de  o  fabrică  dc  furnic   binatul  agricol  Liubilana,  şi  le-n  urat   şoară  o  rodnică   activitate   pentru   şi  zootehnic
        oaspeţii  ou  fost  salulali  călduros  de   vitatea  întreprinderii.  concentrate  şi  de  instalaţii  mecani­                         sporirea  producţiei  de  otel.  La  in d i­
        Duşan  lloriok,  directorul  genera!  al  In  cadrul   discuţiei.   tovarăşul  zate  pentru   alimentarea  şi  imjr.,1-  sa  obţină  in  viito r  rezultate  şi  mai   caţia  comitetului  de  partid,  organi­  In  acest  an  colectiviştii  din  Ber-   pe  urma  valorificării   produselor
                                                                                                             bune.
                                                                                                                                                zaţiile  de  bază  pe  schimburi  au  luat   ghin,  raionul  Alba,  au  livrat  sta­  agricole,  colectiviştii  au   realizat
        Masă  oficială  oferită  în  cinstea  tovarăşului                       Continuarea  convorbirilor  dintre  delegaţiile                 măsuri  pcnlru  reducerea  duratei  dc   lului  peste  140  tone  grîu  şi  po­  pînă  la  20  noiembrie  venituri  bă­
                                                                                                                                                                                  rumb,  15.500  kg   floarea-soarelui,   neşti  în  valoare  de  746.756   lei.
                                                                                                                                                elaborare   a   şarjelor,  în  condiţiile
                    Gheorghe  Gheorghiu-Dej                                           R.  P.  Romîne  şi  R.  S.  F.  Iugoslavia                                                  £0  tone  cartofi,  aproape  30  tone   Dm  suma  amintită,  aproape  400 000
                                                                                                                                               creşterii  greutăţii  lor.  In  luna  oc­
                                                                                                                                                                                  carne,  în  greutate  vie,  57.000  litri   lei  provin  de  pe  urma  valorificării
          LIUBLIANA  27  De  )a  trimişii  spe­  se  bucură  de  realizările   înseninate   LIUBLIANA  27  (Agerpres).  —  Mălnăşan,  ambasadorul  R.  P  Romîne   tombrie,  din  totalul  de  şarje  elabo­  lapte  de  vacă  şi  alte  produse  De  produselor  animaliere.
        ciali  Agerprcs  S.  Strujan  şi  P.  Popa  :  obţinute  de  poporul  iugoslav  în  dez­  M iercuri  după-amiază  au  continuat   la  Belgrad.  rate,  «iproapc  jumătate  au  fost  cu
         Preşedintele  Skupştinci  R.  S  Slove­  voltarea  economiei  şi  culturii,  in  ri­  la  Brdo  convorbirile  între  delegaţia
                                                                                                               Din  partea  iugoslavă  au  participat   durata  scurtă.  De  asemenea,  între­
        nia,  Ivan  Macek,  a  oferit  o  masa  o fi­  dicarea  nivelului  dc  trai  al  poporului  R  P.  Rornîne,  condusă  dc  tovarăşul   Dlw ard  ICardeli,  preşedintele  Skupşli-   gul  colectiv  sc  preocupă  în   mod
        cială  in  cinstea  tovarăşului  Gheorghe   Tovarăşul  Gheorghe  Gheorghiu-Dej   Gheorghe  Gheorghiu-Dej,  preşedinte­  nei  Federative,  Miha  Marinko,  sccrn-          C o n s fă tu ire   c u   c o re s p o n d e n ţii
        Gheorghiu-Dej.  preşedintele   Consi­  a  rostit,  de  asemenea,  un  toast  în   le  Consiliului  de  Slat  al  R.  P.  Romi-   tar  al  C.C.  al  U.C.  din  Slovenia,  M i­  deosebit  dc  buna  exploatare  şi  în ­
        liului  de  Stal  al  R.  P.  Romîne,  prim-   cerc,  relerindu-se  la  întreprinderile   ne.  prim-sccrelar  al  C.C.  al  P.M.R.,   loş  Minici.  viceprcşedinlc  ai  Vccei   treţinere  a  agregatelor.  v o lu n ta ri
        secrclar  al  CC.  a)  P.M.R.     vizildle,  falnica  „Iskra"  din  Krani,   şî  delegaţia  R.S F.  Iugoslavia  condusă   Executive  Federative.  Marin  Ţetinici,   Toate  acestea  au  făcut  să  crească
         Au  luai  parlc  tovarăşii  ;  Ion  Gheor­  unde  lemcilc  lormează  majoritatea   dc  lovdrăşul  losip  Broz  Tito,  preşe­  secretar  dc  stat  pentru  transporturi   indicii  de  utilizare.  Pe  întreaga  oţc-   Ieri  a  avut  loc  o  constituire   vităţii  corespondenţilor  voluntari
        ghe  Maurer,  preşedintele  Consiliului   colectivului,  Combinatul  agricol  Linb-   dintele  R.S.F.  Iugoslavia,  secretar  ge­  şi  telecomunicaţii  în  Vcccn  Executi­  lăric  s-a  realizat  în  ultim ul  timp  un   cu corespondenţii voluntari  dc pe   de  la  începutul  anului  şi  pînă  in
        de  M iniştri  al  R,  P.  Romîne.   Omil   liana,  unde  multe  femei  sînt  frunta­  neral  al  U.C.I.  vă  Federativă,  Bogdan  Ţmobruia,  se­                         raza  oraşului  regional  Deva.  Con­  prezent  Apoi,  mai  mulţi  partici­
        Bodnămş  şi   Alexandru  Bîrlădeanu,   şe,  a  subliniat  că  in  condiţiile  socia­  Din  partea  romînă   au  participat   cretar  general  al  preşedintelui  R.S.F.   indice  mediu  dc  utilizare  a  cuptoa­  sfătuirea  a  fost  organizata  de  că­  panţi  Ia  consfătuire  printre  care
       Aieepreşcdinli  ai  Consiliului  de  M i­  lismului  femeia  sc  bucură  de  o  reală   Ion  Gheorghe  Maurer,  preşedintele   Iugoslavia,  M irko  Tcpavat,  adjunct  al   relor  M artin  mai  marc  deoit  cel  pla-   tre. Comitetul  orăşenesc  Deva  al   Emil  Ciclu  de  la  si a pa  C.F.R.
       niştri.  Corneliu  Mănescu,  ministrul  a-   egalitate  în  drepluri.   Conducătorul   Consiliului  de  M iniştri  al  R.  P.  R<v   secretarului  de  stat  pentru  afacerile   nilicat  pc  ni.p.  vatră  dc  cuptor.  Pe   Simeria,  Nicolae  Bodea,  dc   la
        faccnlor  externe,   Aurel  Mălnăşnn,   delegaţiei  romîne  a  toastat  în  cins­  mine,  Omil  Bodnăraş   şi  Alexandru   externe,  şi  Arso  Milatovîci,  ambasa­  această  calc  s  a  ob(inut  un  important   P.M.R.  şi  redacţia  ziarului  „Dru­  depoul  C.F.R.  Simeria,  loan  Si­
        ambasadorul  R.  P.  Romîne  în  R.S F.   tea  femeilor  din  R.  S.  F.  Iugoslavie,                                                  spor  de  producţie.  In  2G  zile  din  luna   mul  socialismului".  mion  —  Trustul  minier  Deva,
       Iugoslavia,                       care,  ca  şi  femeile  din  R.  P  Romînă   Bîrlădeanu,  vicepreşedinţi  ai  Consi­  dorul  R.S.F.  Iugoslavia  la  Bncureşli.  noiembrie  planul  de  producţie  a  fost   In  cadrul  consfătuirii  a  fost   Mîliai  Niculită  —  E.  M.  Deva,
                                         şi  din  celelalte  lări  socialiste,  aduc  o   liului  de  Miniştri.  Corneliu  Mănescu.   Convorbirile  s-an  desfăşurat  intr-o
         Din  partea  iugoslavă  au  participat                                                                                                depăşit  cu  peste  8000  tone  otel.  prezentat  un  referat  asupra  acti-  loan  Bcica  —  Simeria  Veche,  au
                                          contribuţie  de  seamă  în  construcţia   ministrul  afacerilor  externe,  şi  Aurel  atmosferă  cordială.
        tovarăşii  Miha  Marinko,  secretar  al                                                                                                                                                                    împărtăşit  celorlalţi  participanţi
                                         socialismului,  la  apărarea  păcii.
        CC.  al  U.  C.  din  Slovenia,  Vida  Toni­
       fici,  preşedintele  Comitetului  general   După  dejun,  caic  s-a  dcslăşurat   O  nouă  inti'nire  între  A.  Bîrlădeanu                                                                                  la  consfătuire  din  experienţa  lor
        al  U.S.P M.J.  din  Slovenia.  Victor  Av-   într-o   almosleră   foarle   cordială,                                                        încheierea  lucrărilor  sesiunii  ştiinţifice                 dc  corespondenţi  voluntari  ai
       beh,  preşedintele  V crei  Executive  a   Gheorghe  Gheorghiu-Dej,   preşedin­             şi  M.  Minici                                                                                                   ziarului.
       R.  S.  Slovenia,  losip  Vidmar,  preşe­  tele  Consiliului  dc  Stat  al  Republicii                                                            consacrate  centenarului  naşterii                           In  încheierea  consfătuirii,  tov.
       dintele  Academiei  Slovene  dc  şliinlc   Populare  Romîne,  şi  membrii  delega­  LIUBLIANA  27  (Agerpres).  —   vicepreşedinte  al  Vccei  Executive  Fe­                                               Constantin   Dumitru,   secretar
       Si  Artă,   gene ral-locotenent-colonel  ţiei  de  slat  şi-au  luat  rămas  bun  de   M iercuri  dimineaţa  a  avut  loc  la   derative  a  R.S F.  Iugoslavia  prof.  Ion  Cantacuzmo
       Rado  Pehacck.  persoanele  oficiale  iu­  la  gazdele  lor  şi,  insoliţi  de  Miha   Liubliana  o  nouă  in liln ire   înlrc  A le ­  Cn  acest  prilej,  Alexandru  Birlă-                               al  Comitetului   orăşenesc  Deva
       goslave  care  însoţesc  delcga|ia,  re­  Marinko,  secretar  ol  CC,  al  U.C.  din  xandru  Bîrlădeanu,  vicepreşedinte  al   deanu  si  Milos  M inici   au  discutai   M iercuri  seara  s-au  încheiat  lucră­  zdoloqiei,  cpidemiologici  şi  virusolo­  al  P.M.R.,  a  vorbit  despre  sarci­
       prezentanţi  ai  vieţii   politice  şi  pu­                          Consiliului  dc  M in işlri  al  Republicii   probleme  economice  inicresind  cele                                                    nile  care  stau  în  perioada  actua­
                                         Slovenia,  s  au  întors  Ia  Brdo,  lingă                                                            rile  sesiunii  ştiinţifice  comemorative,   giei.
       blice.                                                               Populare  Romîne   şi  Miloş  Mmici.  două  ţări.
                                         Krani.                                                                                                organizată  cu  prilejul   centenarului   Au  fost  dezbătute  .şi  unele  probleme   lă  in  faţa  corespondenţilor  vo­
         Tovarăşii  Ivan  Macek,  Ion  Gheor­                                                                                                  naşterii  savantului  prol.  dr.  Ion  Cnn-                         luntari.
                                                                                                                                                                                 fundameutdle  dc  interes  teoretic  pri­
       ghe  Maurer  şi  Gheorghe  Gheorghiu-                                                                                                   tacuzino.                                                             Consfătuirea  a  constituit  un
                                                                                                                                                 In  cadrul  sesiunii  ou  fost  prezenta­  vind  microbiologin  şi  imunitatea.
       Dej  au  rostit  toasturi.  In  toastul  său,                                                                                                                               Au  prezentat  (Ic  asemenea  comu­  bun  schimb  de  experienţă  in  sco­
       tovarăşul  Ivan  Macek  a  subliniat  că      Lucrări                agricole  de  sezon                                                te  peste  80  dc  comunicări  ştiinţifice   nicări  invitat!  de  peste  hotare.  pul  îmbunătăţirii  activităţii  co­
       locuitorii  R.S.  Slovenia  cunosc  rea­                                                                                                de  specialitate  privind  cele  mai  vari­                         respondenţilor  voluntari.
                                                                                                                                               ate  domenii  ale  microbiologici,  para-            (Agerpres).
       lizările  poporului  romin  in  construc­
       ţia  socialistă  şi  sini  fericiţi  să  salute   A rături  adînci  pe  127  încă  din  primăvara,  de  la  planta­  faptul  că  toate  lucrările  sînt  efec­
       în  mijlocul  lor  delegaţia  R.  P.  Ro-                           rea  vitelor  s-a  urmării  ca  pe  în­  tuate  la  timp.  Astfel,   în   aceste
       mine.                               După  ce  au  terminat   recoltă­  treaga  perioadă  de  vegetaţie  să  se   zile  pomii  au  fost  stropiţi  cu  ule­
                                         rile  şi  însămînlările,  colectiviştii  din   aplice  la  timp  întregul  complex  de   iuri  minerale  şi  totodată  s-a  trecut
         Răspunzind.  tovarăşul  Ion  Gheorghe
                                         Cristur,  oraşul  regional  Deva,  au   lucrări  agrotehnice.  De  asemenea,   la  protejarea  acestora  împotriva  ro­
       Maurer  a  arătat  că  peste  lot  delegaţia
                                         trecut  cu  ţoale  forţele  la  efectua­  nu  s-a  neglijat  nici  calitatea  aces­  zătoarelor.  De  asemenea,  au  fost
       romină  a  văzul  lucruri  interesante  şi  rea  arăturilor  adînci  de   toamnă   tora.  Ca  urmare  a  acestui   fapt,   aplicate  şi  îngrăşăminte  naturale  pe
                                         Prin  folosirea  tractoarelor  existen­  vitele  au  crescut  şi  s-au  dezvoltat   o  suprafaţă  însemnată  de  livadă.
                                         te  la  gospodărie,  s-a  reuşit  să  se   bine.  Cu  cîteva  zile  în  urmă   s-a
                                                                           tăcut  recoltarea  acestora  cu  aju­  Mai  multa  alenfâe
              Mase plasfxe  —            efectueze  arături  ne  o  suprafaţă  de   torul  unuî  plug  special.  După  re­
                                          127  ha,  din  cele  140  ha  planificate.
        înlocuitoare  ale  melaluiui                                       coltare  s-a  trecut  la  clasarea  vite­  plantarii  pom ilor
                                           Pentru  a  crea  front  larg  de  lu­  lor  conform  STAS-ului.  Pînă   în
          Folosirea  maselor  plastice  ca  în­  cru  tractoarelor,  au  fost  eliberate   data  de  26  noiembrie  clasarea  vi­  Plantarea  pomilor  fructiteri  este
        locuitoare  ale  metalului  constituie   încă  din  timp  toate  suprafeţele,   ţelor  a  fost  făcută  la  peste  60  la   una  din  lucrările  ce  trebuie  execu­
        o  preocupare  permanentă  pentru   la  efectuarea  arăturilor  o  contri­  sută  din  întreaga  cantitate  de  viţe   tate  în  acest  sezon.  In  cele  mai   loan  Şomer   şi
        constructorii  de  pe  şantierele  Mi­                             recoltată   In  urma  clasării,  viţele   multe  gospodării  agricole  colective   Gheorghe  Popa.  lă­
        nisterului  Industriei  Petrolului  şi   buţie  importantă  şi-au  adus-o  me­  se  vor  preda  unităln   AGROSQM,                     cătuşi  la  fabrica  de
        Chimiei.  Qle  sînt  folosite  pe  scară   canizatorii  Vasile  Danciu  şi  Gheor­                   din  raionul  Orăştie  plantatul  po­  hîrlie  din  Petreşti,
        tot  mai  largă  la  halele  industriale   ghe  Popa  din  brigada  de  tractoare   cu  care  a  fost  încheiat  contractul.   milor  se  desfăşoară  într-un   ritm
        pentru  vopsitoriile  de  protecţie  an-   permanentizată  la  această  unitate.  Acordînd  aten(ia  cuvenită  tuturor   susţinut.     veritică   duritatea
        licorozivâ,  la  pardoselile  antiacide,   Paralel  cu  efectuarea  arăturilor,   lucrărilor,  colectiviştii  din   Geoa­  La  gospoiMna  colectivă  dm  Vi­  unei  piese  execu
        la  izolaţiile  conductorilor  electrici                           giu  vor  oblme  importante  venituri   nerea,  acestei  lucrări  nu  i  se  acor­  tate  dc  ci.
        de  pe  şantierele  de   construcţii   colectiviştii  de  aici  au  aplicat  pe                      dă  atenţia  cuvenită.  Numai  aşa  se
        montaj  şi  instalaţii  —  la   Oneşti,   20  ha  superfosfat  în  cantitatea  dc   de  la  pepiniera  de  vi[e.
        Brazi,  Craiova,  Brăila,  precum  şi  ca   200  kg  la  hectar,  iar  pe  alte   15                 explică  de  ce  pînă  acum  dm  cele
        înlocuitori  ai  cuprului  la  conduc­  hectare  au  fost  administrate   cîte   In  livadă          Q  hectare  planificate  a  se  planta  în
        tele  de  impuls  ale  aparatelor  de                                Pomicultura   este  o  ramură  de   această  toamnă  nu  s-a  realizat  de-
                                          20  tone  gunoi  de  grajd.  Incorpo­
        măsură  şi  control.                                               producţie  nouă  în  cadrul  gospodă­  cîr  suprafaţa  de  2  hectare.  Timpul
          Anul  acesta,  constructorii  au  ex­  rarea  tn  sol  a  acestora  s-a   făcut
        tins  şi  mai  mult  utilizarea  maselor   o  dată  cu  efectuarea  arăturilor.  riei  colective  din  Petreşti,  raionul   este  prielnic  încă  pentru  executarea
        plastice.  Numai  prin  înlocuirea  con­  Recoltarea  viţelor  altoite  Sebeş  In  urmă  cu  2  am  au  fost   lucrărilor  în  cîmp   Consiliul   de
        ductelor  de  otel  cu  conducte  din                              plantaţi  meu  şi  pruni  pe  o  supra­  conducere  al  gospodăriei  va  trebui
        mase  plastice,  necesare  unor  pro­  Colectiviştii  din  Geoagiu,  raio­  faţă  de  15  hectare.  Grija  pe  care   să  ia  măsuri  eficiente  în   vederea
        cese   tehnologice  şi  transportului                              colectiviştii  de  aici  o   manifestă   mobilizării  colectiviştilor  la  execu
        apei,  s-au  economisit  anul  acesta   nul  Orăştie,  au  avut  în  acest  an
        aproximativ  250  de  tone  de  metal.  pepinieră  de  viţe  altoite  pe  12  ha.  faţă  de  livadă  se  reflectă  şi   în  tarea  gropilor  şi  plantarea  pomilor.
   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98   99