Page 96 - 1963-11

ÎS 7. 2774 Drumul socialismului Pag. f

Agitaţia vizuală Glisa i m a n a. în luptă eu minutele

e e o n o a n î î l o s *
o sarcină oermanentă Un număr tic 15 economisii din Ulcea do n scrie despre lupta (lupă evacuarea şarjei, să tic ajus­
raionul şi oraşul Sebeş s-au deplasat
duminică în 15 sate s!e raionului susţinuta pe caic o duc o le la rii taţi s lilp ii cuptorului, să sc con­
includă
ţi olcr.c \a lra şi să sc
Din fc!ul cum cr>îc expusa ngi- mai bun orizont, cea mai bună unde nu linul conferinţe despre fo­ cu minutele, nu-a ve n ii muncind şlicut. Tim pul de ajustare sc re­
falia vizuala în cadrul Exploată­ brigadă, are vitrina spartă. De loasele economisirii bunilor prin in m ijlo cu l lor, iiin il m artorul u- duce ostiei la jumătate. Iu loc
rii miniera Gliclar, rezultă că nici altfel, panoul nu este folosit de C E C. La conferinţele respective au ccslci bă tă lii. (le w0 dc minute c il dura înainte,
există o oarecare preocupare în multă vreme. Intr-o situaţie ase­ participat pesle 1.20U de tărâm mun­ In liola ilc pregătire ol c la rii acum această operaţie se tace dc
citori.
această privinţă. Panouri expresi­ mănătoare se găseşte şi „Gazeta In oraşul Sebeş o astfel de confe­ luptă pentru scurtarea tim pului echipa lu i P.. lonescu in 20 m i­
ve aşezate la locuri vizibile vor­ calităţii". Nu mai vorbim despre rinţă a avut loc Ia Casa raională de neccsur m on tă rii ansum blelor de nute. In acest tel cuptorul nu sc
besc despic muncitorii eviden­ panoul destinat să facă cunoscute cultură. Aici, in fala celor peste turnate i In hala dc lutn urc luptă rdceşfe si sc vor obţine si in ope­
ţiaţi. despre munca lor. demon­ propunerile venite din colectiv, EUO do participanţi a fost prezentat pentru reducerea tim p u lu i de tur­ ra ţiile urm ătoare o durată mai
strează comparativ ce rezultate panou şters şi decolorat de ploi, Si un bogat proe.rain artistic de către nare a şarjelor, pentru scurtarea scurtă. De m ulte o ri p o li auzi
practice s-ar obţine prin întă­ pe care diferitele propuneri ca: formaţiile fabricii „Sebeşul11 după tim p u lu i dc montare a oulclor. printre otcla ri
rirea disciplinei în muncă sau puşcaren selectivă, alegerea ste­ caro s-a rulat film ul sovietic „R ai­ Dur parcă cea mai apiTţ/â luptă
aplicarea difcriţ-clor metode de rilului la locurile de lucru şi la dul vărgat14. se dă totuşi pe plollorm a cup­ — CU a durat suria la 3 ?
lucru avansate Este mobilizatoa­ gurile de rostogol, sînt scrise toarelor, la elaborarea otelului, — 8 orc si 10 minute.
pentru scurtarea duratei şarjelor.
re lozinca: „Tovarăşi mineri, apli­ aproape indescifrabil. Despre aceasta mi-am propus să — Putea iest in 7 O re. dar a
caţi metodele 0.2 muncă folosite Nici chiar panoul care repre­ Cantităţi scriu in cele cc urme atu. tâcit cuptorul. La ujustul 40 de
de brigada nr. 136 — orizontul zintă calitatea, buna gospodărire Este cunoscut la ptul că elabo­ minute.
113, condusă de Ungurcanu Du­ etc. caic la prima vedere ar pă­ sporite de furaje rarea o te lu lu i in cuptorul M artin înseamnă că h a rn icii ote lu ri îşi
mitru, care din luna aprilie a.c. rea fără cusur, nu se găseşte în- dau scama de im portanta redu­
se menţine evidenţiata în între­ tr-o situaţie mai bună. Dacă una Colectiviştii din Beriu, raionul bnv.ic. cuprinde mai m ulte perioa­ cerii tim p u lu i dc ajustate a cup­
de distincte
ca : a/tistarca cup­
cerea socialistă". din faţadele sale este aspectuoa­ Orăştie. acordă o importanţă to rului. încărcarea, topirea, a li­ toarelor. E un moment de rară
Interesant este şi panoul prin să şi îngrijită, cealaltă în schimb, deosebită sporirii efectivelor dc narea, dc20xidarca şi evacuarea. încordare sâ-i vezi pc o fc/a rl in
care se arată minerilor cc pierd este complet goală, lăsată după animale proprietate obştească. Am spus m ai m ulte perioade dis­ tim p u l a ju stă rii unui cuptor, sâ-i
prin absentarea nemotivnlă de la cil se vede în scama nimănui. Astfel, pînă la sfîrşilul acestui an tincte, dar mintea om ului mereu v e /i in luptă cu minutele. Se
numărul total al bovinelor va a pită o echipă pc alta, un om
lucru. Reţine atenţia şi lozinca Comitetul de partid, de la Ex­ ajunge la 430 capete, din care 150 in căutarea noului, a dcscojrent pc Qltul. P rim -to p ilo ru l dă in d i­
din conţinutul căreia rezultă ploatarea minieră Ghelar a dove­ vaci. Dc asemenea numărul por­ că p rin ţr-o organizare a lu crului, ca ţii scurte oam enilor din echi­
avantajele mari pe caic le aduce dit că posedă multe posibilităţi cilor va ajunge la 120, al ovine­ unele perioade sc pot suprapune, pă. in tim p cc maşina rlc a;uslnrc
şarje­
scurtinilu-sc ostiei durerta
reducerea măruntei cu 1 )a sută pentru asigurarea unei agitaţii lor la 1200, iar al păsărilor la lor. Şi o te la rii luptă cu insulle- aruncă cu precizie do lo m ila cal­
cinată, \ng roşind s tra iu l dc uzură
faţă de producţia anuală. Astfel vizuale bune, actuale, eficiente. peste 800. tire pentru a pune In practică al cu p to ru lu i. /ar in lişele de şar­
de exemple bune, cc dovedesc Şi tocmai plccînd de la aceste In vederea asigurării unei baze descoperirile teh nicii noi. jă, se notează din cc in cc mai
Ştiind că ajustarea eslc pciioa -
grijă pentru conţinutul concret, posibilităţi se impune să se ia furajere îndestulătoare pentru da cea mai im portantă, perioadă rar, depăşiri dc durată prescrisă
militant al agitaţiei vizuale, pot măsuri pentru a li actualizate întreaga perioadă de slabulaţic cu ro l delerm inunt in bunul mers la ajustare, depăşiri de durată
fi găsite încă multe la exploata­ toate acele lozinci şi panouri au fost strînsc şi depozitate în a! şarjei cc urtnează a li încur­ prescrisă Iu şarje. M ărturie a v ic ­
to rie i in lupta cu m inutele a co­
rea la caic ne referim. care scad din valoarea agitaţiei bune condiţiuni peste 500 tone cată, o ld u rii Gh. D irje, Gh. To- le c tiv u lu i secţiei noastre sînt cele
han, T. M urton din echipa p rin i-
Dar, printre panouri şî lozinci vizuale existente şi pentru a sc fînuri, 650 tone grosiere, 600 ote laru lut Em il lonescu, luptă cu peste 9000 tone o(cl (te bună ca­
se mai găsesc şi unele care pro­ aşeza în locul lor texte cu un tone suculente şi însemnate succes pentru reducerea tim pu lu i lita te dale peste plan in Iuhq tre­
duc nedumerire. De exemplu, conţinut mobilizator, fotografii cantităţi dc concentrate. alectat acestei operaţii. cută. In luptă cu m inutele în v in ­
„Panoul întrecerii, socialiste", bine executate care să stimuleze. C. EMIL La fiecare cuptor, spre slîrsi- gă tori ies întotdeauna o tcio rii.
care ar trebui să evidenţieze cel V . D. corespondent tu l perioadei dc alinare, este adu­ GH. I. NEGREA
să maşina dc ajustai, începintlu-sc controlor dc calitate
M aiştrii de la atelierul mecanic ai C. S. Hunedoara se preocupa în ajustarea peretelui din s pale si (din poslul dc corespondenţi
£ ea E . M . M R H C A N S permanentă dc ridicarea calificării tinerilor.
a capelelor cuptorului, urtnind ca voluntari dc la O.S.M. îl)
IN FOTOGRAFIE: Maistrul $le!au Dan explica lînărului loan Pa­
a j c ndite cuni trebuie slru njit un lagăr conform desenului.
m j h IM La Moi autobsuze p?ase îsi cârcaila^ ic
Turneu la sate
M in e rii din Uricani. mobilizaţi de producţie a acestor măsu'i, precum şi Slnncu, Timolte Spiridon, Curtea N i- Pentru continua îmbunătăţire a cembrie a c. pe traseul Deva-Teîuş-
comunişti, au reuşit să-si depăşească a inovaţiei amintite, organizaţiile de tă, Siclodi Bcniamin. Rudic Constan­ transportului de călători, l.R T.A.
In aceste zile pc scenele că­ comunele Cur, Săsciori, Petrcşti, Blaj-Tîmnveni-Tg. Mureş, cu pleca­
lună dc luna sarcinile dc plan, dînd partid, sindicale si U T M . an desfă­ tin, Rilcnn Vasilc şi alţii au redus Ilunedoara-Deva a fost dotată cu
minelor culturale din comunele Pianul de Sus, Miercurea şi Poia­ rea din Deva la oiele 7,15. Reîn­
de la începutul anului pu.de preve­ şurat o intensa muncă politică ară- mult sub admis procentul de cenuşă. încă 5 aulohuze fabricate la noi în
raionului Sebeş, sc prezintă pie­ na. fiind vizionată de peste
derile pianului m ii mult do 23.U00 tindii-ll-se minerilor ce se pierde prin Rczultalelc obţinute nu sînt însă ţară. Două dintre ele au fost in­ toarcerea din Tg. Mureş se va face
lonc de cărbune. Acest rezultat osie depăşirea procentului dc cenuşă pe măsura posibilităţilor. La stalia de sa „Punctul culminant" de Gheor- 2.000 spectatori. troduse pe traseul Brad-Crişcior şi U orele 16 iar sosirea în Deva la
urmarea firească a măsurilor luate in admis. claubaj mai soseste cărbune care con­ ghe Vlad, în interpretarea unui Turneul Teatrului de stat ,,Va­ unul pe rula Sannisegetuza-Maţeg- orele 22,40.
vederea creşterii productivităţii mun­ Eficacitatea măsurilor lua'c s-a ţine cenuşă peste procentul admis. colectiv dc actori de la Teatrul lea Jiului" va continua în raionul Călan. Un alt autobuz va circula ÎO A N BODEA
Regia
cii, printre care se numără lolosirua făcut imediat simlilă. In lunile care l/Tnfi maiştri, cum sînt Bolea loan, de stat „Valea Jiului". Sebeş pînă la 1 decembrie. zilnic începînd cu dala de 1 de­ corespondent
spectacolului aparţine maestru­
raţională a timpului dc lucru, a an urmat cantitatea de cenuşă din căr­ Costea Oclavian şi alld, încă iui dau lui emerit al arici Val Mugur.
maşinilor si utilajelor, ridicarea cali­ bune a scăzut sub admis, exploata­ atentia cuvenită puşcării selective şi Acţiunea piesei aduce în faţa
ficării muncitorilor, îmbunătăţirea rea ncmailiind nevoită să plătească spectatorilor aspecte clin munca
asistentei tehnice la locurile dc mun­ penalizări pentru depăşirea diluliei, mi verifica îndeaproape felul cuni se şi viaţa unei gospodării agricole Mîndria cooperatorilor
că si altele. Traducerea lor in via­ ci i-au fost făcute bonificaţii pentru face trierea sterilului in frontul dc colective. Prin buna interpretare
tă a făcut ca în primele IU luni pro­ calitate in valoare <le peste 50000 lucru. Conducerea exploatării trebuie dc către actori, spectacolul se Cooperatorii numeroaselor unilăti a crea condiţii cit mai bune de des- Orăştie. cooperatorii din Alba lulia
ductivitatea muncii pe întreaga ex­ tei. Cantitatea de cenuşă in lunile care să ia măsurile corespunzătoare pen­ bucură dc multă apreciere în rin- din Alba lulia sc străduiesc să exe­ lăşurarc a activităţilor sportive, in a 11 ocupat locul II. Croitorii loan
ploatare să crească cu .18 la sulă. au urmat s-a menţinut sub admis durilc colectiviştilor. prezent rcanienajăm o popicăric şi o Popa şi Nicolae Oargă. mecanicul
tru ca puşcarea selectivă să fie ex­ cute lucrări de bună calitate si în
Dacă la Uricatn s-a dat încă tic la în medie cu 0,2— 0,3 ta sulă. Aceas­ Pînă în ziua de 25 noiembrie termene cit mai scurte. Drept urma­ sală de spori... Eugen Malegan, sînt cei mai pasionali
tinsă in toate fronturile ele lucru
Începutul anului atentia cuvenită în ­ ta ca urmare a extinderii puşcării a.c., piesa a fost prezentată în re, cetăţenii se adresează cu lot mai Preşedintele asociaţiei Voluta a v o r­ în practicarea acestui frumos sport.
unde condiţiile de zăcăminl cer acest
de plinirii planului Ui extracţie, nu sc selective pe straturile 3—D, cerc pre­ multă încredere unităţilor iar atunci bit cu mîndrie despre cooperatorii Air fi nedrept dacă nu am aminti şi
poate spune acelaşi lucru despre te­ zintă intercalaţii do steril, o contro­ lucru, sa controleze îndeaproape te­ cinci sînt bine deserviţi le aduc numai care au îndrăgit sportul. Echipa de despre activitatea jucătorilor dc tenis
lul in care s-au preocupat cadrele lului şi evidentei precise a şistului lul în care maiştrii sc preocupă dc Spectacol cuvinte do laudă. Dar, cetăţenii din fotbal activează in campionatul raio- dc masă. $1 la această ramură parti­
lehnico-inginereşli $i şefii do brigăzi la staţia dc claubaj, a alegerii m inu­ Alba lulia s-au obişnuit să-i vadă pc cipă mulţi cooperatori, iar cinci sala
imbunălălirca calităţii cărbunelui.
de calitatea cărbunelui extras. In ţioase în frontul de lucru, precum şi de brigadă cei care lucrează la cooperativele M u ­ va fi pusă la punct numărul lor va
In unele locuri de muncă iluminatul Insemnări despre
primul trimestru, de pildă, pro­ a îmbunătăţirii asistentei tehnice Dc reşul si Progresul inlrecindu-sc 51 pe creşte Dar cea mai frumoasă perfor­
t'nnsporloare’or nu este corespunză­ mantă dc pînă acum au înregistrai o
centul dc cornişe in cărbune a Membrii brigăzii artistice de terenurile sau în sălile dc sport. Toc­ activitatea asociaţiei
remarcat este faptul că in exploa­
(ost depăşit cu 1,5 la sulă, fa­ tor, fapt ce îngreunează alegerea şis­ agitaţie a cooperativei meşteşu­ mai despre aceasta preocupare vrem popicarii. Din echipa regiunii Hune­
tare s-a creat o opinie de masă ini- sportive Voinţa Alba JuJia
ţă dc sarcina plaiulicâlă. iar in luna tului din cărbune. De aceea e nece­ găreşti „Munca colectivă" din să vorbim in m u lu rile dc tată. doara caro a ocupat primul loc pe
potriva acelora care mai dau $isl în tară la finala cooperaţiei meşteşugă­
aprilie, fată dc -11 la sulă planificat, Simcria au prezentat recent în Pe Iov. Ştefan Paccpa. preşedin­
sar să (ie revizuit sistemul dc ilu­
procentul do comisă realizat a fost cărbune, că maiştrii si artificierii sala dc festivităţi a clubului tele asociaţiei sportive Voinţa l-am nai unde a ob ţinut unele rezultate reşti au făcut parte trei popicari din
minare şi, acolo unde este necesar, Alba lulia. Este vorba de mecanicul
de -4-1.8 la sută. Cauzele care au fă­ cum slut Elcş Ştefan, Cnaclic Du­ U.R.U.M. din Petroşani un spec­ i 11 ti Ini t la locul dc* muncă. El este şe­ bune. Croitorii Oargă Nicolae II, loan
cut ca cenuşa din cărbune să depă­ să fie instalate becuri. tacol reuşit. ful secţiei dc croitorie cu specilic Ouna, frizerul Nicolae Duca consti­ Rudolf Klcman, lim plnrul A rlu r Dco-
mitru, Capătă Dumitru, Mordan Teo­ bald şi croitorul Ştefan Paccpa.
şească proccnlul admis au constituit I.a Uricnni mai sini încă rezerve La spectacol au participat fa­ local tuie exemple demne de urmat atît pe
dor, Cojocarii loan si allii, îndrumă
obiectul unei ample analize ti comi­ caro valorificate vor duce la redu­ miliile cooperatorilor meşteşu­ — Din asociaţia noastră, a spus el terenul de spori cit şi în producţie. .Toate aceste rezultate constituie o
tetului de partid din exploatare. Cu cu competentă brigăzile de mineri in gari din oraşul regional Petro­ care a fost reorganizată tn anul 1 DOI, Bune rezultate au obţinut şi şahiştii. mindi'ic a cooperatorilor dm Alba
cerea st mai mul! a comişei din căr­
acest prilej s-a scos iu evidentă fap­ aplicarea corectă a puşcării selective. şani. fac parte numeroşi cooperatori, spor­ O porte dintre ci au participat la (aza lulia. Ei însă nu se vor opri aici.
bune. M inerii de aici au demonstrat Programul a cuprins aspecte
tul că piişcarea selectivă nu sc ap li­ Preocupiiuln-sc îndeaproape <lc îm ­ tivi talentaţi. dornici să se afirme. regională de şah. Boiangiul Nicolae Dorinţa fiecăruia este ca rezultatele
că la toate locurile do muncă unde practic că din abatajele lor poate ieşi din munca şi viaţa cooperatorilor Piuă în prezent avem înscrişi 330 Klein a Înregistrai cea mai huila per­
bunătăţirea calităţii cărbunelui, nu­ şi melodii populare ronvmc.şii. viitoare să fie şi mai bune atît in
condiţiile dc zăcămînt impun acest „la zîuă“ nu numai mult cărbune, ci membrii U.C.P.S, In cadrul asociaţiei formantă ocupînd locul III pe regiune,
meroase brigăzi <lc mineri printre şi de calitate. producţie cit şi pc terenurile dc sport.
lucru, că uncie brigăzi nu dau aten­ PRfCOP IORDACHE activează secţii de fotbal. popice, $nh, îndrăgit este şi handbalul in 7. Par'i-
tia cuvcnilâ trierii şistului vizibil caic cele concluse de Teodorcscu S. PO? corespondent handbal in 7. tenis do masă Pentru cipind la „V o m lia d a 1 care s-a ţinui la V. A.
din cărbune In abataje, iar cadrele
tehnice şi inginereşti nu verifică cu
destulă exigentă calitatea cărbunelui
extras. Deficiente s-nu manifesiat si # C H L M J F ^ n r 4 \ de jaf şi asuprire a poporului. Acum ideii eliberării Kenyei Gregory întreaga tară. Gregory Kiungu, caro
In mina colonialiştilor albi se află Kiungu a lucrat mulţi ani alaiuri o ştia pe dc rost, mi-n comunicat
In ceea cc priveşte elcclnarea opera­ aproape 17.000 dc mdc pătrate de de Ki’mati şi ştie lotul despre el. conţinutul ei : „T o v a ră ş i! Vă trim it
supraaglomeraţi mt reuşeau să veri­ KENYA IERI ŞI A Z I pârnint, iar alnra nii, care sint de din Kenya, pentru că şi acum, după ultim ul meu cuvint de adio. M or
ţiun ilo r de puşcare din cauza numă­
despie Kimali ştiu
Dc fapt.
mulţi
pentru că mi-am iubit poporul şi
100 de ori mai numeroşi, nu dispun
rului mic de arlilicieri Aceslia fiind
decit
şi
ani
văd liber. Nu nii-a
vrut să-t
mile
păli ale,
de 50.000
tineretului
ochii
astea in locuri in care nici un eu­ moartea sa croic/l. el rămine in (ONt dat să trăiesc această zi fe­
făclia eliberării.
fice cu alcntic plasarea găurilor în
ropean nu ar fi luat nu hectar de Dedau Kimali a fost funcţionar şi ricită. dar sînt convins că ea va
front, felul cum sînt executate. Pentru Prin jaluzelele lăsate in cameră sitar Makerere din Uganda, a stu­ este — continuă Gregory — şi I -
păinint Aşadar in Kenva fiecărui mic negustor, muncitor pe planta­ sosi curînd.
remedierea deficientelor comitetul dc pătrunde soarele, fârimiţat in pole diat cu deosebită atentie ştiinţele gen interzice uciderea lor In ce european îi revin 3UU--1 000 acri ţii Şi învăţător la tară. In 1952 el In ziua cind veţi cuceri liber­
nuci. lucitoare ca nişte monezi noi. economice şi mai ales relaţiile agra­ nc priveşte pe noi .africanii, o ase­
partid a recomandat conducerii ex­ de prunini. iar fiecărui african — a intrat in KANU. piiD'd creat dc tatea a'mnitili-vă de cei care nu an
Elo Îşi aruncă lumina pieâiişo pe re în Africa. Este o întreagă enci­ menea lege nu există. Teritoriul
ploatării luarea unor măsuri care să nu mai mull dc 3 (un acru = 0.4 conducătorul mişcării de eliberare ajuns s-o vadă, deşi nu au precu­
tabloul alienat pe peretele din tata clopedie de fapte convingătoare. pentru lei, rinoceri se extinde, in
ducă la reducerea procentului de ce­ ha ]. naţională a Kenvei, Jomo Kenyalla, peţii nimic în acest scop. Sint con­
ferestrei, pe bananele galbene dc pe Gregory este omul practicii. El nu timp ce africanii sînt alungaţi m
nuşă sub admis Dinei curs acestor măsuţa joasă de ceai. Uneori raze­ posedă ollten cunoştinţe ca priete­ rezervaţii. înţelegeţi cc tragedie Numai plantaţiile de cafea a!c şi care are ca lei principal cuceri­ vins că nu veţi şlj ce Înseamnă
frica nici oboseala piuă cind nu veţi
recomandări, s-a îmbunătăţii asistenţa le tic lumină lunecă p3 felele con- nul său. in schimb are fn activul pentru poporul nostru şi nu numai europenilor — care dau o produc­ rea iiidppenden Ici. 1952, slringind un dobindi libertatea".
octombrie
In
ţie do 25.000 tone de cafea boabe
tehnică Ia locul de muncă, fapt cc a locutoi ilor mei. cioplite parco in sân anii de luptă armată cu colo­ penlrii cei de Iu sule. In oraşele do calitate superioară — aduc un g:np de tineri din tribul Kikuiu, in ­
abanos. nialiştii. rănile grele, tabere de con­ din Kenva, construite pe pâinii* *
dus la extinderea puşcării selective venit de peste 7 milioane lire ster­ clusiv doi din fraţii săi. Kimali a
Jcsluta Mkamba se plimbă nervos centrare. evadarea. alrican. africanii nu pol trăi decit Aceasta a fost convorbirea cu in­
Si Ia alegerea minuţioasă a sterilului line beneficiu net. plecat în munţii Aberdcr.
prin cameră de In iui capăt la al­ — Uite aici — şi Gregory desface in ghclloiiri rezervate pentru ei. In terlocutorii moi africani.
din cărbune. Au fosi organizate tul. apoi sc aşează pc cel mai înde­ o huilă — pe malul lacului V icto­ Kenya animalele trăiesc mai bine — Cred. spune Joshua — eâ c i­ Soldaţii lui Kimali erau Înarmaţi După vreo doua luni de la con­
cursuri de calificare pentru artificieri, părtat divan, ia din raft o carie cu ria m-am născut eu. docil oamenii. fra aceasta este voit scăzută Asta cu simi — săbii ascuţite pe ambele vorbire mi-a sosit piima scrisoare
să
pentru
plantatorii
nu
că
vor
cursuri pe care le-an absolvit piuă copertele uzate. Părinţii moi trăiesc acum în rc- plătească impozite prea marc D ir parii cu care vin ătorii K ikum vi din Kenya. Scrisoarea era do la
— Ascultaţi care sin.t intenţiile 7.0,1 vatiu K auirondo Este o mică re­ Fămîntai — nează fiare sălbatice şi punga — cu­ Joshua, rare pusese In plic şî o
In prezent 15 tovarăşi, iar alţii u r­ s-o luăm ca bază de discuţii. — El
englezilor după ce s nu întării in giune îngrădită din care africanii ţite pentru tăiat tufişurile. Ei ata­ tăietură (hnlr-un ziar.
mează să fie şcolarizaţi. S-a întării Kenvci. .Joshua răsfoieşte in grabă nu pot ieşi. Ei au fu>t exilaţi de pc visul afiîceroitar face in caii't nişte calcule, apoi con­ cau garnizoanele colonialiştilor, apă- „La noi au avut loc alegeri —
a
tinuă. Cred ca fiecare european
controlul tehnic al calităţii si s-a cîtcvn pagini şi ne citeşte: „M is iu ­ pămintii rilo roditoare ale plantato­ prim ii in medie peste 30U0 de lire iau sărăcimea. scria el. Partidul nostru a învins, a
nea Marii Britanii constă în a lu- rilor europeni. Astfel, in rezervaţia Economia Kenvei. mai mult docil A u to rită ţile colonialiste l-an în­ infrint partidul rival, in frunte cu
extins iniţiativa „N ici un vogonct cu aceea a vecinilor ei Tunguruca şi sterline. Acum am să vă dau alte
wrna Şi educa pe africani, ca b u ­ Kaivirondo pc o suprafaţă de r.ilevn cifre A proxim ativ 200.000 de a fri­ făţişat pe Dedau Kimali ca pc un Roland iNgala pjiii-zamd dominaţiei
cărbune rebutul pentru siM vizibil". buie să le ajute să atingă un nivel mile pătrate trăiesc 1.5 milioane de Uganda, depinde dc agricultura. C li­ cani posedă 03.OHO de acri de plan­ om sîngtuos şi inuman, dar ol era engleze in Kenya. Jomo Kenyalla
intelectual, moral şi economic, mai camom. Acolo sînt tatăl, fraţii şi ma favorabilă, păm intuiiîe fertile, bunătatea însăşi, iubea copiii şi a devenit primul ministru al Kenyei.
Acestor măsuri li s-a adăugat şi ino­ mai ales în estul tării, cunoscute taţii şi oblm de pe ei cafea in va­
înalt decit cel de pinâ acum” surorile melc mai mici. !>li(i ce via adeseori coborind din munţi orga­ Vom lupta pînă la independenţă de­
lire
loare totală de 2.5 milioane
vaţia inginerilor Lăsat loan şi W'cr- — Ce este aceasta V — inlrcb eu. Iu ode asta ? Condamnare la pietre. sub denumirea Podişul Alb şi Rilt sterline, pămintul fiind m ult mai niza jocuri cu micii negri, numin- plina. Vă trim it o tăietură dinlr-un
ihelcn loan. care au conceput o sla- — Cartea albă pentru Kenya, e.ii In fiecare zi pentru aceşti nefe­ Valley — o uriaşă depresiune care prost. înseamnă că liecare african dn-i viito ri slăpini ai Africii. ziar şi cred că vă va bucura. V-ap
tată in Angli,! în 1923. riciţi se pune problema grea e.im străbate Kenya de la sud la nord interesat atit de mult de Dedau
tie dc claubaj atil pentru tăierea qra- — permit culturi extinse de cafea şi cişligă pentru familia lui în total Popularitatea lui D. Kimali creş­
— Bun, şi cc schimbări au avut să şt liranea>că familia lin ii se duc 12 lire sterline. Intr-un cuvinl, spune tea. La el veneau tineri nu numai Kimali al nostru”.
nulomctricd, cit şi calitativă a cărbu­ loc tn patria voastră în aceşti -10 de pe malul lacului Victoria să canto ceai, susai, bumbac şi copra. care din Kenya, ci şi din tarile vecine $1 iată ce era scris in tăietură :
ani ? — întreb cu scoici sau încearcă să prindă peşte, aduc anual zeci de milioane de lire el, râsloind caietul. colonialiştii
nelui. Concomitent cu aplicarea în sterline proprietarilor plantaţiilor. adună bani cu sacul de pc pămintul — Tangamca st Uganda — pc atun­ „După cum relatează corespondentul
— Vă vom povesti — spune prie­ allii caută rădăcini comestibile, alţii ci colonii. Detaşamentele lui Kima'.i agenţii!] engleze Reuler, la Nairobi,
tenul lui Djoşinn — Gregory Kiungu. — şi aceştia sînt consideraţi cei „Se poate spune că problema pă- Kenv ei, iar milioanele de afru ani creşteau şi in cele din urmă ele capitala Kenvei. participanţii la
Va li povestea tragediei Kenyei. mai fericiţi — de cum se luminează m im ului — scrie O Kolleh, unul primesc numai mărunţiş. s-au unit In „Arm ata africană de
din activiştii mişcării do eliberare Se lăsase răcoarea serii. In de­ miting nu adoptat o rezoluţie cetind
de zi se duc să lucreze pe planta­ eliberare". Ostaş şi visător. D. Ki- schimbarea numelui principalelor
In spatele sîrn-.ei ţiile albilor. Toată ziua stau înco­ naţională a K eu voi — este motivul părtare se întindeau colinele verzi mali ştia că undeva departe, spre străzi din oraş. Bulevardul Lord
ale Africii învăluite in ceată albă­
Din iniţiativa ghimpata voiaţi, muncind din greu pe pămin principal al tuturor frnm intârilor struie, pe cerul albastru treceau nori nord. oamenii simpli s a u imit şi Delamer, unul dintre primii colonişti
politice în Kenya".
tul rare a aparţinui cîndvu celor din
— Dacă u l iii cărţi şi ziaie en­ albi ra zăpada, foşneau frunzele pal­ an răsturnat vedica orînduire. au în ­ caro o ocupai colo mai bogate pa-
imamul lor, poate chiar lor înşilo,
comitetului u's cetăţeni — S1 i li. probabil — începe Jo- glezeşti — spune Mlcamba. aflaţi un mierilor lucioase îmbrăcate parcă ceput să-si cirmuiască singuri tara mîntnri in Kon> <i. va fi denumit bu­
slma Mknmbn — că in Kenya la primind in schimb ciliva renii, pon­ Mugur lucru : că africanii nu ştiu în celuloid, din coroana deasă n numită Rusia. El ştia că lupta i:i levardul Joqo — (denumire dată in
to numai 2 3 şilingi cu care să-şi această (ară îndepărtată era con­ limb,! swalnli cimpanzeului) — sim ­
aproape 7 milioane dc nlrirnni revin
In satul Pini din comuna Blă- plătească apoi impozitele. şi nu vor să lucreze bine pămnilul. "«ui boaba!) uriaş slriqa o pasăre dusă de Lemn şi povestea despre
bolul electoral al Partidului KANU.
jeni s-a construit în vara acestui (>M. 1)000 de emopeni. Nu oslo chiar — 5i există multe asemenea re­ Acest luciu mpl pol lace den I nevăzută. toate acestea oamenilor care au în ­ -Şoseaua regală va purta numele
atil de mult.
an un local dc şcoală dc 4 ani Mişcările lui .Joshua sint bruşte zervaţii in Kenya? — îl între') cu europenii. Nu vcli cili nicăieri ră — Pămintul Kenvei este bogat şi ceput să i spună „generalul Rusia’ . Ini Kenv atu. iar strada Guvernului
prin contribuţie voluntară şi repezite. El ia o caile de pc masă pe Gregory. europenii posedă doar pâmintnl, dar frumos — a spus Joshua — dar el Mai Urzii), in fata Tribunalului mi­ se v-a numi Ogingn Odinga, după
dc lucrat it lucrează africanii
Co
muncă patriotică. Dc la această apoi. lără ca s-n fi descins, o anin — Toată Kenya este o rezervaţie lonialiştii se străduiesc să demon este încătuşat in lăuturi. Cred că litar el însuşi şi-a dat cu mîndrie vicepreşedintele Partidului K A N IL
încă generaţia noastră le va sfărîma
construcţie au mai rămas o sc­ că. Josluia so agilii. — răspunde Joshua. lără să ridice slrezo ca ci au copleşit Africa cu şi va face din Kenya un stat inde­ acest nume Oginga Odinga a propus să se
rie dc materiale ca var. piatră, — Dar dacă a[i judeca după ceea capul de pe carie Apoi. deschizîn- binefaceri, eu an învăţat popoarele pendent Tu vara anului 1950, colonialiştii înlocuiască monumentul lordului
cărămidă şi altoie. Comitetul de ce aparţine in Kenya africanilor ş1 d o, spune: ..Gregory v-a vorbit des ei să lucreze pămînlul. Vechile po­ au trimis împotriva lui Kim ali o Delamer cu un monument al lui
ce aparţine europenilor, ii|i polen nre rezervaţia Kauirondo. Am fost armată puternică şi au zdrobit re­ Dedau Kimali.
cetăţeni a luat iniţiativa ca Oh ajunge la concluzia că raportul popu­ veşti ! Soldajii lib eraţii
in altă rezervaţie iu provincia iSlynn-
aceste materiale să construia­ laţiei este de l;IU0 in favoarea cu sa. Acolo trăiesc 350.000 de oameni Joshim deschide un caiet învelit zistenta detaşamentelor pi ost înar­ Mi-am amintit de cele povestite
mate. In urma unei trădări, eroul na
scă o sală necesară desfăşurării ropenilor. pe un teritoriu mereu inundat, şi în liîrlie albastră, cu paqimlc pline La IB februarie 1057. tn urma sen tionaI al Kenvei a fost prins. do prietenii moi din Kenya şi
activităţii culturale. Cetăţenii au — Stai Joshua — II întrerupe Grc- nud-' oamenii sini nmeninţati să ră de un scris mărunt. linie: Tribunalului militar al autori- Aproape patru luni a dm al ju ­ m am . bneurot de victoria lor. de
cs<,r'nîal
a
vililo r coloniale,
— Uilo a in — spune el. este adu
(ost
faptul (*ă gloriosul nume al lui Ki-
participat in număr marc la rea gory. Tu eşti om învăţat, despre mină fără nici un m ijloc de exis nat lotul despre pămînlul K-vn yei eroid ualion.il al Kenvei. Dedau K: decarea lui Dedau Kimali. si în rele maţi va înrola să (ie interzis. T u r­
liza rea noii construcţii, rare in cifre şi despre ce scrie tn cărţi des lenţă. Noi folosim ocecle cifre in lupta cu matî. născut in loc<i'italeu Teta. în din urmă el a fost condamnat la nat In bronz sau cioplit tn granit,
curînd va fi dată în folosinţă. prp Kenya a; să i povesteşti m ii — Cunoaşteţi parcul naţional din colonizatorii. Cu a ju to rii1 cifrelor apropiere de oraşul Nvero, intr-una moarte. el va sta pc locul cel mai tnalt,
Hrzin Vreau să I vorbesc prietenu­ Kenya ? — întreabă Gregorv
CORNEL MtHEŢ deschidem ochii oamenilor asupra din regiunile ru rea mai densă In ajunul execuţiei a reuşit să ca lin drapel şi un simbol al po­
lui nostru despre poporul nostru. — Da desigur. Acolo trăiesc io faptului că cc» 7b dc ani <1? domi­
corespondent populaţie din Kenva. Era un băr­ trimită o scurtă scrisoare care rosti­ porului victorios.
Johua a absolvit colegiul univer­ libertate mii de animale. — Aşa naţie engleză in Kenya au fost ani bat inteligent şi extrem de devotat tă din gură în gură a colindat apoi M DOMOGAŢKI1I