Page 98 - 1963-11
P. 98
PROLETARI DIN TOATE fARM P- UNIŢI VA I
Cu planul anual îndeplinit
I V M i l
m M x* # / /J ty
5 f / Z r « V // ' fa s g fffâ J s z /J fJ tfA
Fabrica chimică Orăştie
• Discuţii şi propuneri cu p ri
vire la întărirea econoraico-or- s *\ telegramă sosită de la Fabrica Chimică din Oră$lle ne informează că
ganizatorică a G A-C In această întreprindere planul producţiei globale pe anul 1963 a lost
® Legume timpurii pe supra
îndeplinit cu 33 de zile mai devreme, îndrumat dc organizaţia de partid,
feţe cit mai mari
colectivul de aici a valorificat mai bine anul acesta rezervele interi»'*., a
(pag. 2-a)
• Din activitatea organizaţii promovat cu mult curaj tehnica nouă, ceea ce a făcut să crească simţitor
lor dc partid productivitatea muncii. Pc această ba ză, precum şi prin gospodărirea ra-
• M ctalurgişlii, în sprijinul
ţionalâ a materialelor, s-au obţinut la produclia marfă economii suplimen-
minerilor
tare la preţul dc cost de aproape 4 milioane Ici. Dc asemenea, iulrc-
(pag. 3-a)
• De peste hotare prinderea a înregistrat beneiicil dc 2.900.000 Ici.
Anul XV Nr. 2775 VINERI 29 NOIEMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani (pag. 4-a)
Cu 45 de zile mai devreme
A cordind de la începutul anu lui o deosebită atenţie organizării
Din jară Al 25-lea sat electrificat
muncii, lucrind cu dragoste şi pasiune, pentru a realiza planul
Un cuptor electric de anul acesta dc producţie pe anul 1063 înainte dc termen, colectivul secţiei sul-
fură dc la fabrica „Viscoza" din Lupcni a obţinui un frumos si im-
In aceste zile cetăţenii din multe
mare capacitate sate ale reg iu nii noastre depun clor- porlant succes. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din această secţie au
tu ri pentru terminarea lu crărilor de reuşit să îndeplinească planul anual dc producţie cu 45 de zile mai
La Combinatul chimic din Tîrnă-
electrificare. M uncind cu entuziasm, devreme.
venl a intrat In funcţiune un cuplor
cctufenii din Spring, raionul Sebeş,
electric de mare capacitate pentru Realizarea planului de producţie anual înainte de termen se dato-
au reuşit ca in ziua de 27 noiem
fabricarea carbidului. Odată cu a- rează muncii susţinute depuse dc înlregul colectiv al secţiei, în frunte
brie a.c. sd inaugureze electrificarea
ceasta au fost date in exploatare şi
salului. M erită evid e n ţia ţi penfru cu comuniştii Petre Taşcău, Nâstase Pamfil, Constantin Mustcţea şi alţii
instalaţiile penlru pregătirea mate
BELGRAD 28 (Agcrpres), — oaspeţi au fost salutaţi de Ivan Ma- romînî si conducătorilor iugoslavi riilo r prime, concasarea şi sortarea munca depusă cetăţenii llic Atuaş, care s-au situat mereu in Irunlca întrecerii socialiste
cek, preşedintele Skupslînei R. S. buchete de flori. Nicolae Apcslu, M ih ai Vataşe şi
JDelegatia de stat a R. P. Romîne, produsului finit, atelierul pentru fa
Slovenia, Miha Marinko. secretar al ★ alţii- GRIGORE G O A N ŢA
condusă dc tovarăşul Gheorghe bricarea butoaielor necesare amba
M em brii delegaţiei de stat a RP. De remarcat laplut că salul Spring corespondent
Gheorghiu-Dej, a părăsit miercuri C.C. al Uniunii Comuniştilor din lajului. este cel de-al 25-lea sat electrificat
Slovenia, Vilelor Avbclî, preşedinte Romîne si conducătorii iugoslavi au
seara oraşul Liubliana, plccind cu sosit jo i dimineaţa la Belgrad. Soluţiile tehnice folosite dc proiec tn acest an în regiunea noastră.
un tren special spre Belgrad. le Vecei Executive a R. S. Slovenia. In gara Topcider ei au fost intim - tanţi situează cuptorul la nivelul teh
Cu acelaşi tren au plecat spre Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej pinati de Iovan Vaselinov, secretar nicii mondiale. Acesta este trifazic, In 27 de zile
şl Iosip Broz Tito au trecut apoi In
Belgrad tovarăşul Iosip Broz Tito sl al C.C. al Uniunii Comuniştilor din cu electrozii aşezali în linie, reglîn-
alte personalităţi oliciale iugoslave. revista compania de onoare. In R. S. Serbia, V c lik o Zckovici, vice du-se automat dc la un panou de co Purtători ai insignei Minerii dm exploatările Combi Cele mal frumoase rezultate au
cinstea lor au fost trase salve dc
In gara Liubliana numeroşi celă* preşedinte al Vecei Executive Fede mandă, unde sint centralizaţi toii natului carbonifer Valea Jiului de fost obţinute de minerii din Vul
tun. „ P r i e t e n al
teni ai acestui oraş au salutat cu rative, de membri ai Vecei Executi ceilalţi parametri de exploatare. pun eforturi susţinute pentru creş can, Uricani şi Lupeni. Din abata
căldură pe conducătorii rom ini şi înainte dc a se urca in tren un ve Federative şi de alte persoane Preţul de cost al carbidului fabri Biblioteca căminului cultural terea continuă a productivităţii jele minei Vulcan s-au extras pînă
iugoslavi. Pe peronul gării, înalţii grup de pionieri au oferit oaspeţilor oficiale. cat în această nouă instalaţie se pre din comuna Bei thelot dispune dc muncii în fiecare abataj. Folosind
vede a fi cu 18 la sulă mai redus în 27 ale lunii noiembrie, peste
peste 9.000 dc volume. Ca urma raţional timpul de lucru, maşinile
Convorbirile dintre delegaţiile R.P. Romîne şi R.S.F. iugoslavia decil cel oblinut de la vechile cup re a bunei organizări a muncii cu şi u lila jele şi exiinzind metoda de prevederile planului, 3.691 tone ;
toare.
cartea, numărul cititorilor şi al exploatare prin abataje frontale, în din cele ale exploatărilor Uricani
BELGRAD 28 (Agerprcs). — M iniştri, Corncliii Mănescu, minis tru transporturi şi telecomunicaţii. F e s t iv a lu l lilm u lu â cărţilor citite creşte de ia o lună această lună ei au extras peste şi Lupeni au fost extrase pînâ la
Kiro Gligorov, secretar de slat pen la alta. aceasta dată 2 661 şi respectiv 2 040
Joi au continuat la Belgrad con trul afacerilor externe. A urel Mălnâ- 2a sa>Je sarcinile planificate 8212 tone de
De la începutul anului şi pînă
vo rb irile dintre delegaţiile Republi şan, ambasadorul R. P. Romîne la tru finanţe, Bogdan Trnobrnia, secre în prezent au împrumutat cărţi cărbune, pe întregul combinat pla tone de cărbune cocsificabiI peste
cii Populare Romîne şl Republicii Belgrad. A participat, dc asemenea, tar general al preşedintelui R.S.F.I., Anul acesta tradiţionalul Festival nul la extracţia de cărbune fiind prevederile planului.
M irk o Tepavat, adjunct al secreta al film ului la sate se va desfăşura in de aici peste 800 de colectivişti.
Socialiste Federative Iugoslavia. Andrei Păcurarii, consilier.
rului de stat pentru afacerile exter două etape ; prima — dc la 1 decem Dintre aceştia un număr dc HO îndeplinit în proporţie de 102 la 1 S21LAGY '
Din parlea roraină au participat Din partea iugoslavă au participat colectivişti au participat la con
ne, Arso Milatovici, ambasadorul brie 1963 la 4 ianuarie 1964; iar a sută. corespondent
tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, tovarăşii Iosip Broz Tito. preşedin R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. doua — între 5 $i 31 ianuarie 1964. cursul „Iubiţi cartea", primind
preşedintele Consiliului de Stat al tele R.S.F. Iugoslavia, secretar gene Cele 4.500 cinematografe, din care insigna dc „Prieten al cărţii".
In cursul convorbirilor, care s-au
Jk. P. Romîne, prim-secrctar al C C. ral al U.C.I., Edvard Kardeli, preşe 700 date în folosinţă anul acesta, vor Printre aceştia se numără Filon
deslâşurat intr-o atmosferă priete
al P .M R , Ion Gheorghe Maurcr, dintele Skupştinei Federative a prezenta peste 350 filme artistice si Pîrvu, Ileana Andrăşan, Aneta
nească, a continuat schimbul de pă Banen, Vaier Dumbrăvii, Marga Din fier vechi, oţel nou
preşedintele Consiliului de Miniştri, P.S.F.I., Miloş Minicl, vicepreşedin mai mult dc 320 dc filme documen
reri privind dezvoltarea relaţiilor tare, de stiintă popularizată, desene reta Antal şi alţii.
Emil Bodnăraş şi Alexandru Bîrlâdea- te al Vecei Executive Federative, dintre cele două ţări şi problemele Colectivul fabricii chimice din (n fruntea acţiunilor dc strîngere
animate şi păpuşi.
nu, vicepreşedinţi ai Consiliului de M arin Ţetinici, secretar de stat pen actuale ale situaţiei internaţionale. Orăştie manifestă o deosebita gri a fierului vechi se situează brigăzi
Pentru participanţii Ia învA(3miuty 1
jă pentru colectarea fierului vechi. le conduse de Nicolae Haza, Cor
agrozootehnia de masă, au fost pre nel Dan, Petru Bucur şi alţii.
S p e c ta c o l de g a lă văzute cicluri speciale de filme co Pe tenie juridice De la începutul anului şi pină în
prezent, muncitorii de aici au co
respunzătoare tematicii cursurilor IO A N BESTELEIE
BELGRAD 28 (Aqerpres) — sosirea in sală pe membrii delega Au lost Intonate im nurile de stal ale printre care; „Porumbul hibrid asi Comisia culturală din cadrul lectat şi predat I.CM.-ului cantita
Jo i seara, la Teatrul N ational din ţie i RP. Romîne. in trunlc cu to R P. Romîne şi RS.F. lugoslaviu. comitetului de femei al oraşului tea de peste 275 tone fier vechi. corespondent
Belgrad a avut loc un spectacol de gură recolte bogate1*, „C u ltu ri inter Petrila a organizat un simpozion
varăşul Gheorghe G heorghiu-D ej şl Spectacolul, la care şi-au dat con
gală cu p rile ju l sărbătorii naţionale calate $i succesive", „H orm onii şi pe tema „Căsătoria şi divorţul".
a poporului Iugoslav. P articipanţii pc conducătorii R.S.F. lugoslovia, in cursul coruri şi solişti renum iţi, s-a viaţa plantelor", „Oameni bogaţi" şi Cu acest prilej tov. Emiliarî Ig
au salutat cu îndelungi aplauze la Irunlc cu tovarăşul Iosip Broz Tito. bucurat dc un mure succes. „Să dezvoltăm creşterea păsărilor".
nat, judecător la tribunalul din Venituri din vînzarea legumelor
Petroşani a ţinut o expunere in
teresantă. Pe marginea expunerii Membrii gospodăriei agricole co 20 hectare. Totodată, colectiviştii
C A\ IR! N IE ir C IU IL II IU Iftl A\ IL cetăţenii prezenţi au pus nume lective din Haţeg, valorificînd con din echipele legumicole conduse
roase întrebări. diţiile naturale şi economice de de Flonca Vlâiconi şi Manoara Jur-
Penfru iubitorii de muzică minalLiJ in m ină", „ Exploatarea IO A N TEŞCAN care dispun, au extins Tn acest an jom s-au străduit să execute la
Preşedintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia stra tu rilo r prin abataje iro n la le ", corespondent suprafaţa cultivată cu legume la timp şi de calitate lucrările de în-
Recent, in lib ră rii şi magazinele „Combaterea p ra lu lu i de cărbu- t sâmînţare, întreţinere şi recoltare
Tovarăşului Iosip Broz Tito de specialitate- a apărut discul m i ne“ , „INouţă/: in tehnica m inieră'' | a legumelor. Drept urmare, produc
cro E.CD-1037 fn înregistrarea şi altele. j ţia de legume la hectar a sporit
„ Electrocord", „C oncertul nr. I Ca urmare a acţiu nilor organi
Preşedintelui Vecei Executive Federative a Republicii pentru vioară şl orchestră in rc zate, num ărul celor ce vin la b i simţitor, fapt ce a permis colecti
m ajor, op. 6“ de N icolo Puganini. bliotecă este în continuă creşte viştilor ca de pe urma valorificării
Socialiste Federative Iugoslavia legumelor să obţină venituri bă
înregistrarea s-a tăcut cu con re. A sllel, de la începutul anului,
cursul vio lo n istu lu i ŞleJon Ruha pe fişele b ib lio te cii au lost în neşti în valoare de aproape 250 000
Tovarăşului Petar Stambolici şi a orchestrei simfonice a F ila r scrişi 1 500 c itito ri cu 33.561 cărţi lei.
m onicii dc stat din C luj. sub ba citite.
B E L G R A D gheta m aestrului polonez Stanislaw C. UADUTA
Cu prilejul zilei de 29 noiembrie — sărbătoarea naţională a Re W islo clii, in 1962. corespondent
publicii Socialiste Federative Iugoslavia — în numele poporului ro- Concertul nr. I penlru vioară A ctivităţi la club Consfătuire
mîn şi al nostru personal, vă felicităm călduros şi vă adresăm ură şl orchestră în rc major, op. 6" se
numără printre cele mai cunoscu
rile noastre frăţeşti de succese în construcţia socialistă, de prosperi cu
te şi izbutite lu crări dc mare am C lubul sindicatelor din Deva
tate şi fericire, dv. personal şi popoarelor Iugoslaviei vecine şi prie ploare ale lu i N icolo Paganini. desluşoară o activitate Inimoasă.
tene. IO A N HENT A ici, funcţionează un cerc literar, Zilele trecute, la staţiunea expe
Fie ca relaţiile de prietenie şî colaborare dintre ţările noastre să corespondent un cerc de arfă plastică, un cerc rimentală din Geoagiu, a fost orga
se dezvolte necontenit spre binele popoarelor noastre, al cauzei păcii de gim nastică artistică pentru co- nizată o consfătuire cu legumicul
şi socialismului. j Creşfe numărul c itito rilo r pii un cerc /i./0/e//c- tn curînd
clubul va deschide două cercuri torii. La consfătuire au participat
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ IO N GHEORGHE MAURER — unul de piciuru şi altu l dc brigadieri, şefi de echipe şi colec
Biblioteca clubului din Petrila
preşedintele Consiliului dc Stat preşedintele Consiliului de M iniştri define 18.133 volume şi continuă sculptură. Dc asemenea, la club tivişti fruntaşi din raionul Orăştie
al Republicii Populare Romîne al Republicii Populare Romîne lună dc tună să-şi împrospăteze s-a deschis şi tunet ionează un lec care lucrează în sectorul legumi
fondul cu noi cărţi. Acestea sint torat penlru temelie casnice. col. Cu acest prilej tov. inginer
PREZIDIULUI ADU NARII POPULARE popularizate in rîn ilu l c itito rilo r La club îşi deslăşoară a c tiv i Grigore Poplăcînel, cercetător la
cu p rile ju l d ilc rile lo r acţiuni or tatea şi numeroase lo rm a fii artis Staţiunea experimentală a făcut mai
A REPUBLICII POPULARE ALBANIA tice : o orchestră dc muzica popu
ganizate, ca recenzii, g h icito ri l i - multe expuneri urmate de aplica
T I R A N A j lerarc, seri de poezie, exp oziţii lară şi uşoară, o orchestră de man ţii practice cu privire la amenaja
jj dc cărţi şi altele. De la începutul doline, o lanlară, o torm afie de
Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Populare Albania, cea s anului şi pină în prezent aici au cor şi una de dansuri. rea răsadniţelor, pregătirea mate
Printre cercurile cu o vie acti
de-a 19*a aniversare a eliberării sale de sub jugul fascist, transmitem avut loc 232 de astlel de acţiuni vitate este şi cel dramatic. M em rialului săd tr,, folosirea materia
poporului frate albanez felicitări cordiale, urări de succese în con | care au cuprins un număr dc b rii acestuia au prezentat specta lelor plastLe :n l.'gumiculturâ etc.
i 41.135 auditori. De un deosebit
strucţia vieţii sale noi, socialiste şi expresia sentimentelor de priete colul „C oncertul tin e re ţii" In 12
J succes s-au bucurat acţiunile or-
nie ale poporului romîn în lupta pentru pace şi socialism. lo ca lită ţi ale regiunii.
) ganizale pc marginea unor cârti
J tehnice, expunerile şl inlorm ărite CH. FARAU ,J§ C ârti difuzate prin libră rie
‘ CONSILIUL DE STAT
) pc teme de specialitate c a : „U u- corespondent
AL REPUBLICII POPULARE R O M lN E In primele 10 luni ce s-au
r • - V :
scurs din anul curent, prin „Li
brăria noastră" din oraşul regio
E xp erien ţa anului 1963 — la b aza pregătirilor p en tru 1964 nal Petroşani au fost difuzate
cărţi în valoare dc peste 1,300.000
El Ir - V * wt lei, sumă ce echivalează cu vîn-
0 cît mai buna întreţinere a agregatelor Vom consolida succesele obţinute zările efectuate în întregul an
Frezorul Netcejan Octavlan, de la C.S, Hunedoara, execută piese 1962.
Experienţa anului în cu.rs ne-a la te i magnezitel granulate. Scon Treclnd cu succes peste o seamă eficiente, ne sînt de un real folos in Acest lucru a fost posibil dato
dovedit că buna întreţinere a agre tăm astfel pe o reducere a duratei dc greu 131i întîinpînate în primele această direclic. In afara lor insă, de bună calitate. rită unei mai bune organizări a
IN FOTOGRAFIE: frezorul Nelcejan examinind o piesă la care a
gatelor este o condiţie de bază a reparaţiei la cald ou circa 40—45 la luni ale anului, coleclivul nostru a ne-am propus să aplicăm şi altele. lucrat şi el. muncii de difuzare a cărţii.
Îndeplinirii planului dc metal. Ne- sulă si o creştere simţitoare a du reuşit să înregistreze In ultimul timp Bunăoară, pentru îmbunătăţirea In
respcctarea instrucţiunilor tehnolo rabilităţii vetrelor. rezultate mai frumoase. Luna trecută continuare a p ră jin i sideritei, astfel
gice, executarea unor reparaţii de CU priveşte reparaţiile la rece, spre exemplu, a fost depăşit indice incit pierderile la calcinare să nu
slabă calitate, au condus în cîleva trebuie amintit că, anul acesla, din le de utilizare a furnalelor planificat depăşească 5 la sută, se vor Întocmi Lucrările agricole — la timp de calitate
rin d u n la oprirea prematură a unor cauza neîncadrării lor în gralic, cu 23,5 la sută, iar In trimestrul III grafice de reparaţii capitale şi m ij
cuptoare şi deci, la pierderea unei s-au pierdut peste 50 ore afectate cu 6,7 la sută, La preţul de cost s-a locii a cuptoarelor de la prăjiloare A raturi pe toato joritatea acestor suprafeţe s-au şi planteze pomi pe o suprafaţă de
cantităli importante de otel. Aşn s-a producţiei. De aceea, s-au luat mă realizat în octombrie o economie su tar la contralâ se vor introduce in- suprafefele executat arături adinei de toamnă. 200 ha. De asemenea, potrivit pro
întimplat, la cuploarele nr. 2 si 3. suri de pregătirea lor din timp. plimentara de peste l.800.000 lei. De jectoare cu 3 etaje. Penlru a evita Aceasla e un lucru bun. Rău este iectelor întocmite, în anul viitor
Acum se pregătesc din timp cără strangulările în aprovizionarea fur însă că aici acţiunii de fertilizare a gospodăriile colective vor înfiin
Primul a suferit o avarie din cauza la Începutul anului şi pînâ în pre Din datele aflate (a Consiliul
mizile. piesele metalice si toate ma nalelor din cauza transportului se solului nu i s-a acordat atenţia cu ţa livezi pe alte 200 ha.
unei reparaţii nereuşite. Cel de al zent s-au produs peste plan mai mult agricol raional rezultă că în gospo
terialele necesare astfel, incit, echi vor confecţiona încă 20 de corfe. Se venită. Datorită acestui fapt, pînă Pînâ la realizarea planului de
doilea, din oauza incluziunilor de de 15 000 tone fontă Toate acestea dăriile agricole colective din raio
plumb In încărcătura metalică. pele care execută reparaţia să aibe se datorează traducerii in viaţă a u- vor lua măsuri ca scăpările de aer nul 11 ia s-au executat arături pen acum nu s-au încorporat în sol de- plantări stabilit pentru acest an,
Pierderile de metal din asemenea tot ce le trebuie. In plus. ne gîndim nor măsuri tehnico-organizalorice şi gaze la caupere să nu fie mai mari tru însămînţările de primăvară pe cît circa 100 tone de gunoi do gospodăriile colective vor trebui să
cauze pot fi insă preînlimpinalc şi la introducerea micii mecanizări bine gîndite, rod al efortului depus de 15 la sulă. Desulfurarea foniei toate suprafeţele planificate. grajd deşi numai la ferma dc oi înfiinţeze livezi pe încă 35 ha. Pînă
prin respectarea întocmai a graficu penlru unele operaţiuni cum ar fi de întregul colectiv, sub îndrumarea inafara furnalelor se va face astfel Folosind tractoarele S.M.T. din sc află peste 300 tone de gunoi acum, din suprafaţa amintită s-au
lui de revizii şt reparaţii. Conform evacuarea zgurii din camerele dc organizaţiei de partid. îneît procentul dc declasate la mc- Dobra cu maximum de randament, cu care s-ar putea fertiliza mari su plantat cu diferite specii de pomi
lanjor să nu depăşească 3,5 procen prafeţe de teren. Această situaţie 14,5 ha.
graficului, o dală pe săplămină tre zgură si scoaterea grătarelor din In mod deosebit ne-am îndreptat te. In perioada de îngheţ se va pune precum şi atelajele proprii, meca este cu atît mai criticabilă cu cît
buie revizuită si reparată vatra fie camerele regeneratoare, ceea ce va aienlia spre buna întreţinere a agre în funclic instalaţia de dezgheţare nizatorii şî colectiviştii din acest îngrăşămîntul amintit şi alte can Bune rezultate în această pri
cărui cuptor. Proccdind astfel de duce, fără îndoială, la scurtarea pe gatelor. Şi, in acest scop, graficul de raion au reuşit ca pînă Ieri, 28 no tităţi de gunoi aflate la grajduri, vinţă au obţinut colectiviştii dm
cîleva luni, nu numai că n-am mai mai departe a duratei opririlor. reparaţii si revizii a fost respectat la silozurile de minereu şi calcar. iembrie, să execute arături pe toa Deriu, Orăştie şi Bobîlna.
O atenlie mai marc se va acorda stau netransporlate de mai bine de
înregistrat pierderi prin avarii, dur Măsurile preconizate de conduce cu toată stricteţea, cvitindu-se ast bunei organizări a cursurilor dc ridi te cele 4.242 ha. destinate însă- 3 ani. La alte gospodării colective însă,
am asigurat o bună funcţionare a rea secţiei, sub îndrumarea comi fel numărul marc dc deranjamente carea calificării pentru muncitori si mînţârilor de primăvară. Cele mai Timpul este încă favorabil pentru cum sînt cele din Geoagiu, Sibişel,
cuptoarolor şi, ca urmare, o creştere tetului do partid, privind buna în si mersul redus. Au fost luate mă cercurilor de împrospătarea cunoş mari suprafeţe au fost arate Tn gos ca îngrâşămmiele de care dispune Orâştioara de Sus, Orăşlioara de
a productivităţii muncii. Luna tre treţinere si funcţionare a agregate suri de îmbunătăţirea p ră jin i side- tinţelor pentru maiştri. Aceasta, tn podăriile agricole colective din gospodăria sa fie transportate în Jos etc. acţiunea de plantare a po
Dobra, Lăpuşnic, 11 ia, Bretea Mure-
cută am înregistrat un plus de 9.000 lor, insolite dc respectarea întocmai rilei. creşterea temperaturii aerului scopul reducerii in continuare □ aba cimp. Aceasta sarcină revine în pri milor nici nu a început. Există toa
tone de olel, iar luna aceasta, pînâ a instrucţiunilor tehnologice la în insuflat $i respectarea întocmai a terilor de ta instrucţiunile tehnolo şană etc mul rînd consiliului de conducere te condiţiile pentru ca planul la
In prezent, mai mult dc 8.000 lono. cărcarea si elaborarea şarjelor, s-au instrucţiunilor tehnologice la încărca gice, a respectării reţelei de încăr îngrăşăminte sînf dar nu se care arc datoria să ia toate măsu plantările de pomi să fie depăşit.
făcut deja simţite. Aplicîndu-le si pe In acest scop a fost procurat tot
Acum una din preooupârile noas re şi descărcare. care şi a parametrilor do funcţiona folosase cu chibzuinţă rile ce se cer în vederea ridicării
mai departe cu consecventă, vom materialul sădi tor necesar pentru
tre principale este reducerea dura Acum ne preocupă în mod deose re a agregatelor. In plus. in colabo .producţiei la hectar.
face ca pină la sfîrsUul anului să plantare. Cunoscînd avantajele plan
tei reparaţiilor, alît la cald, cit si bit consolidarea si dezvoltarea suc rare cu organizaţia de sindicat, vom In primăvară, colectiviştii din co
producem o importantă cantitate de ceselor obţinute. Cu alte cuvinte, milita pentru o cit mai bună orga De ce se tărăgănează tării din toamnă a pomilor este
la rece şi îmbunătăţirea calităţii lor. muna Berthelot, raionul Haţeg tre
otel, iar in anul viitor să ne putem vrem ca sfîrşitul anului să ne gă nizare a Întrecerii socialiste şi crea necesar ca în fiecare gospodărie
Sîntein chiar in curs de experimen realiza planul ritm ic si la loţi indi sească cu pianul îndeplinit şi depă rea unor condiţii cit mai bune de buie sa însămînţeze 250 hectare plantatul pom ilor? colectivă consiliile de conducere să
cu porumb, 38 hectare cu cartofi,
tare a unei noi metode dc repara catorii. ia măsuri pentru mobilizarea co
şii la toţi indicatorii, (ar in 1964, să muncă pentru echipe. iar alte suprafeţe cu fasole şi plan Pentru valorificarea terenurilor si
ţie a vetrelor. Ea constă în folosi Înregistrăm realizări frumoase din Ing. ALEXE DOBOLI te tehnice. tuate în pantă, în acest an gos lectiviştilor la săparea gropilor şi
Ing. CORNEL DEHELEANU
rea unei oantltăti mai mari de ţun- adjunctul şeluîul de secţie primele zile. Măsurile aplicate pînâ şehil secţiei a I-a furnale Pînă în prezent, ca urmare a podăriile agricole colective din ra realizarea neîntîrziată a plantaţiilor
der la sudare şl schimbarea granu Ia O.S.M. nr. 2 a C.S. Hunedoara acum, care de altfel, s-au dovedit a C. S. Hunedoara bunei organizări a muncii, pe ma ionul Orăştie au avut planificat să pe suprafeţele planificate.