Page 1 - 1963-12

PROLETAR] 01N TOATE ŢARII & UN1T1-VA I
S ă p r e g a f t i E m t e i s f i e a i i a e
V E Ş T I D IN

IN D U S T R I E B B P o d B i c t i a a n u l u i v i i t o r
Dl ___________ * _________________________ ________________________________
Un succes deosebit la Linie de abataj corespunzătoare
U. R. U. M. Petroşani La Începutul acestui an. sectorul ţele fiecărei brigâzi. Pentru sporirea
h lu n ctlo rii, teh nicienii şl in­ III de la E. M. Vulcan a fnllm pm at productivităţii muncii In abatajele
g in e rii de la U.R.U.M. Pctro- greutăţi pricinuite <le unele cauze de pe straiul 15 este fn curs de dc-
y.tni au sărbătorit ie ri un suc­ obiective (focuri, v iitu ri mari dc finiliva re un studiu amănunţii pen­
ces deosebit: îndeplinirea p la ­ apă). Din cauza lipsei de fronturi de tru a putea cxlrage doua lîşii in
nului anu-al la produci ia g lo ­ munca de rezerva, carc sfl poată in ­ 24 de ore, ceea ce va duce la dubla­
bulă şi produci ia marlâ. tra imediat în producţie, s-a rămas rea canlităţii de cărbune extras. In
In perioada care a trecut de mult in urma la extracţia de cărbu­ vederea îmbunătăţirii asislenlei leh-
!a încep'.(ui anului planul va­ ne £a a fost Insă recuperata în porte nice. maiştrilor le-au fost reparliza-
DUMINICA 1 DECEM BRIE 1963 4 pagini, 20 bani lo ric al producţiei gtobale a prin darea fn exploatare a noi oba- tc brigăzi de îndrumarea cărora să
lost depăşii cu peste 5.300 000 laje pregălile ulterior. In aceste a- sc ocupe îndeaproape. Aceaslă mă­
lei. In acelaşi timp. prin folo­ balajc, brigăzi cum sînt cele condu­ sură a şi dai rezultate : in luna oc­
sirea u tila je lo r la întreaga ca­ se de Drob Gheorglic. Ganlz Ştefan. tombrie din totalul dc brigăzi din
Vizita delegaţiei de stat a R. P. Romîne pacitate şî aplicarea in pro ­ Mirauia Gheorghe, Tâiarcon Dumi- sector, una singură im şi a realizat
ducţie a proceselor avansate
integral sarcinile de plan.
Iru, Contcami Victor şi alţii, nu rea­
de lucru, p ro d u ciiviln ie n mun­
Penlru ca in anul viilo r sa reali­
c ii a crescut la(ă dc cea p.c- lizat randamente dc 7,200-7,750 tone zăm n im ic planul de producte, au
pc post, (aţă dc 5.6.37-5.100 lone pe
n ilica lă cu 11 la su/d. posl cit prevedeau sarcinile plnni- fost luale de pe acum măsuri in ve­
în R. S. F. Iugoslavia dc producfie a fost redus şi licale. derea pregălirii liniei de front. Va
ch e ltu ie lilo r
Prin reducerea
Biroul organizallei de baza a ana­
fl conlinunta exploatarea abatajului
prefă/ de cosi al produselor.
La a cest capitol, co le ctivu l lizat cauzele core au făcut ca In p ri­ nr. 4 pină la orizontul 590 in„ va li
mele luni ale anului seclorul să ră- atacata redeschiderea abatajului nr.
uzinei a o b ţinu i econom ii pes­
mlnâ in urma. A lost scos In eviden­ 5. închis din cauza focului, iar pen­
te sarcina planificată In va­ ţa faptul că. conducerea sectorului tru evitarea unui eventual toc, se
Semnarea ta d u lu i privind Sistau! Porfils de Fier şi a Comunicatului comun loni e de 2 035.000 lei. nu s-a preocupat de pregaiirea unor va crea o zona dc izoloiie lata de
abataje de rezerva core, In cazuri lucrările vechi. Intrarea in produc­
Planul anual neprevăzute, să poată inlra imediat
BELGRAD 30 T rim iş ii speciali mun au fost semnale din partea şedintele Skupştinei Federative, derative, Filip Baikovici, se­ în de oii nit în producţie. lnvă|Ind din experien­ ţie a abatajelor din blocul 3 — stra­
Agerpres S. Strujan şi P. Popa romînă de tovarăşul Gheorghe Pctar Stam bolici, preşedintele cretar federativ pentru in­ ţa acestui an, biroul organizaţiei de tul 3, vor asigura îndeplinirea pla­
transm it : Gheorghiu Dej, preşedintele Con­ Vecei Executive Federative, Mial- dustrie, Bogdan Ţrnobrnia, se­ la principalele bază a recomandat din timp condu­ nului pe anul 1964. Pe straiul 13 s-au
siliului de Stat al R P. Romîne, ko Todorovici, vicepreşedinte al cretar general al preşedin­ sortimente luai măsuri de curăţare a cărbunelui
Sîmbătă la amiază, în clădirea cerii sectorului pregătirea Întregului din lucrările vechi pcnlru a pulea
Vecci Executive Federative a prim-secretar al Com itetului Skupştinei Federative, Miloş Mi- telui, M irko Tcpavaţ, adjunct a) C olectivu l secţiei turnătorie Iront dc lucru care să asigure otit fl pregălit abatajul nr 3, care Ia 1
R.S F Iugoslavia a avut loc sem Central al P artidului M uncito­ nici, vicepreşedinte al Vecei Exe­ secretarului de stat pentru afa­ 1 de la uzina „ V ic to ria " Că- realizarea planului pe trimestrul IV ianuarie va intra in producţie.
narea Acordului între Republica resc Romîn, iar din partea iugo­ cutive Federative, Kocea Po- cerile externe, Arso M ilatovici, lun. a depus in acest an c lo r- al aceslui an, cit şi îndeplinirea n i ­ Măsurile huile piuă acum au
Populară Romînă şi Republica slavă de tovarăşul losip Broz povici, secretar de stat pentru ambasadorul R S F. Iugoslavia Iu ti susţinute pentru realizarea mica a planului pe anul 196*1. şi început să dea roade. Productivi-
Socialistă Federativă Iugoslavia Tito, preşedintele RS.F. Iugosla­ afacerile externe, Slobodan Pe- în R.P. Romînă şi alte persoane sarcinilor de plan, a te n ta liin d Tradiicîiul fn viaţa aceste indicaţii, tolea muncii a crescut ulm gind nive­
privind realizarea şi exploatarea via, secretar general al Uniunii nezici, preşedintele Vecei Execu­ oficiale îndreptată In prim ul tin d spre conducerea sectorului a analizat po­ lul sarcinilor prevăzute penlru amil
Sistemului hidroenergetic şi de C om uniştilor din Iugoslavia. tive a R S. Serbia, Iakov Blaje- principalele sortim ente sibilităţile şi rezervele existente In viilor. Numai fn luna noiembrie s-au
navigaţie Porţile de Fier pe fiu Din partea romînă au fost de vici, preşedintele Camerei Eco­ D u p ă semnare, tovarăşii La sortim entele: c ilin d ri de fiecare loc de muncă şi a luat ma­ cxlras pe aceaslă bază pcsle preve­
viul Dunărea şi a Comunicatului faţă tovarăşii Ion Gheorghe nomice Federative, M arin Ţeti- Gheorghe Gheorghiu Dej şi Io- lam inor, piese mecanice, coda­ surile corespunzătoare asigurării în- derile pianului cca. 2.700 tone de
comun cu privire la vizita delega- M aurei, E m il Bodnaraş, Alexan­ nici, secretar federativ pentru sip Broz Tito şi-au strîns căl­ ne pentru încălzire centrală Iregii linii dc Iront pentru acest an cărbune. Accslc rezultate ne dou qa-
ţiei Republicii Populare Romîne dru Bîrlădeanu, Corneliu Măne- duros m iinile. M em brii delega­ şi pcnlru anul viilor. In vederea fo­ ranfia că fncă dc la începutul am ilul
în Republica Socialistă Federa­ scu, Aurel Mălnăşan, consilieri transporturi şi telecomunicaţii, ţiei romîne s-au întreţinut apoi şi altele, conducerea secţ iei a losirii raţionale a forţei de muncă şi
tivă Iugoslavia. şi experţi ai delegaţiei. K iro Gligorov, secretar federativ cordial cu conducătorii iugo­ repartizat să lucreze pe cei a exploatării liniei de front s-a ta­ viilo r colectivul de muncă din sec­
mai birni lu rn ă lo ti, mii/(î d in ­
torul nostru sc va achila cu cinslc
Acordul p livin d Sistemul Por­ Din partea iugoslavă au asistat pentru finanţe, d r Ioje Bulei, tre ei membri şi candidaţi dc cul o eşalonare Judicioasă a abala- dc sarcinile încredinţate. Penlru a-
ţile dc Fier şi Comunicatul co­ tovarăşii Edvard Kardeli, pre­ m em bru al Vecei. Executive Fe­ slavi.
partid, care uu m ilita t cu per­ jelor fn rambleiere care sa asigure ceasla avem creale de pe acum toa­
severentă peni ut îmbunătăţirea cantitatea dc cărbune pentru acest te condiţiile.
COMUNICAT COMUN ca lită ţii şi realizarea ritm ică a de puşcarc pe stratul 3 şi, concomi­ şeful sectorului 111 de la
operaţiunile
an. Au lost eşalonate
Ing. PETRU STOICA
planului de producţie.
Drept
tent cu aceosla, aprovizionarea
cu
rezultat, pină în prezent m un­
c ito rii secţiei au reuşit să şl vagonete goale In lunclie de cerin­ E. M. Vulcan
adlnclren relaţiilor de bună vecinătate şl la lârqlrea cobborArll prlete- îndeplinească şi să depăşeas­
La Invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia,
secretar qcneral al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, losip Croz Tllo. n e sli m u ltila te ra le dinlre Republica Populară Romînă şl Republica Socia­ că sarcinile de plan ptevâzu- Punem accentul pe calitate
o deleqatie de slat a Republicii Populare Romîne. condusă dc preşedin­ listă Federativă Iugoslavia. te fn acest an la sortim entele: îndrumat! Îndeaproape de organi­ îmbunătăţirea calităţii cărbunelui.
tele Consiliului de Stal, prim-scc relar al Comitetului Central al Parll- II c ilin d ri de lam inor In propor­ zaţiile de parlld, m inerii din Lupeni Vom extinde puşcarea selectiva In
d ii Im î Muncitoresc Romin. Gheorqhc Gheorghiu Dej. a tăcut o vizită ofi­ ţie dc 105.5 la s u tă ; cazane au sporit productivitatea muncii şl. toate locurile de muncă unde struc­
cială in Iugoslavia, între 22 şi 30 noiembrie 1963. Annlizind sllunţla Internaţională, delegaţiile au constatat cu satisfac încălzire centrală 100.3 la su­ pe această baza an exlras în acest tura geologică a locurilor de muncă
Dclcgalia Republicii Populare Romîne a vizitat capitala Republicii ţie Identitatea sau asemănarea punctelor de vedere ale celor doua ţări lă. sanitare brute şi emailate an, peste prevederile planului, mai impune acest lucru. Sc vor lua ma­
Socialiste Fcderalivc Iugoslavia — Belgrad — oraşele Saralcvo, Moslar, cu privire la principalele probleme Internaţionale, cum sini proble­ 103,9 In sufu ,- piese n\ccnnir.c
mele asiqurârii păcii şl rc jliz ă rll coexlsleiijel paşnice, dezarmării gene­ midi dc 50.000 lone dc cărbune. suri pcnlru podircu corespunzăloare
Zcniţa. Zaqreb. Liubllana. întreprinderi Industriale, qospodării agricole. 100.0 /a sută şi vane băi
rale şi loiale, lichidării colonialismului, eliminării focarelor dc încordare,
In3lilu (ii ştiinţifice şi culturale, a avut iu liln iri ru reprezentanţi al or- 101,6 la sută. Ducă în ceea te priveşle realiza­ a velrelor In abatajele frontale şi
rezolvarea problemei germane ctc.
qanelor republicane şi locale, ai orqaniza|iilor obşteşti, cu oameni al Printre vei care s au evl- rea sarcinii de creştere a productivi­ pcnlru alegerea minuţioasa a şislului
Pornind dc la taplul că tn lumea actuală coexistenta paşnică este
muncii şi a luat cunoşlinlă dc realizări ale construcţiei socialiste in tăţii muncii colectivul exploatării vizibil in Ironlurile de lucru. In a-
singura alternativă a războiului nuclear, cele două delegaţii au icalir denliot la obţinerea acestor
luqoslavia. noastre a lmocjislrat succese, nu pu- cosl scop va trebui să întărim şi
mal că lupta pentru pace şi rezolvarea pe ca!e paşnică a problemelor succese se numdrd com uniştii
Jn timpul vizitei, delegaţiile de slat ale Republicii Populare Romir.c Internaţionale li 11 q ioc se este cea mal importantă sarcină a tuturor for­ Iulian Sirbu, Gheorghe Tuzo. fem spune acelaşi lucru despre res- mei mult rolul maiştrilor, ei fiind a-
şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au purlal discuţii cu pri­ ccia care răspund direct de soarta
ţelor progresiste şl iubitoare dc pace din lume, îu primul riud a ţâ­ V io rc l A vram şi a lţii. pcclurea indicelui de calitate plani­
vire la relaţiile actuale dintre cele două ţări vecine şl la perspectivele rilor socialiste. ficat. In lot cursul anului cărbunele producţiei. In v iito r va trebui să du­
dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej, a fost semnal Ir.lrc Glli:ORC.IIC M AGURCANU
Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iuqosla- Ele au conslalal cu satlstacţle că In relaţiile Inlernaţionalo au sur­ UIONIS1C M U N TE A N cxlras din exploalareo noastră a con- cem alături de organizaţiile sindicalo
venit schimbări pozitive, tnreqlslrlndu se anumite progrese către o des­ linul cenuşă peste procentul admis, şi U.T.M., o muncă susţinută pcnlru
via acordul privind construirea Sistemului hidioencrqetlc şi de navlqa- corespondenţi
tindere a încordării Internaţionale. Guvernele celor două ţâri au salu­
ţlc — Porţile de Fler. Dc asemenea, deleqa|lile au avui îmi schimb de media realizală fn zece luni fiind a crea o opinie de masa împotriva
păreri cu privire la situaţia tnlernalională şl la cele mal actuale pro­ tat încheiere.! Tratatului dc la Moscova cu privire la interzicerea expe .3.3,7 prorenle. Aceasta se daloreşle celor care trim it ,,Ia ziua" cărbune
bleme ale contemporaneităţii, precum şi cu privire la problemele miş­ nouţelor nucleare in atmosferă. Cosmos şi sub apă şi l-au aprecia! ca Fonti} cit moi finit) faptului că in unele sectoare cum de slabă caiilalc. să luăm măsuri
uit succes al politicii dc pace şi coexistenţă, iu i pas pe calea rezolvării
cării muncitoreşti Internaţionale. O In lic :ere sustir.ulă pentru a sini IV B, III, V, IV A şi In ullim ul concrete, pe locuri de muncă şi sec­
problemei dezarmării. Conştiente că in lumea actuala (nai există încă
Delegaţia dc slal a Republicii Populare Romîne a lost compusă d in : produce lontă mal m ultă şi la timp 5i sectorul I B, nu s-a urmării toare pcnlru a Iraducc in viată ho-
Gheorqhc Gheorqhiu-Dej. preşedintele Consiliului de Slal, prito secre­ torţe puternice care se opun unei aslfcl de evoluţii a relaţiilor inter­ un prel de cost redus des- Îndeaproape aplicarea coreclă a puş­ lă ii rea conferinţei de partid care
naţionale, cele două delegaţii au căzut de acord că trebuie să se depună
tar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Ion Gheorqhc in continuare loate clo rlurde pentru ca acest început să fie nu numai lăşoară In prezent şl colec­ cării selcciivc, iar alegerea şislului
Maurer, preşedintele Consiliului dc Miniştri, Fmi! Eodnăraş, viccpcrşedin- ne a trasat sarcina să imbunălălim
menţinui, ci şi consolidat. pPidru ca metoda tratativelor să se afirme pe tiv u l de m uncitori. In g i­ din cărbune nu s-a făcui cu suni de calitatea cărbunelui. Avem loate po­
te al Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al
Consiliului de Miniştri, Corneliu Măncscu, ministrul afacerilor externe. deplin ca unicul mod de rezolvare a problemelor Internaţionale li t i ­ neri şl tehnicieni de la sec­ răspundere. sibilităţile să reducem procentul de
gioase.
Aurel Mălnăşan ambasadorul Republicii Populare Romîne în Republica ţia turnate 5-6 din C.S. Hune $i In onul v iilo r se vo lucra fn a- cenuşa din cărbune sub admis.
Republica Populară Romînă şl Republica Socialistă Federativă Iu-
Socialistă Federativă luqoslavia. doara Dacă cu cilevu luni In celeaşl condiţii de zâcămint. De ace­
qoslavia acordă o deosebită importanţă creării unor zone ale păcii, fără GHEORGHE GIUCLEA
Delcqaţia de slal a Republicii Socialisto Federative luqoslavia a fost arma nucleare şl rachete, tn diterlle regiuni ale qlobulul şl constată cu urmă secfh noastră rămlnea sub ea vom pune un accent deosebit pe inginer şei adjunct la E.M, Lupeni
compusă dîn : losip Broz Tilo, preşcdinlele republicii, sccrelar qcneral al satisfacţie că această Idee es1e tnsuşllâ de un număr lot mal mare dc plan, acum /ucrur//e s-au J»<-
Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Edvard Kardeli, preşedintele Scupş- stale. Cele două deîeqdţll au apreciat că transformarea Balcanilor intr-o dieplat. In luna oclom brlc s-a
linet Federative, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federa- zonă a pârii, bunei vecinătăţi şl colaborării multilaterale corespunde recuperai din m inusul înreg is­
1ive, Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Kocea Intereselor tuturor ţârilor şl popoarelor din această parte a lumii, şt au trat 0.562 lone de lontă. lor Arături de toamnă
Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, M arin Ţe.tlnici, se­ căzut de acord să depună în continuare toate eforturile pentru reali­
cretar îederativ pentru transporturi şl telecomunicaţii, Kiro Gliqorov, se­ zarea unei asemenea înţelegeri. In această lună s a produs pî-
cretar federativ pentru finanţe, Boqdan Ţrnobrnia. secretar general al nă la 25 noiem brie peste pion Cu ajutorul m ecanizatorilor prafala ce trebuie arată în toamna
Subliniind că realizarea unei colaborări economice bazate pe ega
presedinlclul republicii, M irk o Tcpavaţ, adjunct al secretarului de stal litiite şi interes reciproc şl asiqurarco unul proqres nestinqhcrit pen­ mal mult de 6 000 tone de Cu ajutorul tractoarelor puse la aceasta Araturile executate sini de
pentru ala<eri1e externe,. Arso Milatovici, ambasadorul Republicii Socia­ lontă. Un im portant succes a bună caiilalc, adîncimea acestora
tru t o jt r ţările şl popoarele reprezintă o cerinţă imperioasă a conteni dispoziţia lor de către S M.T, din
liste Federative luqoslavia in Republica Populară Romînă. înregistrat colectivu l furna lu­ fiind peste 2B cm.
poraneitâţii. ambele delegaţii au scos in evidenţă necesitatea adop­ Orâşlic, gospodăriile agricole colec-
Convorbirile au iosl purtate Inlr-o atmosleră tovărăşeasca dc cordia tării unor măsuri care să favorizeze dezvoltarea raullllalcratâ, pe acesle lu i ar 6 care şi-a îndeplinit Paralel cu efectuarea azilurilor,
lildte şl fnţelcqero reciprocă. baze, a relaţiilor economice Internaţionale. In acest sens, ele au con­ planul lunar cu 7 zile înainte live de pe raza oraşului regional colectiviştii de oici au aplicat pe su­
statat că există obligaţii şi interese internaţionale generale ca ţă­ de termen. Deva ou reuşit co plnă ieri să execu­ prafeţe întinse Îngrăşăminte organi­
I te arături penlru fnsămlnţările de
rile slab dezvoltate să fie ajutate sâ-şl dezvolte cit mal rapid for­ Paralel cu sporirea produc­ ce care au fost Incorporate In sol
Celo două delegaţii au constatai cu satisfacţie că relaţiile dintre ţele lor economice potenţiale. Din partea lor, Republica Populară Ro- ţiei de lontă s-a îm bunătăţii primăvară pc aproape 1.950 ha. din o dală cu efectuarea arăturilor.
Republica Populară Romînă şl Republica Socialistă Federativa luqoslavia raină şi Republica Socialistă Federativă luqoslavia sini holărîle ca, cele 2000 ha. plnnificale.
se dezvoltă cu succes In spiritul prieteniei tradiţionale dinlre cele două In conlormilalc cu posibilităţile lor, să conlrîbuie la progresul eco m ult şi calitatea Procentul de In gospodării ca cele din Pe-lrenl. Lucrări de calitate
declasate a fost redus In a-
popoare. O importantă contribuţie la dezvoltarea colaborării rodnice nomic al ţărilor fn curs de dezvoltare. Ambele deleqa.|ii subliniază, Tînipa, Bircea Mică ele., s-au execu­
romino-iuqoslave au adus hotăririle adoptate cu ocazia in tiln irilo r din in legătură cu accasla, însemnătatea viitoarei conferinţe a Naţiunilor ceaslă lună de la 35 h sută tat arături pe suprafeţe mal mari de- In acest an gospodăria agricolă co­
anul I95G dinlre conducătorii celor două stale. Unite pentru comerţ şl dezvoltare şl şi-au afirmat holărirca lor de admis tn numai 0,70 la sută cll cele prevăzute, iar in altele cum lectivă din Apoldul de Sus, raionul
Apreciind rezullalele însemnate obţinute de cele două ţări in con­ a contribui activ la desfăşurarea cit mai reuşită a acesteia. tn acelaşi tim p consumul de sint cele din Simorio, Rapoll şi Deva Sebeş, a obtunut o producţie de po ­
struirea socialismului, delegaţiile şl au exprimat părerea că dezvoltarea Pornind de la Ideea că in zilele noaslre cauza Independenţei şi cocs pe Zona de lontă a lost
se ară acum ullimele suprafeţe. rumb ştiulefl la hectar deosebit de
relaţiilor bilaterale corespunde intereselor celor două ţări socialiste suveranităţii naţionale este Indisolubil legată de cauza păcii, Repu­ redus cu M l<g. S-au eviden­ bună. Acest luoru se daioreşte In p ri­
şi că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilităţi pentru lărqirca aces­ blica Populară Roinină şl Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se ţiat prin con tribu ţia adusă Peste 95 la sută mul rind faptului că Întreaga supra­
tei colaborări. pronunţă cu holărîre pentru lichidarea cil mal grabnica, in spiritul m un citorii din echipele con­ faţă (160 ha.), a fost arată din toam­
Cele două deleqaţiî au examinai multilateral relaliile economice re rezoluţiilor Organizaţiei N aţiunilor Unite, a tuturor formelor de co duse de prim to p ito rii Ghcot- Pentru executarea arăturilor la ter­ nă şi îngrăşată cu 12.300 kg. azotat.
ciprocc şi, constalînd rezultatele favorabile obţinulc in ullim ul timp. au lonialism şi ncocolonialisin. ghe Tuliş, Petru lipsa. A le ­ menul stabilit şi pe toate suprafelele, Rezultatele bune oblinulc la cultu­
convenit asupia necesităţii de a se lua o seric dc măsuri care să con­ Dcleqaţiilo au etcclual un schimb lovărăşesc dc păreri privind pro la G.A.C. din Pricaz au lost luate din ra porumbului au determinat pc colec­
ducă la lărqirca acestor relaţii, corespunzător dezvoltării economiilor na­ blemele mişcării muncitoreşti internaţionale in lupta pentru pace şi xandru O lani şi Nicolae Co­
ţionale ale celor două ţări. socialism. In leqălură cu aceasta, ele au subliniat necesitatea depu­ vată i. ttmp măsuri elicicnte. Astfel, de în ­ tiviştii din Apoldul de Sus ca şi in
nerii unor eforturi continue pentru întărirea unităţii acesteia, a u n i­ PETRU NICSA dată ce recoltarea culturilor tirzii aceaslă toamnă să execute arături
Ele au căzut de acord ca ambele părţi să depună eforturi pentru
mărirea volumului şi imbunălâţlrea structurii schimbului de mărfuri, a tăţii tuturor torţelor socialismului şi proqresului pe baza egalităţii (ii aoadncller s-a terminat, s-a trecut cu ţoale tor­ adinei pe întreaga suprafaţă (160 ha.)
colaborării economice în produriia industrială, a colaborării in dome­ drepturi şi a examinării principiale a deosebirilor de păreri care PETRII COR A tele la eliberarea terenului. Acest lu­ cere în primăvară urmează a fi tnsă-
pot apărea în anumite probleme.
niul transporturilor şi telecomunicaţiilor, precum şi pentru lărqirca şi lăcătuş cru a permis celor 3 mecanizatori ai minlală cu ooriunb. A răturile exe­
adâncirea colaborării tehnico ştiinţifice. Avînd iu vedere complexitatea Icnomenelor sociale din lumea (Din postul de corespondenţi S M T . din Orăştie. permanentizaţi cutate sini de bună celltale ceea ce
contemporană, faptul că fiecare ţară socialistă îşi aduce propria con­
Cele două delcqaţii au constatat, de asemenea, că şi creditarea re­ voluntari de la secţia turna la G.A.C, din Pricaz, să execute pînâ constituia o garanţie că şi In anul
tribuţie la iinbogăţirea experienţei comune a construcţiei socialiste
ciprocă Ircbuie să-şi qăscască locul In relaţiile economice ale celor două rele două dcleqatil au subliniat utilitatea şl necesitatea unor ase­ le 5-6 din C.S.I I ) acum arături pe 210 ha., ceea ce re­ viitor producţia de porumb va li
ţări ca o lorraă Importantă de colaborare economică. menea schimburi prieteneşti şi deschise de păreri. prezintă peste 95 Ja sută din supra- bună.
De asemenea, cete două delcqaţii au convenit să fie examinate mă­ Expriniîndu-şi hotărirca de a dezvolta multilateral relaţiile re
surile necesare pentru interconectarea sistemelor cnerqelicc ale ceior rlprore d n lr c Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Fe-
două ţâri. deralrva Iugoslavia, cele două guverne sînl convinse că prin aceasta
Deleqa(iilc au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru contribuie Ir, întărirea cauzei păcii şi socialismului.
a sc crea condiţii şi a se asigura metode corespunzătoare, care să sti­ Preşedintele Consiliului de Slal al Republicii Populare Romîne pri.n-
muleze legături economice bilaterale mai slrinse şi mai trainice. O ast­ secrclar al Comitetului Cenlral al Partidului Muncitoresc Romîn, Ghcor-
fel de orientare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va qhe Gheorqlnu.Dej. a invitat pC preşedintele Republicii Socialiste Fc
contribui la dezvoltarea colaborării economice curente şi ere lunqă d e r i v e Iugoslavia, secretar qcneral al Uniunii Comunixliîor din Iu­
durată. goslavia. losip Broz Tito. să vi/iteze Republica Populară Romînă. tn
vriaţia a fost acceptata cu plăcere.
In vederea realizării acestor scopuri, cele două quverne au hotărît
să înfiinţeze, ca orqan pcrinanenl, o comisie mixtă de colaborare eco­ Dclgrad, 30 noiem brie 1903
nomică.
Delegaţiile au subliniat îu mod dposebit marea însemnătate a acor­ G HEO RG HE G HEO RG HIU DEJ IQ5IP BROZ TITO
dului semnal privind construirea in comun a Sistemului hidroenergetic
şi de HHvigaţic — Porţile dc Fier — şi au exprimat convingerea ca P.-eşeclinlelc Consiliului ere Stal Preşcdînlele Republicii Socialiste
realizarea acestui mare obiectiv va aduce o contribuţie importantă la al Republicii Populare Romine, Federative Iugoslavia, secretar
dezvoltarea economică a ambelor ţări. Construirea acestui obiectiv prim-secrelar al Comitetului Central
creează noi posibilităţi pentru cooperarea industrială şi colaborarea general al Uniunii Comuniştilor
economică mai strinsă dintre cele două ţări. al Partidului Muncitoresc Romin, din Iugoslavia,
Dclcgaţile au constatat, dc asemenea, că construirea Sistemului
Porţile de Fier va crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea naviga­
ţiei pe Dunăre, important m ijloc dc circulaţie internaţională, spre lo- Semnarea convenţiilor privind Sistemul
losul tuturor larilor interesate. In legătură cu această îmbunat ăţlre
şi cu lichidarea radicală a greutăţilor de naviqatic existente în are>t
sector, guvernele celor două ţări se află în contact n i guvernele celor- hidroenergetic şi ds navigaţie Porţile ds fier
lal le ţări dunărene.
Cele două delegaţii apreciază pozitiv rezultatele obţinute In dez­ BELGRAD 30 (Agerpres). — Din partea romînă convenţiile
Sîmbătă dimineaţa la Vecea
voltarea schimburilor culturale şl ştiinţifice, In lărqirca contactelor din­ au lost semnale de Nicolae
Executivă Federativă a R.S F Iu Gheorghiu. adjunct al m in is tru ­
tre orqani7a1hle obşteşti, rare contribuie ta o ntai bună cunoaştere a
goslavia a avut luc semnarea lui m inelor şi energici electrice,
realizărilor color două (ări şi la apropierea între ce!c două popoare
convenţiilor romînoiugosLavc pri­
priclenc. I ii scopul lărgirii in continuare a acestor schimburi şl con­ vind Sistemul hidroenergetic şi iar din partea iugoslavă de Bo-
tacte, delegaţiile Republicii Populare Romine şi Republicii Socialiste de navigaţie Porţile de Fier. Con­ goliub Sloianovici, m em bru al
Fcderalivc luqoslavia au convenit să sprijine prin încheierea dc con­ venţiile se referă la elaborarea Vecei Executive a R.S. Serbia.
venţii, tnţeleqcrl şi alle măsuri, colaborarea dinlre organele şi oiqa- proiectului, execuţia lucrărilor, La semnare au fost de faţă
nlzaţille competente tn domeniu] ştiinţific, radioleleviziunii, agenţiilor stabilirea valorii inve stiţiilo r şi Aurel Mălnăşan, ambasadorul
de presă, turismului ctc. decontarea reciprocă, exploata­ R.P. Romîne la Belgrad, Arso
rea sistemului Porţile de Fier şi
Ele au subliniat Io mod deosebit că stnt gala ca, prin schimburi Milatovici, ambasadorul R.S F.
Ia alte probleme in legătură cu
de delegaţii şl prin contacte Intre reprezentanţii celor două ţări In Iugoslavia la Bucureşti, consi­
realizarea şi exploatarea Sistemu­ Polog ralia alălu ja tă Inldflşează pe cltlv a din m em brii brigăzii da la fl.M. Deva, condusă de comunis­
toate domeniile de activitate economică şi socială, să colaboreze la tul Nicolae Raf ii. In perioada f — 25 no lcm b rh , brigada şl-a realizat plan ul tn proporţie de 102 la şută, In«
lui. lieri ai celor două părţi, ziarişti.
analizarea tuturor problemelor a căror rezolvare poale contribui la Imqqq ca/ifjtafe d? zn/gereu «x/ra: <?#(# da bug<3 cgllluto-