Page 100 - 1963-12

>ag. 4
Drumul socialismului Nr. 2801

^ ia a m â d fm

CO N D UCE4

ft3esi&§iat d e An® ui n o as Staţia din Âden
al sees’e ta ira fin a i g e n e r a l a l O .N .U . Cipru continuă ciocnirile dintre FEucmumccuL colectiv de
ADEN 28 (Agerpres). greci şi turci
N E W YORK 28 (Agerpres). O. N. U şi-a exprimat speranla că Agenţia Reuter anunlă eliberarea
In mesajul de A n u l nou al secre­ „aceasta va fi de un real folos". a 1-1 persoane areslale în vtrluleo MUNCÂMHTOUREZULTATELE ttm o-
tarului general al O.N.U., U. Thant „Progresele realizate piuă în pre­ legii cu privire Ja instituirea stării N IC O SIA 28 (Agerpres). ale Greciei şi Turciei pe teritoriul
se subliniază c i ..anul cure se apro­ zent — se spune în încheierea me­ excepţionale după atentatul din 10 In ciuda acordului tripartit interve­ Ciprului. TARTE OBŢINUTEW M L 18S3 ŞH
pie de sfirşit a fost marcat de pro­ sajului — ne permit să sperăm că decembrie do pe ae.ioportul din Aden. nit între Anglia, Turcia s! Grecia p ri­ Printre cele mai n^i fapte agenţiile
grese semnificative în privinţa redu- anul 19G4 va vedea înfăptuili şi alţi In următoarele zile se aşleaptă ca gu­ vind luarea unor Juăsuri comune pen­ de presă transmit că nave militare
ccrăi fncordării InlcrnaţinniV.c". In paşi concreţi în domeniul dezarmării. vernul din Aden să discute viito ru l tru a pune capăt actualelor ciocniri turceşti se află in apropierea ape­ UREAZĂm SUCCESE LNLUPTA PEN
mesaj se arată că „Tratatul do la Asemenea progrese, fie că vor fi rea­ persoanelor rămase încă sub stare de dintre cele două comunităţi din Cipru lor teritoriale ale Ciprului, precum şi
Moscova cu privire la interzicerea lizate la Geneva în cadrul Comite­ arest. — greci şi turci, pînă în prezent nu convocareo la Atena, sub preşedin­
exţjerienlelor nucleare în trei medii tului pentru dezarmare sau în cursul Molărirea de a i elibera pe cei 14 6e observă rezultate concrete Schim­ ţia lui S. Venizelos, a unui consiliu TRU ÎNDEPLINIREA SARCINILOR DE
reprezintă o etapă Însemnată a pro­ tratativelor între principajele puteri lideri politici ai Congresului sindica­ burile de focuri dintre ciprioţii greci de urgenţă, din care fac parlc cel ţrei
gresului spre dezarmare. Atmosfera nucleare, vor fi salutate de restul telor din Aden, Partidului popular si turci continuă, al-ît tn capitala ţă­ sefi de st.it major ai armatei gre­ PLAN PE ANUL 196 b. * * * * ^ fc
destinderii care a domnit în toate lumii". socialist şi ai ailor organizaţii, su­ rii, cit şi in alte oraşe ale insulei. Ca ceşti. Conslătuirea are ca scop tre­
lunile ce au urmat acestui eveniment, ir bliniază agenţia Reuter, a fost luată urmare a situaţiei care 6-a creat. In cerea In revistă a noii situaţii create.
a fost reflectată, de asemenea, la Secretarul general al O. N. U.„ după cc mai mulţi membri al guver­ uPîmele zile s-ou auzit tot mat multe Agenţia France Presse relatează că
dezbaterile A du nării Generale". U. Thant, examinează in prezent si­ nului din Aden au ameninlal ou demi­ voci care cer revizuirea acordurilor la 28 decembrie, în urma noii situaţii,
Secretarul general al O .N U . a apre­ tuaţia din Yemen, în vederea întocm i­ sia in cazul în care persoanele, a dc la Ziirîch si Londra — acorduri
ciat p iz itiv liolărîrea Adunării Gene­ rii unui raport pe care urmează să-l căror vinovăţie nu a putut fi dovedi­ Duncan Sandys, ministrul de sta< al
rale de a Snlcrzice folosirea navelor care au stat la baza constituirii in Angliei pentru problemele Comon-
prez inie în cursul săplăinlnii viitoare tă, nu vor fi eliberate.
cosmice pentru transportarea de arme Consiliului de Securitate. La 27 decembrie, mai bine de 50 19G0 a Republicii Cipru — mai ales in weolthuhii. a părăsit Londra indrep-
nucleare in Cosmos, precum şi acor­ După cum anunţă agenţia France de femei şi bărbaţi, rude ale deţinu- ce priveşte acele prevederi care sti­ tîndu-sc spre Cipru pentru a studia
dul cu privire la p n w ip iilc legale Prrsse, el a prim it vi-ncri pe repre­ lilo r din Aden, au intrat înlr-o mos­ mulează sla|ionarea de trupe militare personaj situaţia care s-a creat.
ale explorării spaliului cosmic. „Spe­ zentanţii In O N U . ai Uniunii Sovie­ chee din Aden pe care au anunţai ~ă
răm — a spus el — că acest spirit de
tice, M orii Britanii şi Stolelor U ni­ nu o vor părăsi pină ce nu vor fl D ezb aH eriSe C on§iIhiIuli d e S e c u r it a t e
colaborare va continua şi se va in­ te cu care a purtat discuţii in această elibcrali toii cei arestaţi, fără vină, in
tensifica în cursul anului 19C4". problemă. urma atentatului din 10 decembrie. N E W YORK 28 (Agerpres). Ciprului şi abţinerea dc la folosirea
U Tliaut a chemai de* asemenea, la in­ Consiliul dc Securitate s-a întrunit Si de la amenajarea cu forţa armată.
tensificarea prorcsuln-i de decolonizare simhălă dimineaţa înlr-o şedinţă ur­ Au luat apoi cuvînlul reprezentan­
ir. anul v iilo r „astfel Incit să avem Un plan pentru transformarea Austriei gentă, la cererea reprezentantului ţii Turciei si Greciei.
posibilitatea să salutăm noi ţări, în permanent al Ciprului la O.N.U., Zc- Ţinind seama de asigurările date ;irt
specia! din Africa, în comunitatea într-un model de stat dezarmat non Rossides, pentru a examina si­ de accslia piccum şi dc necesitatea raSXiXS3L”SS3ST.'..
mondială". Referlndu-se la Conferinţa tuaţia din Cipru. ca membrii Consiliului să examineze
mondială pentru comerţ şi dcy.vollare V fE N A 28 (Agerpres). pentru transformarea Austriei într-un PrLmu1 a luat cuvînlul Rossides. declaraţiile făcute, preşedintele Con .. \FEucnx în t r eg u l c slc
care urmează să aibă loc in luna mar­ lins Thirring, profesor la Universi­ model de stat dezarmat, care să cons­ care, referindu-se actuala situaţie Riliii'lui de Securitate a propus in clu ­
tie la Geneva, secretarul general al tatea din Vicna, a» propus un plan tituie un exemplu de coexistentă paş­ din Cipru, a cerut Consiliului de Se- derea şedinţei. Fl a comunicat că va J f e . m m P E N T R U
nică. După părerea sa. acest plan va convoca Consilii»! dc Securitate pen­ M *
curilale să aprobe o hotărîre, rero-
Înfiinţarea Confederaţiei naţionale a muncitorilor contribui Ia rezolvarea problemei de­ mondind realizarea unei Înţelegeri ‘ li­ tru a continua examinarea problemei % | M OSTINUTE ÎN ANULI9S3 SI-/
zarmării si va spori prestigiul A us­ respective atunci clnd membrii Cor.-
agricoli din Brazilia triei, ducînd totodată, Ja îmbunătăţi­ tre părţile interesate, respectarea in­ slliului vor considera acest luc.ru ne­
rea situaţiei ei economice. tegrităţii teritoriale şi suveranităţii cesar. UREAZĂ NO! S
RIO DE JANEIRO 28 (Agerpres). şl alte 500 de sindicale care luptă i n
La Rio de Janeiro au luat sfirsil pentru legalizarea lor. 7 % I
lucrările prim ului Congres pe întrea­ In afară de apărarea drepturilor lu­ DE vu m .
ga Brazilie al lucrătorilor de la sate crătorilor din agricultură, Confede­
Cu acest prilej a fost înfiinţată Con­
raţia îşi propune intensificarea luptei IARNA ASPRA ÎN ANGLIA tem peratură înregistrată etndva pe DESCOPERIREA UNEI
federaţia naţională a m uncitorilor a- \ V V - -
pentru înfăptuirea reformei agrare şi LONDRA 28 (Agerpres) Pdmînt — in ca2u l clnd conside­ GALERII DE DESENE ALE
gricoli care uneşte 203 do sindicate răm stratul de aer care inconjoată OMULUI PRIM ITIV V
oficia) înregistrate ale muncitorilor pentru independenta economică a Bra­ D\tpă o uşoară încălzire a tim -
ptiltii. iarna care s-a abătut asu­ planeta noastră ca iiin d o parte
din agricultură din 19 state braziliene ziliei. M O S C O V A 28 (Agerpres)
pra A n g lie i cunoaşte o nouă recru- componentă a P ăm intulul — a lost In Karelia, sub o pătură de n i­
£lescenlă. Term om etrele au înrcqis- măsurată la o altitudine de aproape sip de pe fundul rtu lu i V ig a lost m i s f f f* n n u a g *î 2 *1 t a n n s j ţ.; a a (i m | m »
Deschiderea unei anchete asupra Irat in ultim ele zile tem peraturi 100 hm. M ăsurătorile clcctuate in descoperită o galerie de desene | LR. „ COMBUSTIBILUL ” DEVA |
Laponiu au arătat că la altitu dinea
sub zero grade translorm ind şosn-
ale om ului p rim itiv.
catastrofei de pe vasul lele A n g lie i in adevărate patinoare. m enţionată s-a înregistrat o tem­ F igurile incrustate în stîncă în ­
peratură (te
minus 143 grade C.
Consecinţele in g h clu lu i şl ale re­ făţişează vîn ă lo rt de reni, elanI şi
ducerii v iz ib ilită ţii s a u tradus In ­ Temperatura cea mai scăzută în ­ de alte animale, lupte între două | A N G A J E A Z A I M E D I A T : |
A T E N A 28 (Agerpres). olti 32 de supravieţuitori în care spu­ registrată cindva pe Pămint era de
tr-o sporire in ultim ele zile a ac­ gru pu ri de vin ă to rl, precum şi d i­
La 27 decembrie Direcţia Centrală ne că „numărul victimelor n-a lost cidentelor de circulaţie şi o per- aproape minus 90 grade C. Ea o ferite arme, unelte de pescuit, lu n ­ | — Ş e f serviciu plan g
a portului Pireu, a deschis o anchetă prea ridicai numai gralie bunei com­ l\trbare a tra ticu lu i aerian. După lost măsurată în 1960 în apropie­ tre cu visle şi chiar schiuri. — R e vizo r contabil g
preliminară asupra catastrofei vasu­ portări a echipajului". cum inlorm cază agenţia UPI, in u l­ rea P olului Sud geomagnetic. Supralala totală a galeriei este
lui „Loconia". După cum a declarat tim ele trei zile, numeroase persoa­ de peste 1.600 m.p. S n stab ilit că jg Relaţii suplimentare se pot primi la serviciul plan I
Vasul „Lacoma", la bordul căreia SANIE CU F.LICE
ministru) grec al marinei comerciale, ne şi-au găsit moartea in d i/crife galeria datează din m ileniul al do­ ţ| al întreprinderii Ş
incendiul n-a lost încă stins, ron-
Polyhronidis. ancheta se va desfăşura accidente de circulaţie, iar altele M O S C O VA 28 (Agerpres) ilea înaintea erei noastre.
într-un timp foarte rapid, avînd drept linuă să fie tras de două remorchere au lost rănite. Aceeaşi agenţie a*
nuntă cu aeroportul din Londra a Un colectiv de tin e ri Ingineri, M3RT PENTRU O GLUMA
scop să examineze plîngorile form u­ $1 există pericolul să se scufunde. sub conducerea cunoscutului cons­
lost închis pentru toate decolările
late de către numeroşi pasageri îm ­ După cum se relatează într-un me­ tructor dc avioane A nd rei Tupo• BEIRUT 23 (Agerpres)
şi aterizările avioanelor, din cauza
potriva membrilor echipajului vasu­ saj transmis de un remorcher portu­ cefei dense care cuprinsese oraşul. lev, au proiectat o sanie cu etice Un coalor din Beirut, Hanna
lui. ghez, „Laconia" a suferit avarii mari. Se relatează, de asemenea, că de o construcţie specială, care dez­ Touma. şi-a găsit moartea in u r­
ma unei glume lăculc de unul din
Căpitanul navei. Malhcos Zardis a fă­ ita lic u l in comun din Londra o voltă pe zăpadă o viteză pină la
iar nivelul apei în calele sale crcşlc p rie te n ii săi. Trustul iegM de SoBstriiclii
cut o declaraţie la Madrid, unde a lost perturbat. 130 hm pe oră, iar pe apă de
In dim ineaţa zilei de 27 decem­
sosit pe calea acrului împreună cu mereu* CEA MAI SCĂZUTĂ 50— 00 km. pe oră. brie, Hanna a sosit, ca de obicei,
Fundul săniei elice este acope­
TEMPERATURA rit cu un strat (le po lie lllen . Fre­ ta salonul său de coafură. Spre tasdoara — Oe^a
PRIMUL MINISTRU AL NIGERIEI ŞI-A ÎNCHEIAT ÎNREGISTRATĂ PE PAMÎNT carea acestui m aterial sintetic de surprinderea sa pe uşa de la in ­
VIZITA IN REPUBLICA ARABA UNITA STO C KIIO LM 28 (Agerpres) ză/xidă Iiin d toarte redusă, ve/ii- trare a văzut lip it un anunţ, În ­
cadrat tn negru, prin care se anun- t e l e f o n1960-2060
Cu a ju to ru l unor rachete desti­ colul poate dezvolta maxim um de
în timpul vizitei, Bello a dus tratative fri moartea sa. După ce a c itit a-
CAIRO 28 (Agepres) nate ccrcclăi Hor ştiin ţifice, oame­
Primul ministru al N igeriei de nord cu preşedintele Nassci şl a.Ke oficia­ n ii de ştiin lu din Suedia au sta­ viteză, păstrind fn ace/aşl tim p o nuntul a lost cuprins dc o puter­
Ahmndu HpIIo. si-a încheiat vizita de lităţi ale R.A.U. in probleme econo­ b ilit recent că cea mai scăzută marc capacitate de manevrare. nică emoţie, Incit s a prăbuşit, v i n d e
cinci zile în Republica Araba Unita. mice si politice de interes comun.
cîin stoc supranamiaviv s
Dezvoltarea continuă a luptei clasei ..consultări" a relevat tocmai imposibi­ îrsaCersaSe» pem fim îrasîa5a>ii s â n i-
muncitoare este un proces obiectiv şi litatea dc a găsi soluţii, în condiţiile f e r e ;
ori cîtc eforturi ar depune propaganda chul s-a înregistrat un refuz dc a_ st
buigbcză şi aparatul de represiune, to­ pioccda la o restructurare a orientării — iiniî3îe5*HaBe cje n jru e fle o
rentul bătăliilor dc clasă nu va puica agresive căreia îi este tributar N A I O Hrice ;
lor şi aplicarea grabnica a Declara­ Iii Franţa, grevele s-au extins, după fi stăvilit. Amil I9G3 a fost o verigă Cît priveşte relaţiile economice in-
Proces «reversibil ţiei cu privire la eliberarea ţărilor şi expresia agenţiei Reuter, asemenea unei importantă în continua întărire şi lar- IcTOccidcntalc, nu se poate vorbi nici
popoarelor coloniale. „epidemii” . Statisticile sini încă incom­ C'.rc a frontului muncii în lupta împo­ pe departe dc o atenuare a neînţele­
Acordurile solemne ale muzicii festi- Colonialismul sc inai menţine şi în plete, dar este suficient să amintim că triva capitalului. gerilor cunoscute pînă acuin. Grupa­ LisfeSe de m ateriale se poi consuffa 0a se­
i jerba înspumată a havuzeloi sînt a'tc regiuni ale lumii. In Peninsula numai în doua luni şi jumătate s-a a N. RATEŞ rea, în linii generale, a acestor neîn­
dt ..potrivă expresie a bucuriei unor Arabică, dc pildă, unde acţiunile cu­ pieidut circa 5.()()().000 zile dc muncă, ţelegeri aminteşte dc forţa centrifugă diul întreprinderii, serviciul plan m ateriale şi ser~
y i| oare caic cunosc din nou liberta­ rajoase ale populaţiei Adenulni au re­ adică al iţea cile nu fost pierdute în Interese greu de arrrcon»2a§ ,i unui carusel la care o dr.lă cu spo- viciul aprovizionării.
prca vitezei partenerii
se depărtează
te.» Nyassalandul urmează să devină ţinut din nou iu ultimele zile ale anu­ ciiimiI întregului an precedent. Cu mult piogrcsiv unul dc altul. Lupta dc con­
pendent în 19G-1, Kenya este* înt- lui atenţia opiniei publice. Cele trei peste 1.000 dc greve au avut loc îii încercarea prin care (rec relaţiile in-
p clină cu Zan/.ihar — teritoriul care r.n«anc din America de sud. (britani- A nglia, iar în S U.A. peste 3.500, adică lerorci denia Ie în aclualul sezon diplo­ curenţă se desfăşoară între membrii
* debarasat a l mai recent de robia c.i. franceză şi olandeză) sînt încă ut mai înalt dccît în anul precedent. M i ­ matic hibernal este o expresie a in­ B’eţei comune cît şi între S.U.A. îi
B»aţa comuna ca
un întreg şi. după
col unială. aşteptarea independenţei. Multe din lioane dc muncitori (opt milioane nu- truselor divergente şi chiar eontra- cum spuneau vechii romani, „disputa
ţV umerii continentului negru a apa- ii.sulele oceanelor Pacific şi Indian sr r..ai în două luni) au participat în îta- d d o rii ale participanţilor la N A T O., între rude este mai aprigă dccît ori
I ' fvO.. Biata comuna ctc. Izbucnirea
«.r :cl mai mult limp jugul colonialiş­ mai află în strînsoarca colonialistă !;.i la mişcarea grevistă. divergenţelor este cu atit mai semnifi­ care alta” . Legea 999 privitoare 'a
t i ' u. Acum 10 ani aceştia îşi exercitau Este încă nevoie de o lupta hotărî!?! Pagini de glorie au înscris în isto­ cativă dacă sc ţine scama că acest sc- intensificarea exportului produselor a-
njenit dominaţia dc la i unis la pentru lichidarea definitivă a rămăşi­ ria luptei clasei muncitoare din Spa­ z*m este consacrat „tatonărilor" Ji nicricanc prin reducerea reciprocă a
t l.if :tovvn, şi <lc la Dakar !a Dar-cs-Sa- ţelor colonialiste de pc glob. nia in» nerii din Ăstui ia. Lupta lor taiîfclor vamale cu partenerii din lu ­
R. CAPLESCU plina dc eroism a trezit admiraţia în­ .luărilor dc contact", cum s-a expri­
I i Pe atunci exilau doar trei state mat presa occidentală, după schimbâ- mea capitalistă nu a avut urmări practi­
, I pcndcnlc. — Lliopia, Egiptul ţi Li- tregii lumi. Ea a demonstrat maluri- lilr produse in ultimele luni pe scena ce iar „runda Kcnncdy" (negocierile
I x n i. Astăzi. presiunea puternică a Un torent care nu poate zaica conştiinţei clasei muncitoare spa­ politică din niai multe ţări. Intr-ad».'- (bnlrc S.U.A. şi membrii Pieţei comu­
, , |ui antîculnnial a împins departe ti oprit niole, contribuind la amplificarea lup­ vât. calendarul întîlniiilo r multilatera­ ne, a fost amînată pentru 19G4. Cu-
sud frontierele asupririi. Africa te; întregului popor spaniol împotriva ncscutcle „războaie” ale puilor de găi­
regimului franchist. Ia întărirea opozi­ le din lumea occidentală este complo-
i luară în prezent nu mai puţin dc „A nu l acesta se remarcă prin con­ rat cu o scrie întreagă de tratative bi­ nă, lamelor dc ras sau coniacului ara­
i :1c ţări care au intrat în familia flicte sociale de proporţii. Pretutin­ ţiei, în frunte cu partidul comunist, laterale, printre care sc înscriu vizitele tă că participanţii la Piaţa comună nu
i u t i lo r libere şi independente, l.le ocu- deni, asistăm la ciocniri între muncă cr.rt acţionează pentru o Spanie de­ ■:e urmează să fie făcute preşedintelui •mt dispuşi să deschidă porţile concu­
.. .. suprafaţă caic reprezintă peste 3/4 şi capital, grevele dc lungă durată mocratică. Reprosiunilc nu au putut J inhson de. şefii mai multor state şi renţilor dc peste ocean, şi, în general,
I m întregul continent. Aci locuiesc nu suit la ordinea zilei" Aceste consta­ fi ngc voinţa dc luptă a eroicilor mi- g.ivcrnc vest-curopene. monopolurile vcst-curopcne nu vor să
i* ii puţin <lc 220 milioane (Ic oameni r.cri asturicni. ced».zc în faţa asaltului celor ameri­
tări dc ordin general în Occident
au înlăturat lanţurile subjugării Bătăliile dc clasa au căpătat o deo­ Înfruntarea tendinţelor se axează pe
aparţin unuia din principalele organe cane.
nialc. Cu »> zi înainte de termin.v presă burgheze din Franţa „Le Fi- sebită amploare în frămîntata Ame­ problema majoră a relaţiilor Est-Vcst. Inlăuntrul Pieţei comune, armonia
: sesiunii din anul acesta a O N.U g.uo". Recunoaşteri amare... Căci cit** rica Latină. Greva celor peste 2.000.000 din care derivă poziţia faţă dc nume­ fianco-vcst-gcrmană, care a constituit
. i'.ibarul şi Kenya au fost primite (■lerturi au irosit ziarele, revistele •D oameni ai muncii din Peru. eroi­ roase alic pro6lcmc. Bină în prezent pilonul elaborării şi dezvoltării trata­
»n acest for internaţional. ilustrate, radiodifuziunea şi televiziu­ cele lupte ale minerilor din Bolivia r.u s-a formulat un răspuns coordonai tului de Ia Roma, a fost înlocuită prin­
greva generala din Uruguay, acţiu- •a întrebarea dacă politica veche, de­
I ultima 7.i a anului 19G3 Federa­ nea. întregul arsenal a) propagandei suetă, a războiului rece a fost cu ade­ ţi* o tensiune crcscîndâ, reliefată ccl
li. tfhodesici şi Nyassalandului urmea- burgheze pentru a propăvădui „arm o­ ailt celor peste 2 000.000 de func- vărat părăsită pentru o apreciere pozi­ teai bine la „maratonul agricol" dc la
:î»mari din Argentina, greva per­
n .5-şi înceteze în inud oficial cxislcn- nia" între clase, pentru a umfla balo­ tivă favorabilă destinderii. Cu toate Bruxelles, care s-a încheiat printr-un
,s Amil viitor harta A fricii sc va mo nul de săpun al „statului bunăstării lată a zecilor dc mii dc petrolişti ră glasurile celor cc se pronunţă pen- compromis dc ultim moment.
din Venezuela, sînt numai cîtcva din
.1 ! :a din nou, pe ea urniînd a li în- generale". M ii de greve (generale, iru continuarea eforturilor îndreptate Ameninţarea venită din Paris, şi
i c alte două stoic independent.' parţiale, perlate), demonstraţii şi alte marile conflicte sociale caic au răî- pusă de maî mulţi comentatori infor­
culit continentul latino-nincrican în spre lărgirea căii deschise dc intrarea
M ,iwi (loslul Kyassaland) şi Zambia acţiuni au îngropat miturile* create' cu maţi chiar pc scama preşedintelui dc
r »a Rhodcsic dc nord) sîrguinţâ de apologeţii capitalismului, I0(V* in vigoare a Tratatului cu privire la Gaullc, privitoare la consecinţele gra­
a
experienţelor
parţială
interzicerea
N u-i însă mai puţin adevărat că în tidicînd lupta clasei muncitoare din Tinerele detaşamente ale clasei mun­ ve pentru Piaţa comună dacă pînă Ia
nucleare s-au făcut auzite şi la recen­
triunghiul sudic al Africii, dincolo (V ţaiilc capitaliste pe o treaptă superi - citoare din ţările Asiei şi A fricii au sfîrşilul anului nu s-ar fi stabilit o
f'uviul Zainhcxi. adică tocmai în r^- oaiă. Ele constituie urmarea creşteri' iniţiat şi c!c importante acţiuni dc ta sesiune a Consiliului ministerial al politică agricolă comună indică pîna
N A.T.O , totuşi nu sc poate afirma cj
gntnca unde primii colonialişti au (le- conştiinţei dc clasă a oamenilor mun­ lupta pentru apărarea intereselor lor la cc punct s-au depărtat poziţiile
accentele războiului rece ar fi dispă­
ba* at cu 300 de ani în urmă, rîndu- cii urmarea instabilităţii crcscîndc a economice, împotriva ncocolonialismului rut. F-enţci şi R F L . Lrnsarcri ca o supa­
ic id : vechi sc mai menţin. In această situaţiei economice, şomajului, ofensi ş: a regimurilor reacţionare. Marile pă a propunerilor Comisiei Pieţei co­
regiune — alcătuită dîn Republica cei monopolurilor împotriva nivelului demonstraţii ale oamenilor muncii din Semnificaţia încheierii cu o zi mai mune ca soluţii de ultim moment ana­
Sad-Africană, stat dominat de rasişti dc trai ş» a drepturilor democratice. G ngo (Brazzaville) şi Dabomcy, care (k* vreme a sesiunii Consiliului ministe­ le evident, ca un paleativ şi nicide­
alb , promotori ai politicii sălbatic,» Căpătând un tot inai larg caraclc ai; dus la înlăturarea regimurilor co- rial al N .A T .O . a putut fi desluşită cum ca un remediu. Aşadar, sfiişilul
dc apartheid: Rliodcsia dc sud, unde dr. masă, acţiunile clasei muncitoar-* *-vptc din aceste ţări, grevele mineri­ chiar în comunicatul final în care al- anului l% 3 înseamnă pentru Piaţa co­
colonialiştii încearcă să creeze un stat c*in ţările capitaliste au devenit tna’ lor din Rhodesia dc nord, acţiunile re­ tc-.ncază exprunarca năzuinţei dc a mună o confirmare a imnosibilităţii d-
i m Iar, precum şi coloniile porlughc* combative, răspunzind ru vigoare apri căuta căi dc apropiere intre Răsărit şi nrmonizarc a intereselor în cadrul unui
vendicative, ale oamenilor muncii din
r: Angola, Mozambic şi Guineea — gel rezistenţe a patronatului, represiu­ Apus — ca o concesie evidentă făcută bloe economic închis.
3'J dc milioane de africani sînt su- nilor autorităţilor. Klc au depăşit că­ Republica Sud-Africana, greva doche­ op'nici publice — cu intenţiile dc a Alternativa la reeditarea zădărniciei
, i ,i celor inai ciînccnc represiuni. Ac- di uî îngust al revendicărilor economi­ rilor din Filipinc şi a personalului amplifica pregătirile militare, ncmate- chinurilor lui Sisif. care, potrivit le­
IcIr de barbarie ale coloniaştUor an ce, devenind o luptă împotriva capita­ bazei militare britanice din Singapor». rializalc decît în parte din pricina în­ gendei, căra fără încetare pietre, est.»
i i nit indignarea unanima a tuturor lismului monopolist de stat. a uniuni­ ofensivele oamenilor muncii japonezi, cercărilor de a arunca fiecare pc celă­ evident căutarea şi găsirea dc soluţii
popoarelor civilizate, care şi-au rid i­ lor monopoliste suprastatale dc tipul lalt gtculăţilc inerente ale acestor viabile pc planul larg a) colaborării in­
col glasul la O.N.IJ. şi în alte foruri Pieţei comune, pentru pace şi progres ib ’ştrca/.ă avîntul luptei revendicative planuri. Limitarea caracterului sesiu­ ternaţionale constructive.
ccrlid imediata încetare a represiuni­ social. din cele două continente. nii Consiliului ministerial N .A.T.O. la Z. FLOREA
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie ru. 9, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 20 78. Taxa plătită în numerar oonform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 8 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică Hunedoara*Deva 40.06t