Page 101 - 1963-12

PROLETAR] DIN TOATE T A R ILE U N IŢ I-V A )

j
mmm «mi iid
H ? 13 13 9 $ mm ■ As mum
mm nn
mm*
ffs s? & a F $ D M m b d w> nxo no ■fcV\ £ 2
tft.11 n» nro
r V J J
f | ® » f f M g\ n u » » BStea am
/
DM
M M
r-x—
L ti f i f £» M 5 # f ? B30 «Q VMB Bffl
LA /Oi lîW a u mm bwii vm
boi mm «atu bib
n u oo n n n
•M ftJift «m» mm
Kf l i

Prin mărirea capacităţii / j

cuptoarelor /$? T\ j
Astăzi se împlinesc şaisprezece am a producţiei industriale în perioada Pe ogoarele regiunii lucrează In pre­ »eu / wâ " ffâ
dc la proclamarea Republicii Popu­ 19G0— 1963 este de aproximativ 15%, zent de 10 ori mai multe tractoare Colectivul semicocseriei, din Că­
lare Romine. Poporul nostru cinsteş­ fală de 13% cit era prevăzut; acest şi de 60 de ori mai multe semănă­ lări s-a preocupat continuu de
te aniversa.rca acestui mitrei eveni­ ritm a fost în construcţia de maşini tori mecanice decît lucrau cu 10 ani mărirea capacităţii cuptoarelor, de -§i V v , k & J ® \
ment din istoria patriei ca pe una de J8,5%, in industria siderurgică de tn urmă. In noile c o rd itii create de organizarea mai judicioasă a mun­ ,j®
din sărbătorile sale cele mai de sca­ 16.5%, in industria energiei electrice colectivizare, prin folosirea raţională cii. In cursul acestui an, în pro­ R ! , 0 I A > , v ? /
mă. dc aproape 19%, în industria chim i­ a pămîntului 51 introducerea pc scară cesul de producţie au lost aplicate ^ ă |f 1
La 30 Decembrie 19=17. revoluţia că dc pes!c 24%... Sau: a început largă a metodelor avansate, gospo­ masuri eficiente ca : reorganizarea
populara conduslt de Partidul Comu­ producţia de serie a noului tip de dăriile agricole colective îşi întăresc muncii la tractoare, curăţirea suf/an- m m
nist Romin, în marşul ei victorios pe autocamioane cu motor de 140 puterea economică. îşi dezvoltă ar­ telor pc bază de grai ic, mărirea debi­ jUP Jf[' mţC ju 1 f
calea deschisa la 23 August 19*14. a cai putere si a noului tip de monios ramurile de producţie po tri­ tului de gaze insullante în cuptoare - p _ |' I- ■' f ;• ' I ; 1 / . •
înMturat din Irunlca tarii pe ultimul tractor de 65 cai putere, se dezvoltă vit cu condiţiile naturale existente etc. Iniţiativele : „Să prelungim tim ­
reprezentam al regimului monarhic, producţia de locomotive Diescl-eler- şi cu nevoile economiei naţionale. pul de funcţionare al agregatelor'
care devenise principalul reazem al trice, s-a executat prototipul instala­ Pe măsura dezvoltării economiei
5i „Cu aceleaşi agregate semicoc.s » V
reactiunii. ţiei de foraj pentru adîncimi de 6000 naţionale, viata oamenilor mun.'ii din mai mult şi mai bun" au lost ex­
Trufaşa monarhie prusaca a Hohen- m. ale cărei caracteristici de funcţio­ patria noastră devine din ce în ce
tinse in întreaga secţie. Ca urmare,
zollernilor, care tim.p de mai bine de nare sîut la nivelul celor mai bune mai frumoasă, traiul lot mai îmbel durata de funcţionare a elevatoa­
80 de ani a patronat monstruoasa coa­ instalalii similare fabricate pe plan şugat. Lucrul acesta se simte în viaţa relor de scmicocs şi cărbune, a
liţie a burgheziei şi moşieriinii îm­ mondial .. fiecărei familii. Cheltuielile statului cuptorului 3 de la cuptorul nr. 7
potriva poporului muncilor, s-a pră­ pentru dezvoltarea iuvâtămînlului,
Sub conducerea înţeleaptă, clafvă-
buşit tara glorie. culturii şi ocrotirii sănătăţii au fost şi altele, a fost prelungită mult
zăloare. luminată de învăţătura mar-
Fosta dinastie a însemnat pentru xist-leninisld, a partidului, poporul tn 1963 cu 56% mai mari decît in Măsurile aplicate au dus la creş­
popor o perioadă îndelungată de nostru a construit baza economică a 1959, iar în anul viilo r vor spori terea indicilor de utilizare a agre­ I V-. „1M k
cruntă exploatare şi teroare sînqe- socialismului. In Republica Populară cu încă 1.7 miliarde. gatelor, la mărirea capacităţii de
roasa, de mizerie, întuneric şi adinei Romînă socialismul a învins definitiv Cheltuielile făcute in acest scop işi producţie a cuptoarelor Datorită
6uferinte. Uriaşul şi veşnic flămîn- la oraşe şi «ate. Ţara noastră păşeşte găsesc reflectarea şi in cele peste « w is i a «
dul parazit monarhic reuşise sa aca­ victorioasă pe calea desăvîrşîrii con­ 6800 apartamente construite în u lti­ acestui lucru în anul 7963 sarcinile
pareze zeci de moşii. păduri şi strucţiei socialiste trasată dc cel mii doi ani în regiunea Hunedoara anuale ale planului de producţie
parcuri de vinătoare care totalizau de al III-]ea Congres al partidului. precum şi în noile şcoli, in noile au lost depăşite cu aproape 5000
peste 150.000 de hectare. 29 castele Dar să ne oprim la regiunea H u ­ cămine culturale şi cluburi, în noile tone semicOcs
şi 114 palate, acţiuni la zeci de bănci nedoara. Uriaşele ei bogăţii naturale cinematografe, al căror număr creşte
şi întreprinderi industriale în valoare de la un an la altul
sînt tot mai din p'in valorilicalc. In­
de miliarde. Ghearele regeşti care au dustriile extractivă, siderurgica, con­ Patria noastră înfloreşte neîncetat A !
6l:ins aceste averi fabuloase au ră­ pentru că ea este în mîini sigure, tn
structoare lc maşini se dezvoltă vor- Acolo unde olanul anual a
mas pentru vecie pătate de slngete lîqinos. Să privim numai oraşul Hu­ mîiniie celor ce nunccsc şi o iu­
celor 11.000 de ţărani ucişi in tim­ nedoara. Cu vreo cincisprezece — besc şi pentru că este cirm ui'ă cu
pul răscoalei din 1907, al muncito­ înţelepciune de partid pe un drum
şaisprezece ani in urmă. aici nu se Laminate
rilor împuşcaţi la 13 decembrie 191R pusese încă nici o cărămidă nouă drept, spre un viitor însorit. Pe seama creşterii indicilor
tn Piaţa Teatrului National din Bucu­ Măreţele realizări obţinute tn pa­ Bilanţ rodnic
Acum, peisajul Hunedoarei este com­ multe
reşti. al minerilor masacraţi la Lu­ tria noastră sini s'.rins legate de fap­ de utilizare
plet schimbat. Construcţiile cocserie»
peni în 1929. al luptătorilor ceferist! tul că ca lace parte din marea familie şi ieftine întreprinderile din industria uşoară depăşit sarcinile de plan la toaîo
si aqlomeratoarctor, uriaşele furnale Furnaliştîi din Călan au «adus şi anul acesta unele a regiun-ii noastre încheie anui 1963 sortimentele. La confecţii |haine din
şi petrolişti asasinaţi în timpul lupte­ din care ultimul, de I 000 m c. — cel mai a ţărilor socialiste. Patria noastră şi-a La lom inorul de piele), planul a fost realizat In pro­
lor greviste din februarie 1933, al creat un binemeritai prestigiu în perfecţionări procesului de producţie. S-a scurtat tim ­ C00 mm. al C.S cu un bilanţ rodnic. Toate şi-au în­
modern — ale noii oţelării şi ale deplinit înainte de termen preve­ porţie de 120 la sulă.
patrioţilor ucişi în timpul dictaturii noilor laminoare, rivalizează parcă lala întregii omeniri pentru contribu­ pul de mers încetinii şi de staţionare a furnalelor, s a Hunedoara planul derile planului anual, dind peste sar- In cea mai mate parte sporul de
legionaro-fascisle. al tinerilor caro ţia pe care o aduce la menţinerea îmbunătăţi! tehnologia. Ca urmare, au crescut continuu de producţie a fosr
în înălţime cu dealurile din jur. Să oinile planificate produse multe, de producţie obtinut de coleolivele a-
au pierii in criminalul război antiso- şi întărirea păcii, la dezvoltarea rela- indicii de utilizare. Anul acesta s-au realizat indici cu reaTnal ritm ic Co­ ceslor întreprinderi a lost realizat
adăugăm la acestea si construcţiile aproape 57 la sută mai mari <fccit în 1959 şi cu 55 calitate mai bună. întreprinderea
vielic I |ii!or de prietenie intre popoare. le ctivu l de muncd „Sebeşul" din Sebeş a reuşit să pe seama creşterii productivităţii
son al-cul turale — noul club. noile kg. fontă pe fiecare metru cub de îurnal şi zi ca­ de nic/. permanent
S-au îm plinii mimai şaisprezece ani scoli, noul stadion, noile blocuri cu Sărbătorind cea de-a 16-a aniver­ îndrum ai dc orga­ producă In acest an peste plan mni muncii
lendaristică mai mare decît planul anului 1963. In cursul anului 1963 întreprinde­
de la proclamarea Republicii Popu­ mii de apartamente, construite în anii sare a proclamării Republicii. po­ Creşterea indicilor de utilizare a condus la obţinerea nizaţiile (Ic partid, mult dc 103,000 perechi ciorapi din rile de industrie uşoară au obţinui
lare. Să privim acum Sn jurul nostru. Republicii. Valea Jiului ce mîndreste porul nostru işi doreşte patria toi mal unui iiuporta>nt spor de producţie. Aşa se explică iaptul a reuşii să-şi o r­ bumbac şi relon şi 25.000 bucăţi Lri- însemnate economii Inlroprindorea
Ţara a înflorit ca o adevărată gră­ cu tehnica nonă cerc a pătruns In puternică, mai bogată şi mai frumoa­ că furnaliştii din Călan au îndeplinit planul de pro­ ganizeze mai bine cotaie din bumbac. „Ardeleana" a economisit peste 3 400
dină. Ca florile In lunile de primă­ adîncul minMr.r, cu noile orăşele care să. El are loa’ă certitudinea că aceas­ ducţie pe anul 1963 înainte de termen. Peste planul munca, sd to/o- Realizări asemănătoare au obţinut kg. talpă. Prin reducerea preţului de
vară, pe întinsa grădină a patriei au an în fltrit pc malurile Jiului o dată tă dorinţă se va împlini. Chezăşie anual s au produs mai mult de 4.G00 tone fontă. scoscâ raţional u- şi muncitorii întreprinderilor „V is- cost, colectivul de aici a obţinui o
coza'’ din Lupeni. „Căprioara"
din
răsărit sule do fabrici şî uzine noţ pentru aceasta stă politico înţeleaptă lilaîele, sporind in economie de 572 000 lei. iar munci­
Piuă acum cîliva ani, la zilele mari cu redeschiderea " inelor închise de a partidului. hotărîrea oamenilor acest Ici in d icii Sebeş, „V id ra" din Orăştie. „A rd e ­ torii întreprinderii „Sebeşul" din
capitalişti şi deschiderea dc noi mine Prin sporirea randamentelor de u tilita re . Para­ leana" din Alba lulia şi altele. Între­ Sebeş au realizat peste 350.000 lei
obişnuiam să lc insim im numele : ter­ muncii de la oraşe şi sale de a lel cu acens/u.
mocentrala Paroşeni, mina Urirnnî. si în slîrşit cu cea mai nouă reali­ lupta cu un entuziasm sl mai mare In anul 1963 atcn|ia colectivului de muncă de la s-nu adus unele prinderea „Căprioara" din Sebeş şi a economii.
fabrica de aglomerare. Astăzi însă, zare. maiestuoasa construclie a pre- pentru înfăptuirea acestei politici. In FM . T.upeni a fost îndreptată spre obţinerea unor ran­ îm bunătăţiri pro­
numărul întreprinderilor nou cons­ paraliei dc la Coroesti cu o capaci­ prezent toate forţele, ţoale energiile damente sporite la extracţia dc cărbune Buna organi­ cesului tehnologic. Folosind raţional parcul auto
truite in fiecare an este alîl de mare oamenilor muncii sînt îndreptate zare a muncii in subteran, dotarea brigăzilor de m i­ Toate acestea au
tate dc prelucrare in final rle 3 m i­ Lucrătorii întreprinderii regionale dc transporturi auto Hunedoara-
tncîi nu e uşor să le enumeri pe toate. spre înfăptuirea .lărelnlni program neri cu maşini de mare productivitate, au făcut ca pe permis lu m ină tori­
lioane lone dc cărbune pe an. lor sa rea lize ze Deva au avut ca obiective principale ale întrecerii socialiste utilizarea
Acum se vorbeşte în alt limbaj: vo ­ al desăvîrşirii construirii socialismu­ întreaga exploatare să se realizeze un spor de pro- raţională a parcului auto şi a capacităţii dc încărcare, sporirea par­
lumul investiţiilor alocate de stat în Cu lotul nouă este şi înfă­ lui elaborat de cel de al Jll-lea Con- dnc|ic de 57 kg. pe post. Accasla reprezintă o creştere planul anual (le cursului mediu zilnic al autovehiculelor — exprimat în kilom etri — si
anul I9C3 s a dublat fată dc anul ţişarea satelor. încheierea . pro­ qres al partidului. Sub conducerea de 5,1 la sulă fată de sarcina de plan. producţie înainte reducerea preţului dc cost prin economisirea combustibilului şi lubrî-
de termen. Dc la
1959; ritmul mediu anual de creştere partidului, poporul nostru, liber şi fiantilor. Desfăşurind larg întrecerea socialistă, ci au reuşit să şi înde­
cesului de transformare socialistă Creşterea productivităţii muncii a dus la sporirea pro­ începutul an ului şi
stăpin pe soarta sa păşeşte victorios ducţiei de cărbune; sarcinile planului anual liind în­ plinească planul producţiei globale în proporţie de 109 la sută. La aceas­
a agriculturi! a schimbat din pinâ în ziua de
înainte pe drumul luminos al desă- deplinite înainte de termen. In acest an minerii din 28 decem brie, ei ta a contribuit creşterea toelici»înlului dc utilizare a parcului ia auto­
temelii relaţiile social-economice vîrşirii construcţiei socialiste, pe dru­ Lupeni au extras peste prevederile planului aproape au produs 8 052 camioane cu 2,5 procente, a cocîi cicnlului de utilizare a capacităţii
la sale. Colectivizarea a deschis cale mul în flo ririi continue a oa t r iei 54 000 tone de cărbune cocsificabil. Rezultatele cele lone laminate pes­ cu 1,5 procente, precum şl sporirea parcursului mediu zilnic cu 21.5 km.
Ţării mele largă dezvoltării producliei agricole scumpe. mai bune au fost obţinute dc minerii sectorului te plan. A crescut şi coeficientul dc utilizare a remorcilor ; 4 ia sută din
--------------------------- --------------- 111, caie au rea­ In alenlia colec­ sporul producţiei globale fiind realizat prin traclarca mai raţională a re­
tiv u lu i de muncd morcilor. Dc remarcat este faptul că fn acest an coeficientul dc ulilizare
lizat un randa­ de la lam inorul de a remorcilor a crescut cu aproximativ 22 la sută faţă de anul 1962.
de VICTOR TULBURE 800 mm. a stat si Pe lînqă utilizarea raţională a parcului auto, lucrătorii I.R.T.A. H u ­
PANOUL DE tone pe post,
Potecile mi se aştern in calc, ment de 3.206 reducerea pre ţu lu i nedoara Deva au reuşit ca prinlr-o întreţinere corespunzătoare şi efec­
Sub paşii mei noi drumuri se Inlind de cosi. Ca urm a­ tuarea unor reparaţii dc calitate să reducă consumul specific dc mate­
riale, carburanţi şi lubrifiant!, înregislrîndu-sc economii la preţul de
Mă-nalt in piscul frumuseţii tale, precum şi dc co­ re, In 11 luat s-au cost în valoare dc aproximativ 1.000.000 Ici.
O. ţara mea. adincul să-ţi cuprind. lectivul sectoru­ oh (m ul econom ii EV A MOISE
suplim entare de
lui I U. corespondentă
De pieptul tău cind tmi lipesc peste 3.000.000 lei.
obrazul.
Baiaia clipelor să o ascult, Pe locuri unde în trecut nu a fost nimic
Auzul meu Iţi desluşeşte qlasul
Ce din strămoşi ne vine. de demult. /
1 /
A tita soare e şi-attt de bine r b r i n e i u i
Sub cerul tău blajin, prim enito ri
In tine m am născut, trăiesc In tine
Si pururea dc tine mi-este dor.
p r i v it ă dc sus. de pe um erii hă- plnă la U ricani. O succesiune de fer plusul dc cărbune fn acest an
Te simt zvionind in ierburi şl atinge 130.000 lone. Lola torţa m un­
1 It in u lu i Parinq, panoiama va ii blocuri înalte, tn culori pastelate,
in muguri. cii noi, a or/aci/or /ui August l n
dc la izvoarele J iu lu i iţi oleru peisa­ tinereşti, te in lim p in ă , chem indu-ic
în fieoare sondă rle litei. Dem cicr şi C onstantin Pcltc, Dio-
ju l nou şi armonios al un ilo r noş- parcă să Ic cunoşti şi frumuseţea
Cu freamătul pădurilor mă bucuri. tti, an ii adevăratelor realizări in Interioară, v ia f j nouă ce pulsează nisic Bartha şi Stancu Tcodorcscu.
Ca pe u n copil, de mină tu mă iei folosul om ului. In ele. 9.20-1 dc fa m ilii dc m ineri M uri in V ass şi A urel Crisiea, m i­
Sloi şi p rivcşli cu un Svnhtncnt au prim it apartamente in acesle neri crescuţi in anii noştri, care
Si mi dărui mie boarea primăverii. blocuri, în anii dc c/n(f tara poar­ 11 au în tiln it in abataj Irocn! şi
dc adîncă adm iraţie acesle iium u-
Pe clmp îmi Iaci să-mi crească kc[i şi le in iic b i: Dc ur.de ou tă numele — Republica Populară roaba, listau/ şi s h e d c lu l S ini m i­
neri care mi nu iese ciocane pneu­
grîu-naU lă să rii ? C ind ? Cine Ic-a adus pe Romină.
ILIE M ITC Ă ŞTEFAN LASZLO IO AN MOLDO V A N matice. cratere, haveze, m aşini elec­
Tu plinea-mţ rumeneşti in testul verii. prim -lu rn o list Io seci in a f-a furna­ nccslt lo curi pe c jic in lie cu t nu r \ Intre de-'jluiile şi colinele trice cu cupă, locom otive Diesel,
Pe prispă îmi aşterni culcuşul cald le tic Io C S.H. A lost lună de luna p.ste m inerul ccue conduce una şei dc ecl),/)u pc şantierul dc co/.- a losl nim ic ? * ^ V ă i i J iu lu i răsar turnurile
din brigâU le cu cele moi Inim o a­ stru clii Ca k j u S-a numărat in 1963 Trecutul V ă ii J iu lu i c zguduitor p u ţu rilo r ale căror ro ti nu-şi în­ tine ri entuziaşti, d o rnici dc lapte
i/i acest an fn înm iea întrecerii so­ mârCfc, sînt oam enii noştri noi
La praznicul culesului de struguri c ia li sic. se realizări dc la E.M. Pclnla. printre cei mai bum z.idjtl. de ttist. In această parte a tării, cetează o clipă mersul. C o liv ii u ria ­
Imbii cu cofe pline anii mei ; ioarnea şi mizat ia sc in i rec c a i şe alunecă în adine şi ies la su- care după orele de lucru devin
prietenii celor 25 de bib/io/cci cu
Te deslusesc şi-n plopii d:n amurguri. să-şi ia locul, co p iii qoi şi supţi dc pralală aduci.nd cu ele cărbunele. peste 155000 volume, ai celor 21
vlaqu nu simţeau copilăria, n u ­ Deschise şi rcitcschisc in anii noş­
Si-n părul dragei, şi in ochii ei. de cincm alogralc, sînt m em brii ce­
mele islovdc de suferinţe şi g ri­ tri, minele D llja, U ricani, V ulcan,
lor no. form alii artistice dc .
Cind pleci din băraganele arşi lei ja zilei de mi inc fşi pierdeau zim - a iu lu ii dc cele dc la Lupeni, Ani-
am atori ale căror inimă a trecui
Cu turmele spre munţi, chitind belul, fem initatea. In această vnic noasa. Pctrila, Lonea. care sc dez­ demult graniţele regiunii. încă cu
cu case mici, înghesuite unele tn voltă continuu, au devenit, prm
din nat. 10 ani în m ină, la /a/a finală al
altele, qlasul m clalic al sirenei introducerea tehnicii noi .adevăra­
Unclnes mi-l dai pe baciul M ioriţei celui dc a! îtl-lc a concurs pc tară
suna rece, înfricoşător, chemi nd te uzine subterane Mecanizarea
Şi-mi sui poemul pe un picior al a rtiştilo r nm alnri, m inerii şi-au
m inerii spre a d în a irlle minei dc m uncii şi a transportului in subte­
de plai. unde ieşeau vlă g u iţi de Irudă, sea­ ran a atins m inerilor succese care-i iriini.s la Bucureşti o rla n i — a r­
ra litz iu , cind lata qotbenă a lu nii trec pe loc dc cinste la mina din tiştii. 5» dc-alunci num ărul d ip lo ­
Aprinzi o stea de flăcări pe cupole. melor dc la d u h u rile (Im Lupeid
strălucea tristă pc ccr dealul D îlje i se deschid drum uri
In orice cărămidă pui un clnl, M izeria Incrustată adine in im ­ subterane, orizontale şi vetliculc. Aninoasa. Lonea, P elrila. căm inul
Pe schele urci cu Meşterul Manolc pune lor vlăguite a aprins fla ­ cu viteze de înaintare uim itoare : cu ltu ra l din Cimpa, aduse cu min-
drie dc In .duza pc farn" creşte
$î zidul nu se surpă la pămhvt. căra luptei pentru o viată (Ic om 250 nt.//nnrt în steril In galerie tu
mereu.
S inqdc care a înroşit cahtarim ul mo/// dublu. 60,5 m ciri la săparea
shăbaie
ni curgi drum ul
ce
Sub collul ierbii m-oi culoa o dată. în august '29 n-a curs in tad-ar. şi bclonarea po lu rilo r. D intr-un P azi c a d ru l un ive rsitar f‘e-
Cu holda la m-oi contopi deplin. / I zi de vară însorită, o zi dc abataj frontal dc la Lupeni por­
i n _____ ttaşani. Sus, In marginea pădurii
O viată doar pe lume nc e dată — neuitat pentru poporul nostru, nesc spre ziuă, lo l în lr-o singură de brad te in iIm /iin ă mnics/ns cor­
Chiar viata dc li o dărut e pu(in. PETRU BOGDA V IC TO R IA RUS VASILE FELECAN a scos la viată şi accsl crdf dc lună, 1100 lone de cărbune peste pul im punătoarelor c lă d iri ale (n-
şi-a dovedit itîn plin hărnicia 1n unul dintre in q rijilo rii-m u lg ă to rl (ară, denum ii cu amărăciune „V a ­ plan, la mina Vulcan se înscrie o
Oriundc-aş fi, te inlilne.se în calc. e p tim -lo p ito tu l cu cele mai mari accsl an Munca ei a trecut-o de la G.A.S. Dircea Mate, a cărui leţi p lln g c rii“ . LUC1A LI CIU
O, tara mea, cu Umple de arg in ti realizări şi cele mai m ici tcb u lu n printre îngr ijilo a re lc fruntaşe de muncă l-a trecui in ria d u l Irun- Parcurgi astăzi drum urile astal- avansare dc 341 m fn galerie sim
Mă nalt In piscul frumuseţii tale, de la otelăria elcclricâ a C.S.H. la G.A.C. fio/., raionul Hia. laşilo r. latc ale Văii J iu lu i de la Clmpa plă, pe întregul comî)inat carboni­ (Continuare in frag. tf-a )
Te apăr, şi le laud, şi le oint.