Page 102 - 1963-12

kr. 2802
Drumul socialismului

â*®r<

Cultura şâ arfa în plină înflorire
De=a Sungul celor 16 ani

Au trecut 16 «ini de la inst.iu- căror nume erau cunoscute in tre­
Am începui să lucrez la 1 CS 1T proape de îmbogăţirea cunoştinţelor rare.i Republicii Populare Rumine cut doar pentru analfabetismul, mi­
pe vremea cind lo laminorul bîu- profesionale ale oamenilor cu carp In acest interval de limp înlrea^a zeria şi bolile sociale cc bînluiau
minri — pinionul acliialului cirnp de lucrez, să-i ajut să pătrundă In ţoale ţar«î >i-a sdiimbiit inhlţisarca, de­ nestingherile, s-au ridicat astăzi la
lom ] (i r ><) r e — se lucra la mo nl a rea tainele meseriei. Organizaţia de parlid venind cu tircaie an mai frumoa­ lumină Locuitorii lor merg la cine­
ultimei macarale tehnologico. Tot ne invdl.i iu numai «ivind cadre bine să, mai plină de bogăţie l:nbrici matograf, la bibliotecă, vizionează
rn atunci, prin rnio'e laminorului. prenatilo pr>fvsinnal. n i sim| de răs­ şi u/jtr^ noi s-au înălţat de la un spectacole la căminul cultural. Nu
Ou tre.'nl prunele lingouri. Cită bu­ pundere ridicai, putem obţine o pro­ capăl la altul al patriei şi o dală există comună din raion să nu aibă
curie po Wuninnlnri si pe conM nit- ducţie ridicată şi dc bună m ii laie. cu aceasta a în flori l cultura şi aria in prezent cinematograf. Lăacă în
to i ! Primul agregat. rare schimba De aceea, ]r împărtăşeam cu toată Regimul dc democraţie populară 1947 existau rloar două cinemato­
peisajul rlp rrin g pnrăgin11 do pc dragostea cunoşiintelc mele, li le- grafe, acum sînt 39. Radioul şi te­
cursul inferior al ( p riv i. rl.ulea pro­ ream de greşeli ş;-i imlrnmam să a dat un mare nvînt creaţiei ar­ leviziunea au intrat în viaţa oame­
tistice.
duse. Monografia co;ul)inaiului suim
lin e le . Aslfel, tinerii ce i-am avut în In raionul nos­ nilor ca ceva o-
r urgie se completa rn un nou obiec­ tru, ca pesie tot, bişnuit şi .necesar.
tiv rlc mare importanţă ochîpă au progresul - perle, au ajuns
în întreaga ţară, Dacă înainte vre­
De fic î. am trecui pc şantierul la­ să stăpîncnsră bine agregatul si să
bilanţul realizări­ me aşa ceva nu
minorului de dău mm. Punitoidle invc|e la rindul lor pe. alţii. Gheor-
c';iu turnole Se trecea la monta- lor in aceşti ani întîlneai să fi stră­
r|he Crozoni spre exemplu, este bătut sale la rinei,
rr-i liniilor de laminare, a cajeîor este deosebit rle m.
de rulare, a m icaralr'or. Mnncenm acum student în -mul 111, Cheorqhe rodnic în toate azi nu există uliţă
cu eţ,*n şi însufleţire, l-aptul că bhi- Baiu si loan Chilima sini soli de domeniile. Viaţa \C$’> să nu întilncŢîi
mingul producea, r.i organizaţia de echipă. A.scmenea exemple se pot da culturalii a oraşu­ W ' anienc dc radio
partid ne «trăia mereu importanţa lui şi satelor ra- sau, dacă nu. di-
multe din şertia noaslră. Toţi im ăţ«im. rr^ \ }
e x/'jpi tării noului laminor penltu ne vtrădu'm să ne in-.uşim r il mai bine ionuiui n-a cunos­ fu'oa.m in (a>e'e
er.'moTt'a noastră nalională în plută cut nicicînd o a- oamenilor Gl.'-
dezvoltare, ne insull.£**M \ c >tru tehnica modernă, vă contribuim asl- somcncd dczvoila- h va Cifre vin să
divattt alunei sa lucriun cil mai rc- f('l cil nud mult la înfăptuirea < ir re ca in zi iele înircgcasc.ă cele
-pe.lc si r it mai bine. Aşa. zi cu zi cmilor puse in la|a noastră de part;'!. noastre, t 'suficient spuse. Din 11395
Sâptămină cu săp- Si, per măsură ce s.ă prczenlăm
lumină «igv egalul rrr-şlifcs-n oamenii, doar cîtcva cifre «abonamente !a
Ir.'epea să se con­ flgreg,-rtulni i se a- 4' radio şi radiofica-
tureze. In (i-nm a duceau noi îmbu­ comparative pen­ re, ciie smt pe
şo;.;t si zum m 11!I nătăţiri. «-o perfec- tru a ne edifica cuprin'-ul raionu­
asupra acestui a-
lui, aţ’ioape 7.000
acipolată cind p ri­ lion/i tehnologia şi devăr Statisticile ano 19*17 con sini la sa'e, (hn 1 it) televs/.oaro
mele blumuri pru- sr lărgea gama de
du«e la lam ino'ul sort unciile. D,e <V senin,ui în rubricile tor rjoar patru reţii *c ţi, ru sînt de asemenea, la
localuri proprii de cămine cutlu* sate.
hhi/mng, «r.i in ­ la in< ftput. lamin mi
trat în cuptoarele numai prolile pa­ iaî<.‘ iar astăzi noile stalislici ( o;v I'e lingă unităţile culturale rle la
semnează aproape dfl. chntre i no saim in cadrul raionului îşi desf.ă-
cu propulsie n!c tra Hv po p.i.rciiis s-a |
noului agregai. U r­ 11e 111 !d rotund, iO au fost conslrutie din temelie soai ă ai tivi taica un tea-liu de sta! • 3# r{^ | ^ bim ^siare si be!
în ultimii ani. de păpuşi, o ca;;| raională de cui ţa aaaraŞF'f-^
măream cu entolie apoi la ML. coc- Aeclc*v;.i stalislici a!e anului 1917 luiă. o b ih lin lrc â raională Şi u/i ii) coi 16 ani. cj
drumul lo: piuă ircn v armături de consemnează existenţa pe cuptio­ msi'înnat număr de cluburi. ni'0 ‘ turnarea Rcpuhlii au trocul de la [ie, c j o s p (i (I CO.Ce ti vă a ! *.m111y.<11 Ciurel G rin d Roman .NjrGi ^ „p,j.
il! riuij.i vin­
In ajustai- Ne o- inina şenilă de lr i c- nii raionului a B hibliol/'ci comu­ îndrumarea concretă a rn m ile - ţă a Saţului nostru s-a schimbai din un au vij-iiluri băneşti toi mai S-au ridicat, de asciiicncM ş alte crui-
pre-am la fiecare la- ti'.r s i p1 ut! ne 1 ud i • nale şi a rîtorva biblioteci s.îte • 11. 11*[ut iaional dc pa itid şi sprijinul temelii. Iu locul puzderiei dc peU-r.c iiiT.emiuU: In acest an, do pilda, dw st:uclii de interes so-i,il sj cuI ' i i m I
ză la liecare pu iu l ce'o de utilizare pc urina Vidorilicării produselor ve­ Acum c il *v-«i uni a fost construit mi
Acum îşi desfăşoară acîiviîatoa l î t.'ticîrnt ai com ite tu lu i executiv al de pămint individuale, avem .islăv.i ciei j le si animale ,nn obţinui \e in tu ri
de irecere si ra­ a aurc('atulni a bib!n>ten comunale. 7~ bib'ioh'ri -iatelui populai raicmal. fac c.i o goNpodăric rolectiv .î p:i lernv. ,i. l,a f/UMins (amin ciilturfil. undi,' co!e« !i-
m e i1,.im cu sirin- crescut şi e). Altul de Peste 2.7()U(ll)() ii-i c e a ce io‘-,i viştn i-i petrec timpul în mod plăcui,
qore de inimă o ri­ X & i aie.ta, laţu le săteşti şi o bibîtot/'că raion.dă, a viaţa culturală a raionului sa fie sfirşilui aces'iii au, hmdul do ba,di permis s «i roparli'/ăm coîecli vi.j'iho (iţind cile o carte tl.u cele* ciicvn
ce neajuns. Ciu*l I DM la lier p ă lu t căror fond rle cărţi trece du un d,n re în ce mai bogată iar a- însumează 2.200.UUU ;cm. tusLuniiate sume d j ham la vino- m:i (h‘ volume dilate la hil/Mo!, , ,i,
totul a început să a iie m u t iu pes.o sfert de milion np rlu l o a m en ilo r m uncii la întlo- D,-|orilă muncii iiisuflclilc d(-|)use minieri. vj/.iunind tm lilm srm un s|)c.( turoj.
10.5 ia sulă. la rotund cu peste 10 la Ca urmare a neresiliţilor me­ rirea nn mai departe a patriei
meargă strună, o explozie de nrale de co!e( li vis' i. cio-.nodăriu colectivă bl anii regimului dc' (hinoeralie In siili’e- mari, .sjmiţ 1 r>«,se- şi in hibor.i-
o umplut întreaga bala De aram. «uilu. la predilc fason de ( u / l !»t vutu, reu crescînrle ale cititorilor, nu­ iw a s irr sociahsle, să fie din ce în din Mihalţ a cunoscut >■ curniasle populai,-\ an dvut lo'- prelacr’ ri impur- lomc.e înzestrate cu numeroase ape­
tar hi totul >ov‘.imciitc cu mai mult mai în ultimii ,r> ani fondul rh' căr­ ce n u i mare.
încă un agregat modern, (o in tru il o continuă intim iro. Deseori prev--. ‘.diite şi in viaţa salului. Printre late, corn 11> i a lte dulăi iice din -ut
de 11.25 la sută. ţi al acestor biblioteci a fost com­ N ICO LAI: CifOP.OTA
după uliim ele cuceriri ale i'dnti» ii. derde planul iD r rin l depăşite. In xo străjuiesc- să de.sehui,i copiilor
completa armonios edificiul bbiinin- Acum. lingă cele doua laminoare, pletat cu 137..VUÎ volume. secretai' al C o ruih 'lului ciuva am mihăltenii au reuşit s«i si noAn pwidJc spre cu uoaşiei i* şt lu ­
hi a căr«H rom'.i i‘d ie r m p-n Iu :p.it ini r/'i.taldc. A Im aş, Vai fu Dosu­ pcn tiu cultu iă şi artă al
gului. Industria noastră socialistă tc.l:e,i( ă propriile promete, Am plă­ mină l ’oiUrtj iugriiireu sănătăţii
si eu. au !ost crm>iruile allc'c. Au lui, Inun şi multe alte sate, ale raionului A llu
urma să primească de aici cantităţi nuit sa facem citcva tnlăpo^luri pen-
fost puse f n fiinc liuno liniile do sîr- oamenilor, in sal avem un dispensar
irmos1' inie de lamiivile f n :,e .. t-’J vitele al ( âror număr creşte me­ ')MI<-' utilat si Încadrat cu personal
M-am legat n u li de nou! laminor, mă. pcofilc fine şi semifabricate, se
va termina in rurîrirl linia de ben/i reu. I’ină in prezent am ridicat citiri. t medica! calificat, ture acoidă o asis­
T.unrînd la montarea lui. am n j'in< Ani de muncS şi sat:sfacţii
— obiective prevăzute in Direclivcle Re liqqă acestea am mai consiliul o tentă sanitară corespunzătoare. Prin­
S-Vi cunosc bine ţoale instalabile si
celui de al treilea Congres al pa rti­ îiuji ăşăloric pentru 100 porci o ma­ tre oluccli vc!e i ea li/.a re cu un an io
mecanismele Îmi venea greu să mă Tată! n ic i e /“ isnu>r. Ciad <i ajuns lntreij colectivul de cadre didacti­
dului Toate a< oştea. Pnprenră cu ternitate, o uscăturii? de tutun, o , ■ I 1 ni mă >e numără şi magazinul m * \‘,
despart de c! Mi am dat seama că. să înve'o n'osr'ria asta, rei!,*lîi dm ce din şcoală ne străduim să dani
alte şerpi construite in anii de de­ ţ i f*. i o cărui ridicare s-a făcut numai p in
m t'u n n j aici în continuare, as (i pu­ familia Ini l-an socotii un om n«'- elevilor (iinoşlinţc bogate i't tenim- magazie pentru 12U0 tone cereale. a!e-
mocraţie populară hi CS. llu n e lria ra licnc de fierărie, rotăric si altele. muncă patriotică. De la ridicarea
tut contribui la evploatarea lui in reces In ! ren ii c m iui lui cn r.ir c i eice, ( «ii c- sri le folosc'nsi â iu viată,
bune condilinnt. la pregătirea si vini Iunri < e iiu unuiirm/.'i drnmu' g'o- nn fin de iar,m sii dcp/ui'lu o me­ să-i croMc-m in spiritul eticii soci*- Avînd In permanentă îndrumarea l*i) y f acestuia $i piua acum «ui lo.<i vin*
rios străbătui d» oamenii muncii din
c rc f’ erea cadrelor ce urmau să-l de serie. s,î înveţe lisla. oameni (. u organelor de pariul, nc-ain orientat (Iute coh-el i vi st i lor mărfuri in \a -
servească Mmm decis deci să nu-) pa’ rîa noastră de-a lungul celor 16 ceva carte. Cu alit înalte calilnli mo­ activitatea spre folosirea ci! m.-ii de. a.*’ J lo.ire de p o lc d ană milioane lei.
ani.
rr.zi părăsesc şi m-am tranMora! la mai neobişnuit era rale. plină st raţională a pâmîntulni. Ir, v K o \K vi In toate aceV.e prefdreri -(jurv m i::«-
r-> . nulul siderurgic, De Iu im epui I- IM N C ls r Tf \ r |TR să urimv.c cursu­ Ga miinP, cei ce acest <cop. pe o suprafaţă de IliO m ■ n VA v % în viaţa colectiviştilor şi a salului
mi ..-a încredinţai o echipă de în're- şct de echipă la in lr e ţb t'ie j rile unei instituţii stau a st «Va aple­ hectare am înfiinţai livezi de pomi am simpi din plin sprijinul mullila-
|in ere. Era tocmai ce-mi doream. laminorului de 650 mtn al caţi cu slială asu­ Iar alte 20 hectare an lost desfnndate ■ to:,il acordat de statul nostru dom j-
M i am propus să mă ocup Îndea­ C S. Hunedoara de unuilninint su- v \ cr,iţ popular. Acum principala noas­
N’iri iud<\aif pra ră.rţijor. v or pentru a fi plantate eu vie Pentru
alcătui proiecte îmbunătăţirea iuMişivdor produclivc i tră preocupare este de a folosi <-/! -
viseze asth»)
de baraje şi magis­ ale pămiututui foţosuu iiup'ăş.imi nle mai gospodăreşte marile po sibiluU i
Pe locuri uncie m frecut nu a fosf de treburi iu i în acestea, clei l / i f i i «ir*-«i este mint dm
trale. vor construi pi? suprafeţe lot mai mari Do ase­ (C le avem pentru sporirea pioduc-
nv.nean ţăranii obiectivele a cărui realizare a însem­ ţici agricole hprijinindu-nc pc rea li­
Valea Cărbunelui noştri. Dar, anii i y obicv.liv e indus­ menea. în vederea obţinerii unor re­ nat o cotitură radicala. desc:hiz.in*l zările de piuă acum si pe hărnicia
I -
trie,!e ori locuinţe
colte spoiiîe am extins inosâiinzare,i
au trecut... \ \ C L j 4 ■o.ectiviş-ilor drum larg spre lumină
V v * peniru cei CC mun­ lucrărilor si am Introdus in rulpjrâ colectiviştilor ne propunem să înfăp­
Îmi amintesc c*n \ JA * scmmle du marc piodiieiivdl.'Oe, In prezent peste 24() de colectivist)
. 1 Fi r * cesc, vor dirija tuim noi obiective, în vederea dez­
(Urmare din paq I-oi curI cu aproape I 000 de opm/n emoţie rlc primii ) f| oneigin paşnicii a Pr.nlru v .ib i ificarea mai bună a folosesc aparate dc radio, vizionează voltării intensive şi multilaterale a
mente srantu cc a nouă, mor/uzi- 1 paşi in scoală, dc y v i ţ v W 7/ filme la cinematograful sătesc sau
bti'uhilui dc mine, cu rele rtogb m'/o.. Ic cunoaşte bine căci Ionic J utom i’or. In anii condiţiilor naturale pe care le are a g ritu llu n i, pentru întărirea ceonn-
care n dnl im lu sin ci m i­ fe ru iic n cu o pu­ V : ' r > 7 / noşifi, visurile lor gospodăria ne-nm propus să extin­ asmtd la spectacole do tc)oviziu ne mico-orgaiiizatoricâ a gospodăriei co­
nu crescut otlctă cu ca Talul ci. team cili in o hii S-a schimbul mult şi înfăţişarea sa­
niere 1-0-10 dc sper Kilii.ii şi unde 1 “ i u C . U / cele n n i indr.iz- dem suprafaţa grădinii de legume rlc lective si pcnlru creşterea neinec-
rnruslrul t'clchi, a tlin ia l prima Şl | părinţilor nuu. Co­ tului. In ultim ii ani aproape 200 co­
te prc'iâtexc ozi inc.a </c .s/u- neţe tin i pe deplin lală a nivelului de trai malcriaJ si
riltnr.a consum {ie din oinş. iar eu t la 60 Iiertare cil era în acest au.
den/i Ce ctu in urmă cu Jb ani » pilul lor pornea realizabile lectivişti si-ou construit case noi cultura] al colccli\işlilo r.
pc orpsfc Incm i? i\’ i:vic, # 1ni /os, F.\ a, e primul copil născut In ora- * pe colea inv ol «ila­ prei. BOGDAN TITb’S la “ 5 hectare. confortabile. mobilate <u garnituri C H tO R G H E RF-DELEAN
V '/c mctrr/inon oraşului, p ip ctiţlcn sul /icni ind/fnl dc tatăl Ci şi or- , rii... Îmi amintesc cu aceeaşi emolie L i ic ii o m l Şcolii racdil Ca urmare a dezvoltării S' îmbină­ moderne. 1’rmtrn aceşti colectivişti pre.şcdinlele G.A.C. Mihalî
/.•(,’-(/ n la c n nici muiat o salcie Im tarii hn Acum In icqisitcic de» 51 bucurie dc şcoala medie, do căl­ din Sebeş rii armonioase a ramurilor de produc- amintesc pc Florian Dragau, Ion Usca, raionul Alba
• iin de \m l. A n râmii însemni In slroe i iv i!<) ale. Mu/u/oi populat din % dura ( u care m-au primit şi educa!
I J n orezului te s-a num uf in nu­ Ulicorn sini iio rg is /ro 'i />orit sule i l1.-! Ircde didactice, apoi de lacuilido
mai 4 ani şi rate continuii sa Dar. \§mnihcnţ:u ur tutui l Au (ost ani de muncă dar şi de sa- r
de rc/iii IR A 13 HJ SL C ii SF IR SE ll # IR
crească R3 de h lo m n in cmO f dinf) listării), «ini in caro m-am lo m u l ca HM : 3»
pe caic îl pnatlu ll\ :t l elcki c k
dc Inmilii de mineti sc ImcuiCt de uniră. i cm al vieţii noi ce înlD rca şi în-
to n iori, o scoală cu 1b sud tle (ioreşte continuu în patria noastoi.
C tiăb n|< m i şoselele dc asinii , ° l.conomin icr/lunu Hunedoara regiunea noastră s-nu produs cu 6 Cicşterea ptotlocliei in sec to­
clasă, centrale termice, i n complex Am simţii prolund răspnnderca ce-mi 9 tn anttl 1948, in şalele regiu­
^ r/.'e \ f/:r din tui şi pi:\.m*h Si- j sc (Un colin r.uniinuu In te i palm
comerc ial în consimt li?... listă, u! loi u'ite unde in trecui nu \ rev (mea cind, proaspăt absolvent, oproopc 500 000 tone mai itvjliu iu l zootehnic a pc r/nis gospodă­ nii noastre existau 227 de cămine
|\/| c r / i pe drumul te sinii',ot? ii /o«v/ nim ic; f'/croo', Taioşeni, C-i pa: tulul mi a acotrlal încrederea de am ru şcsenululni, vnhimul pro- tontă. riilor de sleit ca în accsl ;m să //• culturale. In prezent numărul o-
noua lată a V ăii diului şi ic /oi'eşfi, t nil i:i‘ ’c „V iscr>/-;i'\ ,,.Ae a insCrni şi educa linului generat e (/o ficf industriale globale a etes- ° Pe ?i ce trece oraşele regii/nd v /c /c shihiliu cu IfSVăJ hcchddi! ccslora este dc 491. Numai in pe­
op reşfi mc.’ cu pe locurile unite in Conştient d^ nolnla sarcină ieciedin i ut iu 75 ia sula. rculifindn-sc un /op/e de vaca, cu 381 lonc carne rioada ultim ilo r (rci ani. In regiu­
poporl „D im ii i o\ ", „D cio i". „Cop- i nnaslic işi schimbă fnlutişurcu. !n şt cu 402000 de ouă mai mult de*
trecut nu a losi nimic. Aici, In Co- tata. m-um străduit ca m inim să-mi nlm mediu anual de I j .-I la suta. ne au fost efate In folosinţă 57 noi
ş lm r lo fu l" $ r le in trrb i : rle unrtj , anii rcriitnului dc democrofic-popo-
roicşli. oamenii an schimbai ror.su/ fie c i1, mai loduic.î I.'n spriun p/e • In ijllim ii pntiy ani, In ccnno- ( d in anul 1960. cammc culturale.
hăt rinului di u şi au ron slruji o or//- nu lă s ă rii* Cind. cmc le a (/./os ? ! lios b.iin primit, la I ier ar*' nas. da Iară, />e locurdc imstii tic odinioa­ 0 llclcatia unităţilor rlc desh-
,Vji aştcpln ) ns pun sul. Caută-1 ia J /nh/ rcr/iutui noastre s-au im cstd ră au *r//)d/o/ cartiere noi, cu blo­ « In regiunea noastră, în anul
să şi morlernă u/m u dc preparare la ( uiiiii nişti. oameni cu mm multă
iurnl tău, lira/u tine, inlfC nfi'ilC ai. upiunpr 0 miliarde Ivi. In anul curi aspectuoase. In ultim ii pu/ru cere a comei Ittlui socialist tlm rc 1948 nu exista nici o casă dc cui-
a cărbunelui. Prima linie a noii exoarhuila. In anul I rMjl am lom nu­ qiunea noastră a crc.scid de la un
•‘p V ă lo rii a Si intrai in hu utiu nr. intre /UiClCnii Ini. Aua ' m’ (pasi (>' | mit dio'cior al S ciţii medii din Selms VJă3 \(ilorirca in\cs/z/o/or r-le (7- ani (iu tnst conslr\nte pciUr\i oa­ nn la altul, ajungind să cuprindă tută. La slirşiltil anului in curs, nu-
■ I
t-'u peste mo//, rin d Ionic rele 3 ‘utitilorn arc^rot //o/nose//. gn/U'/o , P'nunc dublă lată tle V.iâO. Din in- menii muncii din regiune 12-00 0 rr.ărul acestora se ridică la şni)!c.
(n nuni IU-17. eram elev pc h.'m ca le M prezent un număr de pcsle 2060
Unii vor lunr(ii)iw, t apuc i/atea pre- liberi şi sia rini pe suin la. fure sub 1 \ cslipiie acorde.le s-au constant . ajviriumenfc. Dacă în 1948 nu existau cinema-
(iiii'iiny.iulin dm acel-işi oraş. ,M un ţi unităţi. In anul 1962, numai coo­
roretiei \ a ii dc 7'0 toncfoiă. i pdruiwu ea inlelcaphi a pa; I nlmitt , turnului de Î.UbO mc., tnbticn nona togralc săteşti. în prezent la safa
ti urmam cursurile ( irca | 6h (di;v» o In U d are an in staţiuinlc peraţia tic consum a vinciul popu-
încolo, în locul mlnşiinilor şt slu- (//(/(/. inamtea/a \ ic.luiiaşi spre In acest an. cursui iii* scoţii medii de aglomerare, hm inoarele mu tle Im lnco-( limo.’cncc din laici işi pe­ există 222 asemenea unilăţi.
Iu Ibinedoato. Lvina tic nrc;uirn:c laDei, prin unilălde sale, m ărim i
iâ.işului se înaltă coloşii rlc piu­ un \ iilor b>I mai insrnd sin! I k ' c . cutate num-u la (.laşele trec /alele de concediu mii dc o i-
o r ă it.ti-c ln i de la (Inrocşlt şi alic în valoare de peste 375.000 000 Ici, 0 Ln cele 60 de biblioteci co­
ită si otel al tcrmoccnhalci de Iu V III — XI, de p( <ic 751) elevi. meni qi munal. fa lă de l (J:>0. in munale existente In anul 1959, fn-
i'crnşcni, care prorturc sum/u ă ob iccin e de mate însemnătate. iar in zece lu n id m acest an au mai
1003 m im cdorilor t/in regiune:i tleslăcul nn vo/nm dc m ărluri in \ o- zcs/ro/c cu 257 605 volume, c n u
intr-un an iniicn(;n producţie d '
° Capor Halca tle prot/urlie n noastră lc-nn lost rciHirh/ate (>i înscrişi 43).158 cititori. In accsl an,
cnerqic electrică i Pomi nici but- /onrc dc j)cslc 332 000 000 lei Prin
( l lăriilnr dc la C-KH. a cicsrut an ă.'OO moi molie bilele pentru odih­
ohezo - moşiereşti clin anul 1038 S u­ nniiă/iic comerţului socialist, in II în regiune există 83 biblioteci co­
iln un l.:i Cc»rnD///(//r// siderunjic din na şi itnUimeni.
mai in ultim ii deu mu cnerqciicie- 11 nnc doa m s-u corcit ud o of.■'/:/- lum s-an vîntluf m ni/uri în valoare munale al căror fond dc co/fi sc
nii Parnşc-niubii au pimlus nuu mult ° A Ier (//i i/o/or.u dc la -5 Al 7'. A lb i ridică ia peste 470000 \ aiumc. De
ric n uri de 6 Cuploare, dm r-oe dc 'ji)rn \im ativ două ori mai mult
■Jc 57 milioane IA\rb i-/ir;r/ic elec­ tuba an rccdi/al nn \<ihnn de In­ remorcat că numărul c d iio riln i in
.( 111 o i annr Hule dc 100 lonc pe lupi de v itu ă rilc lăculc în lot unul
trică perle plan De oui, dc In Pu- | erţii i arpic/de de 5 tui nuu mure
şarjă. 1‘umtcl rn aceasta o icl-irii 193 5. aceste biblioteci a crc.scid din anul
roşem, lire p o /rn ;,rc susftyjiie dc \ lată dc I03>9. biciu l tic cosi a lost
Iu t nada: e ni au In las il mai bine nti- 1059 pjnrt la sfîrşitul anului 1962
pitoni uriaşi chir. cnc.itjia clechicâ redus tic la 136 Ici jic un Im dc 9 Oi. rotirii sănătă/ii oamenilor
luH'ic, sta u Organica! mai judicios cu 3/ 205.
t:ih(l in ccIc mai in d c p â tiile col- ' Oialnră lUirmnla la ăti Ici. m u m ii i se acordă o r/oo.şcbdd
morar/. Do urinare, in ucesi an, hd<i
for/ a'.c tării, căci Pornşeniul. nas- i
cui în anii noştn c conectai In (/.- /(//o/ lă‘ă-0 oIclntli an pmrlus rn © Gcispndăr iile agricole c o lc c h ic «j/enfie. In regiunea noastră. In ® Num ărul şcolilor dv 7 nnt In
s:s'emul cneuietic naţional. In oue- * i i i ( :i I li(>t> 000 tune mai mult ol-?f. dm regiunea noastră an construit anii rcr/imu/ui dc democraţie po pu­ anul şcolar 1948— 1949 era dc 193
diala apropiere a coloşilor dc pia- \ in ar est an peste -PJ2 ohicci:\ c dm tură. s-au construit st amenajat pes­ <uj)rinzind 9.701 dc ele\i. In ac.na­
t:ă şi otel au poposii in primă\ ară J 0 hi in h rn in u :ca la tolerante ne- (a rc : 1-12 grn/do/j pcntiu bo\ inc te WO dc un ităli sanitare (spit-ute. iul an şcolar exista 185 şcoh dc 8
topografii, apoi minei d, z-dani, i r/n/iw , ( nlcrti+ul laminondni d° 0 materniiaf i. 13 intgăşuloi n dc
ăăU nun tic la ComhinrtlnI sidernr. sanatorii, casc de naşteri) cu o ani cu 29 556 elc\ i cc lrec\ cutează
manlotii, clec 11 icienir ,-Momesc in- J i)orci. 33 saivane, 31 nuuia/ă clc.
tcn.ş. Descind aici n nouă mim) < j r/T Ihinedt>aia a economisit in rapacitate, rlc Q/)roa/)e 6 000 paturi clasele V — V II (şcolile dc 9 om
° Color I i\ /'.♦/ii tlm G irho\ a sini
Cea moi rouă si mai ti nară inimi, i m rsr an 1 P'O tone de o /<*/. Dn De ase mc nea numărul medicilor, :d \n r funcţiona cu clasa n VID-a
a opta rlm ba/.inul carbonilct m castă ((intdute se pol < (>nsimi b ric cunoscuţi pentru rcaU/ănic jietsonalulul mediu sanitar şi al numai din a nul şcolar 1961— 19651.
Vuii Jiului. pe care Ic obţin in piotluelic la
ICO st mugur i, MO autocamioane. cultura tutunului. In acest an. dv trirmacişli/or din regiune a c r a ­
P vcurriind catlierclc goi „Ccn- \ ® In regiunea noastră, în anul
?..d(iO semănălo/i, 200 piuituri de pildă, de i)C urma \a lo n lic u ru iu- n ii fa Qj)roai)c 5 000.
l : u \ „Yiseo/.a" ale <naşelor Vulcan | ,ş; o/nr 1948— 19 19 existau doar 8
Si Lupani, drumul dc asinii ne pont- < Anei urne şi 3 OC>0 bi( ielele. tnnuUii gospodar ia n obţinut ve- ® Creşte rea depunătorilor tn Ş(oh mcilu Irccvcnlale dc 2.060
'/ dor/ băneşti in v'nlomc de peşin
tu ma{ departe sp'C inima tnun- t C T C şi n valorii depunerilor, te-
9 In or est nn. din minele tle 1 000 000 lei. ctc\ i. In prezent exixlă 23 şcoli
Iilor, spre losta Vntc a ş a p ilo r [ llcc/ă S/)onrca salariului real al
Vom înUlm in drum (im puţi de 1 rar hurta din rcr/nmca noastră s-an medii, cu un număr de 9 499 elevi.
o Gospotlăr iile (ir/r/co/e dc Mo/ oamenilor muncii din re<iiuncn
copii cu lele tic tranclahr icşi’ i cu * explodat (u aproape I 7DO COD tone din regiunea noastră, sini dotate 0 In anul şcolar 1955— 1956 emu
stiniufcle la joacă. îşi printre ci o ; m:ii mult <Ai/;uoe, de( d i.'i lă.'/L !>c noastră. Ducă în 196 2 existau In
an dc an cu Ini mai molie Iun Ion- iiucnhatc în şcnhlc de cultură ge­
v om recunoaşte şi po P\ <t p-'h'ln S nv'jînoc 191 357 posesori de librete
remcucai <ă t*x;;/ >ată rdc tnin'c.~c
/e//fc/ dc 12 mu care, nc smo ne ro ^ •c şi maşini (p/iicolc. Ca ninuuc' (1,1'.C cu depune i i tic 7 /0 /7 Obd nerală 2 692 ( culte dulie tu e. In
dm Valea Jiului an h.sI tlofale i '
mindiie că r rlc nm ;i‘‘ nni.ş.i'ni ' acum rc\ oi bj hm buc lu iiccar-' /(■/, In I dcccm h’ tc /r/b.'> iium ă’ iil accxl an şi olar nunuirnl uce-doro
nou Uricani P.a pe va rnntbmc ţ 1063 cu utilaje iu wdutuc tic jjcste Itactor. 52 hechue Iu hectnc com­ ţcup rin/in d şt pe cele din fnvo-
prin masul apărut pc haita Văd | 60 000 000 lei. depunătorilar a crescu! la 242.000,
bină $i cîlc 37 hectare la liccarc ier valoarea sumelor se ridică la {ămintut preşcolar) se ridică la
Jiului, ne va arăta cele 4-1 de blo
© Fată de Î909, tn acest an, în semănătoare. aproape 200.000000 Icî. 4.333.