Page 104 - 1963-12

t ’ag. 4 Drumul socialismului Nr. 2802

CONDUCEREA

w m m u g G s a
cm m

C U P fH L E a u i Z IL E I D E

k\ L Rapacki în R. S. Cehoslovacă ComunicaiuE chmo-afgerian Succese ale insurgenţilor

kurzi
PRAGA 20 (Agorpres) cîav David, ministrul afacerilor ex­ ALGER 2.9 (Agerpres). Cele două păr(i reafirmă sprijinul
După cum IransmHc agenţii terne al R S, Cehoslovace, în pro­ Agenţia China Nouă d transmis co­ lor hotărît pentru popoarele din Asia, LONDRA 29 (Agerpres).
CE7T.KA, intre 27 şi 29 decembrie bleme privind situ-afia internaţională municatul comun al guvernelor Re­ Africa şi America Latină, împotriva
Ziarul „D a ily Tclegraph" publică
Arlo-in Rapecki. ministrul <ifc*ccri lor actuală. publicii Populare Chineze şi Republi­ imperialismului» colonialismului si un articol al corespondentului său
cvlo m e al Republicii Populare Po­ In timpul vizitei sale la Praga. cii Algeriene Democratice sj Popu­ neocolonialismului şi pentru apăra­ David Adainson care a pătruns in re­
lone. a vizitai R S Cehoslovacă In Rapacki a fost primit de lozef Lc- lare In legătură cu vizita premieru­ rea independentei naţionale.
timpul vizitei sule )n Praga, Raparki nart, preşedintele guvernului R. S. lui Ciu En-lai. Comunicabil subliniază cu sa­ giunile din nord-eslul Irakului con­
trolate de insurgenţii kurzi.
a făcui un schimb dc păre/i cu Va- Cehoslovace. Srlualia aetuală, se spune în comu­ tisfacţie că, după conferinţa de „Detaşamentele kurde, scrie Adam-
nicat. „este favorabilă luptei popoa­ la Bandung, cauza solidarităţii son. se transformă rapid din grupuri
relor împotriva colonialismului $i afro-asiatice s-a dezvoltat im ­ de partizani slab organizate tnlr-o
ncocolonialismuluî". Ţările din A fri­ petuos şi că conferinţa dc la Addis armată regulată". Corespondentul
Conferinţa de presă ca si Asia „au dobîndit succese nu­ Abeba a statelor africane a adus o scrie că In operaţiile militare ale
meroase in acţiunile lor de emanci­ contribuţie pozitivă la consolidarea kurzilor au intervenit unele schim­
a preşedintelui S. U. A. pare In ţările care sc mai află sub unităţii popoarelor africane. Repu­ bări tactice. „Pînă în ultim ul timp
dominaţie colonială continuă lu p lj blica Populară Chineză şi Republica scrie el, tactica lor (a kurzilor — n . r )
Algeriană Democratică şi Populară a-
W A S H IN G T O N 2j (Agcrprcs). După cu*m a spus preşedintele S.U.A., dc eliberare nalională. sub toate se limita la lupte de apărare in munţi.
In lata a aproximativ 200 de zia- aceasta va fi una din problemele pe lormelc". firmă că toate divergentele dintre
ţările afro-aslalice trebuie să fie re­ Acum planurile lor prevăd operaţiuni
Jişli preşedintele S. U. A.. Lyndon care lc va discuta în cursul tratati­ olensive limitate, menite să forţeze
Johnson, a linul o conferinţă de pre­ velor cu cancelarul vest-german zolvate pe calea tratativelor, pe baza lor cu privire la înfiinţarea în cadrul tu fSiUyd eumâu nou.
guvornul să satisfacă revendicarea
să la ferma sa din stalul Texas, tn Erhard. Începutul convorbirilor celor cinci principii ale coexisten­
cadrul căreia a Ireeul in revistă une­ Răspunzlnd Ia o întrebare, preşe­ Johnson-Erhard tei paşnice şi a celor zece principii Irakului a unui stat kurd autonom".
le probleme inlernalionalc şi interne. dintele Johnson a declarat că pîanul ale oonferintei de la Bandung. In co­ „Cind am sosit tn regiunea m unţi­ c o n c lu jo & iz a
municat sc reafirmă „sprijin ul pen­
Referindu se la problema relatirnr pentru coordonarea politicii S.U.A. AUSTIN, TEXAS 29 (Agerpres) tru rezoluţia cu privire la dezarma- lor Asmnr la poalele cărora eslc si­
dintre Est şi Vest, preşedintele John­ fală de America Latină este încre­ La 28 decembrie au început convor­ rea generală adoptata la conferinţa tuat oraşul Sulcimania considerat ca­
son a declarat că „ele an o im portan­ dinţai noului secretar dc stat ad­ birile intre preşedintele Lyndon pitala Kurdislanului. scrie Adamson,
Johnson şi cancelarul R. p. Germa­ şefilor statelor africane Cele două O .C .L . A L IM E N T A R A
tă capitală. Lumea trebuie să tră­ junct pentru problemele interameri- ne. Ludwig Erhard. pârli cer ţărilor şi popoarelor in ­ am fost uimit dc nivelul dc organi­
iască in pace şi popoarele trebuie să cane, Thomas Mann, care preia to­ teresate să depună eforturi comune zare al insurgenţilor. Zăpada marc şi
se doprindă să vieţuiască laolaltă". todată şi funcţia dc director al pro­ Parale) cu Întrevederea Johnson- In vederea creării de zone denucloo- timpul aspru nu constituie o piedică iNTERRAIONALA DEVA
Preşedintele a declarat că se pol gramului „A lianţa pentru progres". Erhard a avut loc şi o întrevedere riza'.e în diverse regiuni ale lumii". pcnlru ei. In prezent ci consideră că
realiza progrese iu această privinţă Fostul director al accslui program, între secretarul de stal, Dean Ru.sk, După crearea Republicii Algeriene pol face fală unui atac al unităţilor
şi a aratălat că, in ceea ce lc pri­ Tcodoro Moscoso. a fost numit consi­ si ministru) de afaceri externe al Democratice şi Populare, se arată in guvernamentale de tancuri Deşi in UREÂ2A clientele:/
veşte. St<itele Unite vor face lotul lier spcci.il al iui Thomas Mann cu R. F. Germane, Gerhard Schrocder. comunicat, relaţiile dc prietenie si timpul atacurilor trupelor guverna­
pentru a contribui ia aceste clorluri. gradul dc ambasador. Potrivit agcnliei U P 1 , la această colaborare între China şi Algeria s-au mentale din cursul verii, kurzii pier­ SI SALARIAŢILOR SÂI
întrevedere s-<iu discutat pe larg dezvoltat considerabil Dezvoltarea duseră o parte considerabilă a teri­
viitoarele negocieri comerciale dintre In continuare a colaborării lor csle toriului controlai de ci. tn prezent
Statele Unite şi tarile Pielei comune. In interesul celor două popoare şi al l-au recucerit, ba chiar au mai înain­ t — uni|
In ccrcu-rilc oficiale americane se a- tat spre sud. m i| Ti anii
cauzei păcii.
finnă că reprezentanţii Statelor Unite
au căutat să obţină „anumite cla ri­
N E W YORK 29 (Agcrprcs). declarat Lee J. Rankin, sc vor deplasa ficări", asupra recentei conlcrinte de
Jnlr-o dcclarafic făcută unul cores­ la Dullas şi în alte oraşe dacă aceas­ Situaţia din Cipru
l<i Bruxelles a consiliului ministerial
pondent al ziarului „N e w York He­ ta va H în interesul cercetărilor.
al Pielei comune.
rald Tribune", Lee J. Renkin, consi­ Consilierul general al Comisiei a — fnhevederile lui Duncan Sandys cu arhiepiscopul
lier general al Comisiei speciale pen­ Se precizează că această problemă
precizat că raportul preliminar al Co­ va mal fi discutată în cadrul actuale­
tru cercetarea îm prejurărilor asasi­ Makarios —
misiei va li pregătit în următoarele
nării lui John Kcnncdy a declarat că lor convorbiri atnc:icano-vcst-ger- I
două luni, uiane. NICO SIA 29 (Agerpres). lor comandantului britanic al trupe­ (
In afara materialelor dc care dispu­
Duncan Sandys, secretar de Stal lor britanice, greceşti şi turceşti din
ne In prezent, comisia trebuie sâ stu­ Trustul Regional de Construcţii i
pentru relaţiile cu Comonwcaithul şi Cipru, dc o se retrage în cazărmi.
dieze şi să ccrcclczc şi depoziţiile
pentru colonii, care a sosit simbătă Unităţile greceşti care s-au retras, au
m artorilor. „N c pregătim să lacom fost înlocuite de unităli britanice.
r - tn Cipru, a declarat reprezentanţilor Hunedoara — Deva :
lot ce csle necesar pentru a ob|ine
presei că intenţionează să cunoască Cartierul grec din Nicosia, relatează ___________________ I
lapte", a declarat el. In curind la ac­ l
situaţia la fala locului şi să reco­ U.P.I., este complet i2olat
tivitatea comisiei vor li atraşi ci(iva mande măsuri concrete pcnlru înlă­ Comitetul Central al Partidului telefon 1960-2060
noi ju rişti care vor analiza depozi­ turarea unor greutăţi în lolosirca progresist al oamenilor muncii din I
ţiile martorilor. forţelor armate engleze, greceşti şi Cipru (A K .E .L ) a adresat secretaru­ i
Comisia va avea puteri depline să turceşti, care se află pe insulă, pen­ lui general al O.N.U. o telegramă tn v i n d e
cileze persoane pcnlru a depune ca tru „Încetarea focului şi restabilirea care cere Consiliului de Securitate I | i
martori chiar in cazul cind acestea ordinei în Cipru". El nu a răspuns bă adopte măsuri concrete pentru a-
nu doresc să se prezinte de bunăvoie Insă la întrebările care cereau să sc părarea independentei Ciprului. din stoc supranormat'tf : s
In fata comisiei. M em brii comisiei precizeze în ce constau aceste greu­ *
Însărcinate cu cercetarea îm prejură­ tăţi şi cil timp intenţionează forţele — m a t e r ia le p e n tru in sSa Sa lii
rilor asasinării lui John Kenncdy, a armate engleze să staţioneze în C i­ După cum transmit agenţiile dc la r e ;
presă, duminică la Nicosia au fost re­
pru pentru a-şi îndeplini misiunea
luate schimburile de focuri intre ci­ — m a le rfia le p e n tru e fie t- J
ce Ic-a lost încredinţată.
In Grecia continuă criza Simbătă, D. Sandys, s-a in tiln it cu prioţii de origină greacă şi cei dc irâce ;
origină turcă. Luptele au început în
preşedintele Ciprului, Makarios, şi cu — m a t e r ia le co m » tru c|ii
de guvern cartierul Pallouriotissa, o suburbie a |
vicepreşedintele Kucîuk.
Nicosici. extinzindu-se apoi asupra
A TE N A 29 (Agerpres) După întrevederea sa cu Sandys întregului oraş. Agenţia Reuler anun­ Listele de m ateriale se pot consulta la se- J
In cursul dim ineţii de 29 decem­ arhiepiscopul Makarios a declarat că ţă cei străzile capitalei cipriote sini
au fost discutate problemele puse de diul întreprinde»*.i, serviciul plan m ateriale şi ser*’ ţ
brie, C. Pnpandreu, premiem] g u ­ din nou pustii, iar ziarele astăzi nu
actuala silualie din Cipru, îndeosebi
vernului grec demisionar, precum şi au apărut. viciul aprovizionării.
măsurile legate de încetarea focului
Kanellopoulos, .liderul partidului Intre timp. după cum se rela1ea2ă (
E.R.E. au fost convocaţi de regele şi restabilirea unei situaţii normale din Nicosia, ca urmare a consultări­ I
tn insulă. El a declarat că ministrul
Paul în vederea găsirii unei soluţii lor dintre Duncan Sandys. ministrul
britanic nu a făcut o coca îndată nici
menite să ducă la ieşirea din criza de stal britanic pentru relaţiile cu
o sugestie in această privinţă, dar
politică prin care trece Grecia. Commonu'calthul şi pcnlru colonii,
că va mai avea şi alte întrevederi
Corespondentul din Atena al a- cu el. a fost creai un comitet dc legătură Trustul atontatiei publice locale Ocvs
•a r a
qen|ici France Prcsse, relatează că Agenţia Associated Press anunţă că formal din reprezentanţii celor două
regele a adresat celor doi lideri po­ i c n tn Cipru se mal semnalează spora­ comunităţi cipriote, din ambasadorii
litici un apel do a se pune dc a- dice 'schimburi de focuri care au făcui grec şi turc din Cipru precum şl din Invita publicul c o n s u m a to r
cord asupra unei formule guverna­ victime alît din m u lu rile populaţiei înaltul comisar britanic din Cipru, sâ-şi p e tre a c ă
mentale, dat fiind situolia specială qrccest! cîl şi ale celei turce. Arihur Clark P otrivii agenţiilor de
prin care trece Greoia In prezent, Recent peslc 300 dc tira n i din raionul Bassc — Saxonia au protestat Cartierul grec din Nicosia eslc în ­ presă, comitelui s-a întrunit pentru
In special ca urmare a evenimente­ pe străzile oraşului Haniburg îm potriva politicii Pielei comune care le pe­ conjurai de unităli ale contingentului a găsi o soluţie care să pună capăl S t E V E I . S O f t U l .
lor din Cipru. riclitează existenta. El purtau drapele negre. turc. care nu au dat ascultare ordinc- luptelor.
la re s ta u ra n te le :
„ MUREŞUL“ Deva
„ PERLA CETĂŢI/Deva
„P A R C “ Simeria
„ CARP A Ţ E* Cu g ir
Climatul poliLio favorabil unor tc- blemă sau alta, pentru îm bunătăţi­ fn acest spirit, guvernul RP. Ro- lizarea unul acord în problema de­ seninătate, cea a consolidării păcii
îatîi politice, economice şi cultural- rea clim atului internaţional se îm ­ mînc acordă o deosebită atenţie re­ zarmării a fosl adusă de reprezentan­ In Europa. R.P. Romînă sc pronun
şliintifico ma-i largi între statele din bină n i combaterea fermă a planu­ laţiilor cu ţările vcctno. Sini cunos­ ţii lârii noastre şi in cadrul Comite­ lă cu hotărire pentru lichidarea ră „A R /EŞU L“ Cu g ir
întreaga lume. creează noi posibili­ rilor adversarilor destinderii Încor­ cute lumii inîreqi propunerile făcu­ tului celor 18 state de la Geneva. măşitelor celui de al doilea război
tăţi de cooperare pe arena interni- dării. Această linie politică corcspun te «Ic qu vcrm il romin Iu vederea îm ­ Consideiînd că dezarmarea genera­ mondial. Ca una din lările care au Meniuri bogate şi variate în produse de artă cu*
tională. In cadrul acestei activităţi de intereselor tuturor popoarelor, de­ bunătăţirii şi dezvoltării relaţiilor lă .şi totală este drumul cel mai dat mari jertfe in cele două confla­
sporite tn favoarea destinderii, toate oarece în prezent se cere mai mult dintre statele balcanice, regiune scurt şi sigur pentru înlăturarea pri graţii mondiale. R.P. Romînă, alături linară, cofetărie şi băuturi alese# muzică de dans.
statele lumii, mari şi nuci, pol şi ea orietnd conducătorilor de slate geografică din care facem paTlc, mejdiei războiului, Romînia spnjină dc celelalte ţări socialiste, susţine
trebuie să şi aducă contribuţia spe­ să manifeste înţelepciune, răbdare şi R.P. Rom?nă acţionează alît în sen tn acelaşi timp întreprinderea de necesitatea încheierii Tratatului de V ă dorim p e tre c e re fru m o a să şi
cifică. In acest sens. Rominia socia­ perseverentă pentru rezolvarea pe su) dezvoltării relaţiilor sale bifate măsuri parţiale sau reqionaJe de des pare cu cele două state germane şi
listă sc manifestă ca un factor pozitiv calea tratativelor a tuturor diferen­ ralc cu Grecia şi Turcia, cit şi in tindere, care pot să ducă la tnlâri- transformarea Berlinului Occidental
in viata internaţională deschizind delor existente, fn orice parte a lu­ scopul asigurării unei colaborări in iea Încrederii între state, la iirJn- intr-un oraş liber demilitarizat. ,,Jla mulţi ani !“
alături dc alte state ale lumii, căile mii s a r ivi. fără să se recurgă la terbalconice multilaterale, al transfor­ purtarea primejdiei unor coalliclc Republica Populară Romînă m ili­
fructuoase ale relaţiilor paşnice în ­ forţă. mării acestei regiuni înlr-o zonă a militare, deschizind calea spre o tează In mod activ pcnlru lichidarea
tre lari, indiferent dc orînduirea lor De opt ani Rcpublico Populară Ro- păcii. lipsită de arme atomice şi ra­ lume fără arme şi lără războaie Toc definitivă a sistemului colonial. In
feocîală- mînă csle membră a \O.N.U. La fie­ chete, precum şi de baze militare mai de aceea, guvernul romîn a fosl cursul dezbaterilor la actuala sc
Această orientare se inspiră din care sesiune a Adunării Generale, străine. In acest spirit au lost ela­ printre primii semnatari ai Tralalu- romineşli, industrializarea m ultilate­ niat importanta ci. luindu se şi une­
linia fundamentală a politicii exter­ tn comitete si comisii, ca promo- borate cunoscutele propuneri din sep­ tul de la Moscova încheiat între siune a O N U., delegaţia RP Ro rală a tării trezesc interesul muJloi le măsuri concrete pentru tradu­
ne a R P. Romîne. politică de apăia- loare fidelă a coexistentei paşnice. tembrie 1957 cu privire la convoca­ U.R.S.S',, SU.A. şi Marea Britanii.*, mine, ca şi delegaţiile altor slate, au ţări. Ultima sesiune a Adunării Gene­ cerea ei în fapt.
re consecventă a păcii, de colaborare R.P. Romînă şi a adus contribuţia rea unei conlcrinte balcanice la m ui Ivind încetarea experienţelor nu subliniat ca un deziderat principal rale O.N.U. o acordat o deosebită Rezoluţia adoptată în această pro­
cu lonle statele. Definind coordona­ prin propuneri proprii şi prin spri voiul c ri mai fnall şi cea din inmo clearc in cele trei medii Ţara noas- al m ajorităţii statelor prezente in atentie rcz.olultei prezentate de tara blemă la cea de a X VKI-a sesiune a
tele acestei politici, preşedintele Con­ iinirca unor acţiuni utile la regle­ 1959 cu privire la încheierea unui uă a salutat de asemenea, realizarea marea organizaţie internaţională, co noastră cu privire la principiile coo­ Adunării Generale O.N.U,. recunoaşte
siliului dc Slat al R. P. Romîne, mentarea pr:n tralalivc a marilor tratat de înţelegere şi securitate bal­ acordului pentru interzicerea lansă­ ping in 1905. cînd O.N.U. îşi va săr­ perării internaţionale. Interesul deo­ in mod oficial şi unanim ideca De­
Gboorqhe Gheorghiu-Dej, spunea : probleme internaţionale. canică a acestei regiuni. Aceste pro­ rii pe orbită a unor arme cu dispo­ bători cea de-a XX-a aniversare, sis sebit de care s-a bucurai această claraţiei propuse de delegaţia romi-
„Piatra unghiulară a întregii activi­ în acest sens poale îi dată ca e- puneri s-au bucurat de un la«rg spri- zitive atomice ternul robiei coloniale să dispară de propunere în cadrul O N U., numărul uă. De asemenea, conform rezolu­
tăţi a Republicii Populare Romîne xcmplu atitudinea tării noastre în iiii în opinia publică din statele bal lin itiv dc pe planeta noastră. Pe mă­ mare de ţări (12), care şi-au expri ţiei. acestei probleme trebuie să i
r>c plan internaţional este politica problema dezarmării. Poporul nostru canice R.P Romînă apreciază ca o sarci­ sura dezvoltării propriei sale eco­ mal dorinţa de a deveni coautori ai sc dea prioritate in dezbaterile se­
de prietenie, aiianlu şi colaborare a suferit in mal puţin de jumătate Plecând de la convingerea că la nă dc cea mai mare Inscmnălaîe nomii. R.P. Romină sprijină prin re- proiectului de rezoluţie prezentul siunii viitoare a Adunării Generale
frăţească cu Uniunea Sovietică şi cu continuarea cu tenacitate, pas cu pas. lalii economice reciproc avantajoase • le delegaţia romînă, precum şi v o ­ a O N U ., cînd. potrivit documentu­
rle secol consecinţele a două răz­ destinderea încordării internaţionale a luptei pentru destinderea interna
celelalte ţări socialisle. politica de noile ţări care păşesc pe calea edi­ tul unanim, arată — aşa cum s-a lui cilul, va trebui să se elaboreze
boaie mondiale. Pe teritoriul Romî- sint datoare să-şi aducă contribuţia tională, pentru încetarea oricăror
întărire continuă a u n ilă lii lagărului nici c-au desfăşurat lupte alît in p ri­ toate statele, alît cele mari cit şi experienţe cu arme atomice, pentru ficării unei economii naţionale in ­ subliniat in cercurile O.N.U — con­ lorma finală a proiectului de De­
socialist, de solidaritate şi sprijinire mul. cîl şi în cel rle-al doilea răz­ cele mici. guvornul romin a propus interzicerea producţiei acestor arme dependente. tribuţia importantă pe care R P Ro claraţie.
holărită a mişcării de eliberare a boi mondial. Victim ele omeneşti, dis­ realizarea unor acorduri regionale. n mijloacelor de transportare a lor Republica Populară Romînă acordă mînă a adus o la stabilirea unor Activitatea (ării noastre ca mem­
popoarelor, de dezvoltare a relaţii trugerile de bunuri au fost urmă Principala trăsălurâ a acestor acor­ si lichidarea stocurilor de arme nu­ o alcntie deosebită Conle-rinlei N j principii echitabile, reciproc accep­ bră a 0 !N lf. şi a numeroase alte o r­
lor de colaborare cu toate ţările. rile războaielor în care a lost liritâ duri ar fi crearea unor zone doini- cleare existente pentru reducerea bunilor Unite pentru comerţ şi dez tabile in vederea dezvoltării reta- ganisme internaţionale şi ca fo ilo r
Indiferent de sistemul politic, pe baza Romînia de căli o clicile conducătoa cleariza-te Aceste zone ale bunei si apoi desfiinţarea completa a tu voltare, care urmează sâ aibă loc Ih uilor economice internaţionale activ în liipîa penlru as'gurarea
coexistentei paşnice" Elcclele pozi­ re. aflate in acea vreme în fruntea convieţuiri, zone ale păcii şi co h tnror forţelor militare şi a urma începutul anului viitor la Geneva Republica Populară Romînă şi-a păci trainice se bucură de o largă
tive ale acestei politici se reflectă in larii. Cunoscind deci ce înseamnă horării, ar spori încrederea intre sta­ menlelor clasice împiedicarea răs Această atcnlie este ilustrată şi de manifestat iniţiativa si in alte dome­ apreciere pe plan mondial Astăzi
dezvoltarea relaţiilor de prietenia războiul, poporul romin. milioanele tele aceleiaşi regiuni qcoqrafice, e- oîndirii armelor atomice ar micşora propunerile făcute de guvernul ro nii care pol contribui la îmbunătă­ Rominia nu se mai anunţă la cuvînt
şi colaborare ale Romînlei cu nu­ flc oameni ai muncii de la oraşe şi vercitîml o in riu rire pozitivă asupra uerîcolul unul nou război mondial mîn in vederea înscrierii unor im ţirea colaborării internaţionale. La in lume prin recorduri pc tabelele
meroase ţări dîn întreaga lume sate sini s o rijm ilo ri fermi oi păcii climatului internaţional in ansamblu Transpunerea în viată a unor pro portante teme de discuţie pe ord i­ nropunerea delegaţiei romîne, C om i­ sialistice ale mizeriei şi înapoierii,
Politica externă a R.P. Romîne ex­ Idealurile înalte ale constructorilor Propunerea R P Romînă ..Acţiuni pe puneri şi obiective ca încheierea unul nea de zi. Aceste propuneri sint o tetul nr. 3 al Adunării Generale a ci prin mari realizări
primă năzuinţele profunde ale po­ socialismului sint reflectate în poli­ olan regional în vederea tmbunătn pact dc neagresiune intre ţările urmare a politicii economice a sta­ O N U . a dezbătut pe larg punctul Politica do cocxtstonlă paşnică,
porului romîn. Linia coexistentei tica guvernului romin, care în de­ lirii relatiiloi de bună vecinătate membre alo N A T O . şi cele parii tului romîn care in lrclin e largi re Intitulat : „M ăsuri pentru promova­ promovată de statul nostru socialist,
paşnice csle imprimată in ţoale ac­ cursul ultim ilor ani a desfăşurat o intre statele europene aparfmînH cipante la Tratatul de la1 Varşovia laţii comerciale cu peste 80 ţări. Dez rea in rîndnrîle tineretului a idea este o expresie a efortului construc­
ţiunile de politică internaţională ale rodnică activitate în favoarea înfăp­ unor sisteme social-politice diferite" reducerea sau iniţial înqhelarea bu voltare-a economică a R.P R.. mărirea Inrilor păcii, respectului reciproc şi tiv pe care l depune poporul romîn.
larii noar.tre, in care voinţa de pare, tuirii dezarmării, a creării condiţii­ va fl discutată cu prioritate la rea netelor militare ar contribui de ase­ numărului de produse industriale care tnteleqerii între popoare” . Această o expresie a pol i l ici i interne care
eforturile perseverente, pline de spi­ lor pentru a putea fi tradus tn acor­ de-o X IX a sesiune a Adunării Ge menea la trium ful păcii, al dozai se exportă, deschid largi pe-rspedive problemă a format de acum obiectul urmăreşte oblincrca unor noi reali­
rit de răspundere. în căutarea căilor duri internaţionale acest deziderat ner*!e a O N U . mării, a) coexistentei paşnice. comerluiui nostru internaţional. Căi­ dezbaterilor în cadrul U .N E .S C O ., zări pe lărîmul construcţiei paşnice,
de apropiere a poziţiilor fn lr o pro al popoarelor. O contribuţie importantă la rea­ Intr-o altă problemă de mate tn te dezvoltării panificatc a economiei unde numeroase delegaţii au subli­ I. M A N E A

Redacţia şi administraţia ziarului slr. 6 Martie nr. 9, telefon 1508, 1275, 1585, 2078. Taxa plătită în n u m e rjr conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiem brie 1949. — T ip a ru l; Întreprinderea Poligrafică Hunedoara Deva 4D.(M