Page 105 - 1963-12
P. 105
PROLETARI DIN TOATE T A R IL E U N IŢ I-V A )
MARTI 31 DECEM BRIE 1963 4 pagini, 20 bani
A n n © y fericii!
Zilele anului 1963 s-au scurs mulţumirea în suflet, încrezători în Preţuirea muncii
una după alta aducindu-ne noi şi traiul nostru pe zi ce trece mai lu
noi satisfacţii, noi şi noi bucurii. Şi minos, mîndri, deosebit de mîndri,
iată că astăzi ne pregătim să în- de continua întinerire şi înflorire a S f îr filu l (inului 1963 n Ghclar fi cele din Munţii tor S z a rv a s cu 5.530 Ici,
tîmpinăm cu inimi vesele — cu ace patriei noastre socialiste. Acum not. Apuseni. Io n M u s că cu 3 649 lei,
eaşi încredere cu care ne-am obiş cei ce muncim, sîntem stăpînii şi b ă lu l In jio a rta fie c ă re i Avind în vedere speci
nuit să înlîmpinăm fiecare an din gospodarii bogăţiilor şi frumuseţilor înlTCfn în ă c r i. P c m in e rii ficul muncii în subteran, e le R e co m p e n să p en tru
epoca nouă pe care o făureşte po ţării; noi sîntem cei care, în frunte d in re g iu n e a n o a stră i-a partidul şi guvernul alo m u n ca d ep u să au p rim it ^
cu comuniştii, am ţesut din lumină g ă sii cu p la n u l a n u a l în ţi m in e rii A d a lb c r t L a -
porul patriei noastre — un oaspete că an de un sume im
tinăr : noul an In noaptea de 31 haina mereu sărbătorească a pa d e p lin ii, cu ra n d a m en te portante dc bani pentru p san sch i, N ic o la c P c lc a .
decembrie în fiecare casă, peste triei, bucurîndu-ne deopotrivă de sp o rite , cu eco n o m ii în premierea celor mai buni A d r ia n M a r ia n d e la L o -
tot acolo unde se vor strînge in tot mai aprinsa ei strălucire; noi sem n ate. R e a liz ă r ile d e mineri, tehnicieni fi ingi n ca , că ro ra li s-a u re p a r
jurul meselor pregătite sărbătoreşte sîntem cei care, făurind din stră seam ă o b ţin u te d e m u n neri, cu o activitate deo tiz a t sum e în tre 2000 f i
făurarii vremurilor luminoase, fami daniile noastre fericirea, o împlinim c ito rii d in ra m u ra m i sebită in producţie. In a- S000 le i.
liile noastre, prietenii, tovarăşii noş acum mai mult şi la fiecare pas, în- n ie ră se d a lo rc sc m u n cii Ş i la T r u s tu l A u ru lu i
tri de munca, atunci cînd ornicul soţindu-ne cu ea. en tu ziaste, fo lo s ir ii d e n a i nul 1963, pentru premie
vremii va marca cumpăna dintre Anul al şaisprezecelea de cînd rea minerilor Combinatu B ra d fi T r u s tu l in im a
ani, tînărul oaspete, anul 1964, va tara a deverul Republică a tost u tila je d e e x tra c ţie d c lui carbonifer din D e v a an fo st reco m p en
bate la poarta timpului Luminile deosebit de rodnic, un an de mun m arc p ro d u c tiv ita te , m a i Valea Jiului s-au sa ţi n u m e ro fi lu c ră to ri cu
se vor stinge pentru o clipă şi vot că entuziastă şi realizări minunate b un ei o rg a n iz ă ri a lo c u r i repartizat peste 20 mili su m e co n sid e ra b ile de
prinde glas primele urări : „La Minerii, sidcrurgiştii, constructorii, lo r d c m u n că. oane lei. Minerii exploa b a n i. P e n tru stim u la re a
oamenii muncii de pe ogoarele re Partidul ţi guvernul tării din Lupe ni au pri ce lo r m a i b u n i în m u n că
mulţi ani „An nou fericit 1 ;
giunii noastre păşesc în noul an nostru poartă o deosebită mit 5.500.000 lei, iar cci la aceste u n ită fi s-a u p lă
„Succese în noul an ; „Fii bineve alături rle întregul popor, mîndri de grijă minerilor, asigu- de la Petrii a 3 5 0 0 000 tit 6.742 000 Ici fi res
nit între noi, mesager al zilelor fe succesele repurtate, încrezători in rhtdii-lc eondi(ii de mun lei. Prinţic cci premiali p e c tiv 4.172.000 Ici.
ricite de mîine ■“ cele viitoare. Au fost puse în func că fi viaţă dintre cele la E.M Lupcni se număra P en tru a răsp u n d e g r i
Am făcut asemenea urări, plini ţiune noi obiective industriale, s-au mai bune Din tei peste minerul loun Cor pa dea ji i p ă r in te fti ce Ic -o
de speranţă, în fiecare an. Şi părin dat în folosinţă celor ce muncesc 37 milioane lei cheltuiţi cu 3.700 lei, maistrul mi p o artă p a rtid u l fi g u v e r
ţii noştri, şi bunicii, şi părinţii aces numeroase apartamente, au luat in anul 1963 pentru pro ner Pavel Vieru cu peste n u l n o stru , m in e rii îfi
tora le-au făcut. Dar, în alte vre fiinţă noi lăcaşe de cultură. Printr-o tecţia muncii, o mare 4000 le i ; la Pclrila, prin vor în zeci e fo rtu rile , p en - |
muri, zîmbetul şi năzuinţele lor muncă avîntală, multe colective din parte au fost folosiţi tre mulţi alţii, au (ost tru ca în a n u l 1964 să |
fierbinţi exprimate în pragul anului întreprinderile regiunii şi-au înde pentru asigurarea secu premiali Petru l'ulnp cu e x tr a g ă m a i m u lt c ă r - j
nou erau repede întunecate de plinit înainte de termen sarcinile rităţii muncii in minele 2078 Ici, Cornel Poantă lu.ru: fi m in ereu f i dc
din Valea Jiului, Tcliuc, cu 2.315 Ici, mineri, Vic c a lita te Lot m a i b u n ă.
Irămîntările pentru grija traiului din planului anual de producţie La
zilele ce urmau. Iar răspunsurile la sale, harnicii colectivişti au înscris
întrebările ce le răsăreau atunci în o nouă pagină de belşug şi bună-
minte nu dădeau prilej de bucurie stare în tînăra carte a ogoarelor
ci, dimpotrivă, de temeri, de îngîn- fără haturi. (LA NIVELUL ANULUI VIITOR Succese ale fo re stie rilo r
ciurare. Cît de îndepărtaţi ni se Să închinăm, tovarăşi, pahare în
par acum anii cînd, în noaptea de cinstea realizărilor obţinute în anul Creşterea productivităţii muncii a înregistrat un important spor de pren
C olectivele de muncă din în trep rind erile reg iu nii noastre, sub în d ru atenţie s-a acordat efectuării lucră
revelion, oamenii muncii făceau ce se încheie, ca şi în cinstea celor marea organizaţiilor dc partid, s au străduit să încheie anul 1963 cu rea rilor geologice şi do investiţii, oare, fost preocuparea dc căpetenie a colec ducţic. La multe sortimente s-au ex-
tivului dc muncă dc la 1. F. Dobra. Sub
urări de bine lipsiţi de certitudinea ce ne aşteaptă în anul al cărui lizări frumoase. Pentru aceasta ele au tradus în viaţă măsuri (chnico- fiind realizate înainte de termen, au îndrumarea organizaţiei dc partid, s-au pioatat însemnate cantităţi de material
împlinirii lor, cînd speranţele puse prag îl vom păşi. organizalorice bine g ind ife şi au organizat tem einic înttecetea socialistă. pus în evidenţă noi rezerve de m i luat măsuri pentru mai buna utilizare lemnos peste plan. La buşteni dc galet
Aşa se lace că m ulte dintre cte au reuşit să realizeze planul anual in c nereu De asemenea, In cursul anu
'in fiecare nou an se mistuiau cu- La mulţi ani, tovarăşi! La mulţi inte de termen şi să înregistreze in ultim ele lu ni in dici la n ive lu l anu lui 19G3 s-a pus un accent deose a agregatelor, îmbunătăţirea organiză pentru ruşinoase planul s-a depăşit cu
rînd sub apăsarea grijilor şi nevoi ani, furnalişti şi mineri, oţelari, ţe lui 1964. bit pe concentrarea şi centralizarea rii muncii şi folosirea raţională a tim 159 m.c., la buşteni dc fag cu aproape
lor, a unei vieţi împovărate, dc în sătoare, tractorişti, colectivişti, în producţiei, De folosirea raţională a pului dc lucru. Aşa se face că în anul 1000 m c., la buşteni dc stejar cu 300
timpului de lucru al utila] clor de
tuneric. văţători şi profesori! La mulţi ani, Rezultat al bunei organizări extracţie ele. In acelaşi limp, pr:u aresta productivitatea muncii realizată in c.
este cu 1,24 la sută mai marc dc cît
Toate acestea au făcut ca planul a-
Astăzi vom ura plini de bucurie; oameni ai muncii ! In pragul noului Si in acest an m inerii din Uricanl fost posibilă datorită sporirii pro organizarea temeinică a întrecerii cea planificată. nuat dc producţie să fie îndeplinit îna
„la mulţi ani, tovarăşi !"; „Fericiri an, 1964 vă urăm noi succese în şi-au îndeplinit înainte de termen ductivităţii muncii. Desfaşurind larg socialiste, minorii din Certcj şi-au Pc scama creşterii productivităţii s-a inte dc termen.
noi în noul an !"; „Sucesc noi în muncă şi în viaţă, noi realizări în orevederile planului anual de p ro întrecerea socialistă, minerii din U sporit eforturile, indreptîndu-şi aten
ducţie, cxtraglnd peste sarcinile sta ricanl şi-au organizat mai bine m un ţia în mod deosebii spre extracţia
'i belşug în casă şi-n viaţa.1" minunaţi operă de deşavîrşîre a bilite aproape 25.000 _ tone de «căr ca, timpul dc lu criL .a u folosit din unui minereu. do ca.Utale,
Rostim aceste tradiţionale urări cu construcţiei socialiste. i bune. Obţinerea acestui succe?, a plin, maşinile şi utilajele. indc- Prin realizările frumoa.se obţinute,
plinindu şi ritm ic sarcinile de plan minerii dc aici au reuşit să lucreze Expoziţie ele pietura şi sculptura
Astfel, ei au reuşit să realizeze încă dc la începutul trimestrului IV
încă în luna noiembrie o producti 1963 la nivelul sarcinilor de plan In cum ta lu l „2 3 A u g u s t" d in D e v a P lin ir e lu c ră rile d e p ictu ră exp u se se
vitate de' 1,513 tone pc post. aţin pentru anul viilor. a fo st' d esch isă in ziu a d c 2S d e c e m rhstin g „A u to p o r tr e t" , „ N a tu r ă s ta tic ă ’*
Inaugurarea Monumentalui erai . II i ginclii se nivelul cifrelor prevăzute b rie u .c ., o e x p o z iţie d c p ictu ră fi scu lp P e is a j" , p o rtre tu l „ M a n ia " , „V e d e r e
pentru anul I9G4. tu ră. In c a d ru l e x p o z iţie i, sin i exp use
Pe baza extinderii
Rezultatele frumoase obţinute de un n u m ă r d c 9/ lu c ră ri. d in D e v a " , „ P e is a j cu c a s c ", „C r iz a n t e
[ea poporuIul şi a patriei, pentru socselism minerii din Uricani, printre oare îi meconizârii ţie a celo r 15 a r t ifli p la stic i a m a to ri, me", „ N a tu r ă m o a rtă ", S tr a d ă d in Ţ i
E x p o n a te le o g lin d e sc m u n ca d c c r e a
„ C o l a j" ,
nti fo r a u " ,
„ L a le le ,
amintim pe cei din brigăzile con
la le le "
Luni 30 decembrie a avut loc în pătrunde prinlr-o poartă masivă, are Lupta şî jertfa tor n-a fost zadar duse de V ictor Cîrciumaru. A le xan In acest an. conducerea întreprin m em b ri ai c e rc u lu i d c a rtă p la s tic ă dc ,,? u m ă to r ia 11 n n e d a rn a " p recum fi li
Parcul Libertăţii din Capitală solem şi ea pereţii din granit roşu pc care nică. Visurile şi idealurile alîtor ge dru Pinzoru, 1 iţă Burtea, .Stancn T?.o- derii „M arm u ra" din Simerin, îndru p c lin g ă clu b u l sin d ic a le lo r d in D {cva. n ele lu c ră ri d c scu lp tu ră,
nitatea inaugurării M onum enlului se sprijină o boltă din mozaic auriu. neraţii de luptători se înfăptuiesc în dorcscu, Vasilc Mrilcnn şt alţii, sînl mată de organizaţia de partid, a dat
eroilor luptei pentru libertatea po Aici se află cripte acoperite cu les zilele noastre prin munca entuziastă o garanţie că planul de producţie o deosebită alcnlic creşterii produc
porului şi a patriei, pejitru socialism pezi din granit negru. Inlr-una din a maselor populare, sirius unite în pe anul I9G4 va fi îndeplinit r it tivităţii muncii pe baza introducerii
La solemnitate au luat parte to ele este depus sicriul cu rămăşiţele jurul încercatei lor călăuze — Parti mic. in procesul dc producţie a noi ma
varăşii Gheorghc Ghcorqhiu-Dej, Ton pămîneşli ale doctorului Petru Grozu. dul Muncitoresc Romîn, conştiinţa si şini şi utilaje. Folosind fondurile
Ghcorghe Maurcr, Ghcorghe Apostol, In centrul rotondei, pc un piedes inima fierbinte o poporului. înaintam Eficienţa lucrărilor de mică mecanizare, au fost puse ŢE_L E_G R A M A
Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolac tal, străluceşte o cunună din bronz. cu paşi siguri, sub steagul marxlsm- în funcţiune un nou gater dc n n .c
Ccauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Pe terasa superioara. Inlr-o amforă lcninlsmului, spre ţolul măreţ — geologice productivitate la speţia dc prelu
Drâqhici, Alexandru Moghioroş, Ale de granit va arde mereu o flacără construirea socialismului şi coinunis tovarăşului Dobi Istvan
xandru Birlădcanu, Dumitru Colin, simbolizând prezenta veşnic vie a nu t ji. şi de investiţii crare, o nouă instalaţie de mozaic
negru în cariera
nraiuilat roşu şi
Leonlc Răutu, Leonlin Sălăjan, Mi« memoriei celor care şi-au dăruit via Glorie veşnică eroilor luptei pen preşedintele Consiliului Prezidenţial al Republicii
hai Dalca, Gheorghc Gaslon Marin, la pentru cauza patriei şi poporului tru libertatea şi fericirea poporului, Moncasa
Goqu Rădnlescu, Constantin Tnzn, muncilor. pentru victoria cauzei socialismului M in erii de ]a F.M Certcj — Să Îmbunătăţirea In/.cslrării tehnice Populare Ungare
membri ai C C, a) P.M R , oi Con Străjuind monumentul central, la şi a păcii ! cârimb au obţinut in cursul anului a condus la sporirea productivităţii
siliului rle Sini şi ai guvernului, de o distantă de ciliva zeci de metri, Au răsunat solemn acordurile In I9G3 rezultate bune în muncă. In muncii, renlizîndu-se un spor me B U D A P E S T A
putaţr ai M arii Adunări Naţionn)?, se arcuieşte un hcmioiclu îmbrăcat ternaţionalei. S-au tras 21 salve du numai 11 luni de activitate planul diu de 3 procente fală dc sarcini
vechi militanţi ai mişcării mnncilo cu traverlin alb. In exterior, pe un Iun. In acest timp s a aprins Macătn producţiei globale a fost îndeplinit Cu prilejul celei tlc-a 65 a aniversări a zilei dv. de naştere, per-
rc;>li rlm Iară nonslrn, conducători ai îaluz uşor înclinat, se află cripto ce va arde veşnic deasupra monu proporţie de 1 U7.7 la sulă iar )n rle plan stabilită, indice care se si miieţi-mi ca în numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Ro-
organizaţiilor obşteşti şi instituţiilor acoperite cu lespezi de granit negru mentului. producţia marfă în proporţie de tuează lu nivelul celui planificat '.n mine şi al meu personal să vă transmit sincere şi călduroase felicitări
centrale, oameni de silinţă şi cul !n două d;n acestea sim depuse ră In acordurile m.-irşului funebru, 109.9 la sută. cantitatea de minereu anul viitor.
tură, generali şî ofiţeri superiori, măşitelc păminteşti ale lui Ş icijn conducătorii de partid şi da stal au extras a depăşit cu 7 la sulă sar la ohiincrea acestui rezultat a şi să vă urez sănătate şi noi succese în activitatea dv. de mare răs
reprezentanţi ai oamenilor muncii Gheorqhiu şi I C. Frimn. militanţi de depus coroane de flori din pârlea cina planificată, iar productivitatea pundere, consacrată construirii socialismului în Republica Populari
din întreprinderile si instituţiile bn sea’mă ai mişcării muncitoreşti din Comitetului Central al Partidului muncii a crescut ru 8,5 Ia sula la[ă contribuit şi executarea înainte de
curcştene. tara noastră. Muncitoresc Roinin, Consiliului dc de plan termen a lucrărilor de descopertă Ungară, dezvoltăm continue a relaţiilor de prietenie şi colaborare din
Au fost prezenţi membri ai fami In fata Monumenlului ofla a li Stal. Consiliului de Miniştri. Rezultatele amintite sini urmarea in carierele Unnpotoc, Monousa, A- tre ţări Io noastre şi cauzei păcii. »
liei Dr. Petru Grozn şi ai familiilor niat un batalion de onoare cu mu Au Iost depuse, dc asemenea, co firească a faptului că, .sub îndru lu ii. Căprioara şi Rnşrhilu, unde au GHEOUGIIE G IIEO RG IIIU DFJ
Ştefan Gheorqhiu şi I. C. Frimn. zică şi diapcl. La intrare cran dc roane din partea Consiliului Central marea comitetului de partid, con
Monumentul, înalt rle peste 4B rle gardă ofiţeri ai forţelor noastre ar al Sindicatelor, forţelor noastre ar ducerea tchniro-adm uiislraljvă a lm l fost puse in evidenta noi rezerve preşedintele Consiliului dc S1at
metri, situat pc platoul ce domină mate. Drapelele de stat ale R.l\ Ito mate. Academiei It P. Ro’mine, C.C o serie de măsuri eficiente. O mare de marmură. < al Republicii Populare Romfne
Parcul Li hor l ulii şi Îm prejurim ile mine si stindarde roşii llulurau doo al Uniunii Tinerelului Muncilor.
impresionează prin măreţia sa, prin parte şi de alia n platoului. 1J A.S.R., Consiliului National a!
sobrietatea liniilor sale arin tectonice. Solemnitatea a început prin intona Femeilor, Comitetului orăşenesc Ou
Deasupra bazei do formă circulară rea Imnului de Stat al R.P. Itominc cureşti al P.M.R., Sfatului Popular al Cum ne-am ;ătit pentru revelion
se avîntîi spre înălţimi cinci aice A luat cuvînlul tovarăşul Chiv'b Capitalei, Comitetului foştilor dc ti - t*
zvelte, placate cu granit roşu. ' Stoica, membru al Biroului Politic nuli anlifasdşti din RP.lt., Comite
Rotonda din interior, in care st* secretai al C.C. al P.M.R. tului organizatoric al veteranilor d;n Oaspeţii sînt aşteptaţi Cind lum inile sc vor stinge şi sc m ulticolore. Orchestra In s titu tu lu i chiar parfaif-ul. Dizeuza A ndriann
războiul antifascist, Uzinelor „G rivl- vor aprinde iai, am intind noul an, de mine rlm Petroşani urc pcntui Flciu dm Bucureşti şi o orchestră
Cuvîntarea tovarăşului Chivu Stoica ta roşie", „23 August", Fabricii de Asta scaiă se vor în liln t buche prinrre miner ii din Aninoasa va revelionul dc la cabana Rusu re
confecţii .Bucureşti", gospodăriei a- te dc /JCi/iure, sc vot to s li (rus sosi şi Moş Cicri/ă. Durut ile lui vor pe rto riu l cel mai bogat şi mai v a lot din Capitală, vor antrena m
Tovarăşi, o mare contribuţie la făurirea ş) gricole colective „Grindu", regiunea dans cin l şi voie bună, toţi in v i
Inaugurăm acest monument, ridicat consolidarea orinduîrii noastre so Bucureşti Pionieri, elevi şi studenţi lu ri, se vo închina pentru noi suc li pentru m inerii, tehnicienii şi in riat. Cel 180 dc oameni ai m uncii taţii.
rtrcpl nu înalţ omagiu adus memoriei cialista. au depus irrbe dc flori. cese, pentru fericite. Pe buzele tu g in e rii m inei caic in 1963 s au d o care îşi vor petrece revelionul In
m ilitanţilor revoluţionari care şi-an Pentru oamenii muncii din ţara Apoi, vizilin d Monumentul, condu turor vu în flo ri un cald şi sincer vedit cei mai harnici. Nu vu lipsi Cabana Rusu sini aşteptaţi cu sur La căminul cultural
închinat viaţa slu jirii cu abnegaţii* noastră, pentru tineretul nostru, de cătorii partidului şi stalului s-an „La m u lţi ani". Bucuria va shi- nici pluquşorul, in cate brigada a r prize plăcute care numai in m unţi
a intereselor vitale ale poporului, voUm enlul şi spiritul dc sacrificiu oprit in fata criptelor celor depuşi p in i pc fiecare. Pentru aceasta sca tistică <le agitaţie are pentru U r pol li in liln itc . căm inul c u l
cauzei libertăţii şi independenţei na aî remarcabililor militanţi ieşiţi din aici. ră s-au făcui m ulte pregătiri. C lu care sector, a tc lic i srri chiar hri- tural din Luncoiul
ţionale, a eliberării de exploatare şi rm du rilc clasei muncitoare, ale po In încheierea solemnităţii. bata burile, restaurantele, cabanele, că Muzica şi preparate h.
asuprire, memoriei celor care şi-au porului, reprezintă un înalt inrfcmn lionul de onoare a defilat prin fata minele culturale îşi aşteaptă oaspe gailă, cile o ur-arc. T otul c gala dc Jos işt aşteap
adus contribuţia la făurirea şi întă pilduitor. Monumenlului. (Agcrpres) ţii. Am făcut un popas lu ci- pregătit pentru ca m inerii să sc culinare gustoase tă oaspeţii. Sala
rirea ior|el conducătoare a prole simtă cit mai bine s-a îmbrăcat Ia
U rlatului — Partidul Comunist, au La Oneşti a Intrat în funcţiune teva dm lrc acestea Pentru rc v c li u- C-C serpentine m ultico
desfăşură! o luptă eroică împotriva Împreuna şi. de Anul Nou ,,La noi revelionul i " \ nul din acest ar. lore iar bradul c
regimului burghezo-moşiercsc, îm ţine doua zile* localul restauran- / gala să-şi aprindă
potriva reacţiunii şi fascismului, pen F a b ric a In colectiv, u şj tu lu i „ C o rvin u t' lum inile. O rches
tru instaurarea şi consolidarea re obişnuiesc m ine Cmc nu-şi do din Hunedoara a . ( P , tra populară şi so
gimului democrat-popular şi construi La combinatul de cauciuc sinIolîr onslrucţia aulovehicolelor şi navo- Iosl am enajai
rea orîndtiirii sorialixlc. Si produse petrochimice dc la Oneşti or - rii de la A ninou- reşte un revelion complet. 186.00') liş tii Rădică Ba
In dragostea lor fierbinte faţă de a intrat în producţie o r.cua unitate : Tehnologia noii fabrici cslc livrată \ sa să-şi petreacă in m unţi mui ales nca şi G rivrdă Cos
patrie şl popor, el au găsit forţa lainica de polis:ircn. Gama dc mate le firma „Pelrocarbon" din Anglia. 11 4 7 revelionul in lie- cină cabanierii: lei au Iosl puşi la tco vor să dăruiască localnicilor,
f S l ' i
morală dc a înfrunta prigoana si V i ar o | zare un. Sc in h l Arigorc- Roman dispozilic peni tu dc revelion, cele mai Inimoase cân
riale plastice realizată de industria Instalaţiile complexe, dc nn înalt grad
1eroarea, încrederea dc neclintit în ne sc in sala marc spune : „f.a noi ia sc est scop. N oul
noastră chunira se îmbogăţeşte ast le automatizare sînl la nivelul tehnic f -0 1 tA tece C olectivu l cooperativei ile
victoria măreţelor idei ale socialis TOreşpunzalor celor mai moderne pro- dc cultură a clu Cabana Rusu, rc- m oijihcr va da in
mului. fel cu un nou lip deosebii de vaio . -i y. vclionu l fm c două te rio ru lu i o notă consum „Brădcana" Ic-a asigurai
ros şi cu largi dumenii de utilizare edee existente. bului, Ij restauran
Se află aici rămăşiţele păminteşti * \ ' M tul „ Someşul" şi rite. C hiar uşa. în de eleganţă. Pc lu rn a liştii, o ţe la n i un meniu bogat.
aîc iui Ştefan Gheorqhiu şi I C. Fri Anual fabrica va produce 6 590 lo La construcţia acestei fabrici au lu ■ i i y I cepe in scara dc şi la m in a la n i cutc-ş( vor petrece
mu, înflăcăraţi militanţi revotuţio ne de polistiren în trei sortimente ■ rat constructoii, monlori şi instala sus, în sala dc apei
nari, organizatori şi conducători -fa tori cu bogata experienţă in lucrări a minei, unde 31 decembrie şi sc aici reve lio nu l ii aşleaplu un me
dc uz genera) (colorat şi nccolorall term ina in după niu cu cele mai gustoase prepa
scamă ai mişcării noastre muucilo specifice industriei chimice din unt- dc obicei atc loc revelionul tine- Peste lot pregătirile s-au term i
reşti de la sfîrşitul secolului trecut dosMnnt fabricării de articole tehnice lliţi aparlinind Ministerului Industriei i olului. amiaza v.ifci dc 2 ianuarie. „Poate rate culinare inccpind cu operiti- nal, peste lot oam enii m uncii sini
şl începutul secolutui al XX lea. Se ?i bunuri dc larg consum ; expandat Petrolului şi Chimici. Folosirea siste P te g ă lirilc s-au term inat. T ra d i tocmai dc uccea locurile la cabană, vul „pateu in aspic" con lin ulnd cu aşteptaţi să-şi petreacă cit mai plă
flîlă aici rămăşiţele pâmintcşli ale ţion alul brad gătit in podoabe şi pentru accsl revelion, au iosl ocu-
oentru izolat îi termo şi fonîcc in mului de montaj pe subansamble *u „pu rcel dc laplc la la vă " si înche
mninrnţnlnî p jtrio t şl strălucit ora pafe încă cu 2 suplutrtini în urmă cut noaptea in cate vor păşi cu
altor metode înaintate de lucru a per lum ină predomină fiecare sală cu
de stal Petru Grozn, militant cu construcţii; şi rezistent la şoc, utili frum uselca-i sclipitoare. Un meniu C abanierul şi colectivu l dc aici a ind, spic dim ineaţă, cu ..ciorbă do noi speranţe in tr-u n nou an
rajos pentru democraţie s» progres zat la confecli ^narea de piese dc ma mis constructorilor şi m onlorilor să îm podobit sala cu ghirlande dr potroace". Nu vor f/psi bu teliile
care în funcţiile de incită răspun dea in producţie aceaslL unitate la bogat, stropit cu cele mai apreciate
şîni. carcase pentru aparate de ra v in u ri, aşteaptă do ar să fie servil. brad şi serpentine, cu lampioane o i Felească, cafele naturale şi LU CIA LICIU
dere ce le-a deţinut fn conducerea termMiul stabilit în numai 15 luni
statului democrat popular a adus dio, frigidere, aspiratoare de praf, în (Agerpres)