Page 106 - 1963-12

Nr. 2803
ig. 2. Dramul socialismului

0 O0

a 1 i a m
I© r I
JU&V Uy ' •

Vom pune accentul Minereuri mai multe, mai hm::

pe productivitate

încheiem anul ing. APOSTOL GHEORGHE cani/.ata complet;
H ărnicia m ine­ VVILTAM SZUDFil exem plar dc sar­ directorul Trustului minier
rilo r clin Valea director general ol Combinatului cinile ce le sint 1963 cu un bilanţ Deva in abataje s-au
Jiului şi-a spus şt carbonifer Valea Jiului încredinţate. Pe rodnic. C oleclive- — — introdus noi ma-
ţini de încărcat şi
le de muncă din
în acest an cu- — — baza analizei po­
vin tul; clin abata je au fost ex­ s ib ilită ţilo r existente, colectivele cadrul Trustului minier Deva, acor screpere. iar pentm perforarea me­
trase peste plan cca. 130 000 lone de muncă dm exploalărilc clîncl permanentă atenţie fiecărui canica de mare viteza s-au folosit
de cărbune, p ro d u ctiviln lca m un­ C.C.V.J. au apreciat că în anul indice de plan, a realizat succese perloraloare grefe pc cărucior.
cii a crescut la 1.236 tone pc v iilo r planul dc producţie va pu­ Inimoase. Pe întregul trust planul Sarcinile ce ne revin pentru anul
posf, la p re ţu l de cost s-au în ­ tea li depăşit cu 70 000 tone că r­ producţiei globale a fost realizat
registrat econom ii suplim entare bune, productivitatea m uncii va in proporţie de I06 la sută, iar cel 1964 sînt sporite. Colectivele noas­
dc aproape 9.000.000 Ici. Fala creşte cu 10 kg pe posl faţă dc tre de muncă cloicsc să dezvolte
al producţiei marfă in proporţie de
dc 1959 s-au extras cu 1.482.415 plan; eoni in u lu i de cenuşă va succesele obţinute, să extragă dm
lonc mai m ult cărbune. Demn scădea cu 0.1 puncte, iar Ja pre­ '102 la sulă. Aceste succese sini în­ adîncuii minereuri multe fi de
de rem arcat este faptul ca 94,5 ţul de cost sc vor obţine econom ii deosebi rodul preocupării tuturor
la suta din sporul de producţie de 3.400.000 Ici. Ce vom tace pen­ colectivelor pentru sporirea procluc- hună calitate, pe care să le dea la
a fost obţinut pc scama creşterii tru realizarea acestor angaja­ 11v111ji muncii; de altfel pe acea- timp industriei prelucrătoare. M i­
p ro d u c tiv ită ţii m uncii. mente ? nerii şi preparatorii noştri sînt ani­
La obţinerea acestor succese Vom acorda toată atenţia creş­ siă cale s-a obţinut majoritatea maţi de dorinţa de a şi îndeplini
a c o n trib u it în m ate măsură ex­ te rii p ro d u c tiv ită ţii m uncii, deoa­ sporului de producţie, indicele de ritmic planul şi la toţi indicatorii,
tinderea m ecanizării. In perina- rece pe această calc poi fi reali­ productivitate fi inel Cu IO la Stiîn
da 1959— 1963 m inele din Valea în condiţiile uşurării eforiului lizic
zaţi exem plar to |i in d ica to rii de mai mare dccît cel planificat Preo­
Jiu lu i au fost dotate cu u tila je in plan. In accsl scop vom extinde şi creării bazei materiale pentru o
valoare de peste 438 000 000 Ici. cupare susţinuta a existat în anul aclivilale şi mai rodnică în viilor.
In acest fel num ărul transpor­ experienţa dobînditâ şi mol odele 1963 şi pentru îmbunătăţirea cab­
înaintate de organizare a produc­
toarelor cu raclele în funcţie a ţiei, in aşa tel ca să sc generali­ laţii produselor. Ca urmare, indi­ Pentru ca această dorinţă să de­
crescut cu aproape 500. ccl al cele de calitale a fost realizat în vină faptă avem loate condiţiile.
loco m otivelor cu 100, al m aşini­ zeze in iţia tive le ..Doua I işti pc zi" proporţie dc 101,2 fa sula A exisiat în anul 1963 o preocu­
lor de încărcat cu 50, al m aşini­ în abatajele frontale şi „Două pare susţinută pentru mărirea liniei
lo r de perfora t cu 900. iar al cîm puri din fiecare aripă, în fie ­ Toate acestea se reflecta favora­
T i ^ ncreclere în nou! an ventilatoa relor cu 240. De aseme­ care schim b" în abatajele came­ bil în activitatea economică a trus­ de abataj. Astfel s au deschis şi
<r i 7 u a nea, s-au introdus în producţie* ră O atenţie deosebită sc va tului. I.a preţul de cost al produc­ pregătii orizonturile 100 m şi 140
u tila je m oderne cum sini plugul acorda e labo rării p rc lim in a rc lo r m fa mina Tcliuc, orizontul 6 dc?
înej. NICO LAE A C A C H I In sectorul de furnale se va u r­ dc cărbune, com bine cu tam buri pentru a sc asigura linia dc front ţiei marfă s-au înregistrat economii
Combinatul siderurgic Hunedoara de 3 400 000 lei, iar beneficiile de- la mina Pădurea oraşului, orizontul
director tehnic al C S. Hunedoara mări îndeosebi res|)ertarca tehno’oui- tăietori, hnveze, foreze pentru să­ Si rezervele necesare. Va continua
a cunoscut o dezvoltare continuo tn apoi. în ritm .şi mai intens, ex­ Ijaşesc suma de 6.000000 lei. minus 40 m şi Mana de la nu na
ci dc lucru, a reţelei de încărcare şi pat suitori, transportoare b lin ­
anii puterii populare, devenind cel date, şi altele, cu a ju ro m ! caro- tinderea m ecanizării. Pentru pro- Succesele obţunite au la bază ac- Munccl, orizontul minus 40 m. de fa
calitatea m ateriilor prime, condiţii
mai puternic centru siderurgic al ta­ ra sc obţin ind icato ri la nivelul cm arca utila jelor in 1964 o. pre- livhaiea însufleţită a colectivelor mina Roita — Haţeg, orizontul 0
“ ‘
principale în realizarea si depăşirea te ‘ hnicii m ondiale. văzută suma dc 138 000.000 lei.
rii. Numai în 1063 au fost puse în duratei reparaţiilor şi a opririlor ac­ de mineri şi prepara toi i# care sub de la mina Cbelai şi afiele. f)#
in tlin lo r de plan. Parale] cu acţiunea dc m ecani­ In multe dintre sectoarele şi
funcţiune 7 senină de obiective im ­ cidentale. Numai reducerea cu o yj permanenta îndrumare* a organiza­ asemenea, s-a mecanizat şi moder­
In soci om 1 laminoare ne vom stră­ zare s-a pus un accent deosebit exploatările noastre sa lucrat
portante cum sini: liniile de lam i­ a reparaţiilor planificate pc timp du pe introducerea ş' extinderea p ro ­ încă din lunile noiembrie şi de­ ţiilor de partid, au depus eforturi nizai transportul la rampele puiu­
dui să asigurăm o aprovizionând cil
noare de semifabricate si ben/i, fa­ un an o furnalelor poale aduce un cedeelor tehnologice noi. Astfel, lui orb de la Teliuc. se va da în
mai bună a blum meiului cu lingouri cembrie la nivelul imului 1964 susţinute pentru introducerea şi
brica de aglomerare nr. 2. instalaţia spor Iu producţia de lonlă do citeva s-a extins m etoda dc exploatare Aceasta ne da garanţia că planul exploatare puţul central la mina
calde si să-i sporim eapacda'ca de în abataje cu fro n t lung. susţi­ cxlmderea în procesul de produc­
de granulam a zgurii si altele. De mii de tone. La oţelării, ercşleien pc anul viitor va li realizai cu Deva, se va introduce liansporinl
încălzire. nute m etalic, ajungîndu-sc ca în ţie a noi procedee tehnice, pentru
aceea, colectivele de muncitori, in­ timpului efectiv de funcţionare <' succes, în mod ritm ic şi la toţi folosirea mai deplină a înzestrării electric la mina centrală — Telmc
Un accent deosebit vom pune pc r.nu! 1963 să se extragă cu acest indicii.
gineri si tehnicieni de aici sini che­ cuptoarelor cu 1 la sulă c rlm u lc a /ă procedeu 1 335.000 tone cărbune, tehnice. Cariera Tebuc a fost înc­ vor intra în exploatare încă '3
creşlerca gradului dc calificaie a on-
mate sa aducă o eonii ilm[te deose­ cu zeci de mii de tone otel. dc peste 10 o ii mai m ult dccît autocamioane de cîte 10 tone.
mciii!o: în toate secţiile şi sectoarele
bită la inltupluiica cu succes a pre­ Pe lingă maşinile luate iu atest în 1959. La săparea p u ţu rilo r s-a MV* Importante măsuri vor |j luai-.'
combinatului. Se vor organiza cursuri folosit în u ltim u l tm ip instalaţia
vederilor Directivelor celui de al sens. nc-am prevăzut ca în noul an f W ls i r, ’y A 15 r» r v f Spraa pentru îmbunătăţire! condiţiilor de
de calificare de s 'iiilă durută, eu complexă cu co fra j m obil, caic L F s ! y ' , r i
Ui-)cn Congres al P.M.U. cu privire, să ne îndreptăm aicnlia spre meca­ a dus la obţinerea unor viteze l i I m Bb muncă. Numai pentm echipament
participare in producţie, pentru 1420
la sporirea producţiei de medul. Anul nizarea unor operaţiuni dc reparare de avansare sporite. de proiecte, ventilaţie intlusirufă
muncitori şi fără participare în prn-
eore s-a scuis n doved.t cm m rm pi- l,i rece a d ip lo m e lo r Martin Iar pen­ Ţoale aceste m ăsuri au fost ■ . ■ * H b b şi măsuri sanitare s-a prevăzut Mi
du rlic pentru 3>U1 muncitori Vor li
sibn:ta[i rc-jlc în arc>t sons, In p 'u l tru creşterea timpului lor de lunclio- com pletate dc munca avînlată a sc cheltuiască mai mult <l •
că ia uliimele luni, in seci ii si sec­ nare iu lie doua reparalii m ijlocii se cuprinşi ui cnr.Mink? dc rid.r.no a tu tu ro r colectivelor de m ineri do 3 000000 lei Dc asemenea, sint
toare, au fost Liote o smiuni de mă­ va experimenta în trimestrul 1 utili- calificării peste 1.300 m im rilori ea- la exploatări şi în special cele de i u < prevâzulc 4 500.000 lei pcnlru une­
f i
suri tcl.aîc o-ui i|.'u'.i/a'oi u e eficienţi', /.arca grătarelor bazice. lific a|i. iiir alli 130. in cursuri de spe­ la Lupcni, Ifrican i, P etrila şi Sg f ir le lucrări dc investiţii avinrl drept
că rezervele in im ic nu lo.d mai Tot la ©Udării se va expcrimenla cializare. D ilja. Brigăzi cum sînt cele con­ /
cluse dc Petic Constantin. Lucaci
Măsurile teluiico-organizutoric e ce scop îmbunătăţirea condiţiilor de
bine va lor ilu vile. a lonrlus Li obţi­ şi aplica însăilarea flerului compri­ Andrei, Teodorcscu Stâncii, Bar- mimt ă rlv.i ■' . Li I u M !
nerea unor rezulta Ic Imuc. Iu luna mat prin hollă şi rulicarr.-i pre­ se vor aplica, entuziasmul colective­ tha D ionisic şi alţi m in eri cu o
lor de muncitori, ingineri şi tehni­ bogată experienţă, au o bli nur. in Iun ifr' ac;
noiembrie, spic exemplu, s-nu produs siunii gazului de cocs, cu ajutorul
cieni din secţii şi sectoare, sini che­ acest an realizări deosebi Ic. |ii;n:il f; alb
cu lo.OOfl tone o ’.c-î nirii mult ca me­ i‘ |('rtoare'.or. A< ♦Mrn. v nr dure la Succesele obţin ute în anul
diu r cu 1 iz ari lo i po II luni,- Li tontă, inUmsil ic,u ea procesului ilo elabora­ zăşii sigure ale succeselor unu!ui 1963. r it si p regătirile făcu le, dau - r i'v i'i
Păşim deci, în noul an cu tm lă noastre nu a •i r'
in octombrie, s-a piodus cu 29.999 re si deci, la meşterea p todutliv ilîilii 2arantia că şî în 1964 m in erii
încrederea. ■''■;u:' peniii. . -icţia anuim
tone mai mult decil mcvbn lunară ogrcyulelo:. , Văii Jiu lu i sc vor achita în mod
lbo4, i-au determinat pe narmui
a acc-ilaraşi pcrioatle; la laminorul blu-
iring s-a produs mai mult eu 17.91K) muncitori, tehnicieni şi ingineri de
lonc blumuri. C ifrele ini eipstrute in . r fa exploatările truslului să se anga­
lunile octombrie si noiembrie Li ia nivelul tehnicii mondiale jeze să depăşească sarcinile de
principalele sortimente sml dei.i lo im ^ plan. Numai minerii dm Tcliuc şi
Anul 1 ou:;, pe ca ie îl încheic'in Ing. NICOD1M ROŞCA mecanizare. Numai prin această ins­ h
nivelul planului trimestrului 1 al anu­ acum. a (u.sL roiiuu\ Nlelnluryişlii din J7ire» lor general dl Uzinelor talaţie productivitatea muncii pe uzi­ : - u r . Clvelar s-au angajat să extragă pek'-
lui 1904. Cugir au i i u egiMiuit m i c c o s c impor­ Metalurgice Cugir nă creşte cu b la sută. De asemenea, te plan IfiOOO tone minereuri de
A nul care începe este penultimul tante pe linia insnşir ii şi punerii in prin măsurile luate se va extinde fier, cu un conţinut de metal cu
din sesenal. C ificlc de pian prevăd labricapo a unor noi tipuri de maşini utilizarea maselor plastice înlocuin- A XmC (J,4 la sută mai mare. Avem ga­
* I v.; VjVi
pentru noi, în această perioada sur- unoile care, pun caracteristicile lor ascuţit scole, maşina de rectificat du-so astfel aproape 20 lone metal. ranţia că şi aceste angajamente vor
cini mobilizatoare. \ a treimi >u pio- ir linie o-ceouoinice şl calitative, sc p!vi11, maşina dc danturat o i i din­ O mai marc amploare va cunoaşte fi depăşite.
ducem mai multa fonta, mai mult ridică la nivelul celor mai bune pro­ ţate prin rostogolire, maşina elec­ şl acţiunea do ridicare d calificării
trică dc cusut .,Rodim'* maşina dc
otel şi laminate. Cu oca/io dezbate­ duse similare fabricate pe plan mon­
cusut industrială sînt realizate şi specializării cadrelor.
rii cifrelor de plan a reie­ dial. Anul aresta au lost insuşile şi Li un i nalt nivel tehnic. Fup- Colectivul nostru, ©ornic dc n-si TI /T t1 a n Spre realizâri
k v L i
şit că in secţiile şi scidomo- au m irul in fabricaţie de seiie ma­ Oil cu maşinile fabricate de tulure o contribuţie tot mai maro la I r a S c ODGOi ■ 11
le combinatului avem incă multe şina dc rectificat interior, maşina uzinele noastre sînt solicitate la ex­ îndeplinirea sarcinilor trasate de c&feirafJa noastră nai ie searai
rezerve interne, care valorificate în electrică de cusut „R oHi-f*)'1 şl maşina port constituie o mîndrie pcnlru noi Congresul a! III tea al l’ M.U. cu p ri­
întregime', var putea duce la obţi­ de c iimM industrială. La preţul de .Acest lucru ne obligă insă ca in v ii­ vire la eo nstru el i,i dc maşini, este lu - ClOUiNLL AL.SIN lng. G LOR GEL R A IC AN
nerea în plus a unor canalăti îndem­ co.sl al produci iei s-a nvili'z.ot o mo- lor sa depunem eforturi şî mai Mi>|i- liolărit să muncească cu rr/nH ale me­ clircctovul Tiusiului aurului Riail Dncclurul 4'ruslului regional Gostat
nate de produse. Indicii do utilizare munte, in 11 Iutii, de 1927.1)00 Ici. mitc pentru a realiza maşini ru cn- reu nnii bune. sa dea patriei maşini I.a î11cc11111o 1 accshsi .ia, colectivele cx|ilnatărilnr miniere Gospodăriile agriculc dc slat din regiunea noastră se a-
ai agregatelor mai pot să crească. In anul cam vine eolcctivul UAL ractr'i istiră mimico şi fum lionnlc din unelte de înaltă tehnicitate, cu ca­ şi cmiăucu cj U uPului ,m (»us .iCCcnlul ]>c x|H>iiii.t | > i «/«11 ic - firmă lot mai mult, dc la un an la altul, ca centre pu­
ternice ale creşterii producţiei agricole marfă, pa rticip ini
Consumul specific de cocs poale fi Cugir are de înfăptui! sarcini rle cc in ce nidi superioare. racteristici economice şi funcţionale tivi dc miiicicii şi ]>c inibiinălăliicj calităţii lui. In accM îiitr-u măsură mereu crrscîmlă la alcătuirea fondului cen­
rcup au lust aplicate în pruducţic mcbnlc «le nnincâ «Ic
redus. Putem sport productivitatea marc răspundem in ec priveşte con- Penh'u ra planul de jirodiiclie să superioare. Această hotărîre este ex- marc |n ««'luci ivi talc Plinire acestea se numără metodele dc tral dc stat. In condiţiile dezvoltării bazei tehnice, lucra­
muncii. Pentru aceasta însă. va tre­ K'nictia de maşini. Măsurile lua1 i. se re n li/r/e în conditiuni optiinc. luimutu şi în angajamentul de o |>rn- exploatare eu iniuaiM/.nurca minereului, «ai lip i înclinate torii din cadrul acestor unităţi au reuşit ca prm a p lic a m
bui să ne ferim de greşelile umile Îmbinate cu eiitu/iwsinul ce înroelc- pentru a se asigura o creştere con­ duec peste sarcinile dc plan alt* anu­ şi ruinblei'.Tc, explu.il,nea eu lişii «lirectumalc dc -I m nc-scară tot mai largă a complexului de măsuri agrozooteh­
P altele. C,.i urmare. dm .ib.daiclc de m.ii'e pru- nice înaintate şt prin continua perfecţionare a organizării
in 1903, să dezvoltăm conlimm expe­ ri/.cav.ă munc itoi ii. inginoiii şi teh­ tinuă a nivelului tehnic al ptoduc- lui viilor 5UP buc. maşini do cusut iii:«'(i vitale «le la L,, M. IHn /a s-a exil as «n acest an a- muncii să obţină realizări dc scamă. In acest an. de
rienţa ultimelor luni şl .sa Uium ase­ nicienii iio>tri vor duce furii îndoială lim şi productivităţii muncii se in­ „Ileana", 109 buc. muşini de cusut pi(-ape de IU uri mai iiiiiIi minereu lată «le sarcina pla­ ■ a gospodăria <lc stat «lin Gclmar s-au obţinut n
menea măsuri incit planul să fie rea­ la obţinerea de mă succese in mun­ troduc dispozdive cu acţionare pneu­ „Ivodicd". 13 maşini do Irczul univer­ ni I ic a 1â. cile 3 700 litri lapte dc la fiecare vacă, la Mintia
Pcnlru spmiica vilc/clm' dc avansare a lu n a rilo r mi­ cnltat cile 361-1 leg. porumb Imahc la Im. la Oiâ
lizat ritmic, la toii indicatorii. ca. /Menţin in ticg n lu i colectiv’ cMc matică. sc stabilesc noi tehnologii de sale şi de a realiza 1 500 0(1(1 lei eco­ durţia «Ic «uz. a lost <le peste 2 300 kg. Imahc la
niere s-a extins încăizaica mecanică a materia Iubii exca­
In mod deosebit v«i trebui să ne îndreptată spre realizarea maşinilor fabricaţie, sc va mecanizo transportul nomii la preţul dc nost al producţiei. la Apoldul «le Sus s-nu nbtinut cîlr KiOO kg. caito;
vat. cxpln.Pă11le noastre «lispunind «le 01 maşini de încăr­ Iccziillalc asemănătoare s-au înregistrat şi la alte
orientam spre creşterea continuă a la nivelul tehnicii mondiale. Maşina pieselor la o secţie, iar la inin-do- Avem convingerea că în anul viilot cat. dm care -ti au (ust repurli/.ate l.xploalării miniere Ilar Concomitent cu sporirea producţiei şi n prudu V .
timpului electiv de luciu, ceea ce de fre/ut universala şl verticală, ma­ ric s-ci terminal şi urmează să in­ vom înscrie noi -ş: importante reali­ •/..v Dre]>( urmaie. miille lni^â/.i au reuşit $u nalize/e vi- muncii, s-au făcut progrese însemnate în ceva ce
sc poate obţine pe seama reducerii şina de rectificat interior, maşina de tre in ptobc tclm ol/yicc insLitalin de zări j.'.e graficul întrecerii socialiste. • c ie sporite de avansam Rrig,««la cimdiisâ de Nicolae reducerea preţului de cost al produselor, condiţie «
pt ntru creşterea rentabilităţii gospodăriilor <
wtur/.a «le pilda. .« realizat îuir-u singură limiî 1 (î2 m l. d^
l’nxlucţiile in continuă crcşlcrc reflectă preocupat
^aLuie. Rezultate lnni,uase au lust înregistrate şi pc lin ii' r lă a ) ucră l oi ilur din G.A.S. pcnlru folosirea iuţi
vw a ai A reducem cunsmuiilui spenlic !,i lemnul «le mină. Iu acest metodelor agrotehnice înaintate şi pcnlru valorific
deplină a păminlului, pentru aplicarea pc scara
f i
A »
on. prin extinderea susţinerii metalice, precum şi pi m ui$-
j j i i t f i v (l t w ă M f u r i JT C / tmci'c.i fţ'uleriilor şi suilnnlni eu pi eiabrualc din lietun mai marc măsură a condiţiilor naturale şi ccniun
*J t i
t t -
u U vederea dezvoltării intensive şi mulţi laici ale a ae
♦wţ4 şa hetun armat, s-.iu înlocuit pcsle L.OUO m c. de lemn ni Ca măsuri importante luate în această dnccţic
7Jlmc iu v iu Io soţului r/c a/.i n/iur dc mină. c iiu : îmbunătăţirea şi simplificarea structurii cu
Numai In satul Fintoarj ş i - j j (tem. C o la l:\ iştii din Lapugiy ny
* 9 ! - b u n i i noi, intcicsonle. I'cn lm cu- posibilitatea ca de două or, pe 1 relmie spus însă că cele mai lume le/.ullate au f«/sl licccrea la specializare pc anumite sectoare sau rai
lci !i\ iţtii din l.uinu/iu, ultima ş< (umpărnt aparate dc uulio in u l­ săptămină să \ i/io ne /c cele mai el/tniute în prnind semestru al anului, eind s-a «lat aten­ producţie, corespunzător condiţiilor pedoclimatice
ccu mai importanta anulate a anu­ timul timp 10 colcr tivişii. Printre diverse iilmc Lumina cle<iri<ă n ua cuvenită îndeplinii ii nlmicv a sam nilnr de plan. (L kccârei unităţi, crcştcica cuintei cxăi ii Iun ăJoi ihn in spori­
lui 1903 a tost c Icclrilicotcn ceha aceştia xc numără lusii Bfindu^c.Ş’ H, rea producţiei, mărirea numărului cadrelor tehnice, dota-
tăcut ut In serile tirzii din iarnă, urmaie. planul prodneţiei de metal a laşi depăşit pe in- ica cu tot mai multe tractoare şi maşini agricole, icpr.r-
şt/xe sote apar! inuloai c comune/. Cornel L iiă r, Silvia Buieac, lo-id
Acum bincluccrilc acestui element la căminul cultural din localitate Uc;;ul trust, t'/.aiva şi folosirea unor cantităţi sporite de îngrăşăminte
lăpugeunu şi o////. chimice ş.n.
al c iv il ita lic i sint multiple. Lite su sc ponta dcsluştitu o bogata, In scmeMi ul II, preocupai eu lata de creşterea produc-
Aparatele dc uulio se găsesc de Cerinţele agriculturii complet colectivizate impun şi mai
sc simt i n virila nouă a oumcnilor, activitulc c u llu ra l-c ilis !ied. bvnalii iiniiidi ş; de imlnm3lăl<rea eablăln minereului ex­ mult creşterea rolului guspodaiiilor dc slat ca centre a!c
în casele accslutu. Dat sa cxcmpli- vin/are în cele 9 unităli ale coo­ Colectiviştii dm Lăpngtu şi-au il as a scăzut. S.n enulc «le plan n-au mai iust realizate ril- piogresului tehnic în agricultură, ca mndcl dc gospodări re
r a l l hcum. peraţiei de consum ele pc raza co­ îiwMcmit şi plănui i dc \ iilor. in l''h- L. Al IIarz:*» de exemplu ,s-,i ineadrai în indicele de socialistă şi dc organizare a pioducţiei. Dc acrea, succe­
Irisil Cuie iun este hiirjadicr ia munei, Dui o dată cu c le d rih :nreei. «■adiate- planificat du.n in luna mnciiihrie. .Aceasta a e«m sele dohindile pîn.î acum constituie un punct dc plecai e
r/rjspudui ia colec tivă din satul l.u- anul ce urmează, ci vor să ini in ­ spre realizări şi mai însemnate. In vederea ridică) ti pe o
în m-jga/uicic amintite nu apfiiui dus la ncrca11z.area iide^ial.i a saiciniL>r «le an şi m-
sau. A participat si el alălutj ./•j ducă lumina electrică Iu grajdurile treaptă superi nară a nivelului producţiei «Ic cereale, in ca­
şi sini Iul mai mult solicitate şi «Lktsebi a planului producţiei de meiul. drul gospodăi iilor «le stat s-au luai încă din toamnă o sc­
ceilalţi cc făleai, prin muncă pa- grispoilăriihjt agricole colet li\ c şi (ui tonte că în cursul anului, atîl la Huiza cil şi la 7.laV
rie «Ic măsuri. Astfel, s avi elcctual arături adinei pc în-
Iriidică, la clcc Itilicurca satelor alte obict. Ic dc uz casnic, care să mcamiya/.e uncie lucian cmc ttcaga soprnl.iţă iar pentru sporirea I v r b h w ii sulului s-au
Iuih Iiuncu/.u pe ba/.ă de curent O.i. au f«ist dale* ni 1 (dosini.a o stuc «le lu«i;îri miniere:
lor, :ar an im sc bucură din p in i cer un volum marc dc muncă. puţuri, galerii electrificate, rusln^nale cnlectuaic de mine­ incorporai sul» Inazdă N972 lonc îngiăşămnitc mgnnire u
electric ca: icşouti, ingidcrc, mu 329 tone îngrăşăminte minei ale. IVniru creşterea califică­
dc roadele acestei munci. Zilele In prezent, cnlcr I iv işlii din Lă- rim. rnşln»ma!c de materiale, depozite «le cxplusiv. ritmul
trecute cl şi-a cumpărat şi m^talut sini de sinilat ude ele Toate ut as­ ptigiu sc pregătesc dc revelion. Va •vi i ă ii bir de invcst'gii n-a fost la nivelul sArrinilur. ri. profesionale a lucrătorilor, in vederea folosirii cu ma­
ximum de randament a parcului de maşini şi tractoare,
primul lc lc \t/n r dm sal Cu­ tea sint un decor nou In m ig :u i-
ii un revelion deosebi/ dc :clc de In se m o l iul dm al amdm curent sarcinile «le plan'ii-au (■tnlru utilizarea cu n clicicnţă economică ridicată a • n-
rentul electric a pătruns de nclc cooperativei. Iile sint m:i!l piuă rKiim. un revelion nun bogat ln-»t îndeplinite rumic, ceea ce a cmidus Jn uereabza rea gi âsăininlclm şi executarea la nivel ralilaliv stipeiioi i
a{din timp in sal, dar cu tonte lucrărilor ngiindc. se acordă o deoMibilă .iicntie deNfaş'i-
căututc liindcă Un d a la oamenilor prevedeu ilur anuale de plan De aceea. în anul ItJml almti.i
acestea cumpărarea dc televizoare in lapte şi levullalc, Cu acest p ri­ lani i n v.iţăm in I u !u i ag i oz.nn tcliuie de masă Li care sint
lot mai Inimoasă, mai uşoară. i'nastia se v.i îndrepta spre îndeplinirea uim iră a intuim
şi aparate dc radio a devenit pen­ lej cotei I ivişi ii (lin l.ăpmpu işi vor cuprinşi aproape 1.909 de luerălmi din cadrul gospodăi iil«>r
tru ce/ăieiui dc aici un lupt obi<- In iu mu eleeti dn urti. in sat s :; ura noi succese iu muncă şi „l.n l'i i Vederi Inr planului de prudin Ue şi în spe« ud spre i«m de slat.
K ca li'/ 51 i I e «Liliiiulilc plnă acum ■lv-iiion>lre.r/â că .goi-
nud. A sh i/i Iq trei lumi/ii (comuna amenajat şt un cinemulogi al cu m ulli u n i i “ liitu.i cieşteic .1 piu.fu .. ă\n imunii şi iijiîe.ină ,atiu a ea pălăriile de stat au puNibilil.itca să înfăptuiască cu surccs
arc aproape flOO r/c la m ilii) revine aptuupe I0U locui i, cure a lost ilu- Ittatii mincieului ex’tias Ibimul semestru al anului l'Jtiă sarcinile ]>e care partidul le-a pus în faţa lor In necastă
a arătat că atunci cînd sarcinile* sint îndeplinite lună de
Un veisuj obişnuit ul anului JOH3. un apuud dc rodiu. lat cu un aparat de proiecţie mo- I. M A N E A piivinţă se poate arăta câ există create condiţii ca., prin
«ună, planul dc producţie pualc (i nu numai îndeplinit, ci
generalizarea experienţei înaintate in anul 1964 toate gos­
chiar depăşit. podăriile dc stat din regiune să devină unităţi rentabile,