Page 108 - 1963-12
P. 108
l’ag. 4 Drumul socialismului / N r . 2803 '
n » — . u t u u u a u a
Salut frăţesc eroicului popor cuban t
♦ ►«
LA 1 IANUARIE 1964, POPORUL CUBAN SĂRBĂTOREŞTE CEA DE-A 5-A ANIVERSARE A REVO
LUŢIEI SALE VICTORIOASE. CU PRILEJUL SĂRBĂTORII NAŢIONALE A REPUBLICII CUBA, POPORUL NOS
TRU TRANSMITE UN CĂLDUROS SALUT PRIETENESC POPORULUI ERATE CUBAN Şl-I UREAZĂ NOI
VICTORII IN LUPJA PENTRU CONSTRUIREA SOCIALISMULUI Şl APĂRAREA INDEPENDENŢEI SALE NA-
Ţ ION ALE, __________
i i
Ani de succese şi fericire Entfervful Iui ]¥•$. HruşcSuv ş l P
99
Presa din ţările socialiste despre a 10-a aniversare acordat coresg>oiB(len4 ului
a proclamării R.P. Romîne agenţiei U.P.L la Museava
U. R. S. S. despre avintul consfrucliilor de lo La Clcniucgos,
cuinţe din R.P. Romină. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS războiului rece. Noi nc pronunţăm
transmite : oraş situat pc ţăr
M O SCO VA 30 (Agerpres). — R. D. Germană |)t ntru acelaşi lucru. mul sudic al Cubei,
Presa sovietică publică articole cu 1 nlr-un interviu acordat lui Henry Speranţele pentru slăbirea încordă s-a construit un
Sluipiro, corespondent principal al a- rii internaţionale, speranţe care au apă
p rile ju l celei Uc-a 10-a aniversări a
BERLIN 30 (Agcrprcsj. — g m ţiti U1U la Moscova, N. S. Hruş- rut în 1963, dau posibilitatea să sc pre nou şantier naval.
proclam ării R epublicii Populare Ro- Cu p rile ju l an ive rsării proclam ăm L'.’ov a declarat : Vrem ca iii anul care vadă eă în această privinţă anul care Personalul, In nu
mine. In 'ziarul „P ravila'’ a apărui ar R epublicii Populare Romine, ziarul vinci între popoarele S U.A. şi U R.S S. vine nu va fi probabil mai rău decît măr de 140 de teh
tico lu l semnal </c academ icianul Ştelan „Vet ies Deulschlund" din 20 decern• sâ sc dezvolte relaţii de colaborare ccl precedent. nicieni, produce în
Culan, m in istrul In v ă lă m in lu lu i (tl bi ic publică un amplu artico l in ti paşnica, de bună vecinătate şi priete Printre măsurile menite să reducă deosebi nave pes
R.P. Romine, despre succesele ob{i- tula i „16 ani — Republica Populată ne. Dacă eforturile ţărilor noastre şi cm sa înarmărilor şi sâ destindă atmos căreşti, folosind ca
nulc de ponorul rom in după rustur- Romină" In care sint trecute In re ale celorlalte state se vur uni în in fera internaţională, şeful guvernului materie primă lemn
narca monarhici si proclamarea nr- vistă succesele poporului nostru In tri esul păcii, nu încape îndoială că şovictic s a referit la reducerea forţe adus din U.R S.S.
pu blicii. dom eniul economic, social şi cu ltu m ul an, 1964, poate deveni amil unei lor armate şi a cheltuielilor militare,
Z iaru l „ U ve slia " Inserează in pa- ral. cotituri favorabile botărîlc în întreaga încheierea unui pact de neagresiune In foto : Nave
p in ilc sale reportajul „Bucuria crcu- situa(ie internaţională. L-trc ţările N A.T.O. şi statele parti construite la Cieu-
fiei". In reportaj se oglindeşte am R. S. Cehoslovacă Poporul sovietic păşeşte în anul 19G4 cipante la Tratatul dc la Varşovia, zone îucgos.
ploarea construcţiei de locuirile din cu planuri grandioase în domeniul, cuii- deoucleanzate, reducerea efectivelor dc m i
tara noQstră. „KomsomoisUaia Prav- PRAG A 30 ( Agerpres) — sl/ucţici paşnice. Noi credem că nici liupe aflate pc teritorii străine.
da” publică reportajul „C onslcluţia Z ia ru l „Rude Pravo" din 30 de poporul american nu doicşte un răz „Considerăm că trebuie să ne stră m i i i i i i S i i
A rgeşului", cure redă aspecte de pc cembrie a publicat un reportaj sun boi. La noi au fost primite cu satis duim să limităm pas eu pas cursa înar
Şantierul de con slru clii al hidrocen tillu l „S-a aprins llacăra deasupra facţie declaraţiile noului preşedinte al mărilor, pregătind astfel o atmosferă g r
tra le i de pc Argeş. O neştilor". Reportajul redă peisajul S U.A., Lynilon Johnson, în care arăta favorabilă pentru rcz.olvarca radicală
Despre induşii iulizarcu socialistă industrial al Oneştilor. că intenţionează să continue în dome a acestei probleme — dezarmarea ge
a R.P. Romine şi introducerea leit- Ziarul „Prucc" consacră aniversarn niul politicii externe linia spre regle nerală şi totală". Amintind ca Sovietul
n ic ii noi vorbesc articolele „In pas a 16 ani de la proclamarea R.P. R/> mentarea paşnică a problemelor inter Suprem al U R S S. a adoptat la ultima
cu tehnica nouă" apărui in re v is tj mine un artico l in titu la t „A n i d i naţionale, spre îmbunătăţirea relaţiilor sa sesiune botanica de a reduce chel
„Flionomiceslxiritr Gazeta" şi „Rom i- succese şi Ier ic ir e". cu Uniunea Sovietică, spic încetarea tuielile militare din bugetul pe 1964, Havana Işi primeşte oaspeţii cu lele. bulevardele, frumuseţea flo ri ei tir ile detaşamentelor de partizani
nia populară după 16 am " publicai .şeful guvernului sovietic a spus : „A r flori. Flori multe, de toate c u lo ri! l-, lor şi a vegetaţiei luxuriante sînt ale lui Fidel Caslro.
de ziarul „Sovelsknia Russin*. li bine daca şi alte state ar proceda împodobesc lot timpul anului fru aceleaşi ca in trecut. S-au schimbat Au intrat cu lotii în Havana Ia
La rublica „in fă rilc socialiste tră „a fel. Sînt convins că popoarele ar moasa capitală a Cubei, insula li doar cei care sc bucură de ele. 1 ianuarie 1959, o dală cu primele
ieşti" revista „K om m unisl" publică Comunicatul comun sovieto-algerian apioba din suflet o astfel de politică bertăţii. Călătorul care soseşte in Acum aici se află adevăraţii slă detaşamente de partizani. Acum au
un a rtico l rle E Kariic/.enkn despre — pe care aş denumi-o politica exem- Cuba pe calea aerului, sau pe ne- nini. cei dm <i căror muncă şi su de lucru permanent, sint slim ali
dezvoltarea econom ici şi c u ltu rii llo- p ului reciproc, — in slăbirea cursei sfîrsitcte căi ale orcanului, romine doare s-au construit aceste vil?, şi respectaţi. O viată nouă. aşa
m lm ci socialiste, MOSCOVA 30 (Agcipirs). — pentru reglementarea prin tratative a înarmărilor'*. „N oi examinăm posibi incinta! găsind in Havana un oraş s au amenajat bulevardele ş» par cum nouă este viata întregului po
După cum: transmite TASS, în mina tuturor problemelor internaţionale li litatea unei noi reduceri a electivu modern, in plină dezvoltare, şi in curile... por cuban.
vizitei de 10 zile în U H S S . a delc- tigioase, pentru prOinovaira de către lui forţelor armate ale ţarii noastre’1 acelaşi timp un oraş plin de mo Dar nu numai aceasta este H a
R. P. B ulq a rii g-lici dc partid şi guvernamentale a ti ate statele a politicii de coexistenţă a declarat el. arătînd că dacă aceste numente istorice. De fapt. aici sint vana lată-ne acum in lr-un ul din Apărarea şi consolidarea acestei
Republicii Algeriene Democratice şi p.şnică, pentru dezarmarea generală şi măsuri pot fi luate în mod unilateral, trei oraşe Există aici un oraş vechi, vechile cartiere m un d lo rcşli ale o- noi vicii a devenit o cauză scum
pă a fiecărui cetăţean al
Cub:i,
SOFIA 30 {Aqerprcs). — l'i.pularc, condusă de Wadj licit Alia, totală. Părţile scot în evidenţă marea îmclarca cursei înarmărilor. în ansam colonial, care a hiat fiinţă încă de raşului Casele sînt înghesuite unu Aici. cuvînUil apărare arc un con
Cu prilejul aniversării proclamă/ii nu inimi al Biroului Politic al Frontu însemnătate a i ratatului dc la Mus blu. depinde dc ambele părţi. pe vremea lui Crislofoi Cohimb cu intr-alia, igrasioase, dărăpănate. ţinut concret, deoarece I ii imediata
Republicii Populare Romine presa lui dc Eliberare Naţională, preşedinte ca va privitor la interzicerea experien Printre problemele urgente caic ai clădiri masive, crenelate si străzi Soarele, atit de cald şi de strălu apropiere, peste mare. se află cei
bulgară publică articole rcdac(io- al Adunării Naţionale, a fost semnat ţelor eu arma nucleară în trei medii, I:(bui să fie rezolvate în anul care înguste, unde soarele deabia pă citor pe cerul Cubei, nici nu pă fugiţi din iară. contrarevoluţiona
nole, corespondente, şi lotoqnHi un comunicat comun. precum şi a liotărîrilur adoptate *!c '!ne, N. S. Ilruşciov s-a referit la li- trunde iar maşinile iniei pot cir trunde în casele acestea. Ca să sc rii. care încearcă să pună din nou
oglindind realizările din lata năuc In comunicat se spune că cele două conferinţa şefilor dc state africane, ch darea vestigiilor celui <lc-al doilea cula, cu dc-slulă greutate, înlr-un bucure dc soare, copiii trebuiau să stăpinire pe bogăţiile Cubei, pe
iră In construirea socialismului. pârli au relevat cu satisfacţie dorin care a avut loc în mai I9G3 la Addis război mondial din Europa. Exprimîn- singur sens. munca poporului.
Ziarul „Rabotniccsko Dclo" publi ţa si posibilităţile existente pentru con. Alic ba şi care, printre altele, a declarat du-şi satisfacţia în legătura cu faptul Ccl de al doilea oraş este mo M ărturiile luptei pe care a dus o
că un articol intitulai ,,Gloria Să\ i- solidarea şi lărgirea colaborării lră y*îi întregul continent al A lric ii drept zonă că „Congresul american a adoptat o dern, dominat rle clădiri înalte Note de ie poporul Cubei pentru cucerirea l i
neşlilor" insolit de o Intoqraiic rc- dmtre U R.S.S. şi Algeria. Ca rezultat denuelcarizată. ho târî ic caic poate fi considerată u:i cu 50--G0 dc etaje, cu hoteluri şi bertăţii sale sc oflă la tot pasul în
piczcntînd labricu de rclon. al tratativelor caic s-au desfăşurat cu Comunicatul subliniază că U.R.S.S. început al renunţării la discriminări reslauranlc construite special pen Havana. In port, ancorat la chei
succes, a fost încheiat un acord ru pri tru turişti, cu parcuri şi bulevar
Ziarul „Otcccslvvn Front'', „Trial", «i Algeria sînt liotaiîlc să sprijine cu in unele probleme legate dc comerţul iasă în stradă. Re locurile virane. se află vasul „Graiima", un vas m i
„ Narodnu Mladej", „Koopcrutivpo vire la colaborarea economică şi teh IYj mitule pretutindeni mişcările de eli tl ntrc S.U.A. şl ţările socialiste'1, cl de largi pe care circulă cu mare Aşa au trăit oamenii muncii cu bani, cul car?, in mod normal transporta
Sclo" publică materiale despre reali nică între cele două (ăii. berare naţională ale popoarelor aflate a arătat că acest pas. deşi încă mic, viteză sule de mii de automobile. o viată plină dc amărăciune şi lip ccl mult 29 de pasageri. Cu acest
zările ralinănci dc la Oneşti, uzine. Venind în înlîmpinarca deziderate sub jugul colonial. Uniunea Sovietică, „oferă speranţe în legătură cu dezvol Al treilea oraş, cel mai mare, parc suri »nlr-o Iară care era un adevă vas au venit Insă în Cuba 84 de
„ Electroputcrc" din Crainva, combi lor guvernului algeria»), — arată co s-sternul mondial socialist, sprijină cu tarea. intr-o direcţie justă, a relaţiilor mai degrabă o siatiunc de odihnă rat paradis... pentru turişti. luptători revoluţionari, sub condu
natelor de la Reşiţa şt Hunedoara şi municatul — guvernul sovietic s-a de fermitate lupta dreaptă a popoarelor dintre ţările noastre". Acesta a fost cartierul bogătaşi Cum vor arăta viitoarele oarlte cerea luî Fidel Caslro. A u debar
clarat gata să acurde sprijin în înde pentru libertate şi independenţă. Şeful guvernului sovietic a subliniat lor. cart ierul cotor care exploatau re muncitoreşti ale Havanei ? Să cat în zona mlăştinoasă dc la C o
plinirea planurilor dc dezvoltare a tr In convorbirile dintre conducătorii încă o dală că „coexistenţa paşnică pină la sînge munca poporului cu facem o vizită in Havana de est. lorado. sub focul nimicitor al arma
ec romi ci naţionale imlcmciulente a Re P C U S. şi F.E.N., releva comunica constituie singura posibilitate de a ban. Acest cil treilea oraş e con In imediata apropiere a portului se tei Iui Batista. Doar 12 luptători
A c o rd privind j'nblicii Algeriene Democratice şi tul, s-a confirmat dorinţa celor două tiăi în pace pe planeta noastră în con struit in special din vile Iară P li| conslruicşt? un mare şi modern revoluţionari au scăpat atunci. Ei
Populare. partide de a face lin schimb reciproc diţiilc existenţei celor două sisteme sau clădiri cu cel mult două e tjjc cartier. O mulţime dc blocuri dc au format nucleul partizanilor din
în ce ta re a focului Cele două part» au constatat cu sa de experienţa, dc a dezvolta continuu sncial-pulilicc — sistemul capitalist şi Aici lotul este pur şi simplu aco 3 4 etaje, cîtcva ajungînd la 15—20 munţii Sicra Macslra, care au strîns
în Cipru tisfacţie că guvernele ţărilor lor pro contactele şi relaţiile dintre ele. cel socialist- . perii de flori şi arbuşti, o vegeta de etaje au lost construite aici in in jurul lor întreg poporul luptă
movează neabalut o politică dc pace In comunicat sc arată că părţile suh- „Dc ce sâ nu păşim înainte, pc a- ţie luxuriantă in care palmierii, cn- ultim ii trei oui. 1 800 de apartamen tor al Cubei.
şi de colaborare paşnică rodnică între lii ia/.ă cu satisfacţie ca vizita delega colierii şi tramboiani» încărcaţi ru te au fost date in folosinţă, 316 sc
N ICO SIA 30 (Agerpres). — O'astă calc — a spus cl — dc ce să La universitatea din Havana,
popoare. Părţile declara că sînl lioiâ- ţie' algeriene în Uniunea Sovietică este nu dezvoltăm succesul". frumoasele lor flori roşii dan car află in construcţie, iar proiectul
Un acord privitul încetarea focu rite să militeze neabătut, ca şi înainte. o contribuţie preţioasă la cauza dezvol tierului un aspect odihnitor do prevodo '.on;truiiea <t lu c i 3.C0Q chiar in fata clădirii se alia aşezat
lui între cele două comunităli tării şi consolidării continue a priclc- In numele poporului sovietic şi al liune climaterică. Toate aceste tr*-i dc apartamente. Blocurile sînt con pc un picdcsldl un tanc. Această
interesau 14 nioc-1 do muz-'ni îşi
(ţlreacă bi turca) din Cipru a fost ni( i şi colaborării multilaterale între sau personal, preşedintele Consiliului oraşe cu arhitectură şi destinaţie struite intr-nu stil modern cu fe
istoricul ei. Cu cîtcva zile înaint?
realizat de Comitelui mixt dc legă APLANAREA UNUI CONFLICT a le două ţări, spic binele celor două dr Miniştri al U R S S a adresat po iniţială (Jiferilă, formează un singur restre largi, luminoase, cu balcoa de I ianuarie 1959 — in aşteptarea
tură lormat din reprezentanţii celor ÎNTRE CĂPETENIILE pi poare, in interesul menţinerii şi con porului dm .Statele Unite ale Amcrich lot. Havana — capitala Cubei so ne şi terase. Intre blocuri au fost partizanilor lui Fidel — studenţii
doua comunii «ăl» cipriote, din amba MILITARE DIN ARGENTINA solidării păcii generale. urăii dc pace, dc viaţă fericita cu pri cialiste am ana jale mari spatii verzi. Pen
sadorii grec şi turc precum şi din lejul' Anului Nou. ...A ii trecut cinci ani de ia istori tru locuitorii cartierului au fost din Havana s-au răsculat îm potri
va regimului dictatorial al Iui Ba
înaltul comisar britanic In Cipru, BUENOS AIRES 30 (Agerpres). construite magazine şi şcoli, insti-
Arthur Clark. Întrunirea Comitetu După cum ielalea:ă agenţia Prcn- ca zi de I ianuarie 1959, cind Fidel Iuti» social-cuKurale şi terenuri tista. Acesta a trimis tancurile îm
potriva studenţilor. A u luptat stu
Caslio, în fruntea detaşamentelor
lui s a desldşurat sub preşedinţia «a Latina, preşedintele A rlu ro Elin sportive.
sale de partizani a intrat in Hava
lui Duncan Saiulys, ministrul de stat a trebuit sa intervină pentru a aplana D w pă na. zdrobind dictatura stugeroasă Am stat de vorbă cu muncitorii denţii îm potriva lor cu sticle de
benzina şi grenade „fabricate14 dc
britanic pentru relaţiile cu Com- un conflict izbucnit iu jindu l forţe constructori de pe şantier şi cu lo
monweallhul şi pentru colonii. a tui Batista. Doar cinci ani înseam colegii lor dc la facultatea de fizi
lor aeriene din Argcnhna, care dnten- Sraiafivefe Jofmson Erhard nă puţin în îndelungata şi zbuciu cuitori ai noului cartier. Fiecare că şi chimie. Unul din tancuri a
In bav,a acordului semnal de pre Işi arc personalitatea sa. insă po
/tl încă din timpul preşedinţiei iui mata istoric a Cubei, insă ca im ajuns însă piuă aici. in faţa clă
şedintele Makarios, vicepreşedintele vestea vieţii lor se aseamănă în
Jose Maria Guido. W A S H IN G TO N 30 lAcprpros). Luind cu vi u Ln I în cadrul unei con portantă aceşti cinci ani sini cu lo d irii universităţii. A ic i a fosl in
Kuciuk precum şi de al li reprezen tul şi cu lotul deosebit». miiilte pimelc. M uncitorul conslrue- cendiat. De atunci a devenit piesă
Conflictul provine din faptul că Duminică sonrn nu luat slirşit tra- ferinţe de presă, [inută puţin înainte
tanţi ai celor domă comunităţi, sc Transformările intervenite în a- lor Alberlo Rodriguez, îuvătălo:i- de muzeu.
prevede constituirea unei zone neu npnistrul fo rlc b r aeriene, Martin Ca totivole purtate timp de donu zile de a pleca spre Bonn, cancelarul vest- c?şl» ani le iu tilnoyli la lot pasul, rea Borta Fors, funcţionarul Rei-
iro, a cerul reprimarea in riiulul lor- între preşedintele S. IJ. A Lyndon german a declarat, potrivit buleti Sint numeroase asemenîa m ărtu
tre de a lungul liniei de încetare iar cubamil cu firea sa prietenoa noldo Ram ine/, au dus in trecut o rii la Havana. Ele demonstrează
tclor aeriene a, mai multor olileri, ca Johnson si cancelarul R. F. Cermane, nului de ştiri al Caso.i a lb \ viată grea, plină de lipsuri. M ulţi
a focului în Nicosia, in care să nu să. veselă şi în acelaşi timp inîn- eroismul în luptă al poporului
ro fuseseră înde păr Uiţi, dcoarecp Luciu ig Erhnrcl, la lenna preşedinte ca, „deşi nu au losl adop- ani au fost şomeri. Si cine nu ştie
existe foite înarmate aparlmind vreu dră este oricîud dispus să li prezin cuban. bolărîrea sa de a munci cu
participaseră în trecui la diferite răs lui din stalul Texas. lale hotăriri precise, cele două te pe larg fiecare schimbare, im cît ? de grea viata şomerului I Au entuziasm pentru făurirea unei
neia din cele două comunităţi c i participat la greve şi dem onstrau
coale armate Generalul Conrmln Ar- Reprezentanţii celor două state — zile de convorbiri cu preşedintele portanta şi însemnătatea ci. vieţi cu adevărat libere, socialiste.
priote, ci doar unităţi britanice. T ru nianini, comandantul şef al forlclor ae sc spune printre altele in comunicatul Johnson constituie un pas inain- Să facem o scurtă vizită prin H a împotriva regimului dictatoriali al
pele britanice vor asigura condiţiile riene. s-a opus insă acestei cereri In comun — „au fost dc acord că le în ce privesle îmbunătăţi vana. Lăsăm in urmă marele bule lui Batista şl apoi au luptat in rin I G A LA ŢE A N U
de securitate in insula şi vor con afară de aceasta, I or lele aeriene au principala cerinţă a politicii Occi rea relaţiilor Est-Vcsl, datorită vard Malccon — o modernă auto- ■
trola zonele pe oare le va stabili cerut promovarea unui număr de 17 dentului trebuie să lie sporirea forţei faptului că există dorinţa dc stradă construită chiai pe ţărmul I
Înaltul comisar britanic din Cipru. comandanţi la rangul de generali, ce şi eficacităţii in cadrul alianţei atlan a sc Iim noi iniţiative si de oceanului — cu furnicarul de ma
şini şi de. oameni şi trecind pria-
Incepind de luni la prinz. s a trecut rere respinsă de Leopoldo Suarcz. tice". a se purta convorbiri". Am intind de Ir un tunel săpat sub apele unui ţ
la operaţiunile de dezangajare de a ministrul apărării, care a declarat că Pe dc altă parte, comunicatul mL*n- stabilirea de contacte economico în- riu, iată ne ajunşi in fostul cartier
lungul zonei dintre cele două comu satisfacerea acestei cereri ar fi prea lio n iw ă că „cei doi conducători de he Germania occidentală si lârile Eu al bogătaşilor. însoţitorul nostru
nităţi din Nicosia. costisitoare pentru bugetul statului. sîal au fost do acord că este cît se ropei răsăritene, Et hnrd a spus că „ar ne povesteşti că la 1 ianuarie 1959
poale de important să sc continue acest cartier părea pustiu. Nn. lo
putea exista sî alte puncte de ple
studierea tuturor posibilităţilor pen cuitorii cartierului nu erau plecali
care. care să permită o încercare de să şi petreacă revelionul. Pur şi
tru îmbunătăţirea relaţiilor Esl-Vost
Programul noului guvern turc reducerea încordării si lărgirea pers a sc aduce o conlribn|ie pe calea re simplu bogătaşii fugiseră din tară
la aflarea veştii că partizanii lui
pectivelor unei păci menite a fi trai ducerii încordării"
A N K A R A S0 (Agerpres). - Inonn a apreciat că unul din obiec nice” . Ltulwig Erhalrl a menţionat fap Fidel Caslro se apropie în marş
Ixmct Inomi, primul miniştrii nl T u r tivele esenţiale ale politicii externe u Întrebat asupra consecinţelor pen forlat dc Havana. Au fugit alunei
ciri, a făcut în diipa-nmiaza zilei dc Turciei „este întărirea colaborării eu tul că „Republica Federală îşi va con tru N.A.T.O, a divergentelor actuale Iu î ud cu asalt vapoarele si avioa
30 decembrie, în Adunarea Naţională, comunitatea occidentală în toate do- tjnua eforturile pentru îmbunălălirca dintre guvernele Franţei si S.U.A,, nele. Au lăsat vilele goale şi in
o declaraţie în caic a expus progia iriniilc". Guvernul turc, a spus cl, va relaţiilor sale cu ţările Europei ră garaje 11 G00 de autoturisme.
mul noului guvern Ivire. ct nlinua sa dezvolte ?i mai mult le săritene". Frliard a arătat: „N u voi ascunde Acum cartierul c plin de viată
Potrivit agenţiei France lYcsse, în găturile cu ţările din N A .TO . şi din Conducătorii de stat ai S.U.A. si faptul că există în prezent divergen In vilele părăsite s-au mutat oa M IN IM U M 12 AUTOTURISME I
partea privitoare la politica externă a blocul C E N .T O . R. F. G. s-au pronunţai în favoarea te". El şi-a exprimat speranţa că par meni ai muncii din Havana. In clă Motociclete, frigidere, aragazuri, televizoare, magnetofoane. ex
Turciei el a declarat ca ca va conti El a declarat în continuare că gu înfiin ţării unei forte nucleare m ulti tenerii N .AT.O . vor rezolva aceste dirii? mai ina;t au fost înfiinţate cursii in UR.SS tn număr nelimitat. 2 autoturisme „Trabanl" pen
nua să aibă la bază principiul lui Ata- vernul turc doreşte întărirea relaţiilor laterale a N A T O . Relerindu-se la şcoli elementare şi medii, şcoli p ro tru extragerea dc 2 numere. Se extrag in total 58 numere.
lurk „pace in tară. pace în lume“ . ci: Grecia astfel Incit să corespunda divergente în cadrul unor discuţii a- fesionale şi cămine studenţeşti. Vi-
„ir.lcrcselor noastre comune şi pentru problemele economice, comunicatul profundale.
a trccc cu succes criza cipriotă1*. arată că „apropiatele tratative comer
In Grecia va fi consfifuif Inonu a exprimat apoi dorinţa gu ciale trebuie sa fie călăuzite de du
vernului său dc a întreţine bune relaţii aiiRîssitaţiei publica loc^Ss Oeva
un guvern de franzijie cu ţările socialiste. blul obiectiv al unui comerţ interna
Tot în legătură cu politica externă ţional lărgit si aJ unei mai depline in
A T E N A 30. — Corespondentul t O C U JU jCL H O U 1 9 6 4
Agerpres, A). Ghcoigluu. transmite: a guvernului turc, vorbitorul s-a pro tegrări economice în Europa". ln\/itâ publicul c o n s u m a to r
Regele Ruu) al Greciei i\ Însărci nunţat pentru intrarea în vigoare cil In ce priveşte problema germană, să-şi p e tre a că
nat luni pe I. Raruskevopoulos, v i mai repede posibil, a tratatului cu pri cele două părţi si-au reafirmat pozi
ceguvernator al Băncii Naţionale, cu vire la aderarea 'Turciei la Piaţa co
mună. ţia lor anterioară.
constituirea unui guvern de tranzi R E E V î S - L I O N B J IL
ţie. Noul guvern va depune jură-
mi ii tul in cursul zilei de marii. la re sta u ra n te le :
Ziarul „Ta Nea" anunţa. înlr-o o-
ditie specială, că Parlamentul care Situaţia din Aden
a fost ales la 3 noiembrie a.c., va ,, MUREŞUL“ Deva
fi dizolvat probabil In ci leva zile. ADEN 30 (Agerpres). tru independentă naţională, libertăţi
nrmîiul ca noile alegeri să aibă Io- Sub presiunea opiniei publice, democratice s> drepturi sindicale, pen „P E R L A CETĂŢ Deva
la 16 februarie. Deocamdată mi exis înaltul comisar englez al Adennlui $i tru Îmbunătăţirea condiţiilor dc viaţă.
tă nici un comunicat oficial in a- guvernul federal au dispus deschi Numai în anul 1962, se arată în tu m u M U M II» 7 « „ PARCU Simeria
ceaslă privinţă. derea unei anchete în legătură cu scrisoare, autorităţile coloniale au
Guvernul de tranziţie urmează să condiţiile »n care sînl nevoiţi să tră concediat, arestat ş» expulzai sute de
pregătească alegerile dc anul viilor. : memisi mut» twsiştil ob$ : ,CARPAŢI“ Cu g ir
iască deţinuţii politici. palriop din Aden. Libertatea pre
Această soluţie a fost adoptată dc m
Totodată, anunţă agenţia Reutcr în sei a fost încălcată, ziarele demo
regele Paul în urma eşecului ou care ,AR1EŞU LU
Aden a sosit o delegaţie dc deputaţi crate s» sindicale au fost interzise. 99*
s a soldat inccrcaroa pe care a fă S/ VIZITATORII OP STAT IUNIL 08
cut-o duminică pentru o determina laburişti pentru a cerceta situaţia ca- După instaurarea stării excepţiona Meniuri b o g a fe şî variaîe în prod use de a rfă cu~
pc liderii celor două partide — Pa re s-a creat in ultima vreme in acest le. ouloritătile au recurs la arestarea
pandreu (Uniunea de centru) şî Ka- teritoriu. in masă şî expulzarea patrioţilor. Su Jinară, co fe tă rie şi băuturi a le se , m uzică de dans.
nelopoulos ( E R E ) — dc a ajunge, Comisia juridică sindicală interna- bliniind tratamentul inuman la care $i u is m m
de comun acord, la o formulă pen l'mnală de pe lingă F.S.M. a adresai sint supuşi deţinuţii politic», scrisoa V ă dorim pe tre ce re fru m o a s a şi
tru rezolvarea crizei politice croate
o scrisoare Comisiei O.N.U. pentru rea cere Comisiei O. N. U. pentru
prin demisia guvernului Papandren. drepturile omului în legătură cu mă drepturile omului să condamne acţiu S IN C m FEUOTÂQI,
Paraskevopoulos a fost vicepreşe ,, Jla midii aed T
surile represive luate de către auio- nile autorităţilor coloniale şi să cea
dinte In guvernul Dovas, care a o r M l SUCCESE!N A C TIV ITA TE A M M TdfL
ganizat alegerile din octombrie 1961. rilă lilc coloniale engleze Împotriva ră respectarea principiilor Declara*
şi a făcut parte şi din guvern. populaţiei din Aden care luptă pen lie» drepturilor omului.
t
4 0 .0 6 . l
Redacţia şi administraţia ziarului slr, G Marlie nr. 9, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 20 78. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.TT.R. nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică Hunedoara Deva