Page 11 - 1963-12

Nr. 2779 Dramul socialismului Pag 3

Pri valorificarea rezervelor | Condiţii de muncă
tot mai bune
in te riie, producţie sporită de ofeî! Irila, cu de altfel in toate întreprin­
La prcparnlin de cărbuni din IV-

Cu răbdare şl derile din |ara noastră, sc asigură
condiţii de muncă din ce în ce mai
De o ifîn d a avut loc adunarea do criticat comitelui de partid că nu a — 0:1 cum am vrea să motivăm grijă, M îliJi Sinte- hune Anuf uoista s-au rh e llu il su­
dare de seamă şi ^U• <jc r i a Comite- (olosit întotdeauna cele mai clim ­ activitatea ncsolislfn ăloare de pro­ drea, şciul echi­ im- inipo:la:ile in arest scop Numai
(nIni de pariul de la seclia O.S.Nf. ei.le forme şi mijloace ale muncii ducţie, desfăşurată anul acesta, mi pei de lustruitori pentru măsuri Pdniico-s.uiil.im s-.ei
2 dm C S. Hunedoara. In centrul politice, că nu a împletit lupta pen­ putem trece cu vederea răspunderea dc mobilă de la C'l.eltuit 58.000 Ici iur pentru crlii-
rlezJm tarilor purlalc pe marginea dă- tru îndeplinirea sarcinilor dc pro­ politică Si profesională a comunişti­ I.î.L. din oraşul pniee/it de lucru s-au cheltuit aprod-
Tii de scamă ai» stat problemele mun­ ducţie cu munca de educaţie a oa­ lor. Să luăm numai abaterile repetate Brad, urmăreşlo p«* 110 000 lei
cii politice şi organizatorice desfă­ menilor în spirilul disciplinei şi a de la disciplina tehnologică de care modul cum xînl ‘ni. la p ic p u u tic a avut loc
şurate de comitetul do partid şi o r­ răspunderii fală dc sarcini. N u m ii s-au făcut vinovaţi prnn-lopitorii Va­ ctcctuato opera­
ganizaţiile de bază pentru continua aşa se explică de ce unii lucrători cu ier Slanomir, Constantin Brinzcl. ţiunile de lustrui­ o şe ic:'.! o i întregul colectiv, unde
r.porire a pro d u d ici de oloi si 1m- o bună pregătire profesională n-au loan Prodan şl allii. care au dus la re. Acolo unde se s a analizat telul cum s-au îndepli­
nit obiectivele prcvăzu'e in contrar­
h m ă lă lirc * culilnli lui prin va lo ri­ manifestat suficientă iniţiativă s' pierderi iusemnate dc otel. maniiestă delict-
ficarea rezervelor inte-ne ale secţiei. răspundere in valoriticarea rezervelor — Minusul de producţie — a spus ente, el Intervine, iu! colectiv şi în planul de măsuri
Din lucrările adunării generale s-a interne, în îndeplinirea sarcinilor ce In cuvîntul său Gheorqhe Rădulescu. dind Indicalil pre­ tehnic o-oi ganizuloricc privind iinbti-
riecprins exigenta si răspundei ea spo- le-au avut şi dc cc au existar aba­ inginer şef cu probleme dc oţeiării ţioase. Asllel se e aţă |i rea com liliilor de muncă. S-a
r!IA a romunişlEor. Iiot.irîrra lor do teri do la procesul tehnologic şi de — puica fi mult mai mic dacă so explică succesele apicri.it că s-au obtmut importante
a îndeplini sarcinile politice şi eco­ la instrucţiunile dc luoru. generaliza şi permanentiza experien­ ob|innlc tună de succese in această direcţie. Totoda­
nomice izvorîte din Directivele celui Reparaţiile la rece şi cald a cnp- ţa dobindilă la unele cuploare. N u ­ lună de echipa
de al III tea Congres al P VI U lo.irelor nu s au încadrat, întotdeau­ mai încărcarea cuptoarelor la capaci­ condusă de el. tă s-,i criticat faptul că mai silit unii
na 1n timpul planificat. Cu toate n- mu urilor i rare dau dovadă de indis­
<" omilotul do partid — au ar Al al tatea lor nominală şl reducerea du­
ni ulii dintre cei care au luat ruvîn- cestea, comitelui dc partid şi orga­ ratei dc elaborare a şarjelor, ar ti ciplină şi nu icspeclă întocmai nor
tul — a îndrumai şi ajutai în mod nizaţiile dc bază au in'îrziat nejus- putut duce la o creşlerc snbxlanlinlă mele de s e o in la 'c a muncii. f;ală d
mal concret birourile organizaţiilor tilicat luarea in discuţie a acestei
a producţiei de otel. uceşiiu trebuie luată atitudine în gre
de bază. c o n d u c e - __________________
Darea dc seamă şi pelc sindicale.
rea felmiro-admi- cri care au vorbit
nsslrativă. ornani- Adunarea de dare de seama şi alegeri a Comitetului s-au referit prea
zatu?e sindicate şi de partid de la sec(ia O. S. M. nr. 2 din C.S.H. puţin la slaba pre-
U T M ., în orga­
“ qătire tehnico pro­
nizarea si mo-
bilizarea lnlrouulni colectiv la înfăp­ probleme. Comitetul dc partid nu a fesională a unor muncitori Cunoaş­ Concursul Creşterea producfivâfăţii muneîâ — factor
tuirea şart inilor dc plan. Arest lu­ tras la răspundere comuniştii din tem cu to(ii că multe abateri de la
cru s*a făcut prin membrii comite­ acest sector, atunci citul a constatat procesul tehnologie (perforări de corespondenţilor
tului de partid, rare fiind repaili- râmincri în urmă în executarea la praguri şi oale), s au (lalorat şl -io voluntari de m sporirea prodMsţsei
v.ali pe organizai" de bază si schim­ timp şi de calitate a reparaţiilor Do cunoaşterii depline a agregatelor
buri au ajutai birourile în alerieiea altfel, problema calitălii şi încadrării Dc aceea, consider că este necesar
sl dezbaterea tn adunările generale In grafic a reparaţiilor nu este re­ să se ia toate măsurile ca in cel mu11 rele cu propulsie, trec una după de 500 tono“ , pe care an realizat o
a problemelor economice celor mai zolvată nici în prezent, cu toate că o jumătate de an toii ulelurii să u- Punind în valoare rezervele interne uita prin cajete de laminare. La de cnrind. Toiul merge aşa cum
Importante, ppriodir s-a anali/at con­ o.i afectează nemijlocit timpul electiv ji.nqu la nivelul celor mai bine pre- postul principal işi face apariţia un (iu prevăzut inovaloru.
tribuţia condur criior schimburilor a do lucru şi (limmnia/.ă ptoduciia de găliti. Rezervele interne constitfîie un iar la brichete cu 8 400 de tone A- om intre două viiste. tiuitul tn Inovaţia aceasta este deosebit do
organelor sindicale in organizarea si metal. Uelcrindu-se Id această pro­ Trebuie spus că tn urma ajutorului mijloc important de spoiirc a pro­ ceasta ca urmare a creşterii simţi mină un subler valoroasă. Prin aplicarea ei se scur­
desfăşurarea întrecerii socialiste şl n blemă Inginerul Cornel Deheleami a primit din partea organelor superi­ ducţiei şi de creştere a productivi­ tocue a productivii,Hii numeri. — Veniţi de jos tovarăşe contro­ tează simlitor l Pupul de tăiere a la ­
consfătuirilor de producţie. spus : oare de parlid şi a Comitetului do tăţii munco. Descoperirea si pune­ Tot prin punerea in valoare o lor ? tl inlrebă primul manevrau! minatelor. se reduce timpul dc sta­
Plenarele comitetului do partid au — Micşorarea durabilităţi boltit partid din combinat, activitatea poli­ rea in valoare a acestor rezerve a rezervelor interne, in alară de spo­ — Da. răspunse acesta. ţionaro cu circa 50 Io sută şi se
constituit un prelins aţiitor si în­ cuploaiclor, uzura prematură a gră­ tică şi economică a comuniştilor de constituit şi constituie o preocupa­ rirea capacităţii agregatelor de pre — Cum merge loarleca ? obţine un spor de producţie dc peste
dreptar In munca or<pin;/a|ii1or de tarelor şi zidăriei sînt determinate la O S M . 2 s-a îmbunătăţit. Lucrul re permanentă a muncitorilor, in g i­ perare. s-an micşorat mult şi con- — Exact după calcule, răspunse I 000 tone laminate Totodată se
bază Semnificativă în această direc­ de calitatea slabă o unor reparaţii şi acesta a fost apreciat de mulţi v o r­ nerilor şi a tehnicienilor ele Io Pre Mimurile specifice de materii prime controlorul nolindu-şi ceva in car realizea/ă şi o economic de circa
ţie este analiza făcută in una din de exploatarea necorespiinzăloare a bitori î,i cuvtu liii lor tn ultimele paratia de cărbuni Petrila Numai la energie consumul specific ncF'l şi apoi cobori grăbit scările.. 3 10 000 |ei anual.
plenare privind rodurorea con­ cuptoarelor. Noul organ ales trebuie două tuni o |rln rii ou dat peste sar­ Anul acesta s-a pus accentul pe a fost n»(ln>- cu 4 la sulă Drept ur Am pornit In urma lui. In capă­ Succesul în aplicarea acestei ino­
sumului de metal $i pe n rPaslă bază să dovedească mai multă perseveren­ cinile dc plan mai mult 15000 tone folosirea mai raţională a instatali- mare. in zece luni, colectivul nostru tul halei, la loarfera dc tăiere, a ba­ vaţii a fost anrc< ini dc ini mg co­
a preţului de cost In urma plenarei tă şi hotărîre in munca de educare otel şi au redus rebutul sub cifra ilor. a utilajelor şi agrcgalelor de a realizat 1.504 000 lej economii H relor. trei oameni slan aplecaţi a lectivul do lammalori dc la linia
s-au luat măsuri si s-au stabilii răs­ a oamenilor cc lucrează în acest sec­ admisă. spălare, brichclare şi preparare a preţul d** cost al productivi. suprn unei piese şi urmăresc cu do profile fine şi si rină de la lam i­
punderi pe oameni pcnlru dozarea tor. Lăcătuşii, electricienii şi apaduc- Important este ca. de acum înain­ cărbunilor, precum şi pe mecam/a- Frumoase realizări In 6porhea încordare cum fierul cornier tr.;cc nor"] de .ISO mni a' <’.S. I fim^doam.
judicioasă a şarjelor, depozitarea tierii trebuie să depună tot elorlul te aceste succese să lie cit mai mult rea unor operaţiuni grele de lucru, producţiei şi creşterea productivită­ prin lo.irfecii de tăiere. Sini in g i­ NICO» \F PAN AITESm
Corespunzătoare şi gospodărirea ra­ pentru evilarca şi preînlimpinar ea dezvoltate. Rezervele interne, despre modificarea unor dispozitive etc., iu ţii muncii au oblinut muncitorii din nerii Glieorqhe Maleescu. Ludovir tcboicia n
ţională a flero-aliajelor. ele. delicienlclor arătate, pentru că ele care s-a discutat in adunare, trebuie scopul măririi capncilălii instalaţi­ schimbul condus de Arm» Irmiie. de Koka şi mai<lml Silviu Bolrliu, [îi (I>iii poslut de rorespondenti
Participanţii la discuţii au subli­ constituie o importantă rezervă dc să constituie o bază serioasă In rea­ ilor de preparare a cărbunilor In la separaţie cei dm schimburile con­ experimentează inovaţia ..Dispoviliv vo'untari do I-' Uminorul de
niat expcrienla pozitivă dobindilă de sporire a producţiei de olcl. lizarea planului pe Irim rstrul IV a.c. acest fel s-a reuşit ca randamentele duse de Aurel Onea şi I o s î f Fiii- ile ghidare a cormerului la loarleca 450 nim. al C.S.H.)
olelari tn qospodărirea raţională a Despre necesitatea Intensificării şi depăşirea planului in anul care pe cap de muncilor să crească şi mon, <lc la spălătorie, losif Maior,
materiilor primo şi materialelor pre­ muncii politice in nudul comunişti­ vi.nc Comitetul dc parlid şi organi­ să se uşureze îu niod substanţial e di* la liriclielai, Sofolvî Liulovir. de
cum şi tn reducerea consumurilor lor, a voi bit şi maistrul olclnr Şlclan zaţiile dc bază nu trebuie să scape forturile fiz,u:p la uscăforie. Lupa I.arlisl.au, de la
specifice. Cele mai mari economii 1 rlpşa. rlin vedere nici un moment acest Eficacitatea măsurilor luate şi a- llotape şi mulţi alţii
s-au realizat prin micşorarea consu­ — Ncindeplinirea sarcinilor (le lucru. plicale. privind valorificarea rezer­ c o n s t a n t i n DADUŢA
mului specific la încărcătura meta­ producţie pe anul tn curs nu poale Dezbaterile $1 discuţiile purlale tn velor inlerne. este demonstrată prac­ muncilor
lică. Incepind din luna mari ie consu­ fi riiplA dc munca politică şi organi­ adunarea generală au lost fructuoa­ tic de faplul că prţxluclia nolă de (Dîn postul de corespondenţi
mul de melal pe lona do olel a zatorică dcslăşurală dc comitetul ele se. Ele s-au concretizat iu măsuri cărbuni spălaţi a lost depăşită piuă Zilele ucesteo a so­ InlO ritidu-l Un c lrllq proba tle otel ia lor-
de
voluntari
la
fust redus i:i medie cu 15 kilogra­ partid şi organizaţiile de bază Acti- privind ridicarea conşliinlci politice acum cu A3 4U-1 de tone fală de plou. dc cărbuni Pcliila). Prcnaraţia sii Io letliu fic o nouri rnlnuii in lr itn anumit mu u n a bate paftale
me. Comuniştii an apreciat că sarci­ vila'oa acestora :i a lost întotdeau­ o membrilor şi candidaţilor de parlid. scrisoare. F,r a p ri­ lei de câlrc prim ul rlc 10/10 mm., leită
na stabilită do ddunarea generală de na legată de cernitele cc s-au ridicat valorificarea rezervelor inlerne in Succesul inovaţiei m ii nunuitul de inie- o leUu Vuvel Uunqnn fisuri. Iară crăp ăluri
clare de seamă si alegeri din anul zi de zi in fata colectivului. Bună­ scopul creşterii necontenite a pro­ qislrare — <1.000. Cea urată că vatra cu iito - In cilevu minute la­
trecut, de a sc reduce consumul de oară. deşi sc cunoştea că priin-lopt- ducţiei de olcl. Top participanţii Io de u <1.000 o scrisoa­ ru la i e petleelă boratorul pune „diaq-
Motoarele tn p lin i
începe Inml-
fiero-aliajc sub norma planificată, <> tornl Mie lileolu mm avusese unele adunare şi-au exprimat lioMrîreo să n.uea! se aude comanda prim ntn- mişcările lor. trădează ceva drtose re primitei in arest un In f;i/u vnp tm n lu i n o s iim r exact al la i­
Ini. Din rim l Iu r.ind. r l b un cj 1 îs
fost îndeplinită cu succes. Pe aceas­ «bateri de Id disciplină, el n-a lost se aude în lelovorlritor : aparţine unui liu a r poposesc apoi cu în • nici probe : ,.buaă°
tă bază preţul de cost al otelului a ajutat la timp, dimpotrivă, a (ost lă­ nu precupeţească nici nn elort pen­ nevrantuliii Romuliis Bnrbonc Dc — A lo ! postul 6? Cmn ,merr|e ? corespondent din C..V I r n m iră haltă, unei A ltă probă şi încă
la posturile de comandă,
privirile
tru ca măsurile stabilite să (ie Iro-
fost în co/dinuă scădere — dc la o sat să persiste in greşeli, fapt ce a — Bine. foarte Inne Htmcdoaru pe nume după alia q u rn ilu rile unu î,imita ceru/ii de
lună la alta. tnrcgislrînd economii culminat cu perforare^ pragului cup­ duse în viată. laminaturilor urmăresc cu alenlic G/ico/qhc I. fs'crjrea. cu her vecld. Muşina STAS sc apropie. Se
suplimentare de peste cinci milioa­ S. t r u t a procesul de laminare. Expresia Iclii, Ţaglele roşii. Induse In cuploa Itdâ re scrie el. de încurcare xn plim ­ totuna o probă la phi-
torului la care lucra Alte ori, comi­
ne lei. tetul dc parlid s-a ocupat de proble­ ilr bă prin lala celor 5 că. pentru verilicnren
Comitelui dc pariid s a preocup.it Treplal, lum ina ot- uşi ale cuptorului, tem peraturii o te lu lu i
me mărunte, neesenllale scăpîud din
de îndeplinirea sarcinilor de pro­ vedere munca de educare a oameni­ Să avem în vedere perspeeJiva \ bifa-irc produse) dc o- (/olind troacă după C otcspnn/ăoiare Co­
ducţie, dar acc.-d lucru |-a făcut uni­ je lu l Inc niulcsr enl în troacă In pînier.ch* manda de evacuare
lor pentru respectarea procesului teh­
lateral. Coiiccnlrindu şi eforturile si v lje lio a s n i ndvu/ri Iiu ins ol acestuia a şarjei a losf dală.
nologic şi instrucţiunilor dc luc ru. (Ihninre din peni l-o) 522 rn. Lonea 1, planul a lost înde­ ţul ori» nr 10 şl galeria de la ori
atonlia asupra unor probleme econo­ Inginerul Niroîae Sinlimbre.inu, şc- plini! doar tn proporţie de 63.9 la zcnîul -100 nv A fost urgentată exe­ spre oală. s a poto­ Corn in acelaşi O te lu l lişneslc la în ­
mice, el a scăpat din vedere munca lit. U llim ile lic ă riri lin ur rînd şarja pre­ cepui Intr-o şnvilă
lul secliei. afăturinrluse celor spuse sută. lată nare este urmarea recu­ cutarea celor două planuri înclinate
cu oamenii, C(fuca|ia politico-!.teo­ de maistrul Ştefan Tripşa, a adus tn planul de ţiroductle. nu le au dvat perării' lucrărilor executate tn anul pentru a fi date tn exploatare îna­ au dispărui lopindu- cedentă sc alia in subţire, apoi răbuf­
logică a membrilor şi candidaţilor dc atenţia aivcnilă. Aceasta a tăcui ca ko In im ensilatca ha­ linqouri, in drum spre neşte in tr-u n şuvoi
discuţie alîe aspecte ale muncii do trecut. Aceste lămineri iu urmă aJ inte de termen şi s-au luat măsurile
partId. anul 1962 să tic încheiat cu muUe lei Dc-acum metalul lam inor, se slirşcşle ti ă praznic. îm prăş­
partid privind sporirea producţiei de grevai asupra tuturor obiectivelor corespunzătoare pentru aproviziona­ şl încurcaten noii fu r­ tiin d In Iur puzderie
Pe bună dreplale linii vorbitori au otel. lucrări rămase In urmă Ele a'» fost planului lucrărilor de investiţii din rea ritmică cu materiale a tuturor llu id u im it Im mo oa­
Insă lucrări pregătitoare, pentru a lei Apoi. macaraua ie. ilâ c ă ritc qâlhnl ile slelule u rq in tii
acest an. brigăzilor care execută lucrări de lirlnde o ala fn uriaşe­ Işi scol lim bile t>tln imensitatea halei c
tocarea obiectivelor planificate pen­
Investi Iii. le sale (//iFire ş/ o qăiu flc uşilor, învă­ cuprinsă dc o lumină
Din activitatea organizaţiilor tru acesi au Printre acestea se nu- Penflru Impulsionarea Experienţa de plnă acum arată că poartă ca pe o /ucd- luind (u p lo tn l Inlr-u n orbitoare, care scade
înăiă executarea $i 'montarea maşinii
respectarea Intocinzu a termenului de
do extracţie de la pulul orb nr. 10, rifm ului de execuţie excculie este nn factor holărilor in rie deasupra trenului cerc d r loc. De la trenlal pc măsură ce
7. suitorul pentru funii şi casa maşinii Comitetul de partid şi conducerea îndeplinirea planului lucrărilor (Ic cu lltu/cdicie, lăsînd masa dc comandă, oala se umple cu
de extracţie de la puţul oii) nr. 0. In urniri fînquirn de prim ul ofvlar condnco melal. Apoi. lum inile
exploatării an analizat cauzele pen­ Investiţii, ele conditionindu-se reci­ otel bune de lum inai după \t)ie ţopireo dispar, una cile una
executarea oasei de maşini, monta
tru care planul lucrărilor de inves­ proc. De aceea, conducerea exploa­ Ca nn v tilh ir uriaş,
iii reducţie ne sosesc zi/n/c scriso ri in cure corcsponrlerdii vo lu n ta ri re.i maşinii de extracţie şi adincl- tiţii n-a lost realizai. In urma ac-'s- In arest tim p o|c- mc/ufufuL
nc inlorm ca/ă despre nc:/1v dutcu ce o dcslăşouni m qnntz/jtiilc U T.M rea puţului principal Lonoa II. Ates Ici analize conducerea exploatării n tării nn trebuie să permilă anima­ la rii ilin echipa Ini fiaia metalică esfe cruc-sl prinde prada,
din o/ri-şcfc f i sulele req iu iin ble c u /»»irul aspecte teqalc dc co/Wr/bu/nj Iu raminen In urmă au fost recupe­ rea termenului de dare in exploatare, Prnel Hanci-un prerfă- rlc acum lopilă. în ­ macaraua opucd In
luat n serie de măsuri oare să ducă „recuperările* şi cântarea cu orice ql ilare oala cu ol el şi
tin c ie tu lu l Io tn/d/duireri sarcinilor dc plan, net um ile cu llura l-cd ucttiivc rate. lucrările au fost executate în la realizarea obiectivelor planif'C.v prcl a „cauzelor obiective" drept lesc cuptorul ticnim cepe lucrul pe şarjă. porneşte spre trenul
oriian iru tc si ullc asitccle. prunele luni ale anului, ilar . reni le Au fost completate efectivele de jnsiilirare, ci să lio descoperite cu o nonă şarjă Ala.şrno începe lupta cu ele- de turnare. Se toar­
lald cileva din scrisorile sosite lu i educ (ie perărite” s au făcut cu preţul nenta- la lucrările de Investiţii, s a asi curaj şi sunt de răspundere neajun­ de ajustare aruncă cu m rnlelc, cate ccttiipnn nă o nonă şarjă. In
cării la timp a lucrărilor preliminate gural încărcarea şi transpnrlnl m<* surile care s-nu manifestat in orga­ o precizie m ilim e tri­ (»(••/*//. tim p ce la cnplot se
pentru anul 1963 Lucrările de la pu triuic Io lucrările din mina lonea nizarea lucrărilor de investiţii. Co­ că dolom ila calcina­ Proteja/ cu şoif şl
Acţiuni de ridicarea calificării IiiI principal l,onra II au fost Intir- I şl oiiz.oulul 55? m La lucrările mitelui do partid a scos In evidenţă ta fi/nă in cele mai mănuşi de azbest. p ri­ prec/idcştc alta.
In seclornl sculărie al uzinei me­ m ilialiva comitetului U.T.M. in sec- 2iale cu două luni, la fel ca şi Iu aceste liosuri Conducerii exploată­ ascunse colţişoare ale mul lo p ilo r toarnă in Cili. 1. NEGREA
n ă rile do executare a celor două de săpare a puţurilor s ,i orrianiz.at cuptorului Din /îngii- minuscula coc bilă p ri­ controlor de calitate
talurgice din C'ugir livrează peste tom l sculărie s-a oiquniz.it nu cerc rii şi conducerii sectorului de înves­ (din postul de cores-
planuri înclinate pentru materiale Incărrarea inalei ialului cu r|reifcrc. ra i/e ajustat, telul do ma probă Sub Iov ila ­
2/0 lineri membri hi organizat ei de citirea desenului tehnic, la cuce t ii" Ic revine sarcina înlăturării lor, dnlnm ită ticosca/u ri le pul ci aice ale pomicol* voluntari
U.T.M. Ti sini clienia|i să şi aducă nu participai Id tineri. Tot in scopul Lonea II şi Jiel. Din cauza „Tem ­ Pentru buna lor funcţionare şi asi­ c/occi/tu/uf electric. O S M . I()
o contribuţie impoilantu l i reali/1 ridicării continue a calificării, cei perărilor" dm anul trecut, lucrările gurarea executării operaţiunilor de asllel ea planul lucrărilor de inves­ sure h uza slilp u lu i,
tea sarcinilor de plan. Ca m ni.vo, peste 30 tineri absolvenţi ai şcolii planificate pentru acest an la pulul perforare In bune condiţunii s an tiţii să Iic Îndeplinit ritmic
oiqanizaliile UT.NI., îndrumate de profesionale, veuili tn sector au [ost orb nr. 0 au fost executate jună in
organizaţia de parlid, au acordat a le pu rli/ali pe hnqa tovarăşii cu ex­ prezent doar în proporţie dc 7R.H la mental două rompresoare core de­
teulie ridicării conlinuc a calificării perienţă in meserie Acum tineri ca sulă. iar la colc de cxcavaro a ga­ servesc lucrările de investi ţii dc la
tinerilor. Astfel, un număr de 31 I»- Gheorqhe Dan. Silviu Buriicle ş» alţii, leriei direcţionale de la orizontul puţul principal, puţul orb ur 8. pu
neri au fosl înscrişi la cursm ilc de se minună printre evidenţiaţii in in
specializare clin cadrul uzinei, unde trecerea socialistă
şi-an însuşii cunoştinţe bogate, ob- O alenlic deosebită s-a dat şi d i­
tinind o calificare mai ridicată Prin­ fuzării cărţii In rlnilul tinerilor din
tre aceşti tineri sc numără (ov. Mi- cadrul sectorului. Sa aşteaptă t?n răspuns e bun Dar dc un ti mp conducerea de reparat aparate de radio n co­
hnel Tamaş. Emil Cirnpeami şi C.IIEORCIIE VOICU acestui cinematograf ne-a pus pe operativei „Retezatul'' din Ha leg. A-
Chcorglie Schmidt. Dc asemenea din corespondent Sini posesorul unei biciclete „Car- noi. spectatorii, să ghicim in ce par­ ceuslă unitate executa reparaţiile la
pap". Am cumpăral o acum doi ani aparatele de radio oare se dofee-
te a sălii, pe care rinrl este locul
Măsuri cu eficacitate pentru a mă duce cu ea la servi­ indicai pe bilet De ce sinlcm puşi Ira/ă In termenul dc gar/mlie in
Tnvălămintul po!itio U.T.M. din ca­ şurare a invălăminlului. De aseme­ B ciu E bună şi m-am folosii mult in această situaţie ? Scaunele vechi contul fabricii „Electronica".
du ea. Acum ins.! n o mai pol folosi.
drul exploata*" miniere Lonoa cu­ nea, propagandiştii au lost îndru­ De cc ? S ou rupt cauciucurile şt şi uzate au fosl înlocuite cu altele După ce 1,1 verificat, specialistul
prinde nn număr de 413 cursan|i. re­ maţi cum şi de unde să procure ma­ nu găsesc să cumpăr altele noi. noi. Si accsla e un lucru bun Dar i - j spus posesorului :
partizaţi in Id cercuri. Cu sprijinul terialul pentru cursanţi. M-am interesat de mai multe oii la cind au fost montate In sală nu s-n — N-am ce-t face? li trebuie nu
organizaţiei de partid, ca pi o p i n i i După fiecare lecţie comitetul magazinul O.C.L. din Deva caro mai respectat ordinea numerici!, ci alt transformator driver şi noi nu
dişti au fost rccm tali cei mai buni U.T.M. este informat dc inodnl cum vinde astfel de articole şi înloLlea- s .ni montat la Inlimplare. Aşa se avem.
tineri, membri şi candid,i|i do partid. decurge Invătâm inlul ,• frecvent-o. una nu s-a răspuns: face că la fiecare spectacol si idem So z.icc că s a făcut adresă la fa­
U.T.M.-işti fruntaşi in producţie. p.u liciparea la discuţii, conspecta­ Organizîudu şi — Nu avem. nu sini. nevoiţi să participam Ia un concurs brică şi c.! fabrica a răspuns cu a-
bine munca, mun­
Pentru a asiqura o cit mai bună rea bibliografiei ele. Acolo unde sini .ghicitoare de un Ici deosebit. dreso nr 2570/5459 din 22 octom­
M»! iiilreb cc să fac cu biciclel.i ?
desfăşurare a învăţ,nninluliii politic, deficienlc sc intervine operaliv pen­ citoarea Rusaiina § k S«! o dau la 1 C M . şi să ini cumpăr Aceasta se poale numi grija faţa brie că piesa respectivă s-a trimis
comitelui U.T.M. a luat unele mă­ tru remedierea lor Conica, dc la ta- de spectator ? Nn. De aceea consi­ la ILC f-C .O .M . şi urmează să fie
suri. Astfel, s a stabilit precis loc d Piua în prezent invătâm inlul po­ brita dc conserve k ‘7 alia nouă? Ar fi şi asia o solniţe, primită prin depozitul U.R.C.M. Dcvn
şi ziua în care v.i loc ciu sm iln pen­ litic ÎVŢ.M. d n cadrul E M. Lonea dar nu-mi convine. Cauciucurile de der ca e de datoria conducerii aces­ de către atelier. S a telefonat la
din orcşul Deva. bicicletă se (abr>că doar la noi in tui cinematograf să ia măsuri pen­
tru flecare cerc in parte Membrii sc desfăşoară in bune com lilinni U.I’ .C.M. Nimic.
comitetului au fost repartizaţi po ŞTEFAN NAC.Y reuşeşte să şi de­ ţară. Că nn sini la m-igazm. dc tru a aşeza scaunele In ordine şi Aşa se face că aparatul cetăţea­
vină sîut şelul unităţii şi conduce­ să ne scutească de arest gen o ri­
cercuri să răsoundă de buna desfă­ corespondent păşească lunar sar­ nului stă nuit de mai bine dc 8 luni.
rea O.C.L. produse industriale caro ginal de concurs ghicitoare.
cinile de plan cu Omul face mereu drumuri la Haţeg
S ' înt posibilităţi mai mari nu se îngrijesc ca in magazin să PETRU CĂINA să vadă doar. doar o veni piesa
13 la sula. se găsească Ş-i cauciucuri de bici­ muncilor
O bună parle din lin e i" membri ră Ştefan au dovedit culilă|i artis­ "VA cletă. Preparata de cărbuni PetriH şi o să-şi poală lua aparatul acasă.
ai roo nrr.il i vei mpşlr-uiu.îroşli ,,Re- tic e. Vronit să ştiu cind o să găsesc Eără piese de schimb nn se pol
lpzalul“ rlin oraşul Haţeg aclivou/.i & cauciucuri Răspunsul il aştept din fn termenul de garanţie repara aparate de radio Acest lu ­
Dar activitatea cultural educativă 5ÎS
în diferite formalii artistice de aici. partea conducerii O.C.L. cru îl şliu şi tov arăşii :le la U U C M .
do aici nu s-a ridicai la nivelul po­
In urma muncii depuse, unele for­ m Cetăţeanul Ungur A nm ie din sa­ Alunei dc ce nu i-uu măsuri ca u-
sibilităţilor. Îndeosebi aclivdaiea cu TFOFIL A D W I
malii ca : echipa de dansuri şi b ri­ tul Valon Dilji, raionul I Inlog, a mtălile care execută asemenea re­
c ui tea se desfăşoară nesalisfacălor. Comuna Zum — raionul llia
gada artistica de agil-itic şi-au rîs- cumpărat de la mnqn/innl coopera­ parat" să fie aprovizionate ca pie­
! a concursul „tn b ill cartea*' nu s ?
ligat aprecieri bine meritate. Ia d i­ G rijă faţă de speclalori! tivei ,,Ţaia I Inlegnlni" din oraşul sele de schimb necesare şi să nu
organizat nici o acţiune, dpşi con-
feritele concursuri ale artiştilor a Haţeg un aparat de radio „M io ri poarte oamenii pe drumuri cu lu­
peialiva are o bibliotecă bine dota Ui" După aproape o lună aparatul
matori din raion şi regiune cele două La cinematograful 7 Noiembrie nile V
formaţii au ocupat locuri fruntaşe. lă cu cărţi. dm oiaşiil Petroşani, ca şi la alO s a defectat Aceasta s a Intim ului N i CU SBUCIIIîA
Tineri oa Ionel Străiţaru, Constan­ N. HAŢEG AN cinematografe, biletele se distribuie prin luna martie 1963. Omul şi a planllicalor
tin Şlefonl, Otilla Mlhâleseu şl A u ri­ corespondent conform schemei sălii. Acest lucra luat aparatul şl l-a adus la uni lalea Haleg