Page 13 - 1963-12

TOATB TARII E. UNIŢI-VAI
A 81-a inovaţie

La cabinetul tehnic al Ateliere­ triţă pentru confecţionat fu n d u ri
lor R.M R. clin Simeria a fost în­ la rezervoarele de aer", prezen­
registrată, zilele acestea, a 81-a tate dc fierarul Ion Drăgoi, dc
inovaţie. Datorită s p rijin u lu i şi sudorul Nicolae Găman şi de co­
în d ru m ă rii p rim ite din partea lectivul fo rm a t din tovarăşii
cabinetului tehnic, m u n c ito rii şi Dclla Mea Eugen, Ion Crişan şi
cadrele tehnico-ingincreşti şi-au ion Drăgoi
îndreptat atenţia înspre realiza In scopul popularizării succe­
rea de inovaţii aplicabile la mai selor obţinute dc inovatori, cabi­
m ulte locuri de muncă, cu o ma­ netul tehnic a deschis zilele a-
re eficienţă economică. Astfel, ccslca Ia clubul muncitoresc al
s-a reuşit ca inovaţiile aplicate sindicatelor din localitate o ex­
în procesul de producţie sa adu poziţie în care s-au prezentat
că în trep rin de rii economii ante- cele mai bune din inovaţiile rea­
calculate în valoare de 51.572 L'.i lizate in anul 1963. Expoziţia s-a
Mai eficiente sînt inovaţiile bucurai dc succes.
,,Nou procedeu de confecţionare
a adausurilor la cutiile superioa­ IOSII- VISKY
Calificarea — ia nivelul tehnicii avansate Cu planul anual re de grăsime", „N ou procedeu redactor — responsabil al
îndeplinit Stiidenţiaţi ut de încărcare a suprafeţelor late­ centrului dc radiolicare din
Simeria
rale a cuzineţilor de osie", „M a ­
Eficientă maximă cursurilor Mem brii cooperativei meşteşugă­ loeialisfă
reşti „J iu l" din Petroşani au raportat CAiRt^iEir tn u in n u M fi
de ridicare a calificării! îndeplinirea planului producţiei glo­
bale pc anul 1063 cu mai bine de o
lună inainle de termen. La obţine­ Cartea, la locul de muncă
In numărul 2761 din 13 noiembrie ca eficienţa lecţiilor să fie maximă
al ziarului nostru a apărut un a rti­ este bine ca ele să lie insolite de rea acestui succes au contribuit buna De curind. lucrătorii librăriei „ A le ­ nică ele., tn valoare de 1.930 lei.
col intitulai „Calificarea — In pas cil mai multe exemple practice, in- organizare a inlrecerii socialiste, a- xandru Sflhia", in colaborare cu O contribuţie deosebită la această
cu tehnica avansată*'. In el se arată, tiln ile la locul de muncă. Nu-i rău provlzionarea ritmică cu materialo, conducerea D.S.A P.C.-Deva au o r­ acţiune şi-au adus secretarul orga­
printre altele, că la unele scclii ale ca unele lecţii, care se pretează, să ganizat o acţiune de difuzare a căr­ nizaţiei U T .M din instituţie si dilu-
CS. Hunedoara, mai cu seamă la tic predate chiar în fata instalaţiilor executarea unor lucrări dc bună ca­ ţii la locul de muncă. Astfel, la in ­ zoarca voluntară Angola Munleanu.
otelării şi furnale, d u s u rile de ridi sau aqreqatelor. Este bine apoi ca. litate ele. l l w stituţia amintită s-au difuzat, intr-o
carea calificării, orqanizate anul tre­ maiştrii — şi aici nu mă refer nu­ singură oră. peste 300 volume de IO A N HENŢ
cut n-au avut eficienlă deplină Aşa mai la lectori — să urmărească în ­ M C U SBUCHEA literatură politică, belelrislică, teh­ corespondent
se face că la examinările organizate deaproape felul în care se pregătesc corespondent
din iniţiativa conducerii combinatu­ muncitorii pentru cursurile de rid i­ Întîlnire cu brigada ştiinţifică
lui mulţi dintre cursanţi au dat răs­ carea calificării, cum aplică cele în ­
punsuri nesalisfăcăloare. Mai sini văţate şi să-i sprijine in însuşirea
apoi olelari şi fum alişti ce săvîr- temeinică a cunoştinţelor Cu, spre Colectiviştii dm comuna Rirsău, unificate, si ce posibilităţi de dez­
sesc abateri dc la in şirucliunile teh- exemplu, de cile ori se iveşie vreo In opt ani — laionul llia. s-ou în lîln it zilele tre­ voltare au „Cum a luat naşte/e
noloqice. nn pol eondnre o şariă intervenţie, un deranjament, în dis­ EUGEN BISTUOIU IO AN IJA V II) cute cu brigada şliiintifică Membrii poporul romîn ?T ,.Dacâ pe alte pla­
decît a i ajutorul maistrului. cuţia pe care o am cu oamenii fac şei de brigadă la sectorul I al acesteia, cadre de specialitate din nete există viată ?" şi «illele.
Pentru a vedea care sini cauzele analogie cu cele predate la curs. le nici un rebut conductor auto la autobaza I.R.T.A. m inei Aninonsa. este un bun o r- diferite domenii de activitate, an dat Râspunsurile au fost urmărite cu
eceslui neajuns şi cum se poate repet noţiunile teoretice In legătură Brad. Işi depăşeşte lună de lună ganizatot la locul dc munco Dc răspunsuri pe înţelesul tuturor la o viu inleres de peste 150 de colec­
cSigura o eficienlă maximă cursuri­ cu cauzele lui si asllcl reuşesc să Echipa de la R R.D. din depoul de sarcinile de plan. El este stimai h începutul an ului brigada con­ serie de întrebări ridicate de colec tivişti din Birsău.
lor de ridicarea calificării, am in v i­ trezesc In ei interesul pentru apro­ locomotive Teiuş, condusă de comu­ şl upreciat de colectivul unde lu ­ dusă de el u scos la suprafaţă nu- ttvisti : „Care sînt avantajele gos- FLORIN EENEŞAN
tat la o discuţie pe aceaslă temă po fundarea fenomenelor. nistul loan Morar, a trăit de curind crează. mui cărbune de calitaie bună. podăriilor agricole colective mari. corespondent
tov. Traian Iov, secretarul comitetu­ Tovarăşul Iov, secretarul comite­ un eveniment deosebit: s-a term i­
lui de partid şi inq. Mihai Griqore tului de partid — nou ales — se nat reparaţia celei de-a 130-a loco­ Concurs „ Cine ştie meserie, cîştigău
rle la O.S M. nr. 1. priin-lopitorul opreşte Îndeosebi asupra preocu­
Gheorqhc rurlună, de la olclăria pării ce o va avea comitetul de motive In cei 8 ani de existentă a mm
«*lcctricâ. seorelarul organizaţiei de partid pentru a asigura o eficien­ echipei. Si aceasta, ca loate celelal­ In cadrul Scolii profesionale din surile dale profesorului examinator
bază P.M.R . loan Toplila, membru tă maximă cursurilor de ridicarea te, a prim ii calificativ favorabil la Petroşani a fost organizat Tecent un o bună preqăllre atît teoretică cit
al comilelului U T .M . pe combinai calificării : concurs gen (,Cine ştie meserie, ciş şi practică.
maiştrii Ghcorqlie Croitorii şi Umil — Comitelui de partid se va ocu­ recepţia definitivă. ligă", penlm ucenicii lăcătuşi şi me­ Cei care au clşliqat an losl ele­
I.Vlapola, de la O.S M. nr. 1. leită o pa cu mai multă răspundere tle r i­ Succesul bucură deopotrivă pe canici montalori din anul II. La d e - vii anului Il-D. pe echipe, iar in ­
parte din discuţie dicarea nivelului profesional a) oa­ făşurarea concursului an asistat pe*- dividual elevul Gheorghe Lazăr dia
★ menilor Vom cere conducerii secţiei membrii echipei, ca si pe întregul te 130 de spectatori: elevi, cadre anul ll-E.
— Munca în otelării cere o prii- să orqanizeze temeinic cursurile, po colectiv al depoului şi este rodul li­ didactice, părinţi. Clşligătorii au prim it premii tn
M em brii echipelor participanlc la cărli $i bilete la diferite spectacole.
oătirc profesională temeinică a oa­ meserii şi schimburi, să vegheze ca nei strădanii depuse de-a lungul a- AUREL SLABII
menilor — spune inq Mihai Griqore la întocmirea tematicii să fie cu­ concurs, reprezentative ale aniJor
Procesul tehnoloqic este complex şi prinse cele mai necesare probleme nilor pentru continua ridicare a ca­ 1I-D şl II-E, au dovedit prin răspun­ corespondent
dacă nu cunoşti __________________ ale producţiei. Iar lificării, pentru creşterea râspun lo­
cil de cil fenome­ comitetele de sin­ rii fiecărui muncilor. al asistentei în schimb de experienţă
nele cc au loc dical şi UT.M . să tehnice susţinute acordate d i cadrule
In cuptor, cum in­ La masa sprijine aceaslă
tehnice. Succesul echipei se datoroş- Zilele trecute, form aliile artistice Numeroşii spectatori prezenţi au
fluenţează asupra acţiune. Ne vom ale Căminului cultural din Blăjem aplaudat cu căldură strădania Inter­
şarjei diversele ro tu n d â îng riji apoi, ca te faptului că organizaţia de partid s-au depjasat tn satul Mihăileni. co­ preţilor.
materiale, greşeşti ___________________ lectorii să fie a avut în atenţie lot timpul munca muna Buceş. Intr-un schimb de e x ­ In viitor, formaţiile artistice din
C O N STAN TIN BRATU 2 O LTAN ADELŞTOIU
foarte uşor. Do aleşi dintre cei mai atestui mic colectiv, cu rol holârilo: perienţă. Cu acest prilej, oaspeţii Blâjeni vor prezenta spectacole şi
o ici, declasaie, rebuturi, slaqnâri în buni maiştri si ingineri, cu înalt în activitatea depoului. conductor auto la autobaza I.R.T.A. conductor auto la autobaza I.R.T.A. au prezentat cu brigada dc agitaţie
Brad. A realizai ptnu acum eco­
VToduetic De aceea anul trecut, !n nivel de cunoştinţe. Cu ajutorul b i­ Brad. îşi in ire tin e bine maşina. textul „Adevărul e în slii'ntâ", apoi în localităţile Griş si Buceş.
nom ii In valoare dc 3 000 Ici.
cectia noastră, au fost orqanizate rourilor organizaţiilor de bază şi al Lunar, cl reuşeşte sd-şf depăşeas­ Succese frumoase obfine şi In- o serie de dansuri populare şi me­
cursuri de ridievura calificării pen­ agitatorilor vom arata oamenilor ne­ V. STREMŢAN că planul cu circa 37 la sulă. rcalizarea sarcinilor de plan. lodii interpretate de solişti vocali CORNEL MFHEŢ
tru toate meseriile de bază. Rezul­ cesitatea oresoîndă a îmbogăţirii bn- corespondent şi instrumentişti. corespondent
tatele lor Insă au fost cu mult sub gajului lor dc cunoştinţe profesio­
nivelul aşteptărilor, N-am reuşii să nale. vom lupta pe toate căile pen­
asiqurăm o mobilizare corespunză­ tru ridicarea simţului de răspun­
toare a cursanţilor şi nici nivelul dere al cursanţilor şi al lectorilor... C. §. H unedoara
cerut al lecţiilor... i t l l î C rari in si livezi
— Din constatările noasl.re reiese .Discuţia ce a avut loc la masa
că au fost dese cazurile clnd cursan­ rolundă a fost plină de învăţăminte.
ţii s-au strins şi nu s-au prezentul Din ea se desprinde că principalele Plantări de pomi
lectorii şi, mai multe d u d aceştia cauze ale slabei eficiente a cursu­
au venit nepregătiţi. De ce ? — în ­ rilor dc ridicarea ra lifiră rii constau
treabă tov. Toplite. In primul rind în laplul că au fost In multe gospodării agricole zindu-se astfel sarcina dc plan
— A ici avem şi noi o vină. An lăsate pe planul al doilea alit de colective din raionul Alba, para­ stabil'tă.
qrenati în problemele curente nle către conducerea secţiei, rit şi de lel cu alte munci de sezon s-a Unele rezultate bune s-au ob­
producţiei, am neqlijat aportul ca­ organele de sindical şi UT.M . Da­ lucrat intens şi la plantarea po­ ţin ut şi la gospodăriile colective
drelor tchnico-inqinereşti la rirlira- torită acestui fapt de altfel. ele din Berghin şi Henig. Acestea
:ea nivelului profesional al muncito­ n-an fo*t privite cu destul simţ de m ilor. Num ai la gospodăria co­ nu sînt insă pe măsura posibi­ tone fontă peste plan, din care U.otl
rilor. nu i-atn controlat asupra felu­ răspundere de către unii lectori, lectivă din Buccrdca, spre exem­ lităţilor. T im pul este înaintat şi O rg a n i/a fiile de partid din secţiile com binatului au luat. In ultim a tone tn luna noiembrie, iar calita­
lui In care isi îndeplinesc această lucru cc s-a transmis şi la cursanţi. plu, s-au plantat pînă acum pomi prea m ulte lucrări nu se mai no» vreme, măsuri lot mai clicicntc. p ric in d Im bundfăfirca ap rovizion ării şi tea : 1,7 la sută declasaie (a(ă de
caroinâ si nici n-am făcut lotul Comitetul dc partid la nudul său c coluborării intre s e d ii pentru in dcplinirea ritm ică a p h n u lu i la 3.5 la sută admis. Tot In luna tre­
penlru a Ic crea condiţii optime de n-a intervenit pentru a curma a- fru ctife ri dc diferite specii pe o Face. Toi uşi. colectiviştii de aici lop indicii.
pregătirea 1 ecliilor Dar. fără a avea leaslâ stare dc lucruri Aşa se fnre suprafaţă dc 10 ha. Acelaşi lu­ trebuie să tragă învăţămintele co­ In n e a slă privinţă , de marc utenfic s-au bucurai obiectivele cu* cută. colectivul secţiei no-a^tre si-n
intenţia de a diminua lipsurile con­ că activitatea cercurilor s-a (teslă cru sc poate spune şi despre gos­ respunzătoare pentru ca în p ri­ pim sc in planul dc măsuri tehnico- organizatorice, lărgirea m işcării dc depăşit angajamentul anual cu 5 700
ducerii administrativo, este necesa»’ şr.rat mai mult sporadic lecţiile podăriile colective din Galliu şi măvară, imediat după topirea ză­ ino\ a(/i şi raţionalizări şi in lc n s ili caiea in lrc c e tii socialiste. Toate tone lonlă.
să arăt că a lipsit şi sprijinul o s-an tmnt la un nivel mediocru. pezii. să treacă r u ionic forţele acestea au dus la valorificarea mai bună a rezervelor interne, la creş­ In prezent, prim -furnalişlii Dum i­
îespunzător din partea organizaţiilor După cum s-a remarcat In cadrul Teiuş unde de asemenea s-au la nlnnia'ea pom ilor pentru a re­ tru Duca, Vilmoş Farcaş, Ştefan Slan-
de sindic»I şi U T M. alit în ce ‘lisculiei ridicarea nivelului prob: plantat cile 10 ha cu pomi, reali- cupera rămînerca în urmă terea p ro d u ctivită ţii m uncii şi im bu nălă(irea c a lită ţii produselor. ciu şi incărcătorii Teodor Capră,
priveşte îmbunătăţirea frecventei, cil sional al muncitorilor se cere im­ Vasile Sltălulat $i cauperislu) C.
şl pregătirea le diilo r. perios. Si. pentru a se putea rea­ Penlru viitoarele plantaţii Virqil. evidenţiaţi In întrecerea so­
Un alt neajuns îl constituie (aptul liza. este necesar în primul rind ca S-a recuperat ganizatiei UT.M., care au mobilizai cialistă. depun eforturi susţinute
că se suprapun multe acţiuni în lipsurile scoase In evidentă 6ă nu şi antrenat Întregul colectiv la în­
aceeaşi zi, întreprinse fie de con­ se mai repete. In primăvară, colectivul Sta­ lui, lucrare care a şi fost term i­ rămînerea în urmă deplinirea şi depăşirea sarcinilor de pentru îndeplinirea planului anual
ducerea combinatului, fie de organi­ Comitetul de partid nou ales va ţiunii experimentale hortiviticole nată zilele trccule. plan. mai devreme.
zaţiile de partid, UT.M . sau sindi­ trebui să îndrume mai îndeaproape din Geoagiu trebuie să planteze O dată cu desfundarea terenu­ Rezultatele obtinuie au fost rii-nlte IO A N POSTOLACHE
cat. Iar oamenii sint leli-nuli. Din conducerea secţiei in luarea celor o suprafaţă de 15 ha cu viţă de lui, în vederea fe rtilizării solu­ Piua nu de mu Îl. furnalişlii mai
această cauză de multe ori nu sa mai corespunzătoare măsuri pentru lui, aici s-au aplicat si cile 300 aveau tnca rezerve In a califica cele mai bune In luna irecutâ noi şef echipă la Încărcare
respectă proqramuî, întărirea răspunderii maiştrilor şi vie şi 8 ha cu pomi fructiferi. kg superfosfal la ha. De m enţio­ munca noaxirâ ca bună- Si m olivc am dat peste plan 7.I8G lone aglo­ (din postul de corespondenţi
— Dar, toate acestea, trebuie pre- inginerilor oe schimburi. Să-i deter­ In acest scop, aici s-au luat mă­ nat că atît pomii cil şi viţa dc aveau dcslulc. Pe lingă faplul câ merat. De subliniat câ o dotă cu a- volunlo:ri — seclia 1 furnale)
mine pc aceştia să asigure m obili­ ceaslâ depăşire, s-a recuperat înlreg
Inlim pinale — intervine tov. Furtu­ suri ca pe înlrcaga suprafaţă să vie vor fi numai din specii valo­ noi nu ne îndeplineam pla-nul fizic,
nă După părerea mea, pentru a nu zarea să pregătească cu toată se- se execute desfundarea terenu­ roase. nici oalitalea aglomeratului nu era minusul de producţie Înregistrat In Toate schimburile
mai cărlea in greşelile din nun] ue- riozilatej lecţiile re le predau in primul trimestru al anului şi s-au
cut. este necesar In primul rlrnl să feta muncitorilor, să vină punctual Inloldeauna corespunzătoare. Se în­ realizat aproape 3.000 lone aglome­ la acelaşi nivel
Ia cursuri şi să-i aiule pe cursanţi îngropatul viţei de vie
*p acorde o atonlie mai mare din ţelege că reproşurile lndre-pl^Ulc
pailea conducerii administrative pre­ in însuşirea m noşlinlelor. Aici gă­ ale furnalişlilor nu erau o cinste rat din angajamentul anual. In ce
gătirii profesionale a muncitorilor, sim că propunerea tov. Gh. Furtu­ O dală cu terminarea culesului, cutat şi a ră m ii printre butuci pe penlru noi. oriveşle calitatea aglomeratului, p ro ­ Din experienţa muncii noastre de
lnqinerii. tehnicienii şi maiştrii dc nă ca lectorii să îie controlaţi înain­ în m ajoritatea gospodăriilor a- o suprafaţă dc 124 hectare. centul de declasat a scăzut Ia 5 la zi cn zi ne-am convins cit de im­
pe schimburi să primească in acest te dc a se prezenta In fata cursan gricolc de stat şi colective din re­ Din in ilia livo orgonizatiei de partid sută fală de 10 la sută admis. portant este ca la realizarea sarci­
ficus sarcini concrcie şi să fie traşi Iilor de către cineva din conducerea Lucrările de îngropare a vitei s-a in slilu il un conlrol operativ şi Cele mai bune r?zullatc ou fost nilor de plan toate schimburile să
secţiei este binevenită. De ascute giune, munca în vii nu a încetat.
la răspundere dacă nu Ie îndepli­ de vie au fost terminate la tru ­ fiistemalic pe întregul (lux tehno­ obtinuie de schimburile conduse de contribuie in egală măsură. Cu alto
nesc. As propune ca lectorii să fie nea propunerile maistrului Emil De- In ultim ele zile de pildă, s-a lu­ purile din Miercurea (39 hecta­ logic, u n n â rm d u se îndeosebi fo­ cuvinte, productivitatea să nu fie
controlaţi direct de către şeful s.-c îapeta cu privire la controlul ce crat intens la îngropatul viţei dc re). Ungurei (43 hectare). Boz maiştrii Auguslin Haiduc şi A le xan­ mai scăzută in schimburile 11 şi 111.
Hei sau unul din adjuncţi, dc fie lirb u ie să-l execute maiştrii asupra vie, Ia completarea golurilor şi la losirea intensivă a maşinilor dc do­ dru Buda.
feluhu în care oamenii aplică cele (24 hectare), Gusu (20 hectare) zare, paralel cu micşorarea opririlor Sub conducerea organizaţiei du
tare dată lnainlu de predarea lec­ executarea de arături. Astfel,
ţiilor. Să se vadă dacă şi-au inloc învalale. legarea locpilor de eveni­ m uncitorii gospodăriei agricole şi Păuca (12 hectare). Dc aseme­ accidentale şi Imbunălolirea calită­ NICOLAE POGAN partid, in secţia a U-a furnale s-a fă­
mit plan de lecţie şi dacă sini pro mentele cc an loc în prodticlio şi nea, la tru p u rile din Apoldul de ţii reparaţiilor. înfăptuirea acestor cut o repartizare judicioasă a torte­
qâtili. Propun apoi, să se stabilească GH. COMŞUŢA de stat dîn Apoldul de Sus au Sus şi Dobîrca s-a îngropat via măsuri s-s făcut şi cu sprijinul co­ şef dc echipă lor tehnico-ingincreşti, pe loale oela
« zi rim sâplămmă, sau la cloni îngropat pînă ieri viţa de vie de mitetului sindical de secţie şi a or- (din postul de corespondenţi trei schimburi Aceaslă măsuţă a
fiâplămlni. după ou in va fi progra­ (Continuare fn pag. 3-al______ pe 268 hectare. Tot aici s-au exe­ pe 100 şi respectiv 30 hectare creat posibilitatea unei asistente teh­
mul, care să fie adusă la cunoş­ voluntari, secţia aglomcrator II nice corespunzătoare la liecare loc
tinţa conducerii combinatului, a co­
de muncă şi organizării şi desfăşu­
mitetelor de partid, sindical şi UT.M .
si atunci, sa nu se mai organizeze Fontă mai multă rării mai bune a inticcerii socia­
nici un fel de aclame. De asemenea, liste
va trebui avut qrijă la întocmirea şi mai bună Slirşilul lunii noiembrie a adus
tematicii... furnalişlilor noştri succese de seamă.
— L a acest capitol am o propu­ Spre deosebire de primul trimes­ Planul de producţie a fost depăşit
nere — spune Iov. Croitorii. Cu cu 7.333 tone fontă, iar In primele
cit tematica va fi mal cuprinzătoare r - tru al anului, colaborarea dintre două zile ale lunii decembrie, noi
cu atît cursul va fi mai eficient. Mă J j , J v * - r r fumalişti, aglomeralorişli şi coc-
refer la faptul că un muncitor de ' c r v m i ? sari s a îmbunătăţit mult Ca ur­ am dat peste sarcinile rle plan mai
la pregătirea ansamblelor de tur­ mare. producţia de fonlă a sporit mult de 500 tone lontâ. Trebuie sub­
nare, spre exemplu, trebuie să ou- toi mai onult de la o lună la allu. La liniat că depăşirea planului s-a făcut
noască în mare şi probleme de secţia I-a furnale, aprovizionarea paralel cu îmbunătăţirea calilălu fon­
elaborare. calităţile uleiu rilor si tei Luna trecută, bunăoară, s-a în­
ritmică cu cocs şi aglomerai de ca
proprietăţile materialelor refraotare. registrat 0 94 la sută declasate, fc-lu
Ncavind noţiuni despre toate aces­ lilate, a fost Insolita de măsuri con­ de 3.5 la sulă admis. Prin aportul
crete privind respectarea procesului
tea. nu poale preqăti corespunzător adus la ohlineica acestor succese
trenul de turnare. Au existat ca­ tehnologic şi a relelei de dozare.
zuri cinri s-an inreqistrat pierderi In felul acesta muncitorii secţiei s-au evidenţia! p r>n .'urnoli>l 1 i
de olel deoarece ansamblurile n-au I iurnalc. an reuşit să asigure Gheorghe Tufiş şi G luorghe Snell,
fost preqătite după cerinţele calităţii. un mers constant dl furnalelor şi să încărcătorul Nicolae Covaiiu şi alţii,
De aceea este bine ca la întocmirea
tematicii să fie consultaţi cit mai reducă siinlilor opririle accidentale. PLTRIJ NICSA
mulţi muncitori maiştri şi inqâneri Fâciiul bilanţul activităţii noastre npn-ducllor
de la diferite locuri de muncă, aşa economice in cele II luni. el poate (Din postul de corespondenţi
Incit ele să poală cuprinde cele mai fi exprimat lapidar astfel : 10 750 voluntari — secţia o II a furnale)
necesare probleme cerute de speci­
ficul muncii.
— Tematica Insă. trebuie să lină Prezentări de modele
ronţ şi de nivelul mediu de pre­ f -ffEypKV
gătire al cursanţilor, mai ales în
cazul cind cursurile nu sc pot or­ In scopul informării populaţiei despre activitatea desfăşurata do
- 1 w W < y . v m & f ' f * JE
ganiza pe categorii apropiate de £ M m asupra modei penlru sezonul ele membrii cooperatori. Apoi s-au
Încadrare, deoarece, printr-o expu­ iarnă, conducerea cooperativei prczenîn! o serie de noi modele
nere la im nivel prea înalt, oamenii ■xfk'ţŞfţ meşteşugăreşti Jiu l" Petroşani a de confecţii pentru bărbaţi şi fe­
cu mai puţine cunoştinţe nu vor în ­ organizat recent o prezentare de mei, tricotaje ele.
ţelege mare lucru. O spun asta din modele. Cu acest prilej tov Joşi#
experienţa anului trecut — remar­
ca maistrul Delajieto. Iar pentru IN FOTOGRAFIE; La gospo daria ag rico li colectivă din Bucerdea. raionul Alba, se pU nle azi ultim ii pomi j>e cele 10 ha. planificate In această toamnă. Negoţiu, vicepreşedinte a! coope­ N. SANDU
rativei a informat pe cei prezenţi
corespondez