Page 14 - 1963-12
P. 14
Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2730
In Editura politică
InvăfănV.nfu! a apărut:
agrozootehnic de masă Lenin şi partidul
Lecţii legate de activitatea practică de N. K. Krupskaia
Pentru o cil mai temeinici insu- fost făcută de către lector, cursanţii V o lu m u l cuprinde o sene
Prinlr-o buna
S<re a problemelor cuprinse In te urmărind doar modul cum acesta de articole şi c u v in tu ri in care
matica cercurilor do invălămînt a- execută plantatul si semănatul. A- organizare a m un Nadejdu Konslantinovna Krup-
orozoolehnic, la G.A.C. din Prica/, poi. a venit rindul cursa>nliloir să cii, lustruiloarea sknia, credincioasa prietena şi
raionul Orăşlio, s-a încelătcnU o dovedească ce au reţinui din lecţia Elena Stana din tovarăşă dc luptă a lu i V. t.
practică. Unele lecţii, alit la coreul predală. Si. felul cum ei au execu secţia mobila a Lenin, Inlă/işcază d ile n te ‘ta
zootehnic. cil si la cel legumicol tat plantatul arpagicului pe 0.50 I.I.L. Brad îşi de lu ri ale person alită ţii şi a cti
«■au pentru cultura plantelor de ha. sau semănatul urnii ha. de gră păşeşte zilnic pla v ii â( ii m arelui conducător al
clmp, se prerlau chiar la locul do dină cu spanac, ridichi ele dove nul de producţie m işcării comuniste in te rn a ţio
tsroducţie Pină acum. la cele trai deşte că expunerea teoretică si a- cu 2 la sută. Ea
nale şi al M a rii R evoluţii So
cercuri care funcţionează aici. s-au plicatiile practice âu fosl temeinic este evidenţiată in
predai cile pa.lru lor.lii. Mare parte tnsu$ite do către cursanţi. Lucrări întrecerea socia cialiste din Octom brie. Din pa
din ele s-au linul Io ferma de ani le executate de ei sini de bună g inile c â rtii se desprinde lumea
listă.
male (ou cursanţii cercului zool di- calitate.
de idei şi sentimente q lu i Le
nic). sau la gradina de legume (cu Tot astfel s-a procedat si la pra
membrii cercului legumicol). nin, a cliviia le a lu i zilnică, tră
darea lecţiilor in cadrul cercului
sături ale caracterului său.
Cu colectiviştii ca>re frecventează zootehnic do către ing. Oanrea. bl
cercul legumicol, spre exemplu, lec aici, după expunerea temelor, s-a
torul, ing. Maria Dogarii, s-a de trecut la aplicabile practice domotis.
plasat pe tarlaua unde Irebuiau irîndu se în mod concret cmn tre
plantate sau insAinintale diterite le buie executat mulsul, cum se aplică
gume. După o prezentare s c u tii dar masajul ugerului la vaci. cum se Adunări populare pentru votarea
bine docuincnlalâ asupra imporlan. alcătuieşte o raţie de furaje $'• cum
tei economice ce o prezintă pentru se administrează ea în hrana ani contribuţiei voluntare
gospodărie cultivarea din toamnă a malelor ele. Un astfel de mod de
diferitelor legume şi asupra (e-liiJnl predare a făcut ca lecţiile să devi Gazeta de perete —
cum ircbuîe executate plantatul şl nă interesante. iar participarea In m ajoritatea satelor dm re g iu n e a noastră $-j u l/n u t adună
semănatul legumelor, s-a trecut la cursanţilor ta şedinţele dc cerc să rile po p u la re pe n tru votarea con tiib u (ie i vo lu n ta re pe an ul 106-1.
construirea
M iile de p a rtic ip a n ţi au ve n it cu n o i p ro p u n e ri p e n tru
aplicaţiile practice Demonstraţia a fie (leol)icci intre 90—95 la sută. oglindă a activităţii colectivului de o b ie ctive social-cu hu rale , s-au angajat să p a rtic ip e p rin m uncă
Casa — laborator, in sprijinul cursanţilor p a trio tică la realizarea lor. lată ci leva aspecte relatate dc către c o
resp on den ţii no ştri în legătură cu acest evenim ent
găsit desigur că sterilul întrece ad tivul de redacţie al gazetei dc p<?>
L& gospodăria agricolă colectivă ndnee si casa laborator care func misul si deci vagonelele respective
din Teius, raionul Alba. lunelioneu- ţionează In cadrul gospodăriei. La au fost rebulale relp şi-a adus o contribuţie de s?n- P e n t r u t e r m i n a r e a l o c a l u l u i d e ş c o a l ă
Pe această temă nu scris ‘ mă în obţinerea succeselor înregis
zâ In acest ăn patru cercuri de In- înrlcmina cursanţilor stau o serie rle ziarului mai mu Hi corespon Prin gazeta de perete s-a lua! n- trate dc muncitorii pt-eparâliei din In comuna Luncdiul de Jos, ra dală în folosinţă. Pentru aceasta,
vătâmint agrozootehnic; două neu exponate, colecţii de seminţe dm
denţi dm regiunea noastră titudLne şi fală de muncitorii Ioan Petrila. ionul Brac!, s-au terminat aduna- cetăţenii din cele şase sate ale co
tru cultura plantelor de cimp (anul diferite soiuri, plante atacate de printre caic I. V ISC HI din Si- Dreplu. Aurel Bolbn si Nicolne M r- ille populare în toate cele şase munei Luncoiul de Jos au votat
11) la oare sini înscrişi un număr boli şi dăunători, mulaje, diverse meriu, ION ARDELEANU dc drea de la seclia mecanică care nu In pas sale. Cei a ţenî i de aici au analizat suma de 55 000 Ici. In cuvînlul (or
de 75 cursanţi; unul zootehnic si la Almaş — Stonija, AUREL executau cu ţoală răspunderea re
aparate care-i ajută pe cursanţi să cu preocupările cu ocazia adunărilor populare sta deputaţii Sabin Mandula, Trofin
unul pentru cultura plantelor de A N C A din H-aterj, PETRU G Ă pararea vagonelilor si nici nu folo
lege noţiunile teoretice cu practico seau din plin timpul afectat pro diul în care se afla lucrările la noul Dragan, Cornelia Gmiţa şi alţii,
cimp [anul f), IN Ă din Petrila şi alţii. Iii actuale local pentru Şcoala de 0 ani din s-au angajai să sprijine şi mai mult
Pinâ In data de 2 decembrie aic! producţiei. Kcot in kvidenîd preocuparea ducţiei. Astfel rle articole au avut luncoiul de Jos. Această construc aceasta acţiune
au fost predate 4 lecţii, frecventa De menţionai că la această casă unor colect ive de reduci ie u te 0 influentă mare în lichidarea nea Gazeta de perele „Rapidul", or
laborator fac de serviciu cadre de gazelelor dc perete pentru im - junsurilor amintite. Echipele criticate gan al organizaţiei de bază si *1 ţie deosebit de necesară a fost ri
la cursuii liind In medie de circa dicata, în anul 1963 pînâ la acope FLORIN BENEA
specialitate care ori de cile ori se hunâiâlirea cn n lm u lu lu j a rti au început să-şi organizeze mai bine C omitetului sindicalului de la depoul
90 ta sulă Expunerile făcute do că munca, acnrdind atontie calităţii corespondent
simte nevoie, acorrlă consultaţii pc colelor publicate, inlluenţa a- de locomotive C.FR. Simeiia esle riş, urmînd ca în anul viitor sa fie
tre lector sînt bine documentate si ccsltua in m obilizate a munci- producţiei.
urmărite cu viu interes de către diferite leme. I’înă acum. un aseme to n la r la tn iâ p in itcn sarcini un punct de atracţie pentru mecani N o i o b i e c t i v e i m p o r t a n t e
cursanţi nea procedeu a il-it rezultate bune lor de producţie precum şi e- Tematică bogată cii, (ochislit şi meseriaşii de aici.
Explicaţia constă In faptul că ea o-
Un sprijin preţios la însuşirea te si este mult apreciat dc către co- licaciiniea a itic o le ln r critice glirtdeşte aciditatea colectivului de Datorită preocupării de care au tat suma de 24.000 lei pentru con
meinică a otmoşlimlelor predate tl lectivisli- Publicăm in gru pa jul dc Iu poului, că esle o tribună a expe dat dovadă comitetele executive tinuarea lucrărilor fa şcoala dc 3
tă cileva din aspectele rela Colectivul de redacţie al gazetei ale sfaturilor populare comunale, ani, la Boj s-a votat suma de
tate fn scrisorile snsile la tu- de peiele de la preparalia Petrila rienţei tnainldlc, si combate actele s-a reuşit ca în toate cele 55 de 15.300 lei pentru construcţia unui
O situaţie nesatisfâcătoare daclie. a pus. In acesl an. un mare accent rle indisciplină In muncă La una sate şi suburbii de pe raza oraşu cămin cultural etc Celălenii au ho-
din ediţiile apărute zilele trecute
pe îmbogăţirea tematicii fiecărei e- lui regional Hunedoara sa se ţină lărît ca aceste lucrări să fie termi
P£ lingă cele două cercurj agro Indicatorii do plan pe amil viitor tov. Isirale Simion, mecanic de lo
S W diţii. Pentru aceasta s-a orientat !n adunările populare pentru votarea nate în anul viitor.
tehnice. la gospodăria agricolă co nu se prevede ca gospodăria să In primul rind spre atragerea a cit mal comotivă, a scris un articol prin contribuţiei volunlare pe anul 1964.
lectivă din Zam, raionul llia, func fiinţeze si să dezvolte această rainu mulţi corespondenţi dm rindul mun care a Împărtăşit din experienţa IO A N MII.ITARIJ
ţionează si un cerc zootehnic. a- ră de producţie. Apoi. in planul le Sprijin citorilor, ingi-nerilor $i tehnicienilor muncii lui privind economisirea de In fiecare sat s-a votat construirea VASILE UEJICA
unor noi obiective importante. La
nul H, frecventat de 40 cursa-ntl. malic s a u stabilii trei şedinţe de care sînt exemplu in producţie si combustibil, prin remedierea pier corespondenţi
Conducerea cercului zootehnic a *p lira |ii praclice, care voi fi linul-» la îmbunătăţirea cunosc bine orii vitale* din sectoa derilor dc aburi si folosirea to rid Feşlişul Mare de exemplu s-a vo
rele unde lucrează. vii a trenului. Tov. Nicolae Hori ea
fost încredinţată tovarăşului Gpştein ta sfirsitul cursului, deşi psIp nece calităţii producţiei Fiind consultaţi cînd se întocmeau turnător, a Împărtăşit şi el in ca
Alexandru, inginerul zootehnist al «ar ra ele «ă fie făcute in cadrul planurile de muncă, corespondenţii <lhil unui articol, din activitatea aa
gospodăriei colective. Faptul că şi primelor lecţii Esle vorba despre mi «t'Ufli la îmbogăţirea tematicii si a tovarăşilor de muncă. - A IE N D A —
In anul trecut iov. Epşleîn a con aplicaţiile praclice în legătură cu Una din principalele piobleme ne fiecărui număr, atit pri-n propunerea Din atenţia gazetei de perele nu
dus acest cerc şi că este specialist lipsite din ediţiile gazatei do pere- celor mai importante probleme din a scăpat nici satirizarea acelora lo g ra lu l „M u n c iîo ru r ; PETRO
prepararea furajelor si administra le ..Minerul” de la seclia Alrvnş-
tn probleme de zootehnie, ne în rea lor In raţii, ali'mentaiea cu apă Slănija a E M Zlatna. esle îmbu cadrul preparaliei cil şi prin scria cari? nu şi fac datoria cum trebui-;. fR a riio ŞANI : Printre oameni huni —
dreptăţea să sperăm că" cercul pe ele., probleme care-şi cor rezol nătăţirea calităţii producţiei. Publi rea unor arlicole Iii,ne dooumenla'e. O caii ca tură apărută la gazetă sa 0 DECEMBRIE 19G3 cinem atograful „R epublica" ; ;Md-
care-) conduce desfăşoară o activi- varea încă de pe acum. odaiă cu ci iul articole prin ca.rc popularizea Drepl rezultat, la această gazetă de larizează pe tinerii Ghcorghe Cris- ru l di seni U lei' — c//»efrti5/ogW;-
petele au fost publirn-te numeroase
lale bogată, iar rezultatele însuşiri! trecerea animalelor în perioada de ză echipe ca acele conduse de muieri,ale cu o bogată varietate loa şi Nicolac Tidor, oare trimişi /’rogrmm// / ; 5,05 Cono€>rl 43 tul „7 N oiem brie" ; ALPĂ )U -
de către oursantî a lecţiilor predate «labulatie Gheorgho Jurca si Constantin lira- teme cum s lu t: „Calitatea pe pri- după saboţi, au pierdut 40 de m i dimineaţă; G.05 Piese interpre L IA : U ltim u l tren din Gun HHI
se reflectă pozitiv in producţie. nea, care pe lingă faptul că îşi de tmil plan”. „Lipsuri in secţia de pre- nute pliinbindii-se prin alte locuri. tate de fanfară ; b.40 Jocuri popu — cinem atograful „V ic to ria "
De asemenea, tn ziua de 28 noiem lare,- 7.30 Sfătui medicului,- 7,45
Luorurile stau Insă cu toiul alt- brie au (ost predate 2 leclii In ca păşesc planul lunar cu 25-3P ia paraic". „Întreţinerea instalaţiilor <*- Eficienta criticii făcute la gazeta Cinlece patriotice,- 8.UG M elodii Pescăruşul negru — cinem ato
fel Si listă de ce. Pornind de la te drul unei singure şedinţe cu toate sută, extrag numai minereu de cali 1 goliri ce tn sprijinul producţiei". rle perele reiese şi din faptul că populare,- 8,30 Muzică din ope gra fu l „23 August" ; SEUEŞ : Re
tov. Constantin Griz.ea şi Ion M a
matica stabilită se poate spune că tate. colectivul de redacţie al acr«- „Despre activitatea organizatorilor gina statici (Ic benzină — cin e
că. po trivii planificării, lecţiile res- rian, fală de care s-a luat atitudi re; 9,27 Melodii distractive; 10,30
aceasta nu a fost aleasă cu sufici ici gazete a scris si ma-teriale prin de grupe sindicale", „Importanta m atograful „ Progresul" , T utun ul
peclive Irebuiau predate In zilele ne pentru unele lipsuri manifcstalc Muzică de estradă; 12.29 Solişti
ent spirit de răspundere De aseme — scria I şi U — cinem alogra-
rle 5 si 6 decembrie. Ne întrebăm care ia atitudine fată de cei ce nu conferinţelor tehnice în ridicarea ca cu două luni in urmă, s-nu îndrep de muzică uşooră; 14,00 M elodii lu l „Sebeşul"-, O R Ă Ş T I E :
nea, nici stabilirea ordinei de tra- alunei cum se asigură o bună însu dan alentia cuvenită calităţii. lificării" si altele. tat. populare olteneşti; 15.00 Selec- Estradă, cslrudâ — cinema/o»
tare a problemelor nu s-a făcu! cu tiuni si potpuriuri din operete;
şire de către colectivişti a cunoştin Bunăoară, intr-unui clin recentele Articolele afişate au fost semnate g ra iu l „P a I r I a“ ; Povestea
disrernămtnl. lată şi ctteva argu Consfătuirea
ţelor predate? Că nu se acordă numere ale gazetei do perete au fost de ingineri ca Margareta Ar mea,nu, 15,30 „M e lo d ii dragi*', muzică u- p a n io lio ru lu i de aur — dnem a-
mente oare dovedesc acesl lucru. atenţia cuvenită Invătămînlului zo criticate echipele conduse de fosil Ioan lonilă. Eugenia Bobar, Toan colectivelor soară ; 10.15 Vorbeşte M o sco va 1; lo g ra lu l „ Flacăra" ; HAŢEG :
In planul leinalic Întocmit de că otehnic. o dovedeşte si faptul că Brarlu şi lri-mie Constantin care ne- Crăicscu. dc maiştrii si tehnicienii 16,45 Muzică populară interpreta M isterele Parisului — cincm alogra-
tre inginerul zootehnist s-a prevă deşi se ţinuseră palm lecţii, în glijlnrl calitatea an încărcat în va Ştefan Cziraki, Iosif Maior, Gheor- de redacţie tă de Roveca Sândulescu; 17,30 Iu l „P o p u la r"; B R A D : C ăpita
zut şi expunerea a trei lecţii in le ziua de 28 noiembrie manualele nu In slujba patriei; 18,00 Muzică nul Pracossc — cinem atogra
(tonele pe lingă minereu si mult ghe Ecobescu si alţii. Pentru a generaliza experienţa
'gătură cu creşterea păsărilor. cu erau încă distribuite cursanţilor. De sleril vizibil. La controlul făcut s-a Prin activitatea sa rodnică, colec- dobim lilă de unele colective ale uşoară; 18,30 Program muzical fu l „Steaua roşie” ; LONEA :
tdâte că In acest an h-i gospodărie pentru evidenţiaţi tn întrecerea C lubul cava le rilo r — cinem ato
asemenea, se constată o slabă frec gazelelor de perete din întreprin
nu s-au crescut păsări şi că nici In ventă la cursuri, silualie cu care derile şi instituţiile oraşului Haţeg, «ooialislă ; 19.45 Cîntă formaţia de g ra fu l „M j/ic ru /" ; T E IU S : Or-
—
Ana
d in u l
cinem atograful
se Impară consiliul de conducere de cu rind comitetul orăşenesc do muzică uşoară condusă*dc Vădim „V ic to ria "; 2 L A T N A : Pe urm e
h\ gospodăriei coleclive (preşedinte partid a organizat o consfătuire. Liudvikovski ; 20,10 Cintece din le bandei — cinem ologralul
folclorul nou si jocuri populare
io an Toderici). Construcţii date în folosinţă Aici au participat colectivele gaze
Din credite şi fonduri telor de perete din oraş. Cu acest cerute rle ascultători ; 21 15 Mu „ M u n c ito ru l" ; IL IA : Doctor in
Din cauza slabei preocupări fală zică uşoară de compozitori ro- tilo 2olie — cincm atoqral'H „L u
proptii de ridicarea calificării colectivişti, Sporirea continuă a efective tru bovine, 4 saivane pentru oi prilej au prezentat informări despre nitni ; 22.40 Muzică de dans,- 23,10 mina" ; APOLDUL DE SUS: Pinâ
lor. mei rezultatele In zootehnie nu lor dc animale proprietate ob munca desfăşurată tov. Iu tiu Voci. Concert dm opere. m iinc — cinem ologralul „23 A u
Din creditele acordate de stat sînt pc măsura posibilităţilor. Iată şi 9 coteţe pentru păsări. Dc a- responsabilul colectivului de redac Progiotnul / / ; 10,10 Melodii gust” ; C Ă LA N : Regina stafiei
şi diu fondurile proprii, gospo de ce este necesar ca tn viitor din ştească a pus în faţa conduceri scmenca, din cele 9 m aternităţi ţie dc la I.I.L. Nalaţi si Marin So- populare,- 11.30 Muzică instrumen de benzină — cinem atograful
lor G.A.C. sarcini de mare răs
dăriile agricole colective din ra pariea consiliului de conducere al pundere pe linia asigurării de pentru scroafe, cit s-a prevăzut lomon responsabila colectivului de tală de estradă ; 12.05 Orche.slr^ „L C .S H .".
ionul Sebeş au reuşit ca pînă la gospodăriei colective si a ingine a sc construi anul acesta, au fost redacţie al gazetei dc perele de U
3 decembrie a c. să-şi realizeze condiţii corespunzătoare pentru U.R.CC. Haţeg. Apoi au fost fă de mandoline; 12,53 Din muzica (Bafetia
rului zootehnist să se acorde mai adăpostirca animalelor. terminate 6, la una din ele se cute citeva aprecieri despre melo popoarelor; 13,40 Melodii lirico ,
planul dc cum părări de animale. nmllă atenţie desfăşurării învăţă- dele pe care le folosesc colectivele 14,05 Coruri si dansuri din opere
Ele şi-au procurat 606 vaci si Acestei probleme, colectiviştii fac acum ultim ele lucrări de zi me.HoFoloij.ie
mînlului in cadrul cercului zooteh gazelelor de perele de la statij t e ; 14.35 Melodii populare; 16.12
juninci, 1.373 viţele, 236 capete din raionul Sebeş i-au acordat dărie, iar restul de două sînt la
nic. C.F.R. Halcg şi şantierul dc cons Gintă Mana Vloşescu —» arii din
porcine şi 2.100 ovine. atenţia cuvenită. Folosind pc sca învclitoare, urm înd ca in cu rind PENMUJ U DE ORE
Pe de altă parlo, biroul organiza trucţii. opere; 10.30 Muzică instrumenta
ţiei de partid din cadrul gospodăriei ră largă materiale din resurse să fie date in folosinţă. Cu acest prilej, colectivul gazetei lă.- 17,00 Piese de estradă de com Vreme schimbătoare cu cerul
trebuie să ştie că Îndrumarea şi locale şi cele pe bază de reparti De asemenea, în scopul bunei de perete „M un citoru l" de la I.I.L. pozitori rommi ; 19,00 Muzică mai mult noros. V o r cădea pre-
controlul invălăm inlului agrozooteh ţie, ei au reuşit ca pînă la aceas păstrări a produselor, au fost Nalati a chemai la întrecere, pe distractivă interpretată de fanfa ci pi leiţii sub formă de ploaie. In
Pentru buna nic este si o sarcină a lui rle care bază de obiective concrete, toate ră; Teatru la m icrofon: „Şcoala regiunea de mume lapoviţă si nin
trebuie să se ocupe cu toată răs ta dată să termine lucrările de construite 6 pătule, pentru po colectivele gazetelor de perele d:n btrlelilor" ; 20.51 Muzică din o- soare.
gospodărire punderea. construcţii la î l g ra jd u ri pen rum b şt 3 magazii pentru cereale. oraş. p e re le ; 21,50 Interpreţi de muz! V înln l va sufla po trivit cu in
tensificări din sud. Temperatura
că uşoară; 23,40 Muzică de dans.
a oraşelor in uşoară creştere. Va fi cuprin
La drum cu autobuzele 1. R. T. A. G DECEMBRIE 1963 4 grade.
şi comunelor 0 inima să Intre 5 si 10 grade, ziua, iar
plus
noaptea între minus 3 si
La întrecerea patriotică orga D E V A : La virsla dragostei — PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
nizată de sfaturile populare pen cinem ologralul „Patria"-, Jură- Vremea se menţine schimbătoa
tru buna gospodărire şi în frum u Porcul de muşini al aulocoloanei dusă la cantină să io masa Călă boare de trei ori si sâ-si mlîrzie dea jos „clienţii" si să se reîntoar m in tu i soldatului Pootcy — ci- re cu cerul noros si ploi locale.
seţarea oraşelor şi comunelor au Haieg (aparlinind autobazei Petro torit — care aşteptaseră destul pină plecarea cu 20 de minute ar pu că la Măscas (cu contravaloarea ncnirilo g ro lu l „A rla “ ; S IM E R IA : Temperatura la început In creşte
şani) a sporii in ultimul timp a- la repararea autobuzului — şi-au tea-o spune fie Gheorghe Tudose — încasată), a avut loc un .accident". Cum pără-ti un balon — cinema-
luat parte, de la începutul anului re apoi staţionară.
şi pînă în prezent, mai m ult de jungind să dispună, printre altele, pierdut răbdarea. 'n,r «ofoml dev* impiegatul de serviciu din acea zi. Lucrătorul de m iliţie sosit la (ala
si de zece autobuze. Piuă nu .Je nise nervos de-a binelea Singura lie conducerea aulocoloanei. locului a întrebat : „Ce caută auto
3 milioane dc femei, rcalizîndosc
mult, acestea deserveau opt tra calmă, zâmbitoare şi veselă era Ir i buzul aici. la ora aceasta ?" Aşa
economii în valoare dc 80 m ili Cazul s-a repetat si tn 11 noiem
see. Incepînd cu ziua (le 23 noiem na care şi-a făcut apariţia după o cum e şi normal, răspunsul trebuie
oane Ici. S-au evidenţiat com isii brie clnd alţi 27 de călători au (ost
brie ac, s-n mai deschis şi tra a!iă oră de Intirziere. să-l dea şoterul Zgubea şi şefii lui
le şi comitetele de femei din re coborîli din două autobuze si după
seul Sarnhsegeluza — Haţeg — Că
giunile Banat, Bucureşti, Olte o Intirziere do 40 minute ou plecat *
lău uzină. „Afentsi/ne, autobuzul cu maşina 51.133 HD. pe ruta Pui—
nia, Bacău, Cluj, Galaţi, Hune I.a autocoloana IR.T.A. din Ha
doara şi Argeş. Tăclnd cile 00 de curse, autobu pleacă pesfe cinci mânute I1' Baru Mare. ţeg mai trebuie remediate o scrie
zele de la autocoloana Haţeg trans
Sub îndrumarea com isiilor dc de lipsuri. Printr-o plantUcarc mai
porta zilnic mai bine de 1500 rle Numeroşi călători, se îndreaptă Socoieala din Măşcaş şi.,
femei şi cu s p rijin u l deputaţilor atentă a autobazelor pe trasee, tes-
oameni In interes de serviciu sau spre maşină. Anunţul transmis prin
şi comitetelor de stradă, gospo pcctarea orarului dc mers. buna in-
personal. pilnia difuzorului că autobuzul ir, înfîm plarea din Haţeg
dinele din Bucureşti, au luat in IrelhieVc a acestora, desele tnîirzi-
Personalul aulocoloanei se com direcţia Dem$uş—Măşoaş pleacă
grija lor păstrarea curăţeniei a In seara zilei de 24 noiembrie, au cri la plecare In cursă pot ft evi
portă in general bi/ie; pc ici-colo peste cinci minute, ti face să so.
2.730 slră2i şi a sute de terenuri tobuzul condus de şofetul Dumitru tate.
mai e.xislă insă si unele» excepţii grăbească.
de joacă pentru cei mici. Zgubea ajunsese la cap rle linie — La unele capele de linie (Baru
pe care le semnalăm cu recoman PRODUSE INDUSTRIALE
In scopul antrenării unui nu Cind îşi ocupaseră locurile si şo Gura Măşcaş Dimineaţa la ora 5. Marc. Clopoliva, Riu de Mori, ctci,
darea de a nu si> repeta. ferul era gala să pornească moto cas*e au /u ts
măr cit mai marc de gospodine urma să plece Înapoi, spre Halcg. în Încăperile destinate odihnei pe r
la asemenea acţiuni, comiiciele ftAşteptati, IrSna rul. intervine cineva de ta auloco- Cum pînă dimineaţa mai erau. însă sonalului de bord. lipsesc lemnele tu t fa g o t
şi comisiile dc femei în colabo e la masă... I1* lonnâ : .Coborîti, ăsta nu merge H vreo B-9 ore omul nostru şi-a zis: pentru loc, mijloacele de Iluminat,
rare cu diferite organizaţii dc Măşcnş!” Călătorii părăsesc auto „Cap să (ie că banii vin ei". A cearşafurile sau păturile, ceasurile JUCĂRII SI PODOABE PENTRU
buzul 51.133 UD şi se urcă In altul, deşteptătoare etc. Conducerea auto
masă şi in stitu ţii culturale de Autobuzul 52I74 IID deserveşte zăbovit vreme cit să adoarmă taxa P O M U L D E IA R N
stat organizează simpozioane, cu numărul 50292 HD. care le fu toarea Aurora Groşan ,■ s-a dus a- bazei Petroşani (prin dispecerul său
traseul I laleg— Zeicant. cu plecare sese indicat. Oamenii au fost insă Constantin Vîrlan). a raportat con
conferinţe, sen literare pe teme dm autogara la ora 12,30. Din cau cobor iţi şi dm autobuzul 50 292 HD poi la maşină şi — cu treizeci de '3->r*> C M N C L H - v u
educative: „Ţara întreagă un i- oameni care tl aşteptau încă de cu ducerii l.R.T.A. HuncdoâVa-Dcva că
za unor defecţiuni care tocmai -e si urcaţi In alini cu numărul 50 154 s-au asigurat condiţiile de odihnă W 4Z! O B IECTELE PR EFER A TE
mens şantier", „O călătorie pc remediau autobuzul a ieşit din gu seară — a pleca! spre Halcg. După
harta patriei", „Cum va arăta raj cu 45 de inimile iniirziere. $o HD. Dur... laxaloaren Solia Drăcjoi calcul. 30 înm ulţii cu 8 ( d l lua de ale oamenilor la cap de linie. Dc • N O A6L O FIFR 4 TULE O N OL TIM E l e Z IL E .
raportează lucruri care
nu
ce se
venind de la bi-roul de mişcare, a
Republica Populară Romînă în Ierul. Traion lordoche. a garat in liecare călător. însemna o „mană" Safe.
anul 1965". „Oraşe noi pe harta mai adus o v e s te : la Măscaş nu ;- de 240 lei. sînt adevărate ?
autogara, a deschis uşile şi cei 23
patriei", „Rolul femeilor în cons ge autobuzul 50292 HD (cel din Dar socoteala din Măsoas nu s-a PETRE FARCAŞIU
de călători au urcat grăbiţi.
trucţia socialism ului" etc. care coborîserâ mai înainte). De ce potrivit cu cea din.. Haţeg La in responsabilul subredacţlel
De plecat insă nu s-a putut pleca.
(Aycrpres). Lipsea taxatoarea, Irbna Szeghely, anume a Uebuil oa oamenii să co trarea in oraş, tocmai clnd să-şl voluntare din Haţeg