Page 15 - 1963-12

Pa*. î
Nr. 2780 Drtxmal

0 muncă politici mai intensa O consecinţă a delăsării

Colectivul întreprinderii forestiere
pentru valorificarea rezervelor interne din Dobra a încheiat prim ul trimes­ iembrie. parchetul Dimiş a rămas
In restantă la buşteni din fag şi
stejar cu 300 m.c. şi la lemn pentru
tru din acest au cu rezultate ne«;ii-
ti.sfăcâtoare Aceasta pentru că nu celuloză din lag cu 100 m.c. Ase­
Făcînd bilanţul unui an <lo mun­ realizată In proporţie de 100.43 Io Luând cuvintul Iu cadrul conferin­ a existat suficienta preocupare pen­ mănător stau lucrurile şi In parche­
ci. iu cadrul conferinţei dc partid sută, ea nu reflectă însă posibilită­ ţei de partid de la l.C.S.Il., Iov. tru crearea stocului de masă lem­ tele Alniaş-Almâşe), Valea Brazilor
pentru darea de scamă vi alegeri, ţile exislonle. Deşi s-au slabilît de­ loan Ardcleanu. secretar al Com ite­ noasă necesar, nu a fost controlată şi in altele
comuniştii întreprinderii de construc­ seori măsuri, totuşi mecanizarea lu­ tului regional Hunedoara a! P.M.R., suficient artîvitatva din punctele de Conducerea I.F Dobra nu s-a preo­
ţii siderurgice <1 in Hunedoara au ra­ crărilor nu s-a extins la nivelul ce­ a apreciat faptul că a crescut ma­ lucru h r utilajele au lo-'l folosite cupat siilicienl nici do folosirea ce­
portat că au construit şi dat in lo- rul. Un mare număr de lucrări ce turitatea organizaţiilor de partid, stih capacitatea lor. In urma lorlalte utilaje. In capacitatea lor.
losinlă o nouă fabrică dc ‘aglome­ se pot face mecanizat se execută competenta lor în conducerea acti­ La parchetele Valea Brazilor şi AN
rare a minereului, iinia de semita- jură manual. De asemenea extin ­ vităţii economice. A ici lucrează un unei analize asupra a c tiv ilă lii eco­ moş-A’ m.işcl. tractoarele şi-au re.i-
bricale maşina de şarjaro nr. 5 a derea muncii In acord, metodă ce colectiv de oameni harnici, entu­ nomice din primul trimestru, condu­ ii/.al sarcinile de plan doar In pro-
U.C.C., transfere arul de la biuming, si-a dovedit eficacitatea la I.C.S.H., ziaşti. Toate acestea au făcut ca In cerea întreprinderii. îndrumată de poitie de 50 la sulă. Tractoriştii in
630 apartamente şi multe altele. Sint nu a losl extinsă la toate lucrările anul 1903 să se înregistreze o serie organizaţia de partid, a luat măsuri loc să execute scos-apropialul ma­
realizări importante, la obţinerea cu unde au existat condiţii. de succese care au fost oglindite eficiente. S a întocmit un plan de sei lemnoase, plecau din parchet*»,
rora organizaţiile de parlid. comu­ Aşa cum subliniau mai mulţi to­ In darea de seamă Fără a m inim a­ recuperare n răm incrilor In urmă. foloseau tractoarele in alte scopuri
niştii şi-aa adus o mare contribuţie. varăşi. cele peste 13 000 zile om ab­ I oria de muncă a fo.-»t repartizată Vefii parchetelor nu au couirol.it
Prin munca politică desfăşurată s-a sente, au minimalizat cu mult creş­ liza cu nimic meritele colectivului mai judicios, s-a urmărit felul cum îndeajuns felul cum muncesc trac­
militat pentru mobilizarea colecii- terea productivităţii muncii. S-au trebuie a-rălat însă că există In ca­ sint întreţinute şi deservite utilajele. toriştii. De altfel şi şefii parchetelor
vului la Îndeplinirea prevederilor pierdut astfel ore preţioase, timp in drul şantierelor mari rezerve neva- Cadrele inimice din conducerea In- au lipsit din punctele de lucru.
lorilicale.
de pian. care se putea construi un bloc me­ trepriiidei ii an fost repartizate sa
Subliniind acest lucru tov. Zabaria diu de locuinţe. în această direcţie se face v in o ­ sprijine mai susţinui parchetele. Lu­ Jii 2(> noiembrie. Aurel Stepănes-
Farkaş, arăta că comitetul de partid Slabă a fost preocuparea si pen­ vat şi comitetul de pa«rlid care nu nar organizaţia de partid a aualiz.it cu nu a pulul fi găsit in nici un par­
a îndrumat organizaţia de bază do tru introducerea micii m eraui/ăii. a sesizat deficientele şl nu a luat în adunările generale cum se ind '• chet. Nici lor ta de munca nu s a
la montaj instalaţii să urmărească m ijloc important de rros'.eie a pro­ la timp măsuri corespunzătoare. plinesc sarcinile de plan, lui ud d : lolosil in modul cel mai corespunză­
sistematic îndeplinirea planului de ductivităţii muncii. Deşi In repeta­ Datorită faptului că organizaţiile fiecare dală măsuri de îmbunătăţire tor. Organizarea muncii a fost In
producţie. Astfel. în fiecare echipă te rinduri colectivele de muncitori de partid au neglijat un timp ca­ a a ctivilă lii economico. liniile locuri necorespiinzaloare, dis­
şi brigadă au fost repartizaţi mem­ de pe şantiere au lâ n ii propuneri litatea lucrărilor ea a lăsat du do- ( a urmare, inceplml din luna mai. ciplina a lăsat de dorii. Aurel M a ­
bri si caonlidat» de partid, care au In acest sens, comitelui de partid rit. Organizaţiile de partid trebuiau arlivîlalea economică s-a imlmuăiă- rina. şelul parchetului Almaş-Alm-'i-
avut sarcini concrete pe linie dc nu a reuşit să determine con dirc- să creeze o opinie de masă fată le |il A lost recuperată o mare (n u ­ şel iui a renarlizat judicios munci­
organizaţie. Periodic s-a analizat In­ cei rare execută lucrări dc slabă litate de material lemnos. La sorti­ torii pe operaţii de lucru La faso­
tui în care c.i şi le-au îndeplinii- Do calitate, care lucrează superficial. mentele buşteni pentru gater din natul masei lemnoase. In comparaţie
asemenea, cind pe şantier s-ou ivit Conferinţa de partid Noi trebuie să arătăm m uncitorilor cu operaţiile de scos şi apropiat,
greutâti organizaţia de bază a m- de la f.C.S. Hunedoara ră d? calitatea lucrărilor depinde stejar, lemn pentru mină din fag. s-a folosit un număr mai mare de
buşteni din stejar pentru poduri şi
(ei venii operativ. De exemplu, in durabilitatea acestora. funcţionarea piloţi, pionul anual a fost iinler>li- muncitori. Din această cauză, par­
fabrica de aglomerare, in Ir'nneslrul lor in cele mai bune condiliuni. nit. In trimestrul HI. lucrătorii fo­ chetul Alniaş-AlmăşoI nu a asigurat
III lucrările nu mergeau tocmai rea tehnică a l.C.S.Il. pentru a Iun suficiente stocuri In faza s(Os-apro-
bine Arunci organizaţia de bază a măsuri de introducere a micii meca­ Deşi (ii şedinţele de lucru a»esle restieri de la I F. Dobra şi-au de­
probleme s-au discutat propunlndu-s» păşit sarcinile producţiei globale şi pial, a rămas in restantă la lemn
propus conducerii şantierului să re nizări şi nici nu a combătui păre­
măsuri dc remediere. organizaţiile marfă cu 32.32 la sulă şi rcsnectiv pentru construcţii rurale cu 500 m.c.
parlizeve la locurile cheie pe coi rea greşită a unor tovarăşi lată de şî la lemn pentru celuloză cu
mai pregătiţi comunişti, tovarăşi cu această problemă deosebii de un- de partid nu au luptat cu destulă 27,45 la sută. Succesele acestea au 200 m.c.
o bogată experienţă In muncă. M ă­ portantâ. fermitate pentru traducerea lor in permis întreprinderii să-5i îndepli­
viată. nească sarcinile producţiei globale In lunile octombrie şl noiembrie.
tura amintită ca şi altele au dus la întreprinderea noastră, sublinia şi marfă In 9 luni In proporţie de
terminarea lucrărilor cu 5 zile mai Iov. Fr. Foltîscka, puica obţine re­ Cu toate că l.C.S.Il. raportează 109.92 la sulă şi respectiv 100,-18 *a U I.F. Dobra fluctuaţia m uncitorilor
devreme. De altfel, şantierul a în­ zultate mult mai bune dacă fluctu­ realizarea unor economii suplimen­ a fost mare. Numai la parchetul V i -
deplinit sarcinile planului a.nu.’ l aţia de muncitori nu era aşa de tare de puste 2 milioane lei. ele sulă. tea Brazilor s-a înregistrat in aceas­
Încă din 21 noiembrie mare. Pesle 3.GO0 muncitori s-au nu reflectă pe deplin posibilităţile. Era de aşteptat ca I.F. Dobra să tă perioadă o fluclunlie dc 100 m un­
Mclodi? asemănătoare de muncă, perindat prin şantierele l.C.S.Il, in Inlr-o întreprindere ca l.C.S.Il. muie dobindenscă In v iilo r rezultate mal citori. Şeful parchetului de aici,
aşa cum a arătat iov. Constantin cursul anului. Din aceştia s-nu sta­ se manipulează materiale In valoare frumoase, să şi intensifice eforturile Gheorglie Bulzan. im s a Îng rijit să
lenoiu. a folosit şi organizaţia de bilizat doar 400-500. Principalele cau­ de sule de milioane, reducerea con­ Forjorul de scule Zaharie A ii de la Atelierul mecanic al C.S. H u ­ pentru depăşirea planului anual. Nu li se asigure m uncitorilor forestieri
la şantierul electrotehnic. Si aici ze ale fluctualiei au constat in sla­ sumurilor doar cu 0,07 la sulă. pro­ nedoara este apreciat şi stimai de colectivul unde lucrează. Sculele R-a Iniîniplat Insă aşa. Condiirereo alimente la linip nu s-a ocupat de
sarcinile de plan anuale s-au rea­ ba preocupare pentru crearea unor cent realizat In 9 luni. este departe torjate dc el sînl de bună călit*:le. întreprinderii şi organizaţia de pariul îndrumarea lor tehnică. pentru a
lizat pină la IU noiembrie condiţii op linie de muncă şi via lâ. de a satisface. Aceasta cu al 11 mai nu au mobilizat lucrătorii forestieri nume» mai cu spor şi pentru a cis-
Acolo uncie organizaţiile de partid Pe alocuri, din cauza unor norma- mult cu cit pe şantiere se constată pentru obţinerea unor realizări moi tiqa mai bine. Slab se face aprovi­
au pus In centrul activităţii lor des­ lori lipsiţi de răspundere, Fişele de fiică risipă de materiale, o slabă fiiunoase. nu au luat masuri eficien­ zionare,! cu alimente Şi la parrlv»-
făşurarea unei susţinute munci pen­ pontai nu au fost întocmite corect. grijă pentru manipularea şi depo­ 3 nh!-P .leeftea l i te pentru imbunălălirea iu perma­ telc Valea Cireşului, Pogăiicşli, M i-
tru îndeplinirea tuturor indicatorilor Comparind calilalea lucrărilor din zitarea lor. f „Sebeşul lă lii economice. Axa răneşli ele.
nentă a a ctivi
de plan. rezultatele au fost bune. anul acesta cu cele din trocul, a- In v iilo r este necesar să militam se face ca Iu tuna octombrie sarci­ Ţoale acestea nu l an fost necu­
Fără a minimaliza rezultatele obţi­ preciau mai mulţi tovarăşi, se cons­ pentru ca fiecare muncilor să dea nile producţiei globale si marfă au noscute organizaţiei de partid Dar
nute. metodele folosite şi măsurile tată o hnbunătălire. Totuşi, sint dovadă de niai mult spirit gospodă­ fost îndeplinite doar In proporţie le nu s au luat măsuri eficace. Condu­
adoptate, dezbaterile din cadrul con­ multe lucrări slabe, la executarea resc. să nu-i fie indiferent cum sini Spre deosebire de alte secţii, u id tnfrccc/cu socialistă. este a n im a li 70 -8 0 la s u tă ; ceea ce a făcut ra cerea tehnică a întreprinderii n - i
ferinţei au arătat că la l.C.S.Il. In cărora nu se dă destulă atenţie, nu depozitate şi manipulate materialele la lim sa j esle nurliii lin e le Alun- dc dorinţa de a fi mereu f/i Inia- In cele 10 luni sarcinile de plan sa ln-d trasă la răspundere pcnlrii sla­
munca organizaţiilor de partid au exislă un control şi îndrumare per­ la locul de muncă, pe întreg şan­ cilo a rclc cu o indeniinare cure Ire- (uim am oh/ma/ accsl succes? nu fie Îndeplinite. b i preocupare In direcţia folosirii
existat deficiente, precum şi unele manentă din parlea tehnicienilor şl tierul. 2e$lc odmiru/ic, don zor pentru ca In p rim ul riad prin buna o ipani- — In cursul lunilor octombrie şi utilajelor, a forţei de muncă S a fă­
rezerve insuficient valorificate Ca inginerilor. Ca urmare, unele be­ După 10 luni de aclivitnte, colec­ lu crd tilc să lie term inale in tim p zarc a procesului de producţie, noiembrie — ne spunea inginerul cut nn slab conlro! al Îndeplinirii
urmare, planul pe cele IO luni din toane de In fundaţia fabricii de a- tivul l.C.S.Il. nu şi-a realizai sar­ scuti, hiccare şfi- ce urc de la cul. Tovarăşele nouslie sini spcciali- Ghoorghc Orvas. directorul Între­ sarcinilor de călre membrii şi can­
anul curent nu a fost realizai In glomeraro din Hunedoara şi a tur-
cina planului fizic. Aici îşi au p jr- f'.lena Doboş şi Dlisahctu Hanţei sor- prinderii — iui am prim it suficienţe didaţii de partid Atmosfera de aulo-
întregime. Doar două din cele 7 şan­ bogenernlorulni de la Căi ani au Ire leo lor de vină şi organizaţiile de vale />c lave dc lu c iu , ap rovizio­ maşini pentru transportul masei lem­ liniştire creală in înlroprîiiidere a
tiere ale l.C.S.Il. şi-au realizat in ­ buil să fie demolate. Organizaliile bază Ele nu au analizai la linip a- Ica/ă ciorapii. Ana Urin/cscu re­ narea sc face in bune con,U lii iar noase Dar cele pe care le-au primit fost tolerată do organizaţia de
dicatorii de plan. Aceasta dovedeşte de partid, comuniştii trebuiau să ia maiata, Uuftcmia t,upu <unbulca/ă.
luimile stări de lucruri şi nu au llm p n l csle lo lo sil din plin. Apoi, au fost oare folosile judicios? Fan­ partid.
ca nu peste tot s-a desfăşurat o o atitudine fermă, combativă fală Ţoale cele peste JbO nume itourc ale
activitate politică si organizatorică de aslfel de abalerî luat cele mai eficore măsuri, caia seci ici luptă pentru depăşirea sar­ o scrie dc muncitoare ca cele a- tele orală că nu. Să dăm un exem­ I.F Dobra fşi poale Îndeplini pla­
susţinută, că au existat multe (lefi- O problemă criticată iu cadrul să asigure un ri Ini corespunzător cin ilo r dc plan. La prima vedere, m in lile mai sus sc m enţin cvl- plu. La parchetul Duniş, maşinile nul anual Penlru aceasta conduce­
cienle conferinţei a fost şi modul cum în­ sl o calitate hună. De asemenea, fn sci fia dc tinisai parc u li o seci ic den/infe in tnlrcccrcu socialistă destinate pentru transportul masei rea întreprinderii v a trebui să con­
Multă vreme, sutdinia tov. Marin ţelege conducerea l.C.S.Il. să lichi­ controlul asupra administrativi. or­ dc 7 luni... lemnoase stăteau uefolosile apro.me troleze şi să sprijine mai niult sec­
Grigontă. pe şantierul de construc­ d e z e împle lucrări aşa-zis „mărunte" ganizaliile de partid nu nu mani- a u xi/ia iă. lală insa cc ne spune u- Secţia de lin ix a j a lu b ric ii zilnic de la ora G plnă la ora 0, toarele productive. Organizaţia de
ţii Călău treburile au mers nesa- In prezent sînl ncrezolvale peste 30 foslnt destulă exigenţă, nu au ur­ ju lo tu l dc nuuslru. Iov. Alur/u du­ „Sebeşul" din Sebeş, unde m ajo­ parlid trebuie să mobilizeze lucră­
tislăcălor. După nonă luni de acti­ asemenea lucrări, unele restante din mărit asigurarea tuturor condiţiilor ci 7u : pentru că din vina maistrului Aurel torii forestieri pentru realizarea sar­
vitate planul a losl realizai doar 1959-19(>0. Rezolvarea lor se amine in vederea îndeplinirii sarcinilor de — Set fin li nisa) csle una dintre ritatea sint muncitoare, tor mea vă Stepâncscu. şeful parchetului, se în­ cinilor de plan. să-şi exercite In m ii
In proporţie (le fi7 la sută. Cu toate fu mod cu tulul nr justificat. Comi­ plan. La şantierul nr. 4 de piUI-1, cele mui im portante din labrica un colectiv inchequl. dornic să cepea încărcatul cu două ore mai mare măsură dreptul de conlro! asu­
Insistentele conducerii şantierului şi tetul de partid însă iui a manifes­ deşi au existai proiecte, lucrările au Moosf/0. A ic i sc clccltica/.a u lliin u rc-uli/c/e mai ni uit, mai bine. Iar lir/iu . Şeful aceslnî parchet. deşi pra conducerii administrative. De a-
a organizaţiei de bază. nu s-a făcui tai exigentă, nu a tras cu Io iln se­ înroput m mari in lîr/ie ri. pcricli- in h u nlcu lu lu to i sc alia com u-
mare lucru, deoarece conducerea veritatea la răspundere conducerea tind la un moment dat> realizarea in /0 a procesului de producţie. nişte Ic, exemplu insul le filo r (yeni tu avea suficienţi oameni şi fasonulâ semenea, e dc datoria Comitetului
I.C .Ş J^ ş\ comitelui de partid nu -tclmică pentru tărăgănarea lucrări­ planului. M uncitoarele soiteav.ă, um buicu/u cantitatea necesară de masă lemnoasă raional de parlid lila să intervină
au venit aici să cunoască starea de lor respective Pentru economia naţională are o şi preduti la m uqu/ic m iile dc c io ­ inlreaqa secţie. nu s a îng rijit să organizeze apropie­ mai liolărlt pentru îmbunătăţirea
fapt. De abia tu luna aceasta s au Acestea sint doar citeva din re­ rapi cu maica lu b ric ii „Sebeşul" activilă lii In această întreprindere.
mare importantă modul cum se rea­
luat unele măsuri care an înviorat zervele exislonle In cadrul l.C.S.Il. din Sebeş Dacă nu nc-um lacc V. A. rea lemnului roiuiul dc fag şi stejar la I
lizează sarcinile de plan la l.C.S.Il.
dctivi.latpa Oare acest lucru nu se si care folosile put duce la rezul­ F!e influenţează in mod direct pro- aşa cum trebuie datoria, cio ra p ii drumul auto De allfel, In luna no­ L. DEMETER
putea lace mai devrem e?! tate mai bune iu viilor. Aplicarea (111 >"1 * a de metal. De aceea este ne­ ar li dc o ca lila lc interioară, ini
Ţov. Alev. Ciorogum. Slelian Po- lor In practică se impune cu util cesar încă de pe acum să se asi- aspectul co m crch l n-ar li ccl
pescu şi alţii, an arălat că există mai mult cu cil in amil 1904 sar­ guie un rilm corespunzător dc lu­ Eficienţă maximă
largi posibilităţi dc Imbunătâlirc a cinile de plan cr°sc. Numai pmduc- cru la noile obieobve ce vor intra do rii. înainte de termen
ootivitălii care nu sfiit folosile pe tivi'laloa muncii creşte cu 8 la suta in producţie în 1904. Marc atenţie va A iu to ru l de maistru, Iov. M ut iu
deplin. Deşi sarcina de plan a losl fata de 19G3. Răcită, vorbeşte cu m ultă dragos­ Zidarii şamolori de la scolia cup­ Toina si Petru Pătăşan, din schim­ cursurilor de ridicare
trebui dată şi construcţiilor de locu­
te de m iuicilourcle pe care le loare i-iidusti:ale a C. S. Hunedoara,
inţe. Să se organizeze aşa fel munca burile lui M ihai BalazJ şi Gheorglie a calificării!
Adunarea de dare de seamă şl alegeri Incit fiecare obiectiv sa fie termi­ conduce. Si are de ce Secţia fi­ organizlndu şi bine muncd, au re­ Popescu. Frumoase realizări a ob-
nat inainle de termenul planificat. nisaj a t îşliqul fanionul dc sec lie uşit să reducă sinitilor timpul afec­ linul schimbul lui loan Pavcl şi o- (Urm are din pag, 1-a)
a organizaţiei de bază de la S.M.T. Alba Datoria organizaţiilor de baza in a- e vide aliată in întrecerea socialistă tat executării lucrărilor de reparaţii chipele care lucrează la reparaţii prezent,nea lor. cliul este cazul, fn
ceaslă direcţie esle să-şi îmbună­ pc n im e slru l III n.c. Dutorită unei cuptoarelor de var, melanjonre, la fala agregatelor.
la cuptoarele Martin de la olela
tăţească munca politică şi organiza­ bune orqattizuri a m ititeii, In lu ­ cuploarele electrice de 20 u»ne şi Este necesar apoi să crească pre­
Grupele de partid pot desfăşura torică. să dea viată întocmai liotă- nile octom brie şi noiembrie nil riile I şi II. Astfel, cuptorul nr. 4 ocuparea organelor do sindicat şi
rîrilor adoptate de conferinţa de losl inreqistrute rc/.ullatc demne de ld olelăria I a fost reparat cu la cuptoarele adinei de Ia laminorul IJT.M. fală de ridicarea calificării.
o activitate mai rodnică partid. La această muncă să fio a- dc remarcai. In această pcnoaJă 24 de ore mai repede rlecil preve­ de 800 nun. De mare ajutor în mun­ Acestea să spriline activ conducerea
trase în tot mai tnare măsură şi o r­ ca noastră au lost măsurile luate secliei în mobilizarea maselor do
Dc curind Ui S.M.T. (lui Alba Iu uii îi. Jnrpgistriudu-se totodată an au losl re a l:/:ilc 7.1)00 perei hi cio ­ dea planul. Tolodală la acest cup­ m uncitori şi a lectorilor la frec­
li a a avui loc adunarea generală număr sporii de orc de staţionare ganizaţiile de masă. rapi fiesie sarcinile dc plan iar tor s au recuperat 40 tone cărămidă de inginerul şef al secţiei Constau- ventarea cursurilor, să militeze pen­
de dare de seamă şl alegeri a o r­ sau deplasări în gol. Realizările b ri­ Muncind din ce (n ce inai bine calitatea lu crărilor s-a im bunutătit ti-n Dan. care a asigurat echipelor tru organizarea lor cit mai judicioa­
ganizaţiei de pariul. Darea de seama găzii puleau li cu mult mai bune pentru a termina înainte de termen mu II. de sniiiolă $î G tone de cărămidă aprovizionarea rilm iră cu materia­ să şl crearea unor condilii optime
prezentata şi comuniştii caro an dacă iov. Dionisie Muntean, şeful noile obiective industriale. coas. specială de niagnezitâ. realizindu-se in care să-şi desfăşoare activitatea.
participat la discu|ii an analizat le- brigăzii, şi alţi membri ai grupei — La noi nu se lucrcu/ă In <i- pesle 8 000 lei economii. lele necesnie executării reparaţiilor. Cum asemenea deficiente s-au
lul cum membrii organizaţiei de «le partid se preocupau mai mult triiclorii îşi vor aduce o contribu­ c.ord — îşi continuă vorba Iov. In cadrul secliei noastre se dă a- manifestat şi in alte secţii (O.S.M.
partid au reuşit să mobilizeze pe de liiln m c a disciplinei in rindul me­ ţie preţioasă la sporirea producţiei Mur ia Răcită Iku liecnre m unci­ De asemenea, reparalia mijlocie cnm bătălia penlru a realiza suma nr. 2 $i secliile de furnale), ar fi
to|i lucratorii din cadrul staţiunii canizatorilor, de creşterea conştiin­ de metal a patriei. toare. mai ales după obţinerea fa­ la cuptorul nr. 2 de Ia seclia O.S.V1 bine ca concluziile desprinse din
dc maşini şi Ijactoare la realiza­ ţei lor politice. Asemenea lipsuri nionului de secţie evidenţiata în II a fost scurtată cu 1(> ore ceea de 500000 lei economii ce ne-a această discuţi© să fie studiate da
rea sarcinilor de plan stabilite. To­ s-au manifestai şi in activitatea b ri­ V. FURIR mai rămas din angajamentul anual către conducerea C.S Î L. de com ite­
todată s-a aratat in ce direcţie s a găzilor de tractoare dc la Slrcnil, ce a dat posibilitate olelariloc să dc 4 500.000 lei. tele sindicalului şi U.T.M. şi, îm ­
muncii nesatisfăcnlor, insistindu-so Bon ic şi altele. elaboreze două şarje de otel In preună. să stabilească cele mai adec­
îndeosebi asupra problemelor căro­ Din cuvintul tov. Ştefan Şerbâ- lOAIXl BO ŢIAN vate măsuri ca, pe viitor, lipsurile
ra trebuie să ii se acorde o aten­ nu|. loan HoleniiCd şi Constantin 1 niîlniri pe calea undelor plus. zidar şamolor semnalate să nu se mai repete. A -
ţie sporită In viilor, tu vederea in- Dănilă s a desprins faptul că In Lo obţinerea acestor realizări ceasla, deoarece ridicarea nivelului
deplini,rii planului de haulri şi re­ brigăzile de tractoare care fşi rea­ şi-au adus o contribuţie de scamă (Din postul de corespondenţi de cunoştinţe profesionale ale mun­
ducerii preţului de cost di lucrărilor. lizează şi îşi depăşesc lună de lună A c /iv ilu le a radioam atorilor din to rilo r din regiune se rclleclă şi fn citorilor este una din condiţiile de
Printre allcle, s-n subliniat fap­ sarcinile de producţie, membrii gru­ rcqiunca noastră csic boqalu. ApC- succesele obţinute cu ocazia d ife ri­ schimbul condus de comunistul M i- voluntari de la secţia cup­ seamă ale creşterii producţiei de
tul că datorită creşterii rolului or­ pelor de partid desfăşoară o mun­ lu iile lor dc la stal iile dc recepţie telor concursuri. Astlel. una din hai Ziuk, echipele conduse de Ion toare industriale a C.S.H.). metal.
ganizaţiei de pariul in rezolvarea că perseverentă pentru educarea şi em isic-recepţie străbat qlob ul de staţiile dc recepţie din oraşul L)c\ a
problemelor de producţie, atît in tractoriştilor, iar tu cadr«l adunări la un capul kt u liu l, stabilind icqă- u ocupai rerenl locul tn tîi pc ţară.
campania agricolă dc primăvara cil tor generale dezbat cele mai im- Dar. su laccm cunoştinţă şi cu
şi In cea de vara sarcinile de p liu porlaiite probleme legale de bunul lu ri cu zcc» şi sule dc a lţi radioa­ cîţiva dintre aceşti ladioam atori,
din
au fost depăşite. De asemenea, exis­ mers al procesului de producţie, de m atori din Şi ţoală lu m ea : nordul care după orele de muncă în pro­ Cînd nu se actioneazâ cu toata hotârîrea
pină
in
Madaqaso'jr
tă create condifii pentru ca odaia folosirea raţională a tracloarelor şi ducţie îşi dedică o por/e din lim-
ou realizarea planului anual de o maşinilor agricole. lală de ce a Canadei, dc Iu «Voim Zcc lan­ Şantierul nr. 5 al T.K.C.l I. din
liantri să fie redus sim|ilor preltil ieşit In evidentă necesitatea ca In dă şi pină in insulele Huwai. pul liber s ta b iliţii dc Iertaturi prin muncă doar 4— 5 ore erau foloslie cauza lipsei de cărămidă, fişii pre­
de cost al lucrărilor agricole. Acest cadru) brigăzilor de tractoare să se Num ul staţia dc centru a rndio-c/u- interm ediul undelor cu radioam a­ Alba lulio are anul acesia de exe­ electiv. Unii muncitori ca V icto r fabricate şi alte materiale. Din ace­
lucru este dovedit de faptul că pro­ facă o niai bună repartizare a for­ b u lu i din oraşul Deva a stab ilit tori din alte tari. Uruit dintre ci cutat lucrări în raioajielc Sebeş şi Mlrcea, loan Meleşan, Minerva Jurj. laşi motiv sint rămase In urmă şi
ductivi lalea muncii a crescut cu Fi,4 ţelor dc muncă, astfel incit in ca­ pină acum /iesle 000 de leqătun cu este Constantin M orarii, m uncitor Alba. O parte din obiectivele pU- loan C.’ăuija ş.a., produo greul Aţi e- lucrările de alimentare cu apă de
la sulă, fală de prevederile planului. drul tuturor brigăzilor să existe radioam atori din Prunţa, Unqaria. din Lopeni Prietenii din d ilc iitc nificale o se execula in 19G3 au clupelor in caro muncesc, Ia fabrica „Ardeleana", drumul ce­
Iar preţul de cost a fost redus cu grupe de partid. Dc asemenea, nu u Bulgaria, Italia, Uniunea Sovieiică. ţo ii ale lu m ii cu oare a sta b ilii Ic- fost terminale. Pină la data aduaiâ Aceste aspecte, precum şi faptul tate din Alba lulia şi complexul
1.10 lei pe hectarul de arătură nor­ rămas In alara criticii faptul că lira/.ilia, Cuba şi din afle părţi ale qă turi il cunosc după in dica tivul s-au predai 9G apartamente, sursa că ubi-lajele n-au fost folosite la în­ UC.EC.O.M , din Zlalna. N eaprovi-
mală. La obţinerea unui asemene.-j birou) organizaţiei de bază P.M.R. q lobii lui. V.O/2 C Y„ iar pc m aistrul e le c tric i­ do alimentare cu apă a oraşului treaga capacitate, au condus la tn- zionarea ri-tmică a locurilor de mun­
succes o contribuţie importantă s a preocupai in mică măsură de Dindu-şi tn lîln ire prin interm ediul Alba lulia, dispensarul veterinar din regislrarea unei productivităţi scă­ că cu materiale denotă că tov. Do­
şi-au adus-o brigăzile de mecaniza­ îndrumarea şi controlul activilălii an Alexandru Podani de ta C. S.
undelor, radioam atorii din regiunea Hunedoara H cunosc după iiulica- Roşia de Secaş, reţeaua de alimen­ zute. De pildă, mecanicul Petru M ir- rin Păcurar, care se ocupă de acest
tori permanentizau la gospodăriile pe care o desfăşoară grupele de
coleclive din Galda Cistei şi M i­ partid. Totodată, nici m in im politică noaslru au a \u t rccenl p rile ju l să ti\ u l Y’.0.2.Q./\. tare cu apă a fabricii „Sirnion Băr- za. ce deserveşte grupul eleclrogen lucru, nu munceşte cu spirit de răs­
halţ, care şi-au depăşit planul sta­ In rînduiile organizaţiilor de masă. vorbească direct cu prietenul lor I.cqăturilc Im prin interm ediul nuliu" din Sebeş etc Cu toate a- de la Apoldul de Sus, a lipsit uc- pundere. că nwmipulontii aflaţi in
bilit pe campanii, cxcculiinl toto­ cu agitatorii şi cu activul fără <le Z0/0 din loculilnteu Shven Ut. P undelor sini a lit de strfnsc in cit an ceslea rezultatele înregistrate la m olival de la lucru 4 zile In acest subordinea lui nu distribuie din
dată lucrări de bunA calitate. G ru ­ partid nu s-a desfăşurat la nivelul liulqariat, cu Jura din oraşul lio i- reuşit ca la reluarea m icu ţe i con- principalii indicatori ai planului de fimp utilajele de ridicat, cu care se timp materialele solicitate de b ri­
pele de partid din aceste brigăzi au sarcinilor şi a posibilităţilor exis- nov (Uniunea Sovietică), cu Arm ando \ o rb iri sd se recunoască şi dup fi şlal slut cu mult sub sarcina pU- lucrează Iu construcţia cramei din găzi şi cclrpe. Dc aceea punctele
reuşit ca prin munca politică des­ tente. In afară de aceasta, unele din Havuna ţCuba) şi cu alţii. voci. Acum îşi trim it in mod reci­ nilicală. Planul producţiei globale Apoldul de Sus, oclionnle dc cu- de lucru slut slab organizate, iar
făşurată In rîndorile mecanizatori­ lipsuri s-au manifestat şi in ceea ce Ci şi-au tm pătlăşil din preocupă­ proc ilustrate şt scrisori c/c y fost îndeplinit in 10 luni doar in renlul clectiic generat de grupul munca decurge în salturi. Rezulta­
lor. să mobilizeze pe toii tractoriştii priveşte ridicarea cunoştinţelor ideo­ rile actuale şi au stab ilit ca fn \ i- cnntirm are. Toate uceste aspeclc rc- pioporlie de 77.5 la sulă. producti­ electrogen, au stagnat, produciml
din brigăzile respective la realiza logice, politice şi profesionale ale ito r în tiln irilc lor pe calea unde­ tele acestui mod de a munci se o-
rea sarcinilor de plan. In primul rînd tractoriştilor. Invălăm intiilui de llcctă că activitatea radioam atorilor vitatea muncii in proporţie de 81 perturbaţii in procesul de producţie. glindesc In ncrcxalizarea sarcinilor
lor să lie lot mai utile. c u tilă şi pusă in slujba s ta b ilirii
membrii de partid au fost factorii pariul şi celui profesional iui i s-a la sulă. iar la proLnI de cost s-au Apoi grupul electrogen s-d defectat planificate.
mobilizatori, care an determinat şt acordat atenlia cuvenită, din care A ctivitate a todnică a radioam a­ unor noi prietenii. I. M A N E A înregistrat pierderi tn valoare de şi a stat aşa timp de 10 zile fără O mare vină revine şi conducerii
pe ceilaiti mecanizatori să asigure cauză s-au înregistrai numeroase J0.000 lei. La unele lucrări există ca nimeni s«i ia vreo măsură, Timp şantierului şi biroului organizaţiei
o bună Inqrij-ire şi o folosire ra­ cazuri de indisciplină in rindul me­ decalaje mari intre stadiul actual de două luni n-a funcţional nici ma­ dc bază P M.R., care n-au analizat
ţională a tractoarelor şi a maşini­ canizatorilor. Asemenea exemple a‘.i d(! conslruclie şi prevederile g ra fi­ caraua de la punctul dc luciu din sistematic deficientele ce se m ani­
lor agricole, să reducă simţitor nu­ oierii tractoriştii Petru Şamlor, Si- Cercetări privind plantele medicinale celor de execuţie. Analiz.lnd cauze­ Zlalna. De asemenea, o maşină de festă pe şantier şi n-an luat măsuri
mărul orelor de staţionare. Ahe inion f răl-ilă, Nicolne David, Vusilc
Colectivul Institutului pentru con­ ră siropul cn acelaşi nume şi 500 le care au generat răminerile in şlefuit mozaic are aceeaşi soartă : imediate pentru remedierea lor.
brigăzi insă. printre care şi acer? Tutu. Petru Marian. Todor Mag da
care deserveşte gospodăria colorii- şi alţii, oare ea urmare a slabei trolul de stat al medicamentului şi tone de rădăcini de ferigă din care iii mă s-au constatat o seamă de stă defectă de o lună de zile. Şe­ Slirşilul anului este aproape. Con­
vă din Teiuş. cu toate că au avui preocupări pentru oreşlerea nivelu­ cercetări farmaceutice a Încheiat cer­ se extrage un preparai împotriva te­ deficiente. Disciplina, factor princi­ ful biroului dc mecanizare, tov. Ră- ducerea şantierului (şef ing. Galii
asigurate condiţii depline, nu şi-nu lui lor de cunoştinţe politice şi pro­ cetările de laborator penlru deter­ niei. pal (n bunul mers al producţiei, a (lucatiu Slocnciii. nici acum n a luat Constau li*iescu), sub îndrumarea
realizai planul dc haulri fu nici o fesionale obţin rezultate in produc­ minarea oantilftlii active de medica­ In urma calculelor făcute, s-a apre­ lăsat mult de dorit. In special în măsuri In vederea reparării ei. Si noului birou al organiza liei de bază
campanie agricolă. Nerealizarca pla­ ţie sub nivelul posibilităţilor. mente diiilr-o serie de plante. In a- ciat că din regiunea Banat se poo‘ e primele trei trimestre s-au înregis­ asemenea aspecte se mai pol sem­ P.M R„ va trebui să ia toate mă­
nului se datoreşte faptului că meni De aceste deficiente va trebui să celaşi timp au fost întreprinse cer. recolta peste 30 de tone de cOaiă trat multe absente nenioliv ale. II- nala încă pc şantierul din Alba surile penlru ca planul pe amil 19G3
hr,: gr unei de partid din cadrul b ri­ lină seama noul birou ales al or­ cotări sislenirtlicc privind plantele do cruşin care serveşte la prepararea fccluind un calcul eslimaliv sc cons­ In li a. să fie îndeplinii. Atenlia va trebui
găzii «le tractoare permanentizaţi la ganizaţiei de partid. Există create medicinale din 18 raioane, în special lichiorului purgativ şi corlelaxului. tata că valoarea lucrărilor ce pu­ O allă deficientă caro se manifes­
această gospodărie nu au mobilizat condiţii pentru ca activitatea orga­ in regiunile deluroase şi num loa n*. teau fi executate In limpid pierdui tă pe şantier o<le slaba aprovi/in- îndreptată înspre îmbunătăţirea dis­
pe foţi tractoriştii să folosească din nizaţiei de partid să sc desfăşoare 15 tone de flori de salcim janonoz ciplinei I ii muncă, eliminarea ab­
plin capacitatea de lucru a utila la un nivel niai înalt, ca aceasta care cuprind o mare varietate Je folosit la prepararea rutinei, iar din prin absente neniotivnle sc ridică nare a locurilor de muncă cu nn- senţelor neniotivnle, aprovizionarea
îelor. Deseori au fost cazuri cînd să-si exercite tnlr-o măsură mul specii. nordul M oldovei 20 de tone de ră ta suma de 455000 lei. De aseme­ teriale. $i din această pricină lu ­ şi organizarea fn bune condiliuni a
tractoarele şl celelalte maşini agri­ mare rolul de îndrumător şi coor­ Din regiunile cercetate pină in pre­ dă du i de mătrăgună necesară la fa­ nea. nici orele afectate pentru mun­ crările la blocul B. n i 48 aparta­ tuturor punctelor de lucru.
cole s-nu defeclat din cauza neres* donator al producţiei. zent se pot stringe 500 de tone frun­ bricarea a numeroase medicamente. că n-an fost folosile integra-l Au mente din Zlatna. slut tnfîrzîate
pectării normelor de Îngrijire teh­ £x'. TlRCOB ze de pătlagină, din oare se prepa­ (Agerpres) existat perioode cind dinlr-o zi de A ic i s-au Înregistrai stagnări din A. OAJIGA