Page 17 - 1963-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRM E. UN1]1-VA I In a t e n | ia f o r e s t i e r i l o r

Asigurarea stocuriSor

de masă lem noasă
• Masuri s-au stabilit, dar...
nu au fost înfăptuite In trimestrul I al acestui an În ­ ian M unteanul de la I. F. Sebeş şl
(p<ig.2-a) treprinderile forestiere dm regiunea In unele de la I. F. Baia de Criş,
noastră şi-au realizat sarcinile de La sorlimanlcle buşteni din fag,
• Adunări de dări de scamă
plan doar în proporţie de circa Gd lemn pentru construcţii rurale dm
şi alegeri in organizaţiile de la sulă. La principalele 6orliinenle lacj. lemn pontru celuloză şi lemn
partid din G.A.C. au rămas cu restanţe mari Cauzele de foc I. F. Orăştic are în stoc o
sint îndeobşte cunoscute. Una şi de cantitate foarte mică de masă lem­
(pag. 3 a)
altfel cea mai importantă cauză csle noasă. Conducerea întreprinderii (di­
® De peste hotare
slaba |>reooupare pe care au avul-o rector Constantin Manole) iui s-a
(pag. 4-a) in toamna anului trecut conducerile interesat de recrutarea la timp a
întreprinderilor pentru crearea sto­ forţei de muncă, de montarea la
cului de masă lemnoasă necesar limp a (unicularelor. de terminarea
primului trimestru din acest an cabanelor. La această întreprindere
lu văţind din experienţa anului sint insuficiente stocurile şi la lemn
După aproaps 9 luni de la apariţia rubricii: A fost dată în exploatare trecut. Întreprinderile forestiere rotund din răşinoase. Conducerea în ­
şi-au intensificat eforturile pcnim treprinderii nu a luat măsuri pentru
Prima linie tehnologică crearea stocurilor de masă lemnoa­ inlensilicarea transportului de nu -
„Sporirea producţiei de furaje- a uzinei ds preparare să necosară anului 19G4, Aproape toa­ teruil lemnos la depozitul interme­
recrutat (oiţa
te l.F.-urilc au
diar de pe Valea Sibişolului. Or.
fie
muncă necesară, au montat in par liebuie să se aibă Iu vedere că de
condiţie hofărîtoare în de ia Coroieşti chele utilajele cu care au (ost do asigurarea stocului la acest depozit
*
aprovizionarea
depinde
tale, au amenajat, reparat şi cons
cu
masă
In Valea Jiului, la Coroieşti a fost tm it unele căi de acces, an creat lemnoasă a fabricii de cherestea din
U
dezvoltarea sectorului zootehnic dată în exploatare înainte dc termen ■muncitorilor ioreslieri condiţii mai Sebeş şi o minelor de cărbune diin
prima linie tehnologică <i noii uzine
Valea Jiului.
bune de viaţă. Piuă acum stocurile
de preparare a cărbunelui. prevăzute pentru Începutul anului O situaţie cu totul ncsatisfăcătoa-
Potrivit prevederilor Congresului de pe tinetele dc sos si dc munte. Mecanicul aulo, Noul obiectiv industrial este menit viitor s-au asigurat in proporţie do re o prezintă 1 F. Hunedoara la
n 1 IlI-lea al partidului, îu anul 1965 In urma publicării raidului. comit°- Teodor Golcca, de să valorifice mai bine cărbunele coc- peste C0 la sută. Ec D.R.E.F., lu faza sortimentul buştoni din fag. Această
gospodăriile arincole colective tre­ 1 iiI executiv al sfatului popular r-i- la autobaza l.R.T.A. sificabil şi energetic extras de minele scos-apropial există 35.000 m c.
buie sa ajungă la o densitate a a tonal vi consiliul agricol aii luat ma­ întreprindere nu a creat mei m ăcir
nimalelor, proprietate obştească, du suri eficiente. Cu sprijinul organi­ Brad, este apre­ LTric<mi. Vulcan, Aninoasa. Instalaţii­ lemn rotund răşmonse. 1700 mc. un metru cub de material lemnos
23 bovine din care 11 v a c ii 33 por­ zaţiilor de parlid din unităţile viza­ ciat pentru repa­ le realizate la un înalt nivel tehnic — lemn rotund din stejar, 1.100 mc. din parchetele In care se va ex­
cine şi 80 ovine la sula de hectare te a lost mobilizat la munca dc re­ raţiile de bună ca­ multe fabricate do uzinele construc­ lemn rotund diverse sperii etc ploata lemn in anul 1964. Conduce-
teren coltare a finului un mrmăr spoiil litate pe care le toare de maşini din tară — sînl în Cu toate acestea ritmul creării rpa (■ F- Ilunedoara irebflie să p ri­
înfăptuirea acestui obiectiv a stat de colectivişti, ceea ce a permis ca executa. Fotoqra- cea mai mare parte automatizate. stocurilor pentru trimestrul I al a- vească cu mai mult simt do răs­
permanent In atenlia consiliilor de această luorare să fie executată in iia ni-I reprezintă Coordonarea şi supravegherea între­ r.ului viitor esle ncsatisfacălor. Se pundere această problemă.
conducere ale G A C. din regiunea cel mai scurt timp. S-a reuşit ant­ revizumd o maşi­ gului proces tehnologic sînl efec­ constată că I. F. Hunedoara (d i­ Slab s-an preocupat pentru asi­
noastră. Îndrumate si sprijinite du ici ca in raionul amintit să lie re­ na cc pleacă in tuate de la slalia dispecer, denumită rector ing. Romulus Goţin), I. F. gurarea sloculiii de material lem­
către organele şi organizaţiile de coltate si depozitate tn condiţii mult „creerul jireparaliei".
partid, ele sa u preocupat pentru mai bune derit In alft ani linurile cursa. Sebeş Idirector Victor Aslău), 1. F. nos I. F. Dobra şi I. F. Petroşani.
sporirea continuă a electivelor de na.turale de pe aproape toate supra­ S|>rc deosebire de instalaţiile mai lidia de Criş (director Constantin La sortimentul lemn de foc. de p il­
animale. Folosind cu chibz.uinlă ere feţele. Alături de furajele lnsiloz-i- vechi do In Lnponi şî Pclrila. cea do Cimpeanu), 1. F. Haţeg (director ing. dă, I. F. Dobra (director ing. Gheor-
ditele acordate dc stat. fondurile te, acest nutrel valoros asigură o la Coroieşti are o capacitate de spă­ Marin ltăltăleanu) şi altele s au glie O rvasf abia a asigurat stocul
proprii vi relinbul din prăsdu intre bună furajare a animalelor, proprie­ lare şi un randament mult sporit. preocupat prea puţin dc crearea sto- rle 400 m, steri (!). U I. F. Petro­
gul tineict opt pentru reproducţie tate obştească ,a colectiviştilor din Piocedoelo de preparare, ca şi apa­ clir ilor de masă lemnoasă. Parche­ şani (director ing. Nicolac Bădica I,
gospodăriile agricole colective din Sarmisegelmza, Rin de Mori. C lopi- ratele de spălare pe bază dc mediu tele Scorţnru, Gruişoara şi Pir iul care în faza apropiat la lemn rle foa
regiunea noastră au reuşit ca la 1 tlva. Livadea ele., unde in anii din m m Sec din sectoarele Barn Mare şi Pui a creat doar 1 500 in steri, se cons­
noiembrie să deţină 55 609 bovine. urmă. datorită lipsei de interes, mari dens asigură un cărbune de calitate
104 007 ovine si 20.738 porcine, n suprafeţe de finele au rămas nere w superioară şi alte produse interme­ ale 1. F. Haţeg, nu au stocuri de tată că se nesocoteşte exploatarea
propiindu sc ostiei de îndeplinirea eoltate pierzindu-se astfel canlităli diare. buşteni şi lemn pontru mină din la rînd a masei lemnoase.
obiectivelor stabilite de Congres. însemnate de furaje. răşinoase in faza apropiat. La aceste Vinovată pentru slaba preocupare
Intr-un alt articol, publicat tn lu ­ In momentul de fală sc lucrează in parchete atelajele şi utilajele nece­
Realizai ea sarcinilor privind creş­ de creare a stocurilor de masă lem ­
terea şppteluln.i. precum şi sporirea na septembrie, se crilica neglijenta ritm intens la montarea liniilor II şi sare pentru operaţiile de scos şi a noasă se tace, pe lingă conducerile
de care dădea dovadă consiliul de
producţiei de carne, lapte şi linii 111 ale noii uzine. propiat au fost folosite mult sub Întreprinderilor, şi conducerea
este condiţionată in mod nemijlocit conducere al G.A.C. din Balomu (Agcrpres) capacitatea lor. Este adevărat că D.R E.F. Hunedoara— Deva, care mi
de dezvoltarea considerabilă a ba­ fată de însilozarea porumbului. In I. F. Haţeg are circa 20 000 inc. a controlai In permanenţă activita­
zei furajere. In această privinţă, nu­ timp ce lingă groapa de siloz erau lemn rotund din răşinoase provenit tea economică dm sectoarele pro­
meroase gospodării agricole colecti­ depozitate mari cautilăli de porumb
ve cum sint cele din Miercn.rea, A- recollat, locătoarea aflată la gospo­ ti u !!. A N IU IL A N IU ^ IL II N ID) ÎE r II II N II IE din doboririle de vint introdus In ductive. Inginerii şefi şi şefii de ser­
poldul dc Sus, C linic Pianul de dărie nu era Încă reparată Intlrzte- apă. sau depozitat In apropierea vicii nu au luat Întotdeauna măsuri
rca 1 ocării şi însilozării acestui nu­
Jos, Alba lulia, Bucerdea. Pricaz ele Rlului Mare — Retezat, Rîulul Băr concrete, nu au Îndrumat suficient
au ciobindit o bună experienţă. Cul- lret valoros, ducea la uscarea Iul. obţinut rezultate frumoase In mun­ hat — Pui, Valea Lăpuşnicului. dar întreprinderile,- de asemenea, nu s-a
tivind pe mori suprafeţe plante v a ­ la obţinerea unui siloz de slabă ca­ Sectorul de investiţii l-a fost decernat drapelul de e vi­ acestea nu contribuie cu nimic <a controlat felul cum inginerii din cen­
loroase de nutreţ si ocupindu-se cu litate Starea de fapt relevată în ma­ denţiat în întrecerea socialistă. ca lor Calitatea produselor fabri­ realizarea planului pe trimestrul I trala D.R.E.F. au sprijinit sectoarele
terialul apărut, a (ost viu dezbătută de la E. M. Petrila
multă alentie de ridicarea gradului Printre echipele de mineri care au cate aici — conserve dc fructe şl C bine ca conducerea întreprinderii de care au răspuns.
de fertilitate a păşunilor si Iinete­ lntr-o adunare lărgită a organizaţiei contribuit la obţinerea acestui fru­ legume, siropuri diferite, gemuri şi să nu se bizuie pe aceste stocuri In majoritatea parchetelor masa
lor prin executarea unor lucrări de de partid la care au participat şi Dc curind, minerii sectorului de mos succes se numără cele conduse dulceţuri — eslc lot mal bună şl
curăţare, Ingrăşare şi supraînsăm.in- toţi membrii consiliului de conduce­ îu vesti (ii de la mina Pctrjla .şi-au apreciată tot mai mult de către be­ de materiale, să ia măsuri imediate lemnoasă necesară stocii I u i prunu­
re al G A C. In adunare s-an sta dc Aurel Resiga, Tcofil Tod, Pcdru pentru crearea stocurilor de masă lui trimestru este fasonată. Se im ­
tare a acestora, membrii gospodări­ îndeplinit sarcinile anuale de plan. neficiari şl consumatori.
ilor colective amintite au reuşit ca bilit măsuri concrete pentru înlătu­ Planul fizic de săpări şi l-au depă­ Oprîşa, toan Barbu, Lazăr Gheor- lemnoasă. Cei 20 000 mc. de misă pune sâ se intensifice eforturi Iu
en de au să asigure pentru efective­ rarea neajunsurilor, treclndu-se o- şit cu peste 10 ia sută, iar produc­ ghe şi alţii. Aplicînd metode avan Strădania muncitorilor care lu ­ lemnoasă contribuie la realizarea pentru scos apropiatul acesteia la
peiotiv la repararea tocătorii şi la
le de animale, proprietate obşteas­ sate dc muncă şi aiegind cu qrijă crează aici de a obţine rezultate sarcinilor de plan pe trimestrut II drumurile auto si la liniile CF.F.
Însilozarea unei canlităli de peste tivitatea muncii valorică cu 4 la
că cantităţi corespunzătoare de Iu- sterilul vizibil în fronturile de lu ­ inimoase tn munca lor este oglin­ cind odată cu topirea zăpezii acesl (ti ultima perioadă Întreprinderile au
400 tone siloz din porumb. Exemple sută.
raje. de bună calitate, alîl pentru cru. ei şi-au depăşit cu regulari­ dită in faptul că la 1 decembrie, lemn va putea ti transportat pe fost dotate cu 106 fierăstraie meca­
perioada de vară cit şi pentru pe­ de acest lei. s ar putea da incă m ul­ ia preţul de cost, pc primele 10 tate sarcinile dc plan şl au trimis colectivul de lucrători de la această rămpile de Încărcare 1 F. Haţoq nice, 10 tractoare, 15 funicularc şl
rioada de hrănire a animalelor la te. Important este însă faptul că luni ale amilul, sectorul a obţinut fabrică şt-a realizat în intreglme altele.
grajd. semnalarea prin ziar a delicientelor o economie de 1.500.000 lei. uzinei dc |ircparare minereu de bu­ are asigurat stocul de masă lem­
constatate, a condus, prin măsurile nă calitate. sarcinile de plan pe acest an. Ast­ noasă doar In parchetele Jigornl şi VI-
In scopul generalizării acestei ex­ luate de călre organizaţiile de p ir La aceste realizări şi-au adus din fel, producţia globală a fost rea­ Deci. condiţii pentru a s ig u ra ta
perienţe redacţia ziarului nostru, m plin contribuţia brigăzile de mineri GMEORGHE BIJCUREŞTEAN nălorul. In parchetele Tecuri (şei stocurilor rle masă lemnoasă siot
lid şi de stal. la inlătu raroa Io». lizată in proporţie dc 101.3 la sulă, I, Pelrescu) si cele dm sectoarele
colaborare cu Consiliul agricol re­ Un loc principal In cadrul ru b ri­ conduse dc Scbastlan Dogaru, Oito corespondent producţia marfă în proporţie de croate Conducerile întreprinderilor
gional a organizat In luna aprilie, cii noastre l a ocupat şi generali Lalalii, Constantin Fleşcan şi Nico- Retezat (şef Petru Tomoni) şi Pui nu trebuie Insă să ia de urgentă toate
la Orăşlie, o consfătuire. In cadrul zarea experienţei pozilivp dobîndi- lae Poicanu. Fabrica 101,6 la sută, iar prin mai buna o r­ s-au creat stocuri suficiente. măsurile pentru utilizarea din plin
consfătuirii, preşedinţi si ingineri al ganizare a muncii şi folosirea în­
13 de gospodării colectiv-e ca cel.* D. lONAŞCU de conserve Haţeg De asemenea, deşi termenul de ai acestor utilaje, pentru organiza­
unor gospodării agricole colectiv*» din Geoagin, Lăpuşnic, Pricaz etc corespondent tregii capacităţi a utilajelor, pro­ montare a tnnicularelor a expirai rea mal bună a muncii In vederea
au prezentat referate di/) care a r<v cate prin valorificarea luturor re­ !.i 1 octombrie a.c., se constată că
ieşit cum 6-a muncit In unităţile zervelor de furaje (coceni de po­ Sectorul ,,1 Mai“ Mobilizaţi de către organizaţia dc ductivitatea muncit a fost realizată creării stocurilor de masă lemnoasă
respective pentru continua sporire parlid şi antrenaţi în întrecerea so­ fn proporţie de 103 la sulă. în unele parchete ale acestei I. F. necesare primului trimestru al a
rumb. rost uri de la grădinile de le­
a producţiei de furaje, măsurile lu ­ gume, colele de sfeclă, capitule do al E. M. Barza cialistă, muncitorii şi tehnicienii de PETRE FARCAŞ1U nici piuă acum nu s-a terminat mon­ nului 1964.
ate in această direcţie şi eficienta floarea soarelui ale.) au reuşit să corespondent tarea Asemănător stau lucrurile şi CORNEL FULGA
lor economică In creşterea conside­ asigure însemnate canlităli de si­ In ziua dc 30 noiembrie şi mine la fabrica dc conserve din Haţeg au In parchetele fntregnlde (sef Gnpor- Ing. şef la D.R E F.
rabilă a seplelului şi a producţiei loz, de bună calitate. Numai din qhe Achiinescu) şi Dobra (şei Tru- Hunedoara— Deva
animaliere. Consfătuirea a scos Insj coceni, In amestec cu rolele de rii din sectorul „1 M a i“ Dealul Fe­
In evidentă că In unele unilăli *- sfeclă, ciolomadă sau alte resurse tii de la E. M. Borza eu raporldt
nricole există serioase dolicienţp în furajere, colectiviştii din Geoagin. înde|)liniroj planului anual la ex­ Prin strădaniile constructorilor T e l e g r a m ă
direclia asigurării hranei necesară spre exemplu, au pregătit aproape
animalelor. Pentru a sprijini efortu­ 1.000 tone siloz, cci din Lâpuşntc tracţia dc minereu şi metal. In aceste zile, constructorii de lamcnt, beneficiarul a acordat Excelentei sale
rile colectiviştilor de a lichida nen- peste 500 tone, cei din Răhâu 600 In cele II luni minerii acestui pe şantierul nr. 10 Vulcan al lucrărilor efectuate calificativul
pinşurilc niiinilesiate şl pentru a Domnului URHO K EK K O N EN
lone etc. Exemplul îor, larg populari sector şi-eu organizat mai bine T.R.C.H, desfăşoară o muncă sus­ „bine".
populariza pe scară largă experien zal In coloanele ziarului, a lost ur­ ţinută pentru a preda beneficiari­ De Ia începutul anului cons­ Preşedintele Republicii Finlanda
la unităţilor agricole fruntaşe In mat şi de alic gospodării cum sint munca, au folosit raţional timpul de tru c to rii din Vulcan au predat
creşterea animalelor, după consfă­ cele din Teiuş Cistei, Spini. BVo lucru, maşinile şi utilajele, reuşind lor obiectivele prevăzute a fi exe­ H E L S I N K I
tuire, redacţia ziarului nostru a in i­ noilor locatari şase blocuri însu-
mir. Vinerea sau din alto localităţi, sa sporească productivitatea muncii. cutate pînă la sfîrşitul anului. Cu ocazia sărbătorii naţionale a Finlandei, vă rog sa primiţi, ex­
ţiat rubrica ,,Sporirea prodncliei de rare de asemenea au folosii cu chib­ mînd 258 apartamente. Alte trei celenţă, caldele mele felicitări şi sincere urări pentru fericirea d u m ­
furaje — condiţie holănloare \w zuinţă resursele de ftuaje exisb.m- Depăşindii-şi cu regularitate sarcini­ Aşa se face că în ziua de 2 de­ blocuri cu 130 de apartamente, neavoastră personală şi pentru prosperitatea poporului finlandez.
dezvoltarea soc torului zootehnic*. te realizând astfel 'mari canlităli de le de plan, )a sfîr.şiliil trimestrului cembrie s-a făcut recepţia finală care vor fi predate în cursul a-
Timp de aproape 9 luni, In colea siloz necesar pentru hrăm rei ani­ a blocului nr. 7 din nou) cvartal. ccstei luni, se află deja într-un Bucuivşti.
III sectorului „1 M n i“ Dealul Felii
nelc ziarului, la rubrica amintită, au malelor pe toată perioada de sta D V erificind m inuţios fiecare apar- stadiu avansat de finisaj. C.HEORGHE GIIEORGHIU-DEJ
fost publicate bisăptăminal materi­ bulatie _____________ C. BADIIŢA preşedintele Consiliului de Stat
ale care au relevat preocuparea ce Sini Insă şi unităli agricole ca corespondent al Republicii Populare Romîne
există în diferite gospodării pentru cele clin satele Tim puri şi Zam, ra­ P e s l e 5 0 h a .
ridicarea producţiei de nutreţuri. (o ionul llia. Nădăslia Superioară şi p l a n t a t e c u p o m i
losirea tuturor resurselor de furaje, Strei, oraşul regional Hunedoara. ţJjfiifeir la trei cupid a vt
ridicarea gradului de fertilitate a Oardo. raionul Alba etc. care d?si In raionul Brad s-a planificat
păşunilor şi tinetelor, recoltarea b criticate in repetate rînduri n au sâ se planteze în toamna aceasta HP
timp şi f.îrâ pierderi a linurilor. !o !ual măsuri eficiente în scopul va o suprafaţă dc 30 ha. cu .pomi. luun Protlun eslc lupilor icu probelor de oful iu pla­
silozarea unor canlităli sporile de lorificăru tuturor rezervelor de In Acordind atenţia cuvenita aces­ şcl dc retor \ă fa n/e/u/iu ca. Sc ştie că o prob a ile
nutreţuri ele In a cel aş timp pnn raje de rare dispun. Drept rezu lţi' tei acţiuni, pînă Ia 5 decembrie M u tlin nr. 2 a combinatu­ ulei la /;/(/< a - cel moi sd
raidurile iulrcprinse. prin articolele la unităţile amintite există un se
fie anali?’) sau notele publicate s n nos deficit de furaje. Cu ţoale u- s-a reuşii să sc înfiinţeze noi li­ lui Intncduicun. z\tunci cind gor indiciu ca şurju e oJl
luat pov,■ 11e critică fată de pasivitri ceslea. pe ansamblul regiunii. vezi dc pomi pe o suprafaţă de unul dintre topitorii şeii t i­ da, bună- pentiu evacuate
■ tea unor conduceri ale unităţilor a •ost asigurate ranliiâţi mai mari de 51.5 ha. tulari, de Iu primele trei — cere itnlcm inuru din pa.
gricole care nu manifestau sul ici om •tiraje decil in anii treculi şi de m:u Fruntaşe la executarea noilor cuploare are zi ile odihna, tea ce lui cure o iu T u
interes pentru evitarea pierderilor bună ca 1 î 1 a le. ceea ctr va permi U* plantaţii se situează gospodăriile el ii ia locul in coinlnceceu buic Iu (dă cu desudă /j\u
dc nutreţuri prin nerecoltarea s-n» să se asigure o furajare corespun­ colective din satele Zdrapţi, Riş- procesului de labncurc u o- ră in lingură, cu o in u l
depozitarea lor la timp şi in cnn zătoare a animalelor. culiţa şi Lunca, caic au plantat telului. Deşi nu-i topdor şei nu se ruceusca Iu e-
dilii corespunzătoare. Măsurile luam în total pomi fructiferi pe o su­ titular, toan Ptoifan cunouş- reu din cuplOi, in coidnct
•In către orgonele şi organizaţiile di*
(Conlinu-jre in pag. a ll-a ) prafaţă dc 31 hectare. le tainele Itccurui cuptor. cu acrul. A poi probu tre ­
Partid, consiliile agricole şi condu
cerile unităţilor agricole In urma Mo/ de grubă po li spune buie turnutu la o anumită
publicării acestor materiale. >\u ilcspre cl cu c litu ku la inuttim c deasupra plăcii me­
condus )a lichidarea multor defici­ (oale cele Irei cuptoare, ulii talice, ca vina de otel să
ente semnalate, lată doar citeva »*• a două cercuri de ile bine Ic cunoaşte. atingă pluca in acelaşi loc.
xemple, destul de concludente. La încă ile la puma vede i c, A ltlc l nu-şi atinge scopul şi
slirşitu) lunii iulie, fn coloanele zio inuinte de u intru in vorbă ochiul exxfcnt al m uisliu
rului a fost publicat un raid-anrhe- agrozootehnic cu el. inainic de ui uliu lu i le priveşte ncm tdiutm i.
lă din raionul Haţeg. Se critica fap
gindutilc şi preocupările, | / De aceea, de multe ort cind
tul că unele conduceri ale C. A.C Pe u lifc lc salului
cum sint cele din Sarmisegetuza, VI-a, lu inrtii-si nu­ nu a lii)\il vreun sc pure un llucău hotăril, m aistrul nu-i convins cu şar­
sc lăsa inserarea. A- iitc.
Pui, Livadoa, Clopoliva ctr., mani­ cursuri/. La Ici stau destoinic. £ un tinăt nu prea ja arc tcm petulura o p tu n j
plccali ilcosupru cur­ D iulorpiti cu lucrurile .$/ in cer­ mull. robust, bine Icr/ul, cu pentru evacuare. îl pofi
festă dezinteres fală de slrir.qerea ce l
ii lur, copiii i$i pre- cul de creşterea ani- parul de un negru inclus, a u z i:
Ia timp si fără pierderi a linurilo r de mai sics, sini
rjătcsc lecţiile pen- lourlc hccvcnie u- mulelnr (anul I ), Mişcările lui silit domonio. — Chem uti-l pe Prodan
iru a ilouu zi. cum in Presata, Dru- unde nu s-u inre- dar bine calculalc. să ia o probu Iu p la că !
— Vezi N iculc, sd tm il spre sene 10 nu pistrui nici o absen­ Cind unul dintre topitorii Muncu perseverenta dc zi
1.050 diafiîme le prcqute$U bine mut csle pustiu sca­ tă a celor 50 şeii titulari e liber, cl ii fa cu zi. imbmutu armonios cu
pentru cursanţi — \'ic i o r/riju la- ra. Presăcand s-uu cursanţi. locul la musu de comandă, o sete c.cslav iută dc u m-
tâ, dar si d-la su ic obişnuit acum sa par­ In aceste zile tle in cnbma upuru/elor. Alune- Vd|a. de a cunoaşt., c u rif-
Zilele acestea, la Consiliul agri­ n iru ilu ic s li!... Z iin - ticipe cu rer/ularil-t- iarnă co le ctiviştii din vrcaz.â şi dirijează cu sir/n- !eri/o u /u munca şi a c tiv ita ­
col regional au sosit un număr de b//)(/. tulul, cu ma­ le la i nvutainim Presucu sc străduiesc (an(u şi pricepere cuptorul, tea lin u ru lu i 'Nclar toan
1.050 didlilme. care vor fi roparli- nualul si caietul sub C ci dc la ccrc\il sa-şi însuşească noi şi lipsa litu h ru tu i nu se Prodan. Cu elev in casa
/ale qosjiorlăriilor agricole colective brut, porneşte spre dc creştere a anim a­ cunn.ştintc, care u- simle. Dimpotrivă, cind lo- u X-a a şcolii medii serale, el
din regiunea noastră unde funcţio­ scoală. Acolo, craii lelor funul 11, uu Phcate in pr adică, pdorul şcl loun Prorlun este sc numără p, intre cei mal
nează cercuri ale invâlâm inlului n- strinşi uproupe lo ti ajuns la lecţia o sa ducă la spor ir en la lucru, maistrul dc schimb buni.
grozoolehnic do masă. cursanţii dc la te r ­ V-a. Dar, dncă in product ici. Aşo cum Ardcleunu trece parca mai Ionii Ptodun esie un ade­
Folosite la şedinţele de cercuri, ci// pentru cultura predarea le cţiilo r e- au Începu/ noul an rar pc la cuplorui său. vărul li nur al zilelor noas­
didfilmelo respective, cu teme ca : pl-jnlclor tle ci mp. <isi a u i: decalaj lu ­ dc invăfăm ial, colec­ In zilele cind to p ito rii şeii tre, crescut şi educat de m M w p
,,Organizarea muncii intr-o brigadă unul U. dc la (/ospo de cele două cer- tiv iş tii tle aici, do­ lilu lu u sint prezenţi, pe ui partid, cure se bucură de | W
de cimp'h ,,1’entrn a construi bine şi duria colectivă din rt.ri. in tr-n proble­ vedesc ca au înţe­ il <iăs‘eşli in cele mai d i ie- slima şi aprecierea celor
ieftin in G.A.C.'1, „Igiena lajitelui". P r c s u c a. raionul ma ele sint Iu tel. les necesitatea rid i­ rile lo c u ri: la evacuare-j cu care munceşte. Comuniş­
„Organizarea conveierului verde". 5‘c-bes. La scurt limp. \cceusi Irccvcntu cării continue u ni- cuptorului III dind o mină tii dm secţie, apteciindu-i •+m
„Creşterea batolilor pentru sporirea ocuoind locurile pe Dc Iu deschiderea voiului lor dc cunoş­ ile ajutor şlica tu lu i - niane- munca, calităţile i)oldicc $i
producţiei de lină şi oarne” , „Recol­ care cu c!te va con In vă lu in in tu lu i si p i- tinţe. Acest lucru se vrin d rot)m elnl dc la r.on-
tarea şi păstrarea fin u lu i- etc., vor suri mai inainic sin- nu In prezent din to­ ductu de oxirjen la cupto­ profesionale, l-au prim it nt/
va relleciu ne m ijlo­ • >WvţLr,' ţV
aju.îo pe cursanţi să înţeleagă şî leau p ro p rii lor to- talul de tjj cursanţi rul I care e cum capricios dc m ull In rin d u rile lor.
6ă-şi însuşească mai temeinic pro­ inscrişt la cercul cit, tn re/ulta le le pc in perioada de topire ; la CH. I NEGREA i i ? ^ f y V» f ‘-STJP jjggî : yhJfe
pil, co le ctiviştii u r­
blemele predate la cercurile de în pentru cultura plan­ caic Ic vor obţine, evacuarea zgutei prim ate controlor tehnici
măreau cu olenlie
vătămlnt agrozootehnic. telor de cimp, anul in producţiile vii/oo- etc. (Din postul de corespon­
I. IGNA exfiunereu lecţiei u II, la nici o /cc//*» re. N im eni a lh tl ca Prodan denţi voluntari de la secţia tnlutişureu oraşelor se schimbă cu liecurc zi cc trece. In peisajul cotidian au in lra t
corespondent nu-i aşa de dibaci In Jua- O.S.M, 2 din CS.I1) dc mult schelele st macaralele, Pe.i te iot se construieşte l