Page 19 - 1963-12

fag. J
Nr. 2781 Drumul socialismului
Z\-------------------

o problema vitala: Educarea tineretului
Adunări de dări de seamă şi alegeri Pe orice (im/), datorie în spiritul idealului păcii, respectului

Prin nulura m uncii sale, rc \Tzo- te j H Ic arfă am intiri. Unele plăcute
în organizafiile de partid din G.A.C. ru lu i dc cale letală ii esle <lut să atlete mai pulm plăcute reciproc şi înţelegerii între popoare
lic mai iruill singur. iMcsonrr n:t Nu dc m ult, ullindu-sc in con­
La 3 decembrie secretariatul O.N U. Valiiarr a deosebită j propune ii
e uşoară trol. rerceta cu ulcn lic îiecaic c-
participării, a adoptat o serie de siliul de conducere. Insuficienta Pc vreme Inimoasă sau ren, i/i- clisă, lic ia rc bulon şi crampon. îl dilu/til i:i m u lu rile delegaţilor la R I*. Romine iese şi mai mult i i
O preocupare permanentă măsuri concrcle, monite sa ducă 'a preocupare fată de buna pregătire liln im pc aceşh dru m cli neobosiţi Din loc in loc se oprea, sliinrfca c ca de <i III a sesiune a A dunam Ge­ evidenta ilară (ineni seama că o trei­
nerale. proiectul de declaraţie iniţial
me din populaţia globalul pămin’ czc
— sporirea producţiei realizarea unor producţii din ce la a adunărilor generale in care nu străbălind pas cu pas k ilo m e lil în­ un .şurub la îmbinarea a două şine de K.l\ Romină iu prolilcniti edurăni esle formată din linerel.
ce mai mari s-au discutat problemele cele mai treţii. Cu o concentrare maximă a apoi işi c o n tin u i drum ul Dar nu
vegetale importante, a contribuit la slaba tuturor sim ţu rilo r ci ver/hea/ă zi ■>'» pofi ş li cc s in p ri/c Hi rezervă cei­ lineielulur iu spiritul păcii, respec­ De In pre/enlai ea sa la cea dc i
In dezbaterea com uniştilor mobilizare a colectiviştilor la muncă. noapte Iri siqurantu circu la ţie i tre ­ la lţi fri/rirne/ri Afcnfia şi virptcnla tului reciproc şi înţelegerii intre po­ I5~n ' ( ‘'iu lie a Adunăm Generali* i
Gospodăria agricolei colectivă <l:n Comuniştii prezenţi in adunare au n u rilo r De m olie ori trenul in caic nu trebuie slăbite nici un moment poare. O.N ll propunerea R I* Romină s a
Ceo.vjiu, raionul Orăşhe arc condi­ — realizarea obiectivelor criticat şi alle lipsuri manifestate In am călătorit a losl Irecul in re vis­ I ii meseria dc revizor nu sc admit Noul proiect de declaraţie prezen­ allal în alen|ia Naliuuilor l.'ui i* si
ţii l»iino pentru <i spori simţitor pio- planului de producţie activitatea comitetului de partid. In tă, In plină cim pic, dc un om cu qreşe!i sau supctHciuIHulc. tat di* U l\ Romină şi-a găsii un a ailor or«|,inizn|ii i itemationa!*' I e
duclia vegetală. Această importai) acelaşi limp, ei au făcut numeroase mina la chipiu, asiaurind sulele ru tu l cu lo tu l dc a lrib n tiu n itc larg ecou iu m u lu rile delegaţiilor niarr|inea ei Adunarea Ca nerală a
lă problemă <i fost larg dezbătută Cu prilejul adunării generale pen­ propuneri, care aplicate in vială de dc călători că lin ia altulă in roza sale dc serviciu, nici n-u băga/ dc prezente la dctunla >( >cunic a O N " . O N V a adopta: o rezoluţie prin
în adunarea de dare dc seamă si lru tiare «Ic scamă si olegeroj comi- către noul comitet ales. vor duce lu i dc aclivihO c este in deplină seanţă că a a/uns ta /,/ionici r r,' I:*că înainte de piezenlarc. propn- care invita uis|iio|ii!e specializa e
alegeri a organizaţiei dc partid ce Ictulni dc pariul pc gospodărie, co ta continua dezvoltare o gospodă­ slrpiianlă. C0 ' 700, in apropiere dc huita P i­ uorii R.l*. Roniînc i s-au alălm al. sub (cmpe'.cnlc şi îndrosebi U N F.S C O.
, . .
a avut loc cu puţin timp In urmă. nmnişlii din Pui. raionul Haţeg, ou riei lor coîeotive. O mină dusă in dreptul chipin- eliţa. Dcodulă, p riv irile i s a u li.x il formă de eonii- . _____ _,; ; — să examineze nui-
Luarea dc seamă prezentată precum fărut o analiză temeinică a activi­ Din discuţiile participanţilor la a- Ini, un h n io n sun felinar rid icai in asupra un ui p u rul O şină din linia lori. delogaţiile Af- — • toacele capabile i!e
Si numeroşii participanţi In discuţii tăţii gospodăriei lor. dc/b ălind în ­ diniare. a ieşit iu evidentă holâri- semn de salul. C il dc sem nificativ ( nrenlă era ruplă. ,,Trebuie să a- gnuislnnului, /\l- Comentariu extern a intensifica aclm-
au scos in evidentă metodele loto deosebi neajunsurile manifestate Iu rpu unanimă a comuniştilor dc la
esle accsl (/est. care revizorul dc jiinq la halta Piclişa in uin lc *'o uiîe inlerna|ion de
site de către comitelui de partid activitatea organizaţiei dc pailirl. G.A.C. din Pui, de a sprijini cu <Ioi ic?:. C“<in»l)0(lgiei.
calc Icrală V ictor Mo ram dc la trenul de niutlă să plece din IIa- C amei linului, Cey lonului şi Republi­ şl na|ionalc in arcM domeuio. inclu­
penlru mobilizarea tuturor (actorilor — O cauză care a făcut ca I>1 ţoale lo flclo lor aclivilalea noului
d is tric tu l L-0 din siaf/a C P II. Ha­ Ieri" — sc rpndi e i Peste pufin siv. posiliilitale/i de a elabora un
l i realizarea sarcinilor de plan pe uncie eu llu ii producţiile realizate corni îct. lca il repetă zi dc zi Iară intre ru­ lim p a şi intrai in b iio u l şc/i i /iu t ic ci i Midi.
gospodărie. In adunările generale să nu fie pc măsura posibilităţilor pere. Acum, cu pu/ui in uin lc dc o Itallu. ..O prifi plecarea trenului Rrczcnlind acest proiect dc decla­ pioiect d«r dectaralie nileriiahonalâ
dc* partid si iu şedinţele dc corniţei noastre, spunea In cuvintnl său G rijă pentru dezvoltarea raţie. <h*lc(|iiţia IM*. R o m in e a a vu l iu caro să proclame principiile funrl.:-
ajunc/c la pensie, ei işi în d e p lin it- spre Piclişa S-o m p! o şi/ni.
s-n analizat periodic lotul cum se brigadierii! Miron Socaci. constă in sectorului zootehnic le o lrib u fiu n ile tic serviciu or aîe* Apoi, Iară să mai aştepte, u so­ vedere faptul r,i linăru goncra|ie poale inenlale ale prnm oxăiii in rîndurilo
deMăşoara nclivilnlcn in ce priveş slaba organizare a muncii. Cu toate şi Ircliuie să joace un ud impoilaiiJ, line;'(*liilui a idei durilor păcii, re*»-
eaşi ric in i şi conştiinciozitate <u licita t s p rilin u l acarului loan l)r-
le executarea lucrărilor agricole, c.i că planul de producţie a fost cu­ Una din problemele principale că- si In anii inicrelu. Pc drept cu vin l nesaţ şi împreună s-'au apucai de activ, iu realizarea telurilor păcii şi pechilui reciproc şi inlelegerii in ­
lilatca acestora precum şi posibili noscut dm timp, conducerea gospo­ icia i s-a acordat o atcnlie deose­ u n ii se întreabă umle (lâscşle baci iu rta In mui p ilim dc /ere minute coexistentei paşnice. Propunerea gu­ tre popoaie.
tălile de sporire a producţiei in scc dăriei noastre nu a defalcat sarci­ bită nli! in darea de seamă cit sl V iclo r a liln lorfă şi pulcre ? Răs­ linia ruplă a losl in/ocuilă iar tre ­ vernului romii) a lost formulată in Actuala sesiune a Adunăm Gene-
torul vegetal nile pc brigăzi şi echipe. Aceasta a in discuţiile purtate dc către mem­ punsul nu c greu dc aliat T oi lim - nul şi-u conlinuat mersul Iară nici acest spirit încă Ia cea de a 15-a se­ ialc a O N U. <i lio lă iîl c,i propune-
Organizaţia de pariul s a îngrijii dus la situaţia ca brigadierii să nu brii şi candidaţii dc partid, cu oca­ siune ti Adunării Generale a O.N U ;ea rpivcrnulni romin să (ic discu-
C6 la fiecare loc de muncă să fi** cunoască terenurile pe care n rm m zia adunării pentru dare de scamă pul V iclo r M ora rii şi n tăcui exem ­ o prim ejdie. tir cînil a losl elaborat documentul dc lală in Canuleiul nr. 2 la punctul t
£i ducă sc
poare
plar datoria.
repartizaţi membii si candirbifi do să Ic lucreze. Cind lotuşi terenuri* şi alcgeiea comitetului de partid nioqralia re vizorului dc role le ­ lucru privind „promovarea in m u lu ­ <il ordinci de /i. Discutarea in acest
partid care prin cNcmplul personal f i au lost repartizate, acest lucru «lin cadrul gospodăriei agricole co vorb i dc o pasiune statornicii a tală V ir lor Moraru, e mirii mai rile tinerelului a idealurilor de parc. eoniîîcl oglindeşte interesul rle caro
mesei ici. h el o găsim.
şi prin munca poiilica ce o desfă s a făcut din birou. Iară a se tine leclive din lîerlhelol a fosl aceea In telul lu i c un om lacul V r-i bogată in Irmlc In c a 40 r/c ani de respecl reciproc şi înţelegere intre se bucură propunerea IM*. Romine
soara să atragă şi pe ceilalţi roloe- seama de forţele de muncă existen­ cu privire la crcşlcicn si dezvolta­ ptucc să vorbească pvtl/c Dar cind dc muriră, el a in lă lu ra l dc multe popoare". in m u lu rile participanţilor la cea do
tivisli la o activitate susţinută iii te in f'ccare brigadă. rea sectorului zootehnic Cu acest o ii unele rlcic( liu n i Colet In u l In- Prin propunerea sa. guvernul ro- a IJl-a sesiune a Adunării Generale a
vederea efectuării la limp şi <lc ca- Acest lucru a fost bine cunoscut prilej s-a apreciat faptul că datori- spune că (lupă cc va ieşi la pen­ min a adresat iu i înflăcărat ape! tu ­ O N.U. In discursul rostit in cadrul
Idalo a tuturor lucrărilor. sie fi va II tfreu să trăiască lără Ircrf ii apreciază munca şi arc nu­ turor statelor, guvernelor şi organiza­ adunării generate a aciuatei sesiuni
rîe către comitetul de partid. El nu lă preocupării organizaţiilor de par­ calea Icrală, avem loalc tem eiurile mai cuvinte dc laudă n»nUn el
Munca politica şi organizator ică a tras insă la răspundere consiliul tid pe brigăzi sl a comitetului de ţiilor internaţionale, care iubesc pa­ ON'.U., tov. Cornelul Măncscu. m i­
să-l credem In cursul celor polru S t r i i t A
desfăşurată iu mod suslinut de co dc conducere pentru un a>llel de partid, gospodăria dispune in pre­ decenii dc muncă el s-a /egai prin (După o scrisoare pGmilă de cea. munca creatoare şi mai presus nistrul alaccritor externe al R I* Ro-
nnteiol de partid a contribuit la ol) ştii de muncă. Din această cauză zent dc 720 bovine, 150 porcine. de loalc viaţa, chcmîndii-lc să în­ mir.e, şi-a exprimat convingerea c i
mii dc lire dc tovarăşii săi. de lo­ la tovarăşul Ho« ial Anton,
tinerea unor rezultate lume in pro lucrările agricole s-au desfăşurat In I 500 ovine si de un important nu­ cul său tic muncă De loalc accs- şeful liallei C. F. R Piclişa) treprindă acţiuni cliente menite să această propunere a IM». Romine va
duclie Spre exemplu, la cultura or- mod ncor<|nuizal. Pa piui că arlivita- măr de păsări De asemenea, aici ducă bi educarea tineretului de pre­ fi examinată cu alentic de actuala
vuiţii producţia realizată a fost mai leu consiliului de conducere nu a a e x is ljl preocupare şl lată de asi­ sesiune şi că pc baza ei vor fi hwdn
maic decil cea planilirafă cu 500 fost analizată decit o singură dală gurarea unor adăposturi bune, pen­ Realizări frumoase tutindeni iu spiritul păcii, al cunoaş­ holărîri corespunzătoare, astfel h u it
l»y la ha, s-a oblinut cu I I tone in arest an de către comitelui de ii u asigurarea unei baze furajere terii >i respectului reciproc, al prie­ tinerelul, accaslă for|ă uriaşă şi ro­
In ba mai multe legume fală de pailul, a influenţai negativ şi acti­ corespunzătoare. In II luni dc aclivitale, colectivul |ic de HI5 la sulă, iar planul pro­ teniei. Astăzi, ci'id omenirea luptă zei vă de energie, să-şi aducă din
prevederile pianului ele Ca ui ma­ vitatea birourilor organizatului de O.i loalc acestea sectorul /ooteh­ de muncă al întreprinderii raionale ducţiei înnrfn ti lost depăşit cu 7 la nitii lio lă iilă ca oricind împotriva plin contribuţia la apărarea păcii, la
ro. veniturile de pc cele 20 hectare ba/ă din cele trei brigăzi, care a*i nic al gospodăriei colective d:n de industrie locală din oraşul Oiă- sută In acelaşi timp, (olosindu-se piim cjd ici unui nou conllict mondial, dezvoltarea muîlilaterală a relaţiilor
cultivate cu legume au însumai pes­ maiufeslat şi ele delăsare in acli herllielot nu s a dezvoltat pc mă­ ştie, a depăşit sarcinile do produc­ mai bine rezervele interne s-a obţinui esle de datoria tuturor guvernelor şi dintre pojioaicle lumii, în sp iiilu l
te <100.0(1(1 Ici. De asemenea, de la vilalea lor. sura posibilităţilor, producţiile ob­ la preţul de to>l o economie de
pepiniem de vile alloite (12 bec ţinute de aici fiind sul) nivelul sar­ ţie ta principalii indicatori ai planu­ 75.01)0 lei. iar beneficiile au sporii popoarelor să sădească in m ulurile prieteniei şi al respectului reciproc,
—■ Gospodăria noastră dispune tir
taie) s a u realizat venituri (n valoa­ cinilor Membri şi candidaţi de lui dc stal. Astfel, planul productivi cu 122000 lei, peste sarcina planili* tinerelului ideile păcii si ale priete­ in spiritul coexistentei paşnice
Ierte suficiente pentru ca rezulta­
re dc circa 1.000. UDO lei. La obli partid ca Cilii tosen Clara. Moise globale a fo.-g îndeplinit î:i propor- cală. niei, ulcea coexistentei paşnice. N. DAI)EA
tele să (ie de In un an la alint mai
neren accslor rezultate O contribu Opruţ. loan Cotau, Larhslau halca,
bune. Că accsl lucru este posibil II
tie de seamă a adus o organizaţia fean Paveloni şi alţii an arătat că
dovedesc producţiile ohlnitile dc că
de partid din gospodărie care a în cea mai mare parte producţiile Unde
tie brigada din satul Ponor, care
mobilizat masa largă dc colerhvişli scăzu le sc da tocesc lipsei de preo­
iu acest an a realizat producţii mai
Ia muncă, ceea ce a tăcui ca lucră cupare lată de îngrijirea şi hrăimea
mari docil cele planificate la toate se munceşte cu
rile de pregătire a terenului, se culturile, a spus Petru Marila Pc raţională a animatelor.
mănatul. întreţinerea culturilor $• ansamblul gospodăriei ele sini insă C (dectivişlii « are muncesc in sec­ tragere de
torul zootehnic — au spus vorb ito­
ir c o lliiI iiI să fie efectuate la timp >ub nivelul pos:bi|ilă(ilor. La acoas
rii — sini retribuiţi numai pe bază
Pentru continua jinhmiătătirc a la işi are pârlea <o de vină şi ro de 7 j fe mumă. Or. cointeresarea Dai ă pătrunzi pe poarta întreprin­
muncii, adunarea generală dc ale miletul dc pailid care n a urmărit cc loelivişlilnr i:i ol)|ino*«*,i unor pr.i- derii de morarii din Alini tulia, <bi< â
gen. In baza piopim etilor lăcule «le Si n-a indium al in munco s o con- duclu sporite <U* carne, lapte, lină faci cunoşlinlă cu procesul de pro-
ctc., poale fi şi mai mare atunci (luetic ce sc* desfăşoară tu această
cind retribuţia sc face şi pc baza întreprindere, reulilală in întregime
cu agregate modeme, dacă stai de
~|i'!nr obţinute
Vorbitorii au
Ceferiştii sînt pregătiţi a p ie ra ! că in v iilo r ede necesar vorbă cu oamenii care muncesc aici,
(a hi acer.l sector să sc aplice sis­ le convingi incă odată in plus cil
pentru sezonul rece temul relrdmlmi supllinenlari*. lu ­ de midi a pătruns în conştiinţa lor
răspunderea personală pentru m jiic.i
cru neglijai piuă (n pre/enl atit de
către consiliul de condu* ere al co o prestează. Apoi, se mai p i 1
C A.C. cil şi de comitelui de partid. constat») eforturile lăcule dc întregul
In tr-u n u i din numerele ficcu lc ale ziarului nas tiu s-o scris despic
De asemenea, in discuţiile purta colectiv, sul» îndrumarea oryaniz i-
masurile luate r/c colectivul r/c Iu c ia lu ri ai (.om nlcsului C j'.ll. Si/ne-
le cu acc-l prilej s a arătat nccexi- (iei de ha/.ă, de a traduce iu viaţă
ria penlru ca şi pc tim pu l ie rn ii s«i sc asn/nre cele mai bune conr/ifiuMi
• oieri Ca la se* torul zootehnic să o serie de măsuri (chnico-oryani/n-
dc s/grr.’anfâ a circulaţiei.
lie permanent i/a'.i pentru a munci toi ne, care să conducă nemijlocit
In Ict/ăUini ru temeinica prer/ă Ine penliu iarnă a com plexului lin număr mai marc de membrii şi ia îmbunătăţirea procesului de pro­
CP.R., coicspondvntul nostru volun iar. EM/L C llhŢU . ne scrie : candidaţi de pailid In viilor, tre­ ducţie. Nu de mult, prin aplicarea
buie să se acorde mai multă aten­ unei inovaţii piopu.se dc căîre Iov.
Greutăţile din iarna trecută nu se vor repeta ţie şi lotnsir;: luiajc!oc. Pentru ,v tosif baloyh, inginer şcl. s a mărit
in mod chibzuit a
şi
păşunilor
viteza periferică a utilaju lu i conducă­
ceasta memorii şi candidaţii dc tor la vuiturile pentru griti şi lu silcio
larno trecută a pricinuit şi lucră­ In dispoziţia slabei Simen,i Irmj 10
torilor din complexul C P U Simoria vagoane cu ajutorul cărora zăpada pai Iul au propus c*i furajele Na fie re­ piane. Prin aplicarea acestei melotle
partizate ingri jitoi dor pe categorii pioduclid pc anul viilor va spori cu
greutăţi in realizarea planului de va putea li transportată (Im moIu d<>
de animale 10 la sulă, iar preţul de cost va scă­
transpoil Pentru ta ele să nu se scmnaJcle de intraie. S-au prcgâ'it
dea sunţdoi, aducînd economii
uliii repete şi in această iarnă, co incă de pe acum 100 de lopeti, 500
in valoare do 2IU.0U0 lei anual.
miletul dc partid a recomandai din linuri. 250 de făclii şi 200 kg. sare,
M. Deva, so consultă ru o rijc ii din bri- A existat, de asemenea, preocupare
limp conducerii tehnice luarea unor amplasate pe ramificaţiile liniilor, A treia consfătuire înainte (le intrarea in mină, m in e ru l Ladislau Gfiezau, de la V.
măsurj concrete şi a urmărit indea s au stabilii trei gropi p riilm iude Eolo : V. O N O IU pentru in iie ln icrea şi lotosirea la ca-
rada sa în vederea bunei organizări a im unii. pacilalea nominală a utilajelor, ceea
proape îndeplinirea lor. Astfel, au părtarea zgurii do la canale şi sau ştiinţifică în probleme
losl revizuite şi reparate instalaţiile, ro n sln iil II podele de trecere pesb* cc <i contribuit la creşterea indice­
lui dc utilizare la 5-1.7 la sută fa(A
parcul rulant şi întreţinerea n u c u ­ linii. de statistică
lă a liniilor. (n centrul aleubei conducerii t?h- do 52 la sulă cit era planificat şi ta
obţinerea de economii de energie c-
Lucrătorii' districtului L 7 S in ii ni ce a slabei Simoria li ia j t stal Joi s-a deschis în aula Institu lectură de 5 kwh. la tona de maci*
ria-triaj au executai l.'il de scur­ oroarea unor condiţii optime de (ului tic şl ii n Vo economico ,,V. f. im consumul do metal se reduce cu tuit o preocupare atentă a ingineri­ niş Penlru uşurarea muncii la des­
geri la raniilica|ii, au fost drenate muncă pentru lucrătorii de la mu- L.cnin“ tlin Bucuieşti cca tlc-a 15 la suta fata de vechiul procedeu, lor şi tehnicienilor din această uzină cărcare. din fondurile de mică me­
joantele şi amenajate puţuri pentru «levră. La „cocoaşa", din Simcrio- A nul accsltt, la uzinei ,30 i caii/ nulii -sc as'.fel economii insom­ Studiile şi cercetările lăcule în aceas­ canizare s a pus în aplicare o lopa­
scurgerea apelor provenite din ploi triaj, s au executai o serie de lu ­ treia conslaluire şliin ţilic ă orga­ D cccii'briv“ din Curpr s-au a- niile. tă privinţă an «ondus la obţinerea tă mecanică, iar penlru ridicarea gra­
abundente şi topirea zăpezilor. P^n crări de proiecţie împotriva înză­ nizată do Direcţia centralii de sfa plicur in p/ocevul de produc­ dului dc calificare al m uncitorilor
tru prevenirea Inzăpezirilor. cu spri­ pezim căilor de acces şi s au cu tist ică. ţie mai nu iile procedee Ich- 850 000tei economii de rezultase hune. Strădaniile şi efor- r.-.i organizat un curs de scurtă du­
no/ogîce moderne cure au con­ Inri'e depuse au lost răsplătite din
jinul Comitetului executiv al Sfa răţal şanţurile dc scurgere pe «> Cuvinlu 1 de deschidere a fos!
dus la crcşieiea sim ţitoare o La secţia maşini dc spălat rufe s-n rată. c ir c a fost absolvit de 30 an­
lului popular al comunei [iăcia, au distantă de peste 200 ml., iar lu­ roslif de prof. univ. Mircca Biji, plin Astfel, prin înlocuirea mior re­ gajaţi.
fosl alcătuite eclupe de înicrvenţie crătorii dc la manevră şi revizorii produci iv im iţi muncii, la im- pus iu aplicare un nou procedeu teh­ pere din molal cu mase plastice, fă­
director general al Direcţiei cen­ nologic de croire a reperelor d.ti Dt* asemenea, fiecare muncitor a
formate din ci Io HO de persoane de vagoane vor li «loiali cu echi­ hunălăl ir^u c-ulilălii produse­
trale de sfalislică lor, la m ioforarca consum uri­ tahiă de la maşina dc spălat rufe ră a alc*c:a calitatea produselor, s-au dovedit I.i cursul acestui an o grijă
Răspunzini! chemării sfatului pop*i pament de proiecţie împotriva fri­ realiz.-it peste 5LHJ.0U0 lei economii. deosebită pentru recepţia materiei
Iar. In aceste erlnpe s-au inscrU gului. Plinire pregătirile făcute ->0 A luat apoi cuvinl ui acad. Gh, lor speciike. In economii. „AIbalux*' Noul proredeu. pus in a-
mulţi ţărani colectivişti care li vor numără revizuirea şi repararea în ­ Mihoc, cate sa ocupai de pro­ i._..... ...... J pueare d ’ cadrele teliiiico-inginereşti piime, pc sortimente şi calităţi In ce­
din această secţie, micşorează consu- lulele silozului, pentru omogenizarea
ajuta pe ceferişti in strădaniile lor căperilor. a geamurilor şi uşilor blemele aplicării matematicii în Folosind noi metode şi curăţarea griului, pentru o cil m-ii
Aslfel s-au croat condiţii hune do C u 1 5 l a a n t ă m a i iiuil specific rle tablă inoxidabila cu
penlru a asigura şi In timpul jeinn economic Aplicarea unor noi metode şi pro- hună condiţionare a lui.
muncă In încăperile do serviciu, in >5 bi sula. măreşte simţitor prodec-
cele mai bune condiţii de siguranţă La lucrările consfătuirii parii Colectivul «b* munciloii. ingineri Activitatea de producţie, calitatea
magazii, aloherc. punindu-sc un ac­ !,vilalea muncii, renlr/.îndn-sc* aslfe1 edee moderne rle lucru în procesul
6 circulaţiei. Au fost luate t:ică de cipă cercclăfoi i ai unor inşii iute ş« tehnicieni dm soclia lan|. rare se nimicii prestate, a stat in permanen­
cent deosebii pc pregătirea do iar ocupă cu inliodurere.-i (clinicii noi. ** economie de U5U.OU0 lei. de producţie plinire care : vopsirea tă în atenţia organizaţiei de bază. In
pe acum măsuri penlru cur ii tarea nă a color două dormilnare undo şfirn(iIîcc. cadre didactice din
după imn nnille i.uerrări. au apli­ cu emailuri calde, pruincătzile, car- Adunările generale s-au analizat cu
lin iilo r din grupa A $t Ii Pentru lucrătorii statici să găsească cele institutele de îm ă lă m în t superi ce, t o nouă tehnologie dc şlanlaic a înlocuind metalele bonitrura.ea in gaze, extinderea tu r­ simţ dc răspundere problemele pro­
prevenirea inzăpezirilor so vor pune mai bune condiţii dc odihnă. or, reprezentanţi ai unor m in i­ rolelor de la lanţuri şi grosome Ta­ cu mase plastice nării sub presiune şi atlete, au per­ ducţiei, cit şi activitatea desfăşurată
stere, organe economice centrale tă do vechea tehnologic, anim ştnn- dc serviciile C.T.C., tehnic, aprovi­
Trenurile vor circula în bune $i intre prindeţi. larea se face pc* patru m uluri. Ca u r­ înlocuirea unor metale deficitare mis colectivului accslei uzine să rea­ zionare, desfacere ctc. Acolo undo
>i scumpe cu mase plastice a consti­ lizeze încă 400.000 lei economii. s-au. manifestat delinc.nţc s-au luat
mare, produclivilatc.a muncii creşte
condiţii tehnice (Agerprcs) o serie de măsuri care, traduse in
\ia(ă, au contribuit la îmbunătăţirea
în centrul preocupărilor lucrători­ staţiilor Suhcchite şi Alba tulia li Pe şantierul nr. 7 al T. R. C. H. muncii L: întreprindere.
lor de la revizia dc vagoane Si- s nu trimis rolnncli linalj pentru In aii-'mmhlii, măsurile judicios n-
meria-călălori stă in permanenta bun iu cantităţi suficiente. io t in pliCdle. cit şi antrenarea unei mase
asigurarea celor mai bune condipi vedrea pregătirii pentru sezonul Ritm intens construcţiilor de locuinţe largi iu întrecerea socialistă, a
tehnice a tronurilor do călători, (n • cte. revizia de vagoane Smeri.) contribuit ta obţinerea unor succese
perioada pregătirilor de iarnă, a călători a lost aprovizionată din tizaţi in brigăzi bune ca cele conduse accsl lucru a dus tu nerospcclaroa dc scamă. Muncind cu elan Constan­
Oraşul Lupcni, îşi schimbă mereu
lentia lor a fost îndreptată spre pre­ limp cu ulei de iarnă pentru vagon iidalişaie.i. Numeroasele blocuri G â­ materiale lă.-.a dc dorit şi că din a de Tiulor V iu tiiă .şi Petru Vasiu. ius- prrvcd»ritoi graficelor dc execuţie, ţii. Andronic vălţar, Sanda Sătmă­
ccaxîă cauză nlinu l dc lucru era ne-
venirea greutăţilor pricinuite de nete clasă, eu 20 tone cărbuni, pre­ ă.bdon, Alexandru Popa. Sandu î n ­ la in iir/ic re i unor lucrări la apar­
dile de c<crc consim t tor ii şantieru­ m! tis făcător. Penii ii ieşirea din impas, renii yrişar, Itio îlrâddă şi Nicolae
îngheţ si venirea zăpezii. Au fosl cum şi cu echipamentul de proiec­ lui nr. 7 al t .IM I i . au îmbogăţii pel biroul organizaţiei de bază a rec o doi'. Alexandru Gliebedi, zidari. tamentele din cartierul Vistoz.i Iii, Cur (liilcan, văiţari, Petru Pclraşcn,
revizuite şi reparate generatoarele ţie necesar. stijiil iul),mistic al vechii aşezări mi­ mandat conducerii şantierului ca ho Gheorglie I.CTciii. zugrav. Fiind re- a statici do lillie şi a sistemului rle cm inr şef de brigadă, Chindia Fcicr.
fixe de aburi c.ire au intrat u\ Si la secţia do centiah/aro şi le niere. I ii anul IÎM»2 consli uclorli au cărui maistru şi şei de brigadă să i parti/nli po lingă cei mai pr i< opnţi aduc lume a apei potabile, a clădirii Icbornntă, V iclo r M.ula. elcclriticin şi
funcţiune încă do la I noiembrie leiomaiiclă s-au luat masuri penlru oblinut o seamă de realizări. Piuă a- se traseze sarcini precise, pe obiec­ meseriaşi ei şi-au complotai ciuioş noului ciiicina'.oyrnl şi la neexcruia- mulţi dt|u au ro n ln b iiit la inde.ilim -
odată cu scăderea temperaturii at­ prevenirea eventualelor deranja­ cum ei au preda1. 400 de apaitamente. tive. pe:» tru lichidarea înlîrzicrilor hulele acumulate* in perioada c<ili rca piuă in prezent a unor lucrări iO(i sarcinilor de plan iu fiecare dm
mosferice, cind a Început prclncă! mente pc care le-ar produce ven i­ o şcoala cu )(î < lase, un complex co­ Urmarea firească a aplicării accslei fită iii ŞÎ s-au încadrat bine in ritmul de sistem :i tiza re jie vcilicală rrle II luni ale anului 1062. Nota!*;
zirea trenurilor de călători. Au fost rea iernii. S a întocmii un plan :i- mercial modern cu 10 magazine şi măsuri a losl îmbunătăţirea muncii, dc muncă d? pe şantier. De aseme­ Sid> iii«lrumarC:i organizaţiei dc ba­ lapidar, succesele primelor II luni dc
revizuiţi şi reparaţi dm timp gene niănunlit dc acţiune pentru rest i-
au executat lin volum impoitant rle risllcl că in afară rle (aptul că piuă nea. prin organizarea mai temeinica ză. conslruciorii trebuie să-şi niol)i- activitate sc pol exprima astfel : pla­
ratorii electrici penlru încărcare* bilirea lin iilo r aeriene de teleco­ lucrări edilitare la 21 oclombrie a.c şantierul a pre­ a înlrcccrii socialisto, lot mui multe li’/ezc loale eforturile penlru înde­ nul producţiei globale a losl rcali-
acuinulaloarelor. ?ar la cele I0B v-o municaţii In cazul eventualelor n- plinirea planului dc stat pe anul 1063
Dar nu iu lot timpul anu­ dat 400 de apartamente, la slirşitn) Inîgăzi şi-au depăşit sarcinile lunare Zot iu proporţie de HU.I la sulă, al
goane de clasă dm parcul piopriu varii. a losl echipat corespunzător (unii noiembrie se găseau in faza de de plan. !.i toţi iutii* «dorii şi astlel să se cree­ productivităţii muncii ru 104.0 la su­
s-au făcut reparaţii pentru etanşa trenul de intervenţii cu sculele şi lui pe şantier munca s-a des­ ze premiza desfăşurării unei mu nr i
făşurat normal. In special In p ri­ rcccpjic încă 100 de apartamente. Cu ţoale realizările obţinute In lă. al producţiei marlă cu 104.5 la
rea geamurilor şi uşilor. In vede- utilajele necesare, puţind astfel in ­ Dc un real lolos penlru îmbunătăţi numeroase apartament'*, calitatea vop­ rodnice iu I0(>4, Penlru aceasta va sulă. S-au rra li/a l economii la pre­
rea asigurării aburilor la fiecare terveni cu operativitate atunci cind mele tuni ritmul de muncă a fosl teul trebui îndreptată atenţia în mod deo­
De aceea unele obiective, cum sini rea ritm ului de execuţie pe şantier a sitorii lor. a /iiy i ăvetilor mai lasă 11 * * ţul de co.sl, pe 10 hmi. in valoare de
tren. s jn creai stocurile necesare va fi nevoie. sebii iiisp.L* ,iM<|nr,irea unui front de
complexul comercial rlm cartierul fost şi organizarea de cursuri de ca­ dorit. In altoie, muc ti iile zidurilor sini 5I5(KN) lei La acestea se mai adau­
de acuplări flexibile, semiacuplăii Prin pregătirile dc iarnă efectuai*»
Visroza I şi iui număr important de lificare de scurtă diirală şi de ridica­ «•xoeuiale strimt», iar pri/v!e de r*i lucru corespuu/ă’or sarcinilor ce re­ gă şi niniieroax'b* scrisori de mu!-
metalice, rondele de aluminiu, i u in cadrul complexului C F R. Sinie- reni nu sint amplasate la dimensiu­
apartamente erau mult în liizia le fală rea calificării Prin absolvirea ares- vin pc anul viilor şi a pregătirilor Iiînnre adresaţi* înlrepruiderii de ( ă-
pmilru rlezghelarea conductelor de ria. ceferiştilor le sint create con­ nile indicate în proiect tre beneli; iari, ra senin dc imiMumire
dc prevederile graficelor de execu­ fora de călre numeroşi iniinr ilorţ. pen-lrn desfăşm ai«*,i in Ininc rondi-
aburi s-au confecţionat fiică de pc diţii optime de lucru, in vederea Rezerve serioase mai sînt şi in piî- pentru calitatea bună a produselor
acuin făclii parafinate. Pentru pre­ asigurării siguranţei circulaţiei pe ţie. La aceasta a contribuit faptul că mina de lucru calificată a sporit. vinţa ritm ului de execuţie in gene­ ţiuni a muncii pe timp fri(|uros livrate. i
venirea defecţiunilor in parcurs, tot timpul sezonului rece. aprovizionarea locurilor de muncă cu N oii muncitori cajificoţi au fosl repar­ ral şi in special la finisaje, 'tocmai A. OARGA O. AUREL i