Page 2 - 1963-12
P. 2

Pag.  2                                                                                          Drumul  socialismului


                                                                                                                                                                                                                                               eca


                                                                                                                                                                                           Miopii  văd  prost  din  ruu/ă  tă  sis-   ş'tcluias(â  lentilele  din  s t i( ! i  ti  să  le
                                                                                                                                                                                         Ic-iMi!  de  rahat tic  «il  oc hilor  lor  oslo   taie   duce!  din  corneea   otliiiîlui.
                                                                                                                                                                                         lonrle  puternic  si  iocarul  se  altă  nu   Aceasta  este  o  membrană  alcătuita
                                                                                                                                                                                         pe  rolină  ci  in  iaţa  ei.  l'cnlru  a  muta   din  5  slr.iluri  avînd  o  grosime  totală
                                                                                                                                                                                         lo(«mil  sînt  neceseiri  ochelari  cu  len­  de  0,G  mm.  Tăind  din  s l va tul  dc  ta
                                                                                                                                                                                         tile  concave.  Exista  şi  o  altă  por'ibi-   mijlocul  corneei  o  lentilă  tu   o  g ro ­
                                                                                                                                                                                         lilalc  dc  inlălurjre  <i  miopiei  :  len­  sime  de  t(a   dona  y.ctiml  dc  milimc-
                                                                                                                                                                                         tilele  de  cout.u l.  Atcslca  nu  au  ne­  11 ur  profesorii!  a  redus  puterea  dc  re­
                                                                                                                                                                                         voie  sa  fio  montate  dcoarewe  se  npli-   fracţie  <i  sistemului  optic  al  ochiului
                                                                                                                                                           O riginea  legumelor          m   direct  pe  corneea  ot Inului.  Len­  in  aşn  m.uur«î  iu tii  îotali/dica  de­
                                                                                                                                                                                         tile;"  de  ( ont.K l  sînl  insa  resimţi!"
                                                                                                                                                                                                                           vine  normala.
                                                                                                                                                                                         dc  otbi  ta  un  corp  str.iin  .şi  tle  aceea
                                                                                                                                                         Qp r l : 11 ii I  ('sin  origiii.ir  din  Mufe
                                  Forma  Lunii                                                                                                         Spaniolii  l  au  iidus  in  Luropa  |#   In   ■ de  nu  prea  sini  io!o.s;to.  pe  un  cobai,  chirurgul  a  reuşit  să  o
                                                                                                                                                                                                                             Puiiiud  la  punct  tehnica  mai  in tii
                                                                                                                                                                                           Omul  de  ştiinţa  polone/  T«idcus/
                                                                                                                                                       «md  lliitl.  Au'.oiiic-,\u(|tisl.c  l’nrincd-
                                                                                                                                                       |,er.  agronom  şi  economisi.  născu!  Iu   KtY.vu'it/,  profesor  la  Institutul  dc   aplice  apoi  cu  succes  si  la  oameni.
                                                viircft  v ilo /1*i  fio  rolnlio  a  IMmiiUn-
                 Figura  fi?  e(hi!ib::i  n  "noi                                                                                                      Mondidicr.  <i  introdus  şi   dezvoltat   medicină  din  Lnhlin,  a  ajuns  la  <on-   Cinci  miopi  şi-au  recăpătat  in  Je­
               fluide  şupurtind  o  «drn< l-c  a  '«p1   lui   prin   I;cu ircu   inurcolof   necni*                                                  cu 1 Un <1  cur lotului  in  lranlu.                                lui  acesta  vederea  normală.
               rompnruU'i  Oi  o  ..minge  di'  mh|1)V‘‘ <>   nit (\                                                                                                                     cluzia  (ă  este  de  p;eU*:al  să  iui  urni
               cdroi  <i\n  mc re  ar  li  ‘I  (Hula  hi   ) \ x ,i   ipoteza  csle   <*xacl«i,   lninn                                                  Slccla  <i  UM  adiisii  din  l’cisia,  ci­
               sen.Mil  «iliiK |;tn.  Dm ,i  «I  nlxil  Lud   n.i  trebuie  s«i  Le  absolut  sfericii  ci                                             coarea.   crislrav clclc  vi  p.dl.ujelclc
               sr  înv iritmic  in  turul  #u.  >"  P'-'-   ^ri  prezinte  o  nmf 1 .iinmi  in  direcţia                                               vinele  —  ilia  India,   loşiilc  —  din      Defeclrnicopie cu  elicopter
               f|•;(  ni*;«c  şi  Irecuri  <i  căror  cu.'i-   l'um iniiiuii  o   in  direcţia  opusa.
               r|  o;  cMc  in  Inii "(linie  împrumut .du   |)i:i  l'K.S.S.  vine  ştirea  că  studii­                                                IV ni.  do* leacul  —  din  < aruu"*a,                              topi  ratlioathvi,  iar  deasupra  con-
               energici  «In  rriL  l| io.  \  ile/n  u(.".»lci   le  |,i<  nlc  in  uî'ămii  nni   de  r.ilrc                                           Sp.'WlOC'ui  vi  *>luvi»i  sini  do  origina   Spetiaiişlii  dc  la  lo li'.iitid   de  izo­
                                                «t'l; on;*n»i  din  Lu/on  «isnpm  n l ic                                                                                                topi  i/itlioat. tiv i  .il  Academici  l'ohme   tiiKlelor  zlniara  un  elicopter  prevă­
               I of4it'i  ar  -curlen  <le< i  in  .»*>■•  In.                                                                                         iisi.ilică.  I'dtiniijoln)  provine  din  hn-
                Incit  globul  nrn'.'i  inlnldiv.uun  «icr.-   Iu  ni  diferilolof   mi-curi  iile  suinii-                                                                              de  Şm iiiU*  <m  lu d.iiii  >.1  lolu>c<i:a â   zut  cu  contoare.  Daca  in  conductă
                                                Cilui   nostru  nu   i onlirmal   «metis Li
               wisi  Inlrî  masei  a  curei  -.ir/1< L"  "                                                                                             /inul  Mani  Mediicra;ic,  s.iLdu  —  dm   i/olt»pn  i'.-nlioat h\ 1  peidi'u  \ ci ifit'vii'Cii   exista  vreo  defecţiune  şi  gazele  .-«c
               s-iporlfî  cii  condiţia  ( n  i n ii"   inn.)   iprle/.n  :   Lcuu   (A c    n-or   u'uuuiit.i                                         .Japonia  >i  .Asia  Mică,  (julia  vi  1«:>o-   t onilu, Iclor  tle  ţ|.-i/<*.
               "t*   sn!;:'iil( "  In  I"'  ni  ace  l«  >*’   o   report   cu   axa   curo   o  "neşlc                                                                                    I ii  tpi/clc  cart*  lc".c  prin  coiiduc'ă   scurg  contorul  o  iniegislrcazâ  ime­
                                                 u  l'.'.ininlnl.                                                                                      u-l  —  din  America.
                      laplul   f •'   i"  m  Pi   N1f'r ’1-                                                                                                                                 intcodiicc  o  canlilale  mica  de  i/o-  diat.
               nrn lî   metcu   <iccia>;i   inl<i  SoniiMii   |  -Iu  n  problema  pe  curo  u-l r onii.i-                                               M o u o v ’d  or.i  cu n o n |   <dil  în  lai-
               jrtr  Luni.  lYuniululni.        ' ;i ,1  V* ;  r 1 ’ IIi  11«> 111 î  df'  rci)"lle  S.l  O                                            i eij»î*i.  (.iL  şi  in  Asul  Mita,  Abisinia,
                 In  nrt‘‘Mîi  l('l  *•"  e-vplnn  i"  l.ivn   .;.%c«i  in  mod  definitiv.
                                                                                                                                                       Madona,  insulele  Canare  şi  Alnca
                                                                                                                                                       do  noi d.
                                                                                       l'.ILS.S.:  ltS.S.
                                                                                                       Ablui/iunu
                Continentele terestre  provin din  Lună ?                             e.s/c  li/u.tul  LChlcnm iloi.  Aici
                                                                                     In in {inneu/ă  un  eolech'v   i/e                                                                                      P uiului  luinuiccnlic  din  du/u  Ala/e  este  inchi:s  dc
                 Conloi m  ( "!or  a! i r -   h  in  >i  inii  o  /iiiumilă  numeroase  i r<»lero  Do   uih^H  umuluti :  ilansulnn,  cin-   F a s c i c u l u l   e   m a i   t a r e   c a   o | e l u (  circa  Irci  luni.  Dcji  cc/b/c/hi  nu  iar nl  numeroase  se­
                mate  do  sav.mlnl  S;c   UIMII <1   III  111 Mii  (II  d  alunii,  cei  do>  iişlri                                                                                                       sizări,  conducerea  u ln iu lu i  icunuuculic  icrjionul  nu  a
                Gcorge  Da: u ;n,  l.un »   sau  -1  mi lin i de  de  an:,   s-ar  li  pus  de  moid   Idrcli,  mu/mmfi  u  turor  \/is*                                                                   luat  nici  o  măsură  peni ni  u-l  icdeschidc.
                                      ce', o  doua  panou*  -   în  miş< arca  lor  ret i-   Ui  mci/ic  e.sIc  (Ic  100  de  ani.
                cr  ii  o  origina  Icres                    proi a  piua  s-au  slabi*   IX  /'O /O :   Dansatorii   so-   In  laborator  vi  se  arată  o   tic  impulsuri,   lumina,   rcllec-  J
                Lrâ  :  Oc eanul  Pat (licăr   l'ancnlul  şi  I.ic'.a.  av  li   lit  in  s:lna|ia  lor  pra-        i  placă  "roasa  de  otc‘1.  in  care   i i i   de  pereţi,  se  revarsă  asii-  *
                constitui   c:c alrii (‘a  a-   [onJ  Ionele   dpioplato   \ i’atie-n.da  de  aslă/l.  Oşj/'  —  Sauthd  Mntludiun  de                 pra  rubinului.  Este  ea  şi  cum  j
                                     unu  di*  uita.  )\<:i>rnlnt                     07  de  ani  fs/ior/n;  v"   C»t/rc;>  J  este  dată.  parcă  cu  un  ac,  o
                (C.'-toi  (jiriauliio  aniini                 l'nul   d'.n   prmcipa-                                1  "aură  lii]v rlin ă .  Mu  există  in   s-ar  aprinde  simultan   50.000  »
                lan  n  glolialui    ar  (i  sincls  o  parte  im-   lele  arciumeiite  mco-   D juni ia  do  1->U  de  uni.  \  lume  burcliiu  eu  care  s-ar  pu-   de  becuri  obişnuite  tic  cile  100  |
                Ull.                 poilanl.i  din  mu.»a  I.n-   rale  iu  sprijinul  aco>*                        j  tea  executa   această   "aură.   tic  waţi  !  Din  compoziţia  m b i-  j
                 Protcvoi ul   tioi'inau.   nii  pi-  auu.i :  de  ’J-d   lei  loorii  osie  eă  con-   Cea  mai  veche                                nu Ini  lac  parte  ioni  tic  crom.  !
                11  GofsIcnLom  si  li-   ori  mai   \ oluinuioasâ   Uium'"',"  lerosUe  an  o                       i  După  cum  veţi  afla,  metalul
                zinoiud  sumlo/.  IC;ii-   docil   a sl  i.  i.   Accslc*   deiisilide  opnlâ   (-u   data           [  a  lo.sl  străpuns  de  un  laseieul   Sub  acţiunea   im pulsului  lu-  [
                nns  AIKi.n,  «u  cni.s   nijlcrn  snn’sc.  capt.i-   atcea  a  Lunii  luata  In   Melodii  d.Ilarii  cu  pol asin-a njmi   J  de  lumină,  emis  de  un  eenera*   minos.  care  nu  durează  tlecit  \
                rocrril  o  lci*r;o   caro   Iu  de  IVnniul.  ur   li   ansamblul  oi   iu  \re   s(>  dov i'Jeşie  Iul  mai  tobrsitoare  <|om   \  lor  cuantic  optic.  Acesta  este   cîteva  m iim i  tic  secundă,  ionii  v
                oslo  opusă  teoriei  lui   Imunul   amorsa  ronli-   nu*  < (*  ..inlraslint tnrri"   lupilor.  In  are  avanta|ii|  de  a  pnl.'U   J  unul  din  numeroasele   lip m i   tle  crum  trec  în  stare  excita-  )
                O.  Driruin  l.nna  ai  li   11«*i»1 c> oi   111 ri*s 1 ri*,  d ir   Paiuinlul'ij  are  o  den*   li  npjitaln  la  o  loarto  mare  varie-   |  tle  "cneraloarc  eonslruite  în   ta,  absorbintl  enei"ia.  Se  pro-  [
                    la  oriţiin.i  n  pin-   mau*"  deosebii  de  in-   Miale   mull   superi-   laie  (le  îm i.  După  rum  se  şl;e,  ae^a:;-   ‘  L’ni unea  Sovietică.  duce   oarecum  o  acumulare
                nel«ă  imlrpendoniâ.  ca-   IriiM*  du  11  km.  ampli   oară.  (  oi  doi  ,s.i\ anii   la  metod.i  a  şi  peimis  i>  (on.idern-   Suie   de   laboratoare   din   neîntreruptă  tle  lumină  in  cris-  î
                re  riravilu  in   jurul   tudiuo  ur  li  irvelal  in   alinul :|j  spera  ca  vii-   bi lu  marne  a  paulelor  perioadei  iu-   t  lume  se  ocupă  în  prczcnl  eu   tal.  iar  apoi  aceasta  este  ceda-  l
                Soarelui,  pc  o  mlrCi   pnrtr  at.i'Nle  conLucnle   loai'ele  obsoiv ali i  pe-   irpuimilor  amaicbdii.  Asllel.   sa   proiectarea  şi  construirea  ge­  tă  instantaneu  sub  lorm a  u-  J
                                                             Iruri calice  ever nt.de  ia
                foarle  e.vconlricâ-  A-   năşi iude.  Aee<i  tuno-   s;i p ral a|-i  1 .n ni i   voi  con*laui‘  cu  l’ieislot unul  hebiiio  plu­  neratoarelor  miraculoase   de   mii  laseieul  ascuţit,  prelăeîntl  J
                traclia  PăininUilui.  a   men  de  lrnns["/   do   eonii naa idealilalc.i  io-  sul  tu  ’J.  milioane  de  ani  linii  in  ur­  lumină.  Lceâiurile  cosmice  la
                vind  niai'i  oloi Ic  asu­  maiorii  neputiml  să  se   (.'for ( anl\  (lupa  i>.i ro­  ma  dorii  s->  (ivd"a  piuă  acum  Mn-   J  distaiUe  lo jile   mari  cu  alic   în  cenuşă  lot  cc  întilneşte  m  j
                pra  unei  planele  \e\i-   produc a  lar.i  o  anume   irsi l«»r mi  lost  iu Ir-0  loda  amiulil.i  a  fost  Io 11>■-11 ăi  la  d,i-   i   lumi  şi  planete,  noile  posibili-   calea  sa.  Nici  un  material,  ori*  •
                n?  de  mai  mu i  dimen-   l»i  di*'ordir.e.   enorme   zi  m tumbule  intre  ce-  luren  roiilor  p: ocaiubrione.   l’ină  }  lăţi  lâra  precedent  oier de  de   cit  tle  dur  ar  li  el.  nu  poale  re-  ?
                                                                                   aimia.  v i:<la color  nun  vechi  roci
                sinni.  a  contribuit  la   l)l0CUii  .ir  fi  l eCir/.ul   Ic  două  corpuri   ce  • iiiuisciile  er.i  <ipioei«ilă  la  d.500  mi­  *  telmiea  ealcuîaioi ie,  de  medi-   zisla  puterii  lascieulului  emis  f
                deformarea  acestei  or-  pC  Luna,  săpind  aici  r")h                                                                                tle  rubin.                    J
                                                                                   lioane  de  uni Dar.  un  i]eo!o(|  sovi-j-  j  cină.  de  tehnologia  producţiei,
                                                                                                   lic,  C.  Gorlimi.  a   (  —  iată  orizonturile  atiăjiăloa-   Cu  ajutorul  unor  lentile,  fas-  Ş
                                                                                                   (îminlat  recent   o   î  ic  pc  ca rt   generatoarele  le   c itu lu i  este  concentrat  înlr-un  i
                                                                                                   dală  cart?   repune   1  deschid  omenirii.        spot  microscopic,  unde  lumi-  '
                                                                                                   in   chosluine  ulii-   s   Cieneratoi u!  nu  este  mare.   ua  posetlă  o  energic  uriaşă  cu  J  —  Ce  te  tlome  ?
                                                                                                   Ulii ( if ră;  roi de des-   1  el  ar  putea  li  postat  pe  o  masă   o  tle n s ita te   tic  su le   de  m ilia r d e   v  —   Mă  dor  picioarele  de-aiîicu   d ru m u iî  (acute  degeaba!
                                                                                                   ( openle  iii   nord*   j  obişnuită.   Dur   bateriile   vie   tle  waţi  pe  centimetru  pat ral.  !
                                                                                                   cesbil  ' VU.S.S.,  iii   j  condensatoare  si  sisiemc'c  re-   Puterea   im pulsului   luminos  j
                                                                                                   ' epinnca   l’.ulini.   j  fi i"ei ente   ocupă   dccdul   dc   al  străfulgerării  "enei atorului  <     SiKitla  M.  Kurjalnir canu  din  Devei  csle  una  din  ai ic ­
                                                                                                   ar  av im  vi rsla  fie   I  m ull  loc.  Ieste  oare  cu  pul inia   este  tle  un  m ilion  tle  ori  mai  1  rele.  a i  u  marc  circulaţie  deoarece  aici  -se  alia  num.
                                                                                                   5 1)00  miliaide   do  1  ca  in  acest  tub  clipite  destul   marc  deciL  la  conccotrarca  hi   \   ba/a  t.ll.T.A.  Lipsa  de  ptcucupnrc  a  tovarăşilor  dc  h
                                                                                                                      |  dc  scurt  să  ia  naştere  un  las-   m inii   solaie  !   Generatorul  '        slutul  popular  al  oruyului  ierpunal  pentru  buna  in tre-
                                                                                                                                                                                                           Uncie  u  drum urilor  publice,  u  la n d   ca  aceasta  strada
                                                                                                                      i  cicul  de  o  putere  ncmamilîl-   cuantic  lurnizca/ă  aşadar,  un  !            să  lic  (pcit  practicabilă.  La  repetatele  sesizări  ale  con­
                                                                                                                      1  nilă  ?                       lascivul  care  nu  poale  li  ob   J
                                                                                                    I ii  vara  atv*a>'a   Inima  generatorului  cuantic   [imn  cu  nici  un  alt  m ijlo c ..   [        ducerii  I  l\  l  A.  rit  Si  a  locuitatilnr  ale  căror  tuse  sini
                                                                                                   cilivri  oanu'in  de   i  c.-dc  o  bară   roşie  de   nmin.   rasciculul  miraculos  îşi  cro-  )      practic  „zurpin  ilc “  t u  noroi  to \u ră y i  dc  la  slut  r.u
                                                                                                   şliinla  şi  nni/:, o-                              ic*ş!e.   eu  lennitate,   drum ul  J               nu  dai  inra  ntci-un  taspuns.
                                                                                                   loiji  irlaiub'/i  dm   i  Cind  \n  interiorul  tubului  se
                                                                                                                                                        1
                                                                                                   Dublin  au  plecai   i  apiindc  o  lampă  ecncratoare  spre  viilor.              ' \
                                                                                                   in  iminln  ,,(,.iibul
                                                                                                   \ullurilor"  d"  lin-
                                                                                                   »j, i  lacul   Kdlar-
                                                                                                   nev,  lui nil  cu  o:
                                                                                                   UlslrUlUO-lde  nlll/.i-
                                                                                                   calo  şi  mngm.'lo-
                                                                                                   fuaiio.  Scopul  ev-
                                                                                                   pndi tic-i   era   slu-   In  laboratoarele  de  la  Kciclill-   Eebipameniul  experimental  cu-
                                                                                                   dioro.i  muu  fei'.o   l;on  (Elveţia)   eereetălorii  efec­  prindea,  pe  tle  o  parte,  circuitele
                                                                                                   meu  ciuiLit  u!  na-  tuează  o  experienţă   eu   totul   tic  m odulai  şi  em iţătorul  laseru­
                                                                                                   lucii  —  nu  pulcr-   nouă.  Ej  au  reuşit  să  transmită   lui  şi.  pe  tle  altă  parte,  recepto­
                                                                                                   lii(   ecou.   După  vocea  umană  prin   intermediul   rul  avintl  un  tub  cu  vtd  l’oîoclcc-
                                                                                                   spusele   alpinişli-   unei  raze  luminoase  eicatc  vie  un   iric  si  circuite  tle  dcmoilulat.
                                                                                                   lor  şi   lurişlilor.   laser  eu  injecţii.
                                                                                                   ecoul   iuloiuifu â   Laserul  cu  injecţie  transformă   Pentru  realizarea   experienţei,
                                                                                                   smielul  do  HM  de                                 un  inginer  a  rostit  cîteva  cuvinte
                                                                                                   ori.  urnind  ilu/n   cncrcia   electrică  in  unde  lu m i­  intr-un  m icrofon.   Acest  semnal
                                                                                                   unui   r<»r   nn/iş.  noase  coherentc.  Peniiu  a  trans­  acustic  a  mcMluia-  emisiunea  la­
                                                                                                   L.\p(*(li Ua   ..iiin/i-  mite  un  fenomen  de   frecventă   serului.  Receptorul  a  transform at
                                                                                                   rala"   neolnţaniila   variabila  aşa  enm  este  vocea  u*
                                                                                                   a  in roi i :siraI   iu   mană,  a  iusl  nevoie  să  se  m odu­  apoi  im pulsurile  laserului  intr-un
                                                                                                   l)ii111'  condilii   pe   leze  frecvenţa  cu  caic  silit  emise   semnal  electric  transmis  ulterior
                                                                                                   l)iinrl.i  ,,i|!asul muu*   im pulsurile  unui  laser.  de  un  diluzor.
                                                                                                   Iilor*.
                   Vedere  din   Pompei  —                                                                            ___-       --x  m n w   i- s iv a   «--TirT/j  4kiiASMu  B a m   attaatut  mam-n,-*   *±*±*3  *>*m . . I  —  11 Vj— B  tXHISUD  « « » « "  OQISUS «irw,.c  1 iiianm  m-i
                  oraşul  acoperit  acum  2.000
                  de  ani  în  urmă  de  lava  vul­                                                                                                                                     bogăţia  lucrărilor   apărute   în   rici  pentru  stabilirea  unor  eve­
                  canului  Vezuviu.                                   hă  cunoaştem  monumentele  de  cultură  ate                                   regiunii                           cursul  leagănului  tiparului,  aliate   nimente  din  trecutul  Transilva­
                                                                                                                                                                                        şi  in  biblioteca  noastră  intr-un   niei.  De  o  autentică  valoare  sînt
                                                                                                                                                                                        număr  imprcsiunanl.              in  acest  sens  un  num ăr  dc  scri­
                   Baobabul  trăieşte
                                                                                                                                                                                          Eslc  inicTcsant  să  arătăm  ci-   sori  care  dau  relaţii   cu  privire
               Intr-adevăr de mii  de  ani                                                                                                                                               lilc iiio r ,  in  aceasta  extrem  tic   la  răscoala  din  1784  şi  la  m a rti­
                                                                                                                                                                                        concisa  prezentare,  că  mai  există   riul  lui  flo ria   şi  Crişan  pc  Dea­
                 Numeroşi  bolanişii  «u  <;ou<u<lr*M!   Siiăvochiul  otnş  Alba  luliu,   laşi  tim p  un  caracter  bibliofil  si   celcbiă  luci are.  In  anul  1622.  nu*   contribuţie  la  dezvoltarea  astru-   aci  şj  al ie  valori  tic  un  rar  înţe­  lul  T urcilor  din  Alba  lulia.
               ră  anumiţi  baobabi  trebuie  să  fir  iu   găzduieşte  una  dini re  cele  mai   o  mare   valoare   documentară,   nusciisul,  caic  încă  din  1555  se   numiei  din  zilele  noastre  ;  Liber   les.  Lsic  vorba  tic  numeroasele   boiului iie  bibliotecii  nu  se  re­
               vlrsta  de  mai  mul le  inii  do  mu.  tic  scama  biblioteci  documentare,   şl ii ni ilică.        găsea  la  Mcitlelberg,  a  lost  ru p i   metlicinalis  cum  inilicibus  ci  cu-   opere  din  Ionticii  bibliotecii,  li­  zumă   doar  la  valurile   arătate
                 Baobabul  are  un  ciclu  anual  do   dm  patria  noastră.          Ceea  ce  constituie  în  prim ul   m  două  eu  ocazia  ja lu lu i  provo­  llcclioiie  pracscriptionum   ir.ctli-   pan le  in  secolele  X V I — X V II.
               creştere,  adică  isi  piordo  frunzele  in   Hibholcca  Balllivancinn.  p a r­  lin ii  marile  ei  valori  bibliolile   cat  acolo  tic  armata  generalului   cinaliiim   (Carie  tle  medicină  cu   extrem  tle  preţioase  sub  raport   pină  aici.  Am  mai  putea  înşira
               timpul  sezonului  uscat.  Se  poale  dori   iind  niimcic  lo n tla lo iu lu i  ci,  a               Tilly.   Prima  parte  —  cea  mai   indicii  şi  o  colecţie  tle  reţele  me­                      şi  altele,  prin!re  care  o  intere­
               credo  ca  inele  pe  caro  lemnul  său  le                         şi  documentare  sînl  cele  peste                                 dicale),  foarte   interesanta   lu­  bibliolîl  şi  ştiinţilico-docum cnlar.   santă  colecţie  de   numismatică,
               prezintă  sini  melc  anuale,  oi  toa­  luat  fiinţa *în  anul  1794.  I.24U  mantisei isc,  cu  deosebire   preţioasă  —  a  ajuns,  nu  se  ştie                      Acestea,   publicate   în   d ile rile    ex-librisuri,  potire  de  argint  au­
               te  că  acest  fapt  nu  a  fost  direct  ve­  Inca  înainte  tic  tlcschitlcica  ci   codexuri,  care  datează  înccpmtl   prin  ce  îm prejurări,  în  bibliote­  crare  din  istoria  dezvoltării  me­  părţi  ale  Europei,  cuprinzi iul  ţoa­  rit,  altist ic  executate  dc  către
               rificat.                          uhcială,  accas.'a  a  lost  înzestra­  cu  secolul  a!  VI])-lca.  Pane  din   ca  cardinalului  Migazzi  şi  tic  aco­  dianei;  Jagtl  a  lui  Hadamar  von   lă  gama  Înecărilor  stiinţilicc,  li-   meşteri  aurari  din  Transilvania
                 Avliul  )a  dispo/ifie  nu  trunchi  d-*   ta   eu   numeroase   manuscrise   acestea,  prin  conţinutul  lor,  dai   lo,  ceva  mai  tirziu,  la  Alba  lulia,   Laber,  din  secolul  al  XlV-lca,  lu ­  tuzulicc  şi  beleiristice,  constituie   şi  alte  părţi,  diferite  obiecte  dc
               baobab  cu  un  dianirhn  de   ■r.'îO  m.   vechi,  codexuri  si  mai  cu  scamă   mai  cu  scamă  prin  podoaba  lui   împreună   cu   celelalte   lucrări   crare  din  domeniul  beletristicei,   un  valoros  tezaur  pentru  cerce­  muzeu,  o  valoruasă   colecţie  dc
               doboril  recrut  in  Ubodosin  do  su  l.   iiicunaoulc,  achiziţionate  din  dt-   artistică,  sînt  buiuii i   inestima­  cumpărate   tle  către   fondator.   devenită şi  mai  preţioasă  prin  lap-   tătorii  tic  la  noi  şi  tle  peste  ho­  scoici  şi  alta  de  minereuri.
               un  cerc ol.'dur  p  scos  d  bucăţi  mari   Ic u lc   (aii.        bile.                             Partea  a  doua  a  ajuns  la  Roma   lul  eă  drept  filă  tic  proiecţie,  la   tare.
               din  inima  copacului,  dm  porţiunea                                                                                                  coperta  tlm  faţă,  a  a u d   un  liag-                             Simeni   convinşi  ca   succinta
               situată la  jumătate distanta  intre  inima   Cea  mai  im portantă  creştere  a   Tară  îndoială,  cel  mai  vechi  şi   şi  se   găseşte  azi  în   biblioteca   m cnl  din  epopeea  Xicbelungcn   Disculind  despre  fondurile  bi­  dcscncie  dc  pină  aci  a  londuri-
               $i secai l«î si  «le  sub.scoarţă si  lo-a  ana­  fondului  tic  cărţi  a  avut  loc  in   in  acelaşi  tim p  cel  mai  preţios   Vaticanului.                          bliotecii,  nu  putem  licee  cu  ve­  lor   bibliotecii   Datlhyancum   a
               lizat  conţinuturile  rclal've  in  car­  anul  1786,  prin  cumpărarea  bi-   manuscris,  pe  pergament,  exem­  Copertele,  executate  din  jilăci   dispărut  la  s lirş ilu l  veacului  tre­  derea  vechea  carte  romiiicască.   reuşit  să  lăurcască  în  mintea  ci­
               bon  14.  bl  a  aflat  pentru  inimă  o   biiolccii  contelui  Cristeilor  Miga-   plar  unic  in  lume  prin  frum use­  tle  liltleş,  m inunat  ornamentale   cut,  dar  tic  la  care  a  rămas  nega­  Biblioteca  dispune  de  cîteva  lu­  tito rilo r  o  imagine  cît  dc  cît  clară
               vlrstă  rle  l.OlO-t-IOO  ani,  iar  pentru   zzi  tlm  Vicna,  cunţinintl  un  nu   ţea   sa   artistică,  este   „Codex   eu  personaje  executate  in  baso­  tivul  in lip ă rd   pe  cleiul  care  ser­  crări  luarlc  valoroase  Î11  ceea  ce
               bucata  oblinulă  de  la  jumătatea  d'S-   măr  tic  pesle  8.000  volume,  atin­  Aurcus“ ,  scris  la  s lirş ilu l  secolu­  relief,   au  lust  şi  ele  rupte  în   vise,  cu  cîteva  veacuri  în  urmă,   priveşte  atestarea  începuturilor   asupra  deosebitei  însemnătăţi  pc
                                                                                                                                                                                                                          care  această  m slilu ţic  o  prezintă
               tanloi  dinlre  mimă  si  scoarţa  o  vir­  se  la  Âfl>a  lulia  )ie  calea  apelor   lui  al  V ilI-Iea,  în  limba  latină,  şi   tlouă.  Una  dintre  ele  se  găseşte   la  lipirea  Idei  pe  copertă.  lim bii  noastre  literare,   printre
               ilă  de  7-10+1(10  ani.                                                                                                                 Biblioteca  Ballhvaneum   pose­                                   m  istoria  culturii.
                                                 Dunării,  Tisei  şi  Mureşului.   avintl  coperte  tlm  fildeş  cu  lu-   azi  la  B rilis h   Mtiseum  din  Lon­                      care  am intim   Palia  tic  la  Orăş-
                 Dat  fiind  c<1  exista  baobabi  enormi                          ^ ia ri  tle  artă  în  basoreliel.  Ceea   dra,  iar  a  tloua  la  Museo  Sacro   tlă.  tic  asemenea,  cea  mai  bogata   tie  ( 1582),  Noul  Testament  tic  Ia   Jncejiind  cu  anul  1901,  b iblio­
               cu  trunchiuri  măsurlnd  piuă  la  d  m   Aeeaslă  instituţie  dispune  a/.i   ce  atrage  la  această  lucrare  nu   din  Roma.      colecţie  tle  incunabule  din  ţară.                               teca  Ballhyancum   a  devenit  u-
               In  diamolru.  Instiainnă  că  viola  lui   tle  peste  56.000  volume,  printre                                                        Intre  cele  580  tle  lucrări,  păstra­  Dălgiatl  (1648),  Sici iul  tic  Aur   1 in!ă   a  Bibliotecii   Centrale  de
               poale  li  apreciata  cu  un  urmi  mare   va re  manuscrise,  incunabule,  u-   este   numai  Iaptul  că   scrierea   Este  demn  tle  remarcat  faptul   te  ca  şi  manuscrisele  in  asa-zisa   tic  la  Sebeş  ( 1683)  şi  altele.  Stal  a  R.IVR.  Dc  atunci  încoace,
               do  certitudine  la  mai  multe  mu  de   jtă iitu ri  obişnuite  si  alte  valori   este  executată  pe  două  coloane,   că  partea  de  manuscris  care  se   cameră  blindată,  m ulte  sini  tic   Cit  despre  liicralu ra   referitoa­  prin   grija   deosebită  a  acestei
               ani.                              culturale.                        cu  cerneală  de  aur,  ei  şi  încadra­  găseşte  la  noi,  păstrează  şi  azi  o   valoare  unică.  Executate  în  cele   re  la  istoria  patriei  noastre,  cu   malle  instituţii  tle  cultură  sau
                                                   Depozitul  principal,  pe  ale  că­  rea  coloanelor  în  chenare  avintl   prospeţime.            mai  vestite  tip o g ia lii  tle  pe  cu­  deosebire  la  cea  a  Transilvaniei,   croat  largi  condiţii  tic  dezvolta­
                „Motan  cibernetic"              n ii  ral tu n   sini  expuse  lucrările   o  policromie  extrem  tle  variată,   Din  secolul  al  X-lea.  biblioteca   prinsul  Europei,1  aceste  lucrări   aceasta  este  masiv  reprezentată   re  şi  bibliotecii  uoaslic.
                                                 achiziţionate  tle  Bailhyănv,  arc  u   eu  nenumărate  ornamente  geo­  are  o  lucrare  a  lui  Sallustius   prezintă  o  mare  im portanţă  pen­  prinlt-o  scrie  de  lucrări  publi­
                 „Molanul  ( ibet nelit"  jirt/rulat  ld                           metrice  şi  zoomorfe.   Chenarele                                                                                                       Primul  lapi  cc  trcimie  eviden­
                                                 înfăţişare  speciiică  stilului  ba­                                Crispui»  care  poartă  titlul  Despic   tru  cercetai ca  apariţiei  şi  evolu­  cate  in  cursul  secolelor  X V I I —
               expoziţia  unională  a  creaţiilor  (ons-   roc,  prin  ornam entalile  sale  pe   sini  a iil  dc  variate  incit  motivele   războiul  iugurîin,  scrisă  pe  un       X IX .  Cităm  cîteva  din lre   aces­  ţiat  eslc  ca  au  Iusl  alocate  su­
               tructorilor-nmalori,  inaugurala  icccul                            lor  artistice  nu  se  mai  repetă.                               ţiei  tiparului  sau  a  gravurilor,  a-                            mele  necesare  reparaţiei  capila.e
                                                 un  Ionii  verzui  deschis.  Aspectul                               pergament  destul  tle  rudim entar                                tea  :
               la  Moscova  seamănă  ulmilor  de   general  al  depozitului,  cărţile  le­  .Excepţie  lac  paginile  ce  se  gă­  executat,  extrem  tle  interesantă   vintl  in  acelaşi  tim p  o  nedezmin­          a  clădirii  şi  dolarii  ei  cu  mobi­
               mult  cu  un  motan  ddevăraf.  CI  oco­                                                                                               ţită  valoare  documentară  şi  ştiin-   Curioasă  descriere  a  Moldovei   lierul  necesar.  Lucrai ile  sînt  pc
                                                 gate  in  piele,   m ajori laica   lor   sesc  la{ă  în  laţă,  care  uneori  se   însă  prin  conţinutul  şi  prezenta­  ţil ică.     şî  Valahiei...  (in  limba  germană,
               leşte  diîe.ritclc  obslaiolc  ivite  in  ca­  uvind  titlu ri  aurile  la  cotoi,  pre­  aseamănă.   rea  ci  gialică.                                                                                    terminate  şi,  o  dală  cu  încheierea
               lc,  rc*i|ionrn?u  la  sunetele  omise  în   zintă  aspectul  tipic  al  m arilor  bi­  O   frumuseţe   artistică   repre­  Poarte  interesante  sînt  şî  o  sc­  Este  tic  ajuns  să  am intim   des­  1699)  ;  istoria  Transilvaniei  în   ioi,  vom  putea  lace  la(a  cu  m in­
               apropierea  sa,  «aulă  hrana  şi,  cjâsiu-                                                                                            pre  faptul  că  in  aceste  incunabu­  convorbiri  serale  (în  limlni  ger­  tii ic  a lil  necesităţilor  pc  pian  in­
                                                 blioteci  din  veacul  al  X V I iMea.  zintă   şi  cele  douăsprezece   ca­  rie  tle   manuscrise  eu  conţinui                      mană.   1764)  ;   Dacia  vedic  şi
               d-o,  începe  s&  emilf»  sunete  dc  mul-   Toate  disciplinele  laice  cunos­  noane  ale  manuscrisului,  im e d ia ­  iaie.   A m intim   şi  din   acestea   le  îşi  găsesc  loc,  p lin ire   alţii,  cla­  tern  cit  .şi  in  relaţiile  cu  străină­
               lumîre  ca  un  molan  veritabil.  Dacă   cute  pină  in  secuiul  al  X V I 11-lea   te  cu  stilpi,  cei  tlm  centru  im-   cîteva  :  sicii  latini  şi  greci  ca  tAnslolelcs   nouă,  adică  istoria  veche  şi  ac­  tatea.
               cineva  apropie  ui  repeziciune  mina                                                                                                 (Dc  natura  anim alium ,  HoS)  ;   tuală  a  stărilor   din  Ardeal...   Colective   tle   specialişti   vor
                                                 sini  bine  reprezentate,  tlispunîiul   picunafi  cu  arcuri,  cci  din  m ar­  Epislolac  cx  Ponto  (Scrisori  tle                  (în  limba  maghiară,  1791),  ele.
               de  el.  molanul  îiue-pe  să  minime,  lu-   in  prim ul  rînd  tic  serici i  ale  cla­  gine  cu  altare  şi  care  se  relevă      Rlolomaeus  (Cosmogialia,  1482),                                   lucra  intens  la  redactarea  unor
               zoslial  cu  un  număr  de  reflexe  con­                                                            la  Marea  Neagră)  ale  lui  Ovidîu,   singura  carte  tle  acest  gen  în  e-   In   biblioteca   Ballhyancum    publicaţii  tle  specialitate,  care  s i
                                                 sicilor  greci  si  romani,  ale  uma­  prin  aceeaşi  variaţie  tic  motive   ilatîntl  din  secolul  al  X II Mea.
               diţionale  in  baza  cărora  rcacţionează   niştilor  italieni,  germani  şi  fran­  şi  culori.                                       vul  mediu;  Vergilius  Rubl.  Maro   mai  există  un  număr  im presio­  Iacă  cunoscute  lum ii  îfiiregi  m-
               U  diferiţi  cxcilonţi  din  mediul  in-                                                             preţioasă  copie  după  celebrele   (Opera cum  V Comentai iis,  1492);   nau/'  de  documente  arliiv istice  —   icrcsanlclc'   şi   variatele   opere
                                                 cezi,  opere  tle  ştiinţe  naturale,   Cu  marc  măiestrie  sînt  cxecti-   elenii  ale marelui  c lasic  lai in, sur­  Ovidiits   Ptibîlus   Nnso   (Duhlii
               (Onjurător,  „Molaiud  cibemclic"  este   geugra'ic.  lilo /o iic.  medicina,  f i­  laIc  şi  puţinele  m iniaturi  pe  caic                                            aproximativ  Î7.00I!  —  tlalîntl  din   existente  acî.
               o  creaţie  a  sludrnlilor  radioamatori   zica,  malemalici  ete.  le  arc  manuscrisul.            ghiunii  şi  moM   pe  meleagurile   Ovîilii  Xasonîs  E pistolam m   He-   secolele  X I I I — X V III.  M ulte  d in ­
               de  la  Institutul  Pedagogic  din  Slov-   Datorită   acestor   colecţii,  bi­                      noastre;  Variac  Opera  Astrologi-   roidum,  1494),  lucrare  unică  azi   tre  aceste  documente  sînt  lega­  ÎOAN  l'OPA
               ropol.                                                                De  remarcat  că  la  noi  se  găseş­  ca...  (D ile rile   opere  tle  astrologie)   în  lume,  pentru  ca  citito ru l  să-şi   le  de  probleme  economice   şt   directorul  bibliotecii  documentaro
                                                 blioteca  Ballhyancum   arc  in  ace­  te  numai  jum ătate  clin  această  din  secolul  al  X lV  Iea,  însemnată  poală  lăui'i  o  idee  claia  tic spre  sociale  şi  p ul  fi  lolosilc  de  isto­  Baltliyancum  —  Alba  lulia
   1   2   3   4   5   6   7