Page 20 - 1963-12
P. 20
Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 2781
Exg»oza$iia cas’gâa r» v n în e $ ti ha Slănina
R O M A 5 — Corespondentul A g e r cunoaştere reciproca in i te popoare
a pres transm ite : şl contribuie la cauzu pâcil.
mm ditea ix ila tu lu i A n tic i M afie i expo italian, dr. Giuscppc Padc/aro, direc
Jo i s-a inaugurat la Roma in d ă -
Râspunzlnd in numele gu vern ulu i
ziţia c â rtii rom tneşti in Ita lia . Ma-
tor general al S erviciului de in fo r
n lle sia lia a iosi organizatâ in co m aţii de pe lingă Preşedinţia C on
d ru l program ului de schim buri cul- s iliu lu i de M in iş tri al Ita lie i, u
■ ilii turat-ştlin tU icc şi lehnice intre ita am intit cuvintele s c riito ru lu i rom in
lia şi R.P. Rominâ, semnat recent M ih a i B eniuc: „ C a riile sini a rip ile
ta Bucureşti. La Inaugurarea expo- cu care cunoştinţa maselor sc în a l
7.ilici au hiat parte dt. Pio A rchl, m i tă spre lum ină". V o rb ito ru l a s u b li
ProtecfuS de dedarafie prezentat de deiegajia Dejun oferit de ministrul de externe n istru l plenipotenţiar in M in iste ru l niat câ In tiln irite culturale rejye-
zintă un m etal de prietenie
Intre
A ia ccrilo r Externe al ita lie i, dt. G ior-
gio C iraolo d irector general adjunct popoare.
R.P. Romîne în ComitetyS nr. 3 a trezit un viu al filării Britanii în cinstea tovarăşului a l D irecţiei culturale a M in iste ru ilustrează dezvoltarea produefiet
Expoziţia c â rtii rnrnlneşti in Ita lia
lu i A face rilo r Externe al Ita lie i, ‘şi
interes în rînduriie a numeroase deiegafii Oheorghe Gasfon Marin alte personatttâfi, precum şl membri editoriale in R.P. Rominâ. Sir.t pie-
şi
rom inâ
?.entate câ rti in lim ba
ai corp ului diplom atic.
lim bi slrăinc. lu crări de beletristică,
Deschizind expoziţia, M ih a tl M a artă, câ rti pentru co p ii, teatru, ş tiin
NEW YORK 5. — Trim isul spe blemă de Importanta esenţială. cotitură In destinderea încordării In LONDRA 5 (Agerpres). — Charles Thompson, director a.i. rin, m in istru l R.P. Romine ta Roma, ţe sociale, m atem atică, fizică, ch i
cial Agerpres, C. Alexandroale Ţara mea. a spus reprezentantul ternaţionale. s-au creat condiţii fa Tovarăşul Gheorghe Gaston în Ministerul de Externe, deputa a vo rb it despre puternica dezvoltare mic, biologic, geologie, m ctllci â,
Finlandei, acorda o importantă deo vorabile pentru acţiuni concrete sl Marin, vicepreşedinte al Consiliu ţii Christopher Mavhew, cu so
transm ite: a a c ttv itâ tii editoriale in Iara noas tehnică, agro zootehnică, arlâ cine
Proiectul de declaraţie „Măsuri sebită educării tineretului In spiri In acest domeniu căruia U.R.S.S. II lui de Miniştri al Republicii ţia şi Gilbert Longden. tră. V o rb ito ru l a subliniat câ schim • matografica, dicţionare, cnctco/pedil
pentru promovarea In rînduriie ti tul nou. al colaborării şl prietenie» acordă o deosebită Importantă. Populare Romine, care a condus Din partea romînă au partici b u rilc culturale perm it o mai bună etc.
neretului a idealurilor păcii. respec Intre popoare. Trebuie folosite toate mijloacele delegaţia guvernului romîn la pat Alexandru Lăzăreanu, mini
tului reciproc si înţelegerii în-lre Reprezentantul Iugoslaviei a sub tehnâce care rie stau la dispoziţie funeraliile preşedintelui Ken- strul R.P. Romine la Londra şi
popoare" prezentat Comitetului nr. liniat că delegaţia sa sprijină pe — radio, presă, televiziune, teatru, nedy s-a oprit în drum spre ţară V. Pungan, director în Ministerul
3 al Adunării Generale a O.N.U. de deplin ideea declaraţiei şi felicită cinematograf, publicaţii etc., — pen afacerilor externe. Noul guvern italian
delegaţia H P. Romine împreuna cu delegaţia romlnă pentru iniţiativa de tru a orienta eduoarea tinerel ge la Londra, unde la 5 decembrie
alte sase delegaţii, a trezit un viu a supune dezbaterilor un asemenea neraţii In spiritul păcii, prieteniei sl 1963 a fost invitat la un dejun Ministrul de externe al Marii ROM A Corespondentul Ager- şedinte Pletro Ncui (socialist), mi
Interes In rînduriie a numeroase de document. înţelegerii Intre popoare, respectului de ministrul de externe al Ma Britanii, R. A. Butler şi vicepre preş transmite : nistrul afacerilor externe — Giuseppe
legaţii. Insusi lapiul câ Comitetul După reprezentantul Arablei Sau- reciproc şl umanităţii a declarat v o r rii Britanii şi de doamna R. A. şedintele Consiliului de Miniştri Noul guvern italian prezidat de Saraqat (soda! democrat), ministrul
a hotârll sa Intrerupâ dezbaterile dite, a urmat la cuvtnt reprezentan bitorul. Butler. al R. P. R., Gheorghe Gaston Aldo Moro. secretarul general al de interne — Paulo Taviani (demo
asupra unul alt punct al agendei tul Uniunii Sovietice care a subliniat Reprezentantul Australiei, după ce La dejun au mai participat mi Marin, au toastat pentru condu Partidului democrat-oreşUn. a depus crat creştin), ministru) de justiţie
sale pentru a aborda această pro că problema de care se ocupă pro a arătat că este In favoarea idei nistrul energiei electrice, Frede* cătorii celor două state şi pentru jurâmJntul la 5 decembrie In pre Oronzo Reale (partidul republican),
blema este un Indiciu al im portan iectul de declaraţie este de primă lor expuse tn proiectul de declara rick Erroll, membru al Cabine dezvoltarea relaţiilor dintre Re zenţa preşedintelui Segnii. După de ministrul apărării — Giulio A n -
tei pe oare ComMetul o aoordâ pro Importantă, fapt care justifică spri ţie şl după ce a afirmat că tinere tului Britanic cu soţia, A. E. publica Populară Romînă şi Ma punerea jurâm lntului. noul Consi dreotti (democrat creştin), ministrul
punerii romtneşti. jinul de care se bucură din partea tul din ţara sa este eduoat pe linia rea Britanie. Masa s-a desfăşu liu de miniştri italian s-a întrunit industriei şi comerţului — Giuseppe
A promova In rînduriie tineretu popoarelor Lumii. unora dintre aceste idei. a negat ne Welch, director general în Mi pentru a elabora textul declaraţiei Medici (democrat creştin).
lui idealurile pâcil, respectului re După semnarea Tratatului de la cesitatea adoptării unei declaraţii nisterul Industriei şi Comerţului, rat intr-o atmosferă amicală. guvernamentale oare va fi prezen
ciproc şi înţelegerii Intre popoare. Moscova cu privire la interzicerea care să le codifice. tată votului parlamentului. Analiztnd componenta noului gu
n declarat reprezentantul Finlandei parţială a experienţelor cu arma n u U ltim ul a luat cuvlntul reprezen Potrivit constituţiei italiene, gu vern. presa subliniază prezenta
In şedinţa comitetului, este o pro cleară oare a marcat u.n punct de tantul Republicii Chile care a arătat încheierea lucrărilor Adunării Naţionale vernul nu irebuie să ceară pro m iniştrilor democrat-rreşlini In toa
că delegaţia sa a prim it cu mare priu zis învestitura parlamentară, te posturile cheie. „U n ita" remarcă
tn acelaşi timp absenta din actualul
Interes proiectul de declaraţie şi fe a R. S. Cehoslovace considerîndu-se că este pe deplin guvern italian a „a$a-zisilor părinţi
Q-N.U: Dezbaterile privind acordarea licită delegaţia R P. Romine pentru Împuternici* odată cu depunerea iu- ai noului curent de centru slîng.i,
această Iniţiativă. Documentul m a fost ratificat în unanimitate Pro râmtnhiluî. V otul asupra declaraţiei Fanfani. La Malta si Lombardi" In
independenţei ţârilor şi popoarelor coloniale dezbatere, a continuat vorbitorul, u r PRAGA 5 (Agerpres). — guvernamentale este considerat doar legătură a i faptul că partidul socia
La 5 decembrie s-au încheiat la tocolul privind prelungirea cu 20 de „prim ul vot de încredere".
măreşte, după părerea delegaţiei Praga lucrările sesiunii Adunării Na ani a Tratatului de prietenie, asis list oarticipâ la guvern pentru p ri
NEW YORK 5 (Agerpres). — berare va creste şi va învinge. mele, să facă tineretul mai respon tentă mutuală şi colaborare postbe Noul guvern italian cuprinde 26 ma dală din 1947. ziarul „Messagge-
In Adunarea Generală a O.N.U. Reprezentantul Guineei. Diallo ţionale a Republicii Socialiste Ce de miniştri, dintre care 16 democrat ro" consideră că arest luoru „se
au continuat dezbaterile asupra ra Telli, a propus ca Comitetul special, sabil. mai activ In lupta pentru pa hoslovace. lică dintre U.RSS. şi R. Cehoslova creştini, 6 socialişti, 3 social-deino- realizează într-un moment foarte
portului Comitetului speolal pentru al cărui raport este examinat de cea lumii şi Înţelegerea Intre po După cum anunlâ C.T.K., la sesiune că semnat la 12 decembrie 1943 la crati şi un republican. Preşedintele
examinarea aplicării declaraţiei cu Adunarea Generală, să primească poare. Moscova. S-a adoptat, de asemenea, Consiliului de M iniştri este Aldo delicat al vieţii politice, sociale si
p riv ire la acordarea Independentei Împuternicirile necesare pentru a legea privind Înfiinţarea Comitetului M oro (democrat creştin), vicepre economice a Italiei".
ţărilor şi popoarelor coloniale. La 4 ancheta situaţia clin teritoriile neau de stat pentru salarii.
decembrie, In şedinţele de diminea tonome El a subliniat câ te rito rii Criza politică din Turcia Adunarea Naţională a ratificat tn
ţă şi de după amiază, au luat cu- lor neautonome trebuie să li se a- Conferinţa F. A. O.
v ln tu l reprezentanţii a unui număr corde posibilitatea de a-şi exprima unanimitate Tratatul cu privire la în
mare de ţâri. care au subliniat ne voinţa. A N K A R A 5 (Agerpres). — ministru şi lider al Partidului repu cetarea experienţelor cu arma nu ROMA 5 (Agerpres). — creşterii producţiei agricole. Intr-o
cesitatea lichidării cit mai grabnice Delegatul Nigeriei a arătat câ spe In legătură cu criza politică din blican, Ismet lnonu. a precizat la o cleară in atmosferă. în spaţiul cosmic Conferinţa F.A.O. (Organizaţia Nu- rezoluţie adoptată de Comisia pentru
a colonialismului şi Îndeplinirea cu ranţa ţârilor africane că puterile Turcia agenţia France Presse relatea întrunire a grupului parlamentar al liunUor Unite pentru Alim entaţie şi problemele economice şi sociale se
strictele a Declaraţie» cu privire la occidentale vor aborda soluţionarea ză că preşedintele Republicii Cemal acestui partid că partidul său nu va $1 sub apă, semnat In luna august agricultură) a chemat ţările în curs subliniază câ ţările pe oale de dez
acordarea independentei ţărilor şl problemelor coloniale In spiritul face parte din noul guvern. a.c. la Moscova. de dezvoltare să accelereze ritm ul voltare Irebuie să pună accentul pe
popoarelor coloniale. Reprezentantul Tratatului de la Moscova au fost Gursel a declarat că nu va relua „producţia alimentelor de bază si cu
R.S.S, Bieloruse, P. E. Aslapenko, a zadarnice. Inlruclt ţările N.A.T.O, au ccnsultările în vederea formării nou
sp rijin it concluziile raportului Comi continuat să livreze armament Por o valoare nutritivă ridicată pentru
lui cabinet mai înainte de a primi a-sl spori posibililâlilo de export".
tetului special şi recomandările a- tugaliei si R.S.A. $i se opun năzuin „Cum se explică maladia noastră“ un articol a
ccstula. şi şi-a exprimai speranţa că ţei spre independentă a popoarelor un răspuns din partea partidului In raportul prezentat conferinţei
Organizaţia N a ţiunilor Unite va pre africane. dreptâlii. comisia relevă câ actuala cam pane
lungi îm puternicirile acestui comitet. Declaraţia cu privire la acordarea Comitetul de conducere al Partidu cunoscutului istoric american Henry S. Commager a F.A.O. împotriva foametei ,,pro-
Reprezentantul Bulgariei. M, Ta- independentei popoarelor sl ţărilor nune lum ii obiective care tind să
rabanov. a subliniat câ tocmai aju coloniale, a arătat la rtndul său de lui Dreptăţii, reunit miercuri In A n favorizeze progresul economic si
torul ţărilor N.A.T.O. acordat Por N E W YORK 5 (Agerpres). — „U n factor 6erlos a) „maladiei noa In continuare autorul, de „desărlă-
legatul RS. Cehoslovace, ar fi pu kara, a propus spre dezbatere Con soda! pe un Ironl larg, atrăgînd
tugaliei şi A fric ii de sud permit a- „Asasinarea preşedintelui sl a ce stre" l-a constituit războiul rece pe cnme înrădăcinată puternic, deşărtă-
cestora să oprime popoarele care tut duce la dezrobirea popoarelor siliului naţional, o serie de recoman lui bănuit de a fi principalul asasin care l-am dezlănţuit Îndată după În rnmo generală de izolaIlonism.il atenţia asupra ritm ului de progres
se află sub dominaţia lor. Cu toate împilate. Insă puterile occidentale, a dări, In primul rînd se cere ca acest al Iul ne-au dovedit lntr-un mod cit cetarea războiului adevărat. Cruzimea manualelor de Istorie care ne Invatâ insuficient din trecut tn cele m ii
acestea, nu există nici o îndoiala a subliniat el. opun o puternica rezis partid să nu-şl asume singur respon se poate de dramatlo ce aproape de războiului rece. chiar dacă nu a că stntem un popor unic tn felul multe ţări în o irs de dezvoltare".
spus Tarabanov, câ mişoarea de eli tentă decolonizării. suprafaţa vle lll americane se află fă fost mal groaznică decil cruzimea
sabilitatea form ării guvernului şi, nostru.
rădelegea şi violenta, teama, suspi adevăratului război, s-a dovedit a fl
totodată, să nu formeze o coaliţie gu Aceste manuale, scrie tn continuare
Problema Omanului în discuţia ciunea şl ura", scrie cunoscutul is mult mai persistentă si mai pericu profesorul Commager, aduc osanale Dem onstraţie de protest
vernamentală cu Partidul republican
toric american Henry Sleel Com- loasă". războiului care a dus la exterminarea
Comitetului de tutelă al poporului condus de Ismet lnonu, mager In articolul „Cum se explică Prof. Commager reaminteşte epi indienilor americani; prezintă robia îm p otriva p o liticii de
fostul premier. In cazul formării unui maladia noastră?", apărut în ziarul sodul „vtn ă to rii de vrăjitoare" din
drept o „întorsătură fericită a des apartheid a guvernului
N E W YORK 5 (Agerpres). — tură cu faptul că Organizaţia N a guvern de către Uniunea naţională, „W ashington Post". America clnd legea şi toate „regu tinului pentru negri americani" stră- R.S.A.
Comitetul de tutelă şi pentru pro ţiunilor Unite nu trebuie să răml- se sugerează ca Partidul Dreptăţii să Incerclnd să explice într-un fel lile jocului cinstii $i ale onestităţii" duindu-sc să insufle ideea câ în Sta
blemele teritoriilor neautonome al nă indiferentă fală de soarta poporu evenimentele din Dallas, autorul se au lost dale la o parte. tele Unite nu au existat niciodată LONDRA 5 (Agerpres). —
Adunării Generale a O.N.U. a exa lui din Oman şi este chemată să-şi ceară anticipat ţinerea de alegeri le întreabă: „Cum poate (i explicată ac „N e este adesea toarte convenabil conflicte de clasă. La Glasgow a avut loc o de
minat problema Omanului. Această spună cuvlntul In vederea obţinerii gislative, cel mal tlrziu plnâ in pri tuala noastră maladie? Cum poate să uităm, scrie fn continuare au monstraţie de protest împotriva
pToblomă se află pe ordinea de zi măvara anului viitor. Din toate acestea, trage concluzia
libertăţii şi independentei de către fi explicată această profundă dezbi torul — dacă ne-am dat vreodată politicii de apartheid promovată
a A dunării Generale a O.N.U. din Commager, „s-a creat Imaginea că
acest teritoriu. După cum s-a anunţai, (ostul prim nare, această ură, aceste temeri şi seama de acest fapt — că noi con de guvernul rasist sud-african.
anul 1957, de d n d reprezentanlii al noi am avea dreptul să creăm isto
11 state arabe au cerut convocarea suspiciuni? Cum poate fi explicată tinuăm să rămînem unica tară care ria după modelul nostru $i că orice Demonstraţia a fost organizată
Consiliului de Securitate pentru a violenţa In viaţa americană? Cum a folosit arma nucleară şt că numă Infrlngere trebuie explicată ori prin de Comitetul local al mişcării
discuta situaţia creată In urma in Rezoluţia adoptată de Consiliul de Securitate poale fl explicata existenta gru pu ri rul propriilor noastre experienţe In pentru eliberarea coloniilor.
Incompetentă, ori prin trădare... —
tervenţiei armate a Angliei Împo lor extremiste, grupuri ale urii sl atmosferă este mult mal mare decîl Participanţii purtau pancarte cu
triva independentei şl integrităţii te privind politica de apartheid a R.S.A. violcnla la care recurg cu atlla uşu numărul experienţelor efectuate de şl din toate acestea a izvorî! obişnu inscripţiile ,,Anglia nu trebuie
ritoriale a Imamatului Oman. După orice altă tară“ inţa spre violentă, obişnuinţa de a să livreze arme Republicii Sud-
cum se ştie, ace^l teritoriu şi-a pier NEW YORK 5 (Agerpres). — rinţă? Răspunsul cel mal clar trebuie Este vorba In cazul de tată, arată suspecta, obişnuinţa de a uri". Africane".
dut independenta In urma extinde Consiliul de Securitate a încheiat Consiliul de Securitate se va în căutat în influenta Istoriei celei mal
rii la iniţiativa autorităţilor engleze truni din nou la 6 decembrie pentru recenle asupra sentimentelor si stă
a autorităţii Sultanatului Maskat a- In 4 decembrie dezbaterile In pro a lua In discuţie problema sltualie! rilor de spirit, profund înrădăcinate
*upra Imamatului Omanului. In anul blema politicii de apartheid promo
1957, cind tn Oman a izbucnit o răs din coloniile portugheze din Alrica. in caracterul american".
coală Îm potriva sultanului, ou a vată de guvernul Republicii Siul-Afri-
fost Înăbuşită cu ajutorul forţelor cane. A (ost adoptată in unanimitate
militare engleze. o rezoluţie cure „cerc Li mod so Mersul anchetei la Dallas Recenl, organi
Reprezentanlii Siriei, Tunisiei şi zaţia „M işcatea
lemn tuturor statelor să pună capăt
ai altor ţâri arabe au cerut Angliei DALLAS 5 (Agerpres). — căruţ consiliu s-a îatruntt pentru a pentru eliberarea COtOWAt*
să recunoască dreptul poporului din Imediat vinzării şi expedierii de „Cei care tăceau declaraţii ptnă discuta în ce măsură el a cântat să-şi co lo n iilo r a orga
Oman la independentă şi autodeter echipament şi material destinat fa acum au tăcut. H. Wade, procurorul tacă publicitate. nizat la Londra o
minare. 6â elibereze pe toii deţinu
bricării sau întreţinerii armelor si districtului Dallas, şi avocatul Tom Agenţii F.B I. trimişi la Dallas au dcm onslrafie îm
ţii politici, să retragă de pe teri preluat clădirea de unde se presu p o triva d iscrim i
toriul Omanului trupele de ocupalie m uniţiilor în Republica Sud-Afri- Howard, angajat să-l apere pe Ruby,
şl să lichideze bazele lor militare. cană". nu mai spun nimic", transmite cores pune câ s-a iras asupra preşedintelui n ă rii rasiale, la
De asemenea, el au cerut ca de pro pondentul din Dallas al agenţiei K'ennedy şi procedează la interoga care au luat parte
Rezoluţia conhne un paragraf care
blema Omanului să se ocupe Comi France Presse. M otivu l oficia! a) tă t a diferitelor persoane care au fost un marc număr
telui special pentru examinarea pro cere tuturor ţărilor să respecte re cerii constă în obligaţia „de a im intr-un lei sau altul în legătură cu
blemei aplicării Declaraţiei cu p ri zoluţia din 7 august a Consiliului influenta juraţii", deşi pînă acum asasinul prezumtiv Oswald. Se exa de lo cu ito ri ai ca
vire la acordarea independentei ţâ p ita le i M a rii B ri
plivin d instituirea unui embargo asu amănuntele adeseori contradictorii minează măsura tn care au existat
rilo r si popoarelor coloniale. legături anterioare între Oswald şi tanii
La această şedinţă au mal luai de pra livră rii de arme republicii Sud- asupra asasinării preşedintelui Kcn-
nody au avut suficientă circulaţie ucigaşul său Ruby. In lo to : Aspect
asemenea, cuvlntul reprezentanţii Africane. Totodată, rezoluţia preve al dem onstraţiei
Ceylonului si Un*unli Sovietice de ca un grup de experţi sub egi pentru a determina opinia viilo rilo i S-a stabilit câ Oswald a frecventat
juraţi în procesul lui Ruby. In reen un club al Y M C A., unde Ruby era antiraslste de la
După cum a subliniat S. A. Azi- da secretarului general al O.N.U., U
mov. reprezentantul U .R S S , dele ce-1 priveşte pe avocatul Tom Ho- membru din 1958 Nu s-a dezvăluit Londra.
Thant, să studieze la fala locului po ward, asupra lui planează primejdia cine poartă răspunderea pcn!:u fap
gaţia sovietică Împărtăşeşte Intru
iotul părerea statelor arabe In legă litica de apartheid din R.S.A. de a (i exclus din baroul local al tul câ Ruby a avut posibilitatea să
pătrundă fn sediul politiei pentru a-1
asasina pe Oswald.
M OSCOVA, — La Casa S indi chis fa 5 decembrie cea de-a pa Femeilor, prezidată de Eugenie
catelor din M oscova s a deschis la tra C ontcrinţă economică a (ărilor C otlon, preşedinta F.D.t.F.
5 decembrie cea dc-a 6-a Cvnlc- atro-asiaticc, care întruneşte 250 B iroul va discuta sarcinile şl Prima şedinţă a Comisiei federale care
rin fă a xMcsci rotunde". Oam enii de delcriaU din 28 de la n. P otri petspectivelc F.D.t.F. după Con
p o litic i şi reprezentantt ai v ie ţii v it agent iei France Presse, in gresul M ondial al Femeilor, care a anchetează faptele privitoare la asasinarea _ ID>! rm sE T O T H fW E N H
Ixiblice din Est şi Vest vor lace cursul celor cinci zile c it vor dura «v ii? loc in vara anului cutcnt la
un schimb de pdren in problemele tucrări/e, p a /lic ip a n lii vor discuta Moscova. preşedintelui Kennedy DIPLOMA PENTRU dentul din Brasilia al agenţiei AP,
actuale ale situai tei internaţionale probleme ale re la ţiilo r comerciale ROMA. — Conferinţa Generată in timpul şedinţei din 4 decem
şi vor prezenta propuneri pe linia urm ărind „ dezvoltare-a economică a F.A.O. (Organizaţia N aţiunilor W A S H IN G TO N 5 (Agerpres). - diul purtătorului de cuvlnl al Ourlii „SERVICII EXCEPŢIONALE" brie o Congresului nafionuî al
so lu ţio n ă rii paşnice a problem elor echilibrată a ţă rilo r aliate in curs Unite pentru alimentaţie şi agri Joi a avut loo la Washington pri Supreme a S U A. declaraţii asupra W A S IîIN G T O N 5 (Agerpres). — Braziliei, senatorul J osc Cairata
litigioase. cultura) a adoptat o rezoluţie in O diplom ă pentru „s e rv ic ii e x a Iqsl împuşcat. Asasinul sdu, se
care cere directorului general al ma şedinţă a Comisiei federale de progreselor realizate
La lu crările con le rin[ci par lia n ă anchetă Însărcinată de preşedintele ☆ cepţionale" a lost inm inată la natorul ctcşl indemnerut. Arnon
reprezentanţi din 19 la ri — Anglia, FA.O. să acorde prioritate lucră Casa Albă lu i Rulus Youngblood de Mc Io, a f/n/d spre unul din
Austria, Belgia. R.P Bulgaria, R.S rilor pregătitoare In vederea Con S.U.A., Lyndon Johnson, să examine După terminarea şedinţei, preşe care. In ca/i/ale de agent at ser adversarii săi politici — senofo-
Cehoslovacă. Dancrrumu. Elveţia. ferinţei Organizaţiei N a ţiunilor U n i ze toate faptele privitoare la asasi dintele comisiei. Earl Warren. a de v ic iu lu i secret al SU.A., a prote
Finlanda, Praala, R I). Germană, te pentru comerţ şi dezvoltare, narea preşedintelui Kennedy şi a clarat reprezentanţilor presei că jat, după cum menţionează agen rul Silvestre Pcriclcs Gn/s Mau-
n.r. Germană. Italia, R.S.P. lugns- de dezvoltare, c il şi a ta rilo r dez care îşi va începe lucrările In asasinului prezumtiv al acestuia, Har- membrii comisiei au hotărît să cea tero, dar toate cele trei g onnte
lavia, Norvegia, RP. Polonă, R.P. volt ale". martie 1964 la Geneva. vey Lee Oswald. Această comisie ră Congresului S.U.A. dreptul de a ţiile de presă, cu tru p u l său pe au greşit „tiatu propusă" şi t-au
Romlnă, Suedia, R P. Ungară, U niu VIEN TIAN E. — Agenţiile occi este prezidată de preşedintele Curii) cita diferite persoane pentru o de preşedintele Johnson in mom entul ucis pe Jose Ca ii ala
W ASH IN G TO N . — In comuni
nea Sovietică. dentale do presă relatează câ I ii pune mărturii. El a arătat câ co asasinai ii lo s ltilu i preşedinte Kcn-
caţii) comun dat publicităţii după Supreme a S.U.A., Earl Warrcn.
Din R.P. Rominu participă la con- noaptea de 4 spre 5 decembrie a misia nu este încă in posesia nici nedy la Dallas. A PATRA PEŞTERA ÎN CARE
încheierea tratativelor care au du
terintă Cost In Murgescu, membru rat două zile. Intre miniştrii apă (ost asasinat la Vienliane colone După cum transmit agenţiile occi unui raport din partea F.B.1.-ului sau In mom entul asasinatului tlin AU FOST DESCOPERITE PERLE
coiespondent al Academ ici R.P.R., rării ai S.U.A. şi R.F.G.. Mc Nu Iul Lcuanq, unul din principalii dentale de presă, prima şedinţă a a altor agenţii guvernamentale ra-e Oul las. Ytm ngblnod se alta in ma
redactor şei al revistei „V ia ta E ’ O- conducători ai tortelor ueutraliste avut drept scop să stabilească pro cercetează îm prejurările in caro a M O SC O VA 5 (A(ierpies). —
măra şi von Hasscl se declară câ şina ocupată de Johnson, pe scau
nnmică", şi prol. univ. Geotge ale prinţului Suvanna Fumata. cedura lucrărilor comisiei care s* fost asasinat preşedintele Kennedv. Peştem de la Ki/.clov cim regn»*
aceste tratative au fost „foarte
Ivaşt u. redactor şei qI revistelor SANTO DOM1NGO. — Agenţia Judecăloiul Warren, a declarat, de nul din ta(ă, (nr cin d a fost tras nea Urat este cea de-o />atra pvs-
fructvioase". Cei doi miniştri >e vor deslăsura pe baza raportului tn
„Lum ea" şi „C ontem poranul''. arată In comunicat, au făcut un Prensa Latina relatează din Sanlo lorm it de Biroul Federal de Investi asemenea, câ comisia nu dispune în prim ul loc îm potriva preşedintelui tciă (lin Vnumea Sovietică In cate
ROMA. — La 4 decembrie şi-«i schimb de păreri asupra „straie Domiugo că avioane dominicane gaţii (F.R.I.). Şedinţa s-a deslăşurat cu legătură cu circumstanţele asasina Kennedy. el a sărit peste s i t a au fost <lesco/>erite perle. Desco
început lucrările la Roma Plenara au bombardai şi mitraliat regiunea tului do rit de ceva mai multe dale ru l scaunului său. l-a lo ifa t pe
qiei N A T O . şi asupra planurilor uşile închise, nici o altă persoană periri ascaiăaătonre au mai tosi
comună a Comitetului Central şi viitoare in ceea ce priveşte pute muntoasă l.imon, situata în partea nefiind autorizată să pătrundă In fată de cele publicate in presă Johnson — pe atunci viceptcşc- tăcute pină tn prezent in iicşleta
a Comisiei Centrale de Control a rea militară a N.A.T.O.’ . precum s» de nord-vesl a tării unde acţio După cum transmite agenţia U.P I. dinle — so se întindă pe podeaua
Partidului Comunist Italian. asupra problemei referitoare la nează unu) d:n grupurile de par sala unde s-ou întrunit membrii co miercuri in Camera Reprezentanţilor m aşinii şi l-a acoperii cu pro Kîzil Iar de pe malul riului Inzer
Plenara va examina situaţia po „crearea forţelor multilaterale nu tizani ale „M işcă rii 14 iunie". misiei. şi tn Senatul S.U.A. au fost depuse p riu l său corp. — R.S.S A. Başkită, din R S F S R .
Jitică din tară şi pregătirile în ve cleare". Totodată se relatează că grupu Un purtător de cuvînf at guvernu două proiecte de lege prevăzind să — intr-o peşteră din Crlmeea —
derea Conferinţei naţionale a P.C. BERLIN. — La 5 decembrie a în rile de partizani din diferite col lui S.U.A. a declarat tn momentul se acorde comisiei conduse de ju ŞI-A GREŞIT ŢINTA... fn apropiere de Korahi — lailc
Italian. ceput la Berlin şedinţa Biroului Fe turi ale Republicii Dominicane tşi începerii şedinţe) câ preşedintele co decătorul W arren dreptul de a cita BRASILIA 5 (Agerpres). —
CAR ACI. — La Caraci s-a des deraţiei Democrate Internationale a Intensifică activitatea. misiei, Judecătorul Earl Warren. va martori. va După cum relatează corespon (R.S.S. Ucraineană) şi peştera Şa-
Ituran din Caucaz.
Viitoarea sedi^lă a comjsiei
face din timp tn Ump, prin interme avea loc vineri.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie or. 9, teleioo 15 88, 12 15, 15 85, 20 78. Taxa plătită In numerar conform aprobării Dueuttel Generale P.TT.R nr 263.328 din 6 no ie m brie 1949. — Tiparul» Întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva 40.06!