Page 21 - 1963-12

I

PROlEîAUl DIN TOA f £ lAklIE. tlNITI-VA
Cabanele din munţi
r/WJnnf rw n
' / -'.'-'L;. ■ I sînt gata sc-şi
A -<ţfo * m
ZgggsliâlIf/iA primească oaspeţii
® OI)icclul „Agricultura'* îu Moi mult accent pe îmbună­ Cabanele din munţi sînt <;<ila să
Şcoala noastră
tăţirea disciplinei. /uimească pe iubitorii dc drumeţii
° Să valorificăm chibzuit fu­
Importante rezerve interne şi spor tun de iarnă.
rajele grosiere;
Să avem in vedere perspec­ la Podiş, in mun(ii Bihorului, IQ
• Eficacjlalca unor măsuri Mcslccăniş in munţi; M oldovei ei
(pag. 2-a) tiva
vor ţ/ăsi noi cabane, iar la slaliun-'U
0 Există posibilităţi de spo­ Din cuvînlul participanţilor
Slina de Vale, localitate situată ia
rire a producţiei de metal ia discuţii
(Conferinţa organizaţiei dc o altitudine de peste I 200 m. un
(pag. 3-a) hotel modern cu mai mult de 200
partid din C.S. Hunedoara);
f iecărui sector o Îndrumare ® Dc peste hotare locuri Sus pe Scmnnic s-a construit
concreta. (pag. 4-a) un bulcl-restaurunt cu o sală dc re­
uniuni. iar la sloi ia dc sosire a te­
lefericului dc aici o clădire de p 'i-
mire a drumeţ ilor.
Dc asemenea, numeroase clădiri
B iM io teca nenhu excursionişti printre care cele
de la tiunctclc turistice Vadul C ri-
5ului, ( ‘asoaia. din rcqiunea C i-
în sprijinii şana, Vouica .şt Ctinvula in rcqiunea
Argeş, precum şi multe altele din
Buna Iuncţiona- munţii Moldovei au losl refăcute şi
Partidul si stalul Brigăzile shinltfi- re a parcului aulo
ncslru au creat CORNEL STOICA cc nu se lim i­ or presupune şi o în­ reulilnlc, ns/lcl incit ele asiqnră
oamenilor muncii vicepreşedinte al Comitetului tează insă mimai treţinere In colo acum condiţii optime dc cazare Alte
de îo oraşe si sale executiv al Sfatului popular la explicarea unor Prin aclivitatea pe care o desfâ mai bune condi- cabane cum sini cele dc la llrâdi-
regional şoară, numărul cititorilor Bibliolecii
condiţii optime ____ fenomene, ele par­ ţiuni a aulovchi- şor, ret/iunca hanoi şi Sctopoasu,
de educare, si ticipă direct la re­ comunale diu -Sibot creşte continuu. reiqunca Ploieşti, şi-au instalat ln-
afirmare a posibilităţilor lor crea­ zolvarea problemelor pc care le La creşterea numărului de ci l i lo ri colelor. căb.ire centrală.
toare. de valorificare a talentelor si ridică viala salului. un rol important l-au avut d iver­ In fotografie : me­
aptitudinilor lor artistice. Căminul cul­ La multe cămine culturale se o r­ sele acţiuni întreprinse de bibliotecă canicul M iro n Ne Penlru ca acesul la cabane să se
tural. biblioteca, cinematograful. m ganizează manifestări *. ii. atractive Astfel, au fost ţinute pesle 25 re­ Iacă in bure condifi, pe num ctojsc
slituţii aproape necunoscute in tre­ jW ntr(I colectivişti. La Miercurea. cenzii. s-au făcut 27 prezentări de lega, de la A u to ­ trasee ştire Slina dc Vale, virlu t
cut. au devenit astăzi familiare lo ­ Viului de Jos, Dobru, Pianul dc Sus, cărţi, au fost organizate trei consfă­ baza I. R. T. A din Omul, \ i r lu l Uichilui, Piatra Arsă,
cuitorilor satului, ele Îmbogăţesc si Apoldul do Sus. Simenu Veche ele. tuiri cu citilorii olc. oraşul Brad, exe­ llubclc, Caiaunan, au lost construi'o
înfrumuseţează viala oamenilor, -ui au avut loc serbări ale recoltelor, O data cu deschiderea Invălăniîn- noi drum uri şi rcamenujalc eclc
devenit focare nulcrnicc de răspîa- şezători dedicate colectiviştilor Irun- tulul agrozootehnic, pentru a veni cută atent cu a- existente. Pe Ionic traseele turistice
dirti a luminii in rindui maselor l.işi, cu care prilej preşedinţii dc in sprijinul cursanţilor, acestora ju loru l aparatului s-au revizuit şi completat marcu-
populare gospodării agricole colective, in g i­ le avi fost prp/eniale cărţi legate denumit „ Ş t a n d iele Penlru schiori s-au prcqâtit noi
In regiunea noastră există 406 că nerii agronomi, brigadierii au Incit de specificul lecţiilor ce se vor pre­
mine culturale, peste 500 biblioteci expuneri, popularizînd cxpcrimVa da la şedinţele de cercuri. Celor penlru încercări P iftii. Dc asemenea, pe timpul iernii,
comunale si sălesli, care dispun do inainlală. Cu ocazia ddcrilelor nn- care studiază in cercul zootehnic, electrice, o veriii- tclelericul care parcurqc distanta
aproape un milion fie volume, 222 infestări, căminele culturalo, împreu­ spre exemplu, le-au fost puse U în- carc a unui dclcou dintre cola 7 500 şi V iţiu l cu Dor,
cinematografe săteşti, la activitatea nă cu conducerile G.A.C., au orga­ domină diferite cărţi sau broşuri car* recent reviz.uil. precum şi cel care duce pc Scme-
^cărora participă cu însufleţire zeci nizat cxpozilii cu produse agricole ; tratează despre: „Căile de sporire nic vor Iuncţiona Iară întrerupere.
de mii de oameni ai muncii. biblioldcile cuinnnalc cxpozilii do a producţiei de lanle la vaci", „LI
Ceea ce caracterizează astăzi ac- tă rii agrozootehnice, iar formaţiile eludarea sterilităţii la vaci". „M u Excursioniştii vor qăsi in ţoale ca­
tivit alea culturală de la sale euo artistice au prezentat spectacole a- indo pentru creşterea tinerelului tau­ banele cârti noi apărute, jocuri dis­
faplut că ca răspunde lot mai mult decvjte. rin" şi altele. tractive, aparate dc radio etc.
problemelor specifice, ccrmlelor si Rezultate bune In activitatea lor Studierea acestor cărţi sau broşuri,
nevoilor oreseînde de cultură alo au obţinut şi multe biblioteci, care legate de specificul cercurilor la
ţărănimii colectiviste. au reuşit să atragă in spre lectură care sînt Încadraţi. Ii ajută pe o v (Agerpres] 1
Penlru buna desfăşurare a activi­ un mare număr de colectivism Dc Ierlivi.şti să-şi ridice permanent n i­
tăţii culturale în perioada ee u r­ exemplu, la biblioteca comunală din velul de cunoştinţe profesionale.
mează, sfaturile populare. îndrumate lierlhelol peste 60 la sută din nu­
de organizaţiile de partid, au lu it mărul locuitorilor salului sini c iti­
o scamă de măsuri penlru organi­ tori ai bibliotecii. De asemenea, b i­ Brichete peste plan
bliotecile acorda un sprijin mai mare Cu pianul anual îndeplinit
zarea Si desfăşurarea unei munci cit
desfăşurării invăţăm înluliii agricol şi
ir.ai intense In toate aşezăminlele
culturale. O grijă deosebită s a acor­ o c h iiilo r de conferinţe agricole, pli­ La film, hi colecţia Sub îndrumarea permanenta a Sectorul V de la E. XL Lonea st
nind la dispoziţia colcclivişlilor liste
dat orientării si planificării muncii. bibliografice, broşuri si cărţi adec­ organizaţiei de partid, mobilizat de
In cadrul plenarelor comitetelor pen­ In cadtul acţiunilor educative în­ comitetul sindical de secţie, colec­ In dimineaţa 2llci dc 1 decembrie a.c. colectivul de muncitori, Ingi­ La atelierul nr. 2 de reparaţii
tru cultură şi artă au losl dezbă­ vate temelor discutate. treprinse de către Comitelui orăs<* neri şi tehnicieni al sectorului V, din cadrul E. M. Lonea, au îndeplinii
In prezent se desfăşoară „Festiva­ auto din cadru! I C S FI. sc execu­
tute pe larg sarcinile ce revin mun­ nrsc Deva al U T .M , In dupâ-aminza tivul de muncitori de la sectorul planul anual dc producţie. Muncind bine. folosind pc deplin utilajele de
lul filmului la sale". Cu acest p ri­
cii culturale în clapa actuală la lej sînt vizionate lilme cu un p-.i- zilei de 15 noiembrie a fost orga­ prelucrare al Preparaţiei cărbunelui care dispun, minerii de aici au rcu sil ca. in numai II luni, să trimită tă reparaţiile curenîc ale autobas­
sale si s-au adoptat planuri de mă­ nizată vizionarea colectivă a film u­ la „ziuă" cu 12 000 tone cărbune mei mult deci! prevedea planul anual de culantelor, ale autovehiculelor ca-
suri corespunzătoare. Ceea ce mentă tcrnic caracter educativ. In m ajori­ lui artistic romincsc „La virsta dra din Pelrila, şi-a depăşit şi în luna producţie şi să atingă in acelaşi timp un randament de 2,288 Io rosale şi ale cisternelor ce deser­
a fi subliniat, este că mai mult decil tatea şalelor unde s-a deschis fes­ Clostei“ . noiembrie planul de producţie Nu­ ne post. faţă do 2.050 tone post cit a fost planificat. Organizîndu-şi mai
în anii trccuti, sfaturile populare au tivalul. au fost întreprinse acţiuni Peste 450 de lineri prezenţi In sala mai schimbul condus de 11 ie Mol- vesc numeroase şantiere de con-
participat direct la pregătirea S> de popularizare a filmelor, an fost „Patria" an urmărit cu viu interes, bine numea, minerii sectorului V au obţinui economii la preţul de cosi Hrucţii din Hunedoara. Muncitorii
desfăşurarea acestor plenare, la in­ prezentate programe artistice, expu­ alît prezentarea filmului, făcută <'l* nar, prinlr-o bună organizare a în valoare de 700.000 lei şi 1.133 ni. c. de material lemnos. de aici se străduiesc permanent
struirea activelor lor prin seminarii se conferinţe ele. 'turistul C.heorghe Vulrvan. cil şi ima­ muncii, şi prin folosirea raţionala Iu îrunlea luplei penlru realiza rea înainte de termen j planului <ă şi depăşească sarcinile de plan,
Si alte acţiuni melodice. De asemenea, O contribuţie însemnată in mun­ ginile noului film romltiose. «jniial s-an situat brigăzile conduse de Moise Ponciu, Simlon Pelric, Ion să efectueze lucrări de cea mai
sfaturile populare au dezbătut în şe­ ca de educare a maselor işi aduc a agregatelor, şi-a depăşit sarcini Terra* şl (Jheorqlm Ţăranii maiştrii Paul Voinea, Eugen Ţii, Gbeorqlie
formalii le artistice de amatori Iu hună calitate şi într-un timp cît
dinţe de comitete executive sau în se­ lunară de plan cu 904 tone de Oavid, precum şi arlilicicrii G.avrii Murcşau, Ion Bodrcan, Dumitru M a­ mai scurt. Se poale spune că efor­
siuni problemele muncii culturale dc prima etapă a celui dc-a| V ll-lca brichete La obţinerea acestui rezul­
concurs colective artistice, cum sini xim, Auguslln Bank ş.a. turile lor au fost încununate de
masă, luînd botărîri menite să ducă
la îmbunătăţirea acesteia. In raionul for m ci ţ i îl o de dansuri din Păucineşli. Micii g e o g rafi tat o contribuţie de seamă şi-au NAGY ŞTEFAN succes Muncind bine o serie de
Alba, de pildă, după plenara Comite­ raionul llaleg, Singătin, raionul adus-o prim-brichetarul Haralambie corespondent muncitori ca Karkos Mihai, Gheor-
tului penlru cultură si artă. comite­ Sebeş, taraful din Voia de Jos, ia- Prinţ"R numeroasele cercuri orga­ Aprmter. mecanicii de presă Con­ ghe Brănescu, Ion Constantincscu.
tele executive ale sfaturilor populare iomil Brad. corurile caselor raionale
de cultură din Haţeg şi Sebeş şi nizate dc conducerea Scoli dc 6 ani stanţii! Buşaniu şi Pavel Damienoiu. Andrei lazborim, Mihai Osvat, Ion
comunale au pus in discuţie activi­
altele, au reuşii să-şi Îmbunătăţească din Aninousa se numără şi cercul Cooperativa meşteşugărească „Progresul i i
tatea căminelor culturale $i biblio­ Rloscaru şi alţii, au contribuit la
reperloriul. su-şi ridice calitatea in ­ micilor geografi. Zilele trecute, micii lăcătuşii de fură Aurel $tef şi Va-
tecilor, cu participarea ropre- depăşirea cu regularitate a sarcini­
zenlanldor orgaiviz.aliilor dc masă si terpretării, să prezinte un marc nu­ geografi de aici au organizai un sile Deac, care au asigurat o bună In anul 1063 membrii cooperati­ Încă 5 noi imităţi- Concomitent cu
obşteşti, consiliilor de conducere $i măr dc spectacole in fata oamenilor simpozion cu tema : „Să ne cunoaş­ funcţionare a agregatelor ve! meşteşugăreşti „Progresul" din lor dc plan lunare. In această pe­
muncii. tem locul natal” In cadrul acestuia aceasta, munca în unele unităţi a
colectivelor de muncă ale căminelor zeci dc elevi de la şcoala de 8 ani Deva s-au străduit permanent să de­ (ost organizată pe două schimburi, rioadă s-au efectuat 327 reparaţii
culturale, cadrelor didactice si alţi Formaţiile artistice se pregătesc servească în bune condiliuni popii- curente şi 128 reparaţii accidentale.
factori care trebuie sâ-si aducă con­ in prezent penlru cea de-a 11-a e- an făcut cunoştinţă m monografia P C. Al NA s-au proiural utilaje noi. iar apro­
In
prezent
A.ninons*.
lapă a concursului. Comitetele pen­
comunei
tribuţia la buna desfăşurare si or* Ulia. Conducerea cooperativei a luat vizionarea secţiilor cu materiale s a In luna decembrie, avîndu-so în
lru cultură şi artă ale raioanelor pregătesc un album cu fotografii cu corespondent
ganizarc a muncii culturale. măsuri de lărgire a gamei de pres­ făcut ( orcsptm2ălor. Ca urmare a vedere cerinţele sporite ale secţiei
Brad, Haţeg. Sebeş şi Alba au o r­ aspecte din trecutul Anmotisci si
La multe cămine culturale, biblio tări de servicii, prin deschiderea a masurilor lualp, cît şi a muncii exploatare aulo a I.C.S.II., munca
1eci şl casc de cullură. cum sînt ganizat cu formaţiile artistice schim­ piuă in zilele noastre.
buri do experienţă, deplasări in s i ­ prestate de unii roperalori ca Er- in cadru! a le! icrelor a fost reorga­
cele din V in lu l de Jos, raionul Alba, lele vecine, spectacole in circuit. A-
Curasada, raionul llia. Răpoltcl şi dos Gaşpar, Mihai Ruja, Conslanlin nizată In prezent aici lucrează trei
cest lucru a dus la permanentiza
J-opeşli, oraşul regional Deva, ele. Dălan, Nemeş Emcric1, Kiiinelheiu brigăzi dc mecanici auto, iar apro­
s-au cfeclnat lucrări cu caracter gos­ rea activilâlii artistice la multe că­ TosM, în cre ţi* Clej, Ileana Dara­
mine culturale, la creşterea numă­ drum
podăresc — reparaţii, amenajări, zu­ bani, Silviu 1 lorica. Dumitru Bădcs- vizionarea cu piese de schimb so
grăviri ctc. ; au fost procurate in­ rului de spectatori etc cu, Dumitru Râu şi alţii, la dala de face în condiţii lot mai bune. M ă ­
strumente muzicale mobilier şi alte In munca de culturalizare a oa­
materiale de practică culturală. O menilor muncii de la sale au fost tn liln im continuu pe drum urile \ ciqonnc şi, lot in tie cjte semn. m nnchoii de aici Si tot dc aici a‘i 30 noiembrie ac., a fost îndeplinită surile luale vor da posibilitatea sâ
antrenate şi colectivele teatrelor
atenţie deosebilă s-a acordai apro­ de <>lel ce străbat tura de ki un anunţă cil aiîe zcc.* vujounc sini mai ieşit n/t apioape 100 (Ic mo sarcina de plan anuală la indlcalorii se poală efectua 45 reparaţii cu­
profesioniste din regiune,i noas­
vizionării unităţilor culturale cu capă! la altu l Ite n u ti titnqi. nestir- soaie ncrcsaic itnb tuiă tâ lii ii sus­ prestări de servicii industriale şi uo- rente, adică cu 15 mai multe ca în
combustibilul necesar încălzitului şj tră. Astfel. Teatrul de stat din şhe (lu rn ilu ii de vor/oone. V ago i- jAfx d' i/.rim pensiei ta vaqoancdc recondiţio­ Induslnalc.
iluminatului. In acest sens mentă Petroşani prezintă pe scenele cămi­ nc rnarlă, cisterne, platform e de nate. lunile anterioare
nelor culturale piesa „Punctul cul­
a fi subliniată preocuparea comite­ călători , le in liln im , le ut mărim — Astea, o sulă. sini in afară de
minant" dc Gh. Vlad, inspirată din „(.iuta de d iurn“ T ie i cuvinte in CONSTANTIN RU1U
telor executive ale slaturdor popu­ /danul nostru zilnic pentru reenn- NZCOLAE TEMEI
viata nouă a satului colectivizat, d lc v a clipe. qoun:t insolită de fii-
lare din raioanele Sebeş, Alba. 1 tij care C cuprinsă munca entuziasta a dilionareu (Ulei iţelor piere — spu­ corespondent corespondent
iar Teatrul de stal de estradă din cănilul sacadei al ro ţilo r şi... atil-
si Haţeg care au folosit din plin po­ unui colectiv harnic, a o le de sbă- ne simplu şclul dc echipă lonn
sibilităţile şi resursele locale. Deva pregăteşte spectacolul ,,Recol­ Dc /infi/ie or/ q in d \il ne porulă S‘ danii ale acelora cuie nu ştiu ce Lupu, autorul m ultor inovaţii. P r i n a p l i c a r e a i n o v a ţ i i l o r
Ca urmare a măsurilor luate deşi tele revistei". Do asemenea Teatrul la acei cate inso fese uccste trenuri,
sinlem la începutul perioadei rlc de păpuşi din Alba Iulia dcsfăşo.-v'i rare le verihea/.ă m cisut ptiutre înseamnă răm/nerea in urmă. Chiar şi siqurnnlele ia care lucrea­ Mişcarea de inovaţii şi raţiona-
o largă muncă educativă in rindui ză acum, şi care la lei se executa o economie aniecalculaiâ de
Iarnă, unilăilile culturale au obţinui m unli 5/ 'ă i, pes/e cim pitle Intru­ In hala imensă a intrat un vaqou. . B.îări a cunoseul în acest an, la uzi­
unple rezullate pozitive. Prin comi­ micilor spectatori din satele regiunii Poartă nr. 365,736. In urma lui sc planul -zilnic, sini confer f/o- 2.653.000 lei şi poslcalculată de
sele pentru răspimlirea cunoştinţe noastre. se. $/, poate, de mai /a lin e ori ne tnşiru îneci nouă Un (pup de oa- nulc <hip(t o m atriţă concep.tiu na „3U Decembrie" din Qigir, un %5.765 lei, reprozenlincl o creşte­
De la înfiinţarea lor, comitetele . . . . . dc c i­
lor culliiidl-şliiniifice. numai in luna qitu lim şi la acei m un citnii care ment le exammea/u. le v e n ii ca cu , progres continuu Aici a crescut re de 56 la sută faţa de anul trecut.
pentru cultură şi artă şi-au îmbu­
noiembrie, au lost trimişi la sale in prin m um a lor de la lo rju sau de _ ,, „ loan [j/p u nu vrubeşte desme nu numai numărul inovaţiilor apli­ Inovatorii Viorel Turdăşan, loan
tolecluali care au expus pe>le 300 nătăţit permanent activitatea. Comi­ e u g e n ia S, « re u ş ii . . c o m n l t o Oo lui V »-/ p ln -r. Doi. Comea. Victor Tripon, loan Suciu.
tete ca cele din Haţeg şi Alba an la strunq usirfură qoana continuă a cate, clar şi elicauiatoa lor econo­
de ronferinle din diferite domenii şi se încheie eu dinqnoslice picase, drum urile <I n c r ale patriei, multe loan fludeu şi alţii, şi-au adus o
organizai 54 consultaţii in cadrul reuşii să conducă cn competenţă Cj///or trenuri. <lut>ă care vnqnuncle sini dana;;- vut/onnc vor purta s iq iru n tc lc con- mică Inovaţiile aplicate în proce­ contribuţie însemnată la realizarea
brigăzilor şliinlifice. In raionul )f »- munca cultural-educalivă. să an­ O parte dintre aceşti oameni Ui- tale şi piesele iau drum ul ate lie­ repute dc al Şi deschiderea uşi- sul de producţie în acest an aduc economiilor aminlile.
leg. brigăzile şliinlifice. alcătuite din treneze o masă largă dc activiş-] tiln im şi la Simeria, in hulele mari relor. lot \ (ti/nanelor in tim pul m asu lu i
medici, profesori, jurişti s-au d r obşteşti la organizarea şi desfăşura­ nu va moi li posibilă.
rea diferitelor acţiuni a!c atcUcielor de reparat mute na!
plasai In cele mai îndepărtate sa1^ Rotar ta Aplecat dcn&ipta stmn- . Aşa sini oam enii de la Ale Pe­
— Nucşoara. Negoţ, M rria. Zeîrani De>i, In general, s au obţinui re tnlunl. hale ce sc înaltă in curtea (/ului de sirum iit roti. Micoalc O /- rele R .M R. din Simeria ■ hanu' i
— răspunzind numeroaselor între­ zultate bune In organizarea şi des­ imensă străjuită de plopi, dm ime lennu sc întrece cu tim pul. Urm .i- şi modeşti. Sui ¥or să vorbeas-ă P«
făşurarea activităţilor cnliural-cdu- B
bări din domeniu) ştiinlei, medicinii reşlr <u tilu l ec muşcă d irija i dm despre hărnicia lor. Aşa c şi încu­
ralive de masă, In munca unor co­ dialu apropiere a şoselei naţionale
agrolcbnicii sau politicii i n l or na tio
mitete executive ale sfaturilor popu­ Aici, atdecoti deasupra slrum /un metat, antnclndu-şi mi.nins şp-rtnul fuşul Inan \ Iad. m uncitorul dcco-
ral'». F 'n lru sporirea eficientei in-
lare raionale şi comunale, a comiio in spirale vin eţii. Roata işi primeşte. ro1 ctl ordine şi medalii, omul caic
llln irilo r pe care le organizează. lor, in lata atm iatelor ullrusonicc. in goscodăriile de stat
lelor pentru cultură si artă. a insti­
Brigăzile şliinlifice loloscsc un bo. condncind linia de foc a ciocanului dim ensiunile exacte date ote lului nu mai tine minte num ărul cctai
tuţiilor culturale de la sale, sc ma­
gat material intuitiv — hărli. plan­ Penii u protejarea viilo r îm- 10 250 pomi fructiferi (IO.000 bu­
nifestă încfi deficienţe. Mai sînt dc sudură sau in nteajma fo rje ­ do „ n , o„erca Si mina m nului ,M,n '«-« •>,
te grafice, aparate de laborator — şi In prezent cămine culturale şi lor. m uncitorii sini la dntonc. In zăboveşte apoi clleva minute in ale cărui mişcări nu trădează p oiiiva îngheţului, in lonle gos- căţi la Apoldul dc Sus şi 250 bu­
cu ajulorul cărora se demonstrează biblioteci, ca cele din Nandru, Valea lata dclecloscopului unde ocini e x­ 35 de atu m unciţi aici, mereu in poclariile agricole de stat clin re^ căţi Ia Sîntămăria Orlea), pre­
p ra 'lic unele fenomene din natură. liecurc seară ei Iau in prim ite zece l/rea/ma vru/oanclor. Arc in ech i­ gîunea noastră sa executat în­ cum şi 42.000 viţe altoite.
6e dclcnnină compoziţia solului ctc. (Continuare in jtag. 2-a) perţi ai operatorului tosil Rodie u r­ pă 40 dc tin e ri şi v irs tn ic i şi da- gropând viţelor. Lucrarea a fost De asemenea, în scopul obţine­
măresc rellectoqram a de pe ecra­
ră -l întrebi care dintre ci sînt cei executată pc 691 ha. cele mai rii unor producţii sporite de
nul aparatului. Nim ic, nici o Uşu­
mai buni, /.imhcştc, lasă să i se mari suprafeţe ieali/îndu se la slruguri şi lrucle, in vii şi livezi
ra nu scapă neobservată. Perico­
furişeze un licăr viu in p /iv iri şi G A S. din Apoldul dc Sus, Alba au fost adm inistrate 2.000 tone
lul oricărei defecţiuni ce ar puica răspunde: „N o i n-avem oameni şi Galda de Jos. îngrăşăminte organice şi 94.000
sci apută pe dram ul dc fier, este jMlnj şj rcil-» Concomitent, au losl plantaţi tone îngrăşăminte chimice.
prelntim pinat. Cum s//W oam enii din echipa lui
Strunqurile merq In plm. Deasa- ,0Qn v lu (l vorbcsc p o rlre le ic /nnM
p n lor se leoqănă uşor m ici stcqu- (/c „ c alcile (lin a i/te a o lc lic re . Repzraţîi Ia utHajul agricol
fete roşii - dovada hărniciei, a /or< Qinlo nn(le n(, cinslca S(l
strădaniei, a pasiunii cu cme mun- lo ,n(,ra fiile cvid e n p a filo r in inlre- In iarna aceasta, la S M T. din lJc măsuţă ce utilajele au fost
cesc strum ia ni dc aici — //«fji Ni- cerc. Şi aici nu sini numai mun- Dobrn — ne comunică corespon­ retrase din cîmp, în baza grafi­
dentul nostru, iov. Valentin Cin
colac şi Petru Olteana, lu liu M oi- c ilo rj lăcătuşi, a şi siriinc/ari şi cului întocm it s-a Hccut la exe­
ecru — vor trebui reparate 73 cutarea luci ari lor ele reparaţii.
seş, Gheorqlie Neqru. M ihat Ştel. fo rjo ri şi lim n ta n ş/ operatori,
u ad ou rc, 105 pluguri. 46 semă­ A ce asia a permis echipelor alcă­
foun luqa. Ghcorqhe V işin... m ,,lfi dintre acei care prin munco
nători pentru puioase, 45 semă tui Ic din mecanici şi mecaniza­
Sînt multe slequlefe pu rp u rii lQ l° r dife rită redau circulaţiei zer i
nători pentru porumb. 9 cu! li va­ tori să repare piuă în prezent 3
A telierele R.M.R. Si la forjă, şi la $' dc w.qnanc reparate loare, 13 grape cu discuri ele tractoare şi fot alîlea pluguri.
lăcătuşerie, şi la tim plărle, pentru 1 h'stihcnlâ m ulţum irea om u-
că hărnicia e in lilm lă pcs’c lui .re in fiecare, scară dă ( jlc
tot ; in echipa forjorului loan Lupu. IH>ciq la incă 10 vaqoane Pc:>-
din secţia o IV-a n lăcătuşului lonn ,rlt atunci cind pe poarta ale- Cursuri cu îngrijitorii — mulgătorii
V iad din secţia a ll-u, a limplaru- herclor nn nou lot de vagoane par­
Din iniţiativa Consiliului agri­ Fcnlru legarea problemelor
iu! Constantin Cindeu, a.. neşte pe calea întinsă \le otel. col raional, la Orăştie a lost teoreiiee de practica producţiei,
lată, uici la lorjă, In preajma omul ştie că nici unul din ele nu organizat un curs de pciTecţio- ( oneomilenl, îngrijitorii-m ulgă-
cuptoarelor incandescente, a cio-a- va „cădea fn termenul dc r/arjn- nare a eunoşiinţelor în g rijito ri tori participanţi la acest curs
nului mecanic, oamenii din cihinn /'c". Accuslu pentru că. acolo in lor nudgeloi i din gospodăriile- cor participa în mod electiv la
lui loan Lupu modelează meiului, halele atelierelor, entuziasmul şi agricole colective. c\ev u La rea program ului în leinui
ii dau Ioanele necesare tneselor priceperea oamenilor dau var/on1:- T im p de Hei zile (îuuepîncl dc* ele vaci a gospodăriei agricole,
pcnlru vagoane. Schimbul incă nu l"i uu ce ridicat caie-l însoţeşte icii 6 decembrie), în laţa uccs dc stal din Gclmar In telul
foia, ingineri zoofchnişlt şi me
s-n inchcial si. la 5 vagoane, p.»t /,csfc tot : ceiIilicalul dc calitate, acesta, ei vor pi lea să-şi însu­
clici veterinari vor tace (-"numen
li deja montate piesele recondifto­ şească mai temeinic unele moto-
nale şi conlet fionate de vrednicii LUCIA LIC1U teoretice pe terne privind fu ra ja ­
In accJe zile ia atelierele S.M, T, din AJba Iulia, se inuntcşlc inlens Ia repararea maşinilor agricole. rea, mulsul, îngrijirea animale­ de, în vederea aplicării lor şi
lor etc. în gospodăriile colective.