Page 24 - 1963-12
P. 24
Pag. 4
Dramul socialismului Nr. 2782
■I I ■ i n f l B M M M M n j
înfervsuS p r e ş e d in te lu i B e n B e fla
ALGER G (Agerpres). — si a stabilit deja unele probleme ce
Preşedintele Algeriei, Ben Bclla, a vor trebui studiate.
acordai ziarului „Le Pcuplc" un in Răspunzind unei întrebări, Ben
terviu. Printre sarcinile imediate el Bella a afirmai că. prin asentimentul
a menţionat necesitatea „lă rg irii ba cc şi 7-a dat la crearea şi la stabili*
zei revoluţionare" $i „consolidarea rea componenţei comisiei de organi*
partidului F.L.N.'4. zare a congresului, colonelul M o-
El o sublinia! importanţa Congre hand Ou El Hadj. cunoscut pentru
sului Frontului de eliberare naţiona
participarea la acţiunile dizidenţilor
SczftaltrElc propunerii roşiile ca privire Şedinţa Consiliului de Miniştri lă din Algeria ce urmează să se din Kacvlia, „a Îndeplinit un act po
o. întrunească tn maximum 4 luni. A zitiv". Preşedintele algerian a sub li
W . ea elicerca liireretulnl In splrifuS pârii1 al U.R.S.S. reamintit, apoi, că a fost creată o niat, însă, că nu recunoaşte nici o
V . comisie pentru pregătirea congresu altă organizaţie sau partid în afară
M O S C O V A 6 fAgerpres). — accelerarea dezvoltării agriculturii, lui, câ aceasta şi-a început lucrările dn F.L.N.
NEW YORK G. — Trimisul special Delegaţia mea. acordă o mare im por rea el Noi facem totul penlru a pro La 6 decembrie o avut loc la spre ridicarea continuă o nivelului de
Agerpres. C Alexandroaie trans tanţă acestei probleme tocmai pen mova tn rindurile tinerelului ceho Moscova şedinţa Consiliului de M i trai al poporului.
m ite: tru că slntein convingi că numai o slovac ideile prieteniei, respectului niştri al U RS.S. sub preşedinţia Iul Ambele proiecte vor fi supuse spre
In Comitelui numărul Irei al A d u aslfel de educaţie a tinerei gene reciproc si înţelegerii Intre popoare. N. S. Hrusciov, in cadrul căreia au examinare Sovietului Suprem al
nării Generale au continuat la 5 de ralii va contribui la asigurarea pă Cducarea tineretului Intr-un spirit URS.S.
cembrie dezbaterile asupra proiec cii. A sosit timpul să prezentăm nou a arătat delegatul R.S.S Bie- fost aprobate proiectele planului dez Rezoluţii adoptate
tului de declaraţie, in iţia l de R. P. lumii o asemenea declaraţie care să loruse este una clini re cele mal ur voltării economiei naţionale şi a bu
Romină. intitulat : ..Măsuri pentru fie un ghid important In educarea gente probleme, ln tru cil de această getului de stal pe anii ] 9G4— 1965. Ra la Conferinţa F. A. O.
promovarea in no du rile tinerelului tinerelului din toate continentele lu °ducalie depinde v iito ru l omenirii. poartele cu privire la aceste proiecte UN MEMORANDUM
a idealurilor păcii, respectului reci mii Am dori să codificăm chiar tn El şi a exprimat speranţa că comi eu fost prezentate de călre Piolr Lo- AL REPREZENTANŢILOR
proc si înţelegerii Intre popoare” cursul acestei sesiuni principiile un*'l tetul va Irece tn curlnd la votarea mako, presedinlele Comitetului de C.G.M. DIN ARGENTINA R O M A 6 (Agerpres). — au fosl aleşi ca membri R F. Germa-
Luind cuvinlul. reprezentanta Maii- asemenea declaraţii Sprjinim acest proiectului de dcclarajie. Stat al Planificării al U.R.S.S. si de După cum s-a anuntat, la 5 decern n<Y Grecia si Polonia Sesiunea a
rilamei a arătat că delegaţia sa sn document Inlru rît ideile conţinute Reprezentantul Argentinei a decla ministrul de finanţe Vnsili Garbuzov. BUENOS A1R0S 6 (Agerpres) — brie la Roma au luat sfirsit lucră adoptai o holărlre prin care se In
alătură celorlalte delegaţii care au tn el sint universal valabile. rat că delegaţia sa urmăreşte cu Reprezentanţii Confederaţiei Ge rile celei de-a 12 j sesiuni a confe terzice Uniunii Sud-Af ricane de a
sprijinit acest document si au subli Reprezentantul R S. Cehoslovace a deosebit interes dezbaterile pe rmr- La baza proiectului de plan a stat nerale a Muncii din Argentina au rinţei F.A.O. (Organizaţia N a ţiun i mai participa la reuniunile regio
niat marea lui importanţă Dară arătat că principiile conţinute tn pro ginea proiectului de declaraţie si că linia dezvoltării cu precădere a celor fnmlnal preşedintelui A rturo 1 Mia un lor Unite pentru alimentaţie si a- nale sau de altă natură ale F Ă O.
vom reuşi să promovăm In rindu- iectul de declaraţie emană din Carta Argentina acordă o mare im por mai importante ramuri industriale memorandum conţinlnd o serie de griculturâ) La lucrările conferinţei, In ultima zi a lucrărilor sale. con
rile tineretului idealurile cuprinse O.N U., declaraţia pentru eliberarea tantă ideilor cuprinse In acest do Măsurile prevăzute sini îndreptate, revendicări politice si sociale. care au Începui la 16 noiembrie au ferinţa a scos ln evidentă necesi
14 acest proiect de declaraţie, in ţărilor şi popoarelor coloniale, de cument. participat peste 150 de reprezentanţi tatea continuării campaniei mondiala
viilo r va dispare spectrul războiu cla rata drepturilor omului si din alte Au mai luat cuvinlu l delegaţii In tn primul rînd, spre dezvoltarea cu Confederaţia Generală a Muncii «I i n 104 ţări ale lumii. Din partea Împotriva foametei pinâ in anul
documente importante inlemalionale. cere. printre altele, punerea In li
lui dici şi Republicii Costa Rica. prioritate a industriei chimice, spre l«iruî noastre a participat o delegalie 1965 A fosl adoptată o rezoluţie
Reprezentantul Senegalului, d mA Guvernul R S Cehoslovace, a spus bertate a deţinuţilor politici, stabi condusă de Eugen Aloxe, vicopie caro cere directorului general al
ce a felicitat călduros delegaţia K.P. vorbitorul, salută orice iniţiativă care lirea salariului minim, Înfăptuirea de şedinţe al Consiliului Superior al F A O. să prezinte la viitoarea se
Agriculturii,
Romine pentru iniţiativa sa. a spus: duce la promovarea păcii şi apăra K cuniunea Consiliului Asociaţiei masuri pentru reducerea şomajului, lui naţional al R P Rnmine po'itru siune a ro iiio rin lci un raporl asu
ComiloUi-
preşedintele
pretu
stabilirea controlului asupra
liberului schimb rilor la produsele de primă necesi o serie de rezoluţii ln legătură cu pra rezultatelor deja obţinute pentru
F.AO. Conferinţa F.A.O. a adoptat
a pofea ti definită orientarea v iito a
tate. ieşirea din fondul monetar in-
In adunarea Generală a O.N.U. GENEVA 6 (Agerpres). — cunoscute sub denumirea de „runda grare. ridicaroa nivelului de trai al activitatea de v iilo r a organizaţiei re a campaniei Rezoluţia atribuie,
ternalionnl.
Înfăptuirea
reformei *-
de asemenea, directorului gemeral ol
Kennedy'1. maselor . şi « reales pe Rinay Ranj.xn Sen F A O sarcina dc a prezenta un ra
La Geneva s-a deschis o reuniune porl de ansamblu la următoarea con
NEW YORK 6 (Agerpres). — tul câ colaborarea in acest domeniu După cum informează agenţia Reu- (India). In funclia de d'reclor gene ferinţă. cit si la viito ru l Congres
Adunarea Generală a O N U . a va contribui la o mai bună Inlelegero o Consiliului Asociaţiei liberului ter. la reuniune a luat cuvinlul Ed- ral a) F.AO., a amohat bugetul o r mondial de alimentaţie (Asemenea
adoptat rezoluţia cu privire la siluo- reciprocă $) la întărirea relaţiilor de 6clnmb (A.EL.S) pentru a discuta ganizaţiei pe !9fi-l 1965. Au fost congrese vor avea loc la intervale
ward Moalii, ministrul britanic a) IS.VîET INONU A FOST
|ta socială mondială şi rezoluţia care prietenie Intre state şi popoare. poziţia pe care cele şapte ţări mem Industriei, care a declarat că rele ÎNSĂRCINAT CU FORMAREA completate cele Irei toruri ale Con de 4 sau 5 ani). Directorul general
prevede elaborarea unei declaraţii Proiectul acestei declaraţii a losl siliului FA.O. pe perioada noiem
bre ale acestei organizaţii trebuie s-o şapte ţări membre ale A.E.L.S. tre NOULUI GU VERN TURC arc sarcină să prezinte un plan de
referitoare la lichidarea tuturor for prezentat de Comitetul O.N.U. pen- buie să sprijine viitoarele tratative brie 1963 — decembrie I9G6. fiind
adopte la viitoarele tratative tarifare măsuri naţionale s> inlem alionale în
melor de discriminare faţă de femei Irn folosirea spaţiului cosmic In tarifare In scopul liberalizării comer A N K A R A 6 fAgerpres). — aleşi oa membri Finlanda. Franţa sl vederea realizării obiectivelor cam
Adunarea Generală a adoptai, de scopuri paşnice tn cadrul GATT. iniţiate de S.U.A. şl ţului Internationa) şi a subliniat ne Cemal Cursei, preşedintele Repu Anglia. Iar pentru locurile de mem
asemenea, şapte alte rezoluţii In d i cesitatea „asigurării celor mal largi blicii Turcia a propus în seara zilei bri ai Consiliului F.AO. pe perioa paniei mondiale împotriva foametei
ferite probleme sociale şi referitoare monil.î să accelereze progresul ţă
posibilităţi pentru comerţ- . de G decembrie liderului partidului re da ianuarie 1%5 — noiembrie 1967
la drepturile omului. C o n f e r i e n ! » m i s î i s t l ' e i r B f f l l l i B . rilor In curs de dezvoltare.
In această ordine de idei. Healh publican. Lsmei Jnonu să formeze ce)
«.‘«•©Bioffîâbc& «le Ujs. M an ila a exprimat interesul Angliei faţă de
* de al treilea cabinet după alegerile
N E W YORK 6 (Agerpres). — generale care au avuţ loc In anul
viitoarea conferinţă O N U pentru co IDGI. L-ionii a acceptat propunerea
La şedin|a din după-otniaza zilei de M A N IL A 6 (Agerpres). — asigura produselor din Extremul
merţ şi dezvoltare, care se va des Şi a începui consultările în vederea M rîre a în legătură cu ridicarea imunităţii
5 decembrie, Comitetul Polilic al In şedlnla din 5 decembrie, parti Orient, debuseurl si preturi „rezo
Adunării Generale a O N U. a adop cipanţii la Conferinţa ministeriala a nabile" pe pieţele occidentale si rea făşura in cursul primăverii viitoare. formării unui nou guvern. parlamentare Iui Sîrauss
tat fără vot. prin aclamaţii, proiectul Comisiei economice a O.N.U. pentru lizarea unei cooperări mai strinse l-n-
unei declaraţii do principii juridico Asia şi Extremul Orient de la M a tie ţările Asiei. Extremului Orient,
nO NN G (Agerpres). — Cererea dc a se ridica Imunitatea
care trebuie sâ călăuzească statele nila au 4 adoptat două rezoluţii. Africii. Americii Latine şi O rientu întrevederea preşedintelui Johnson cu membrii Comisia penlru Imunităţi a (lin - parlamentară tui Slrauss a fost pre
In explorarea şi folosirea spaţiului Una din rezoluţii, prezentată de lui M iilociu
deslagului vest german a hot.îrit r i zentată de către parchetul din Bonn
cosmic. Scopul declaraţiei este să India şi adoptată In unanimitate, pre Cealaltă rezoluţie preconizează li Consiliului naţional al securităţii dicarea Imunităţii parlamentare Ini Iu legătură cu rolul jucat de acesta,
contribuie la dezvoltarea unei largi vede că ţările Asiei si Extremului beralizarea comerţului s> o mai bună
Prânz Josef Slrauss. preşedintele acum cîtcva luni, In calitatea sa do
colaborări intcrnalionale atlt In pri O rienl se vor prezenta la ConJerinţa colaborare economică Intre diversele W A S H IN G TO N 6 (Agerpres). — zeula lui John Mccormack, preşedin Partidului creştin social (ramura ba
vinţa aspectelor ştiinţifice cil s> ju O N U . pentru comerţ st dezvoltare regiuni ale Asiei si Extremului O ri tele Camerei Reprezentanţi.or. vareză a Uniunii rreşiin-democratc). ministru de război în arestarea arbi
După cum relatează corespondentul
ridice ale explorării şi folosirii spa de la Geneva cu un punct de vedere ent, crearea unei bănci asiatice de agenţiei France Presse, la 5 decem In cursul întrevederii, Lyndon Hotiîrfrea comisie» pentru imunîiAli trară a rcdacloriilul sef adjunct al
ţiului cosmic In scopuri paşnice A u comun Obiectivele urmările prin dezvoltare armonizarea planurilor va troblii aprobată de către Bnndes- săplămînalului vest-german „D el
torii declaraţiei pornesc de la fap ddoplared acestei rezoluţii sini de a do producţie. brie preşedintele Lyndon Johnson a Johnson a subliniat că deşi pre lag. Spiegel", Konrad AlUers.
La 6 decembrie conferinţa şi-a avut o in ’ revedere cu membrii Con şedintele Kennedy a sporii forţa m i
încheiat lucrările. * S siliului naţional al sccuritălii in pre- litară a Statelor Unite el a dorii in
acelaşi timp să arate lumii că ..grija
Cereri pentru admiterea în O.N.U. sa principală" era fie a dovedi câ
Statele Unite pot trăi în pace cu In Vietnamul de sud
a Kenyei şi Zanzibarului A. Stevenson : Campania celelalte nopooro
Vorbind în cursul aceleeasi zile „Diemism fără DlenrV*
NEW YORK 6 (Agerpres). — şi Zanziharului. (Zilele acestea. se ce se desfăşoară in S.U.A. favoarea in faţa unor înalţi funcţionari ai De
Un număr de 16 ţări, membre ale va proclama Independenja ambelor partamentului de Stol. preşedintele LONDRA 6 (Agerpres). — bîiiiază câ in Vietnamul de sud nu
Commonwealth-ului, au adresat se ţări). izolaţionismului Johnson a declarat că se pronunţă
Presa internaţională continuă să a Intervenit decit o schimbare do
cretarului general al O.N.U., U Thanl, Scopul aceslel cereri este ca Adu în favoarea Tratatului de la Moscova persoane. După ce face o analiză a
o scrisoare prin care ccr ca Aduna narea Generală să discute admiterea NEW YORK 6 (Agerpres). — Si ncpopularâ in rîivdurile poporului privind interzicerea parţială a expe- comenteze situaţia creată în Vietna condicilor premergătoare înlăturării
rea Generală să includă pe agenda celor două ţări — care ar urina să Intr-un interviu acordat ziarului american. Nu pol concepe un guvern rienlelor nucleare. Tolodală. pre mul de sud după înlăturarea regimu lui Diein şi a familiei sale. revista
lucrărilor sale şi un punct referitor fie al 112-lea şi 113-lea membru ai „N ew York W orld Telegram and care să retragă Slate'.e Unite din O r şedintele Johnson s-a pronunţat pen lui lui Ngo Dinh Dlem. Intr-un arlt- scrie: „Este evident că noul regim
Io admiterea de noi membri şi să O N U — încă înainte de închiderea Sun", reprezentantul permanent al ganizaţia N aţiunilor Unite — a spuc col intitulat „Diemism lără Dicm". re are acelaşi caracter ca si preccden*
aprobe admiterea In O N U. a Kcnyet actualei sesiuni. S U.A la O.N.U., Adlai Stevenson, a el. Noi nu ne putem retrage din tru con’ inuarea politicii americane In tul. Generalul Duong Van Minh. a
lume". Vietnamul dc sud vista londoneză „lasicrn W o rld " su-
declarat câ tn Statele Unite există fiqură cheie a regimului lui Diem,
adversari ai N aţiunilor Unite care «e bucură de încrederea americani
Elveţia nu va mal furniza arme luptă să reinslaureze izolaţionismul lor
în politica naţională americană. Sle- W o r k e r " d e s p re a tm o s fe ra d e { e r o a r e Majoritatea celorlalţi generali ac
BERNA 6 (Agerpres). — Dar politica de apartheid pe care o venson a menţionat Sn legătură cu tivi sint incluşi în noua juntâ, chiar
LuLnd cuvinlul la 6 decembrie in promovează guvernul acestei ţări. aceasta „ameninţarea crescîndâ din şi r e p re s iu n e d in s u d u l S .U .A . şi Ton Thal, care a condus repre
Parlamentul elvelian, dr Friedrich politică „contrarie principiilor care partea extremei drepte". După rum siunile Împotriva budistilor din Hu®,
Wahlen. conducătorul Departamentu stau la baza statului elveţian". a a arătat diplomatul american, în NEW YORK 6 (Agerpres). — oblinâ victoria este nevoie de „v ă r preşedintelui Kennedy nu ou fosl represiuni care au pus în mlsc/Ka
lui Polilic (Ministerul dc Externe) determinat guvernul federal al Elve S.U.A. se desfăşoară o campanie în Ziarul american „W o rk c r" a publi sare de sînge". încă prinşi, scrie Newberry. evenimentele. Budiştii si alte elemen
din Elveţia o declarat că guvernul ţiei să interzică exportul dc arme in favoarea izolaţionismului, campanie cat articolul lui Michacl Newberry. Organizaţia „Nacircm a" (cuvintul Dacă judecăm după relatările pre te politice din opoziţie au trebuit *ă
federal al ţării sale nu va mai acor Africa de Sud puternic sprijinită din punct de ve care. citind exemple concrete descrie „american" citit invers) a crelal un sei despre graba slranic cu care po
da nici un lei de autorizaţie pentru După cum relevă agenţia Reutcr. dere financiar Această campanie — almoslcra de leroaie si represiune rorp „de elilă" dintre fanaticii „e x litia din Dallas. In scopul autoapă lie eliberaţi Î 11 încercarea de a de
fabricarea sau exportul dc arme că- asigurările lui Wahlen date parlamen a spus el — are drept scop alegerea care doinneşle în sudul S.U.A. Do ploziilor cu bombe", care în cursul rării „a încheiat" dosarul, reiese că monstra deosebirea dintre noul re-
Ire A lrica de Sud. tului au avut loc ca urmare a puter unui preşedinte uîtrn-conservator şl vezile convingătoare de atiţarc la ultim ilor ciţîva ani, potrivit datelor adevăratele forţe care au stat în spa aim si cel precedent, curlnd a deva*
Dr. Wahlen a sublimat că Elveţia nicelor proteste din partea Partidu a unui Congres care ar putea în violentă din partea organizaţiilor pa poliţiei, au pus la cale 138 dc e x tele asasinării preşedintelui nu au nit clar că aceasta nu reprezintă nlr|
nu este membră a O N U. şi de aceea lui social-democral şi a partidelor de cerca să limiteze participarea Stole ramilitare dc dreapla din sudul plozii in 11 state din sud fosl prinse la locul crimei E!c nu
tn mod lega) ea ar avea dreptul să stingă împotriva unei recente holâ- lor Unite la O.N.U. tării, teroarea bine organizată „K ill I" („Ucide!") — ziarul editat au fost interogate Ele nu au fost o schimbare reală. O nouă firmă a
exporle arme (11 Ump dc pace tn lăriri a guvernului elveţian de a fur Adlai Slovenson a declarat că „acea precum şi ura, al cărei ascuţiş de partidul naţionalist american (care acuzate. Ele nici măcar nu sini cău fost pusă, dar fondul a rămas ace
orice tară, inclusiv Africa dc Sud. iitza A fricii de Sud arme şi muniţii * 11 stă politică se va dovedi nepraclică este îndreptat împotriva insliluţîitor s-a scindat de partidul nazist am eri tate laşi". |
noastre democratice, scrie Newberrv, can) a publicat un articol redacţional
au fost ignorate prea mult timp sau despre „marca însemnătate a asasi
W A S H IN G TO N . — Casa Albă a ză corespondentul din Ankara al care se arată că. în prima jumâ- nu au primit riposta cuvenită natelor" si a recomandai „albilor să
anunţai că preşedintele Lyndon agenţiei Franco Presse, un tribunal Ute a accslui an, datoria publică Elementele de dreapta, continuă au ia sabia în mină" şi „să omoarcl să
Johnson şi John Mccormack s-Ju militar special rcju de dm l un grup vesl germană a crescut la pcsîe torul articolului, au creat un sistem omoare ! să omoare I".
pus de acord asupra nuci formule de 51 dc persoane Implicate in 41 miliarde de mărci. de teroare bine organizat. Există „Lobby-ul libertăţii", grupare de
de transmitere a puterilor In ca puciul eşuat din zilele dc 20-21 LONDRA — La F.ondra au luai multe sute dc delasomcnlc m ilitariza dreapta extrem de influentă, a cărei
zul cind Johnson sc va afla in mai 19G3, a confirmat seiilintou* te care numără in rindurilc lor. po activitate a cîştigat sprijin ul unor
«lîrsil lucrările Consiliului Vn Ier -
imposibilitatea de a ş i asuma Iu no pronunţate împotriva a 37 dc neu trivit calculelor celor mai modeste, senatori şi congresmeni de frunte, a
naţional al cositorului în fn u ri
ţiunile. rali. Tribunalul s a conformai ho- tn total 25.000 dc oameni din rîndul difuzat un îndrumar In care s'» arată
pentru revizuirea actualelor pm-
Această procedură este acecnşi îăririi C iuţii dc Casa|ic privind luri ale cositorului pe pinln mon color dc dreapta si top sînC înar cum trebuie oblinulă si păstrată ar
ca cca stabilită Intre losUil pre anularea condamnării a şapte acu maţi. Potrivit unor date mai exacte, ma si cum „in ca2 dc nevoie să fie
dială.
şedinte Eisenhowcr si Richard Ni numărul lor ar pulea s<1 atingă 50000 oir.orît duşmanul". In ultim ul timp.
După cum informează agenţia
xon şi adoptată ulterior dc defunc de oameni. Lideri dc dreapta de focul criticii grupului „Lobby-ul libor-
U P î , consiliul a holărit sporirea
tul preşedinte Kennedy. frunte ou lâcut apel la teroare. lălii" a fost îndrepta! îm potriva pro
preţurilor plafonului maxim" do la
Mccormaclc. în calitate de pre lată cîtcva exemple de apţare fă iectului rle lege cu privire la drep
965 lire slcrline pe tonă la I OOP
şedinte al Camerei Reprezentanţi liş i: turile civile prezentat de defunctul
de lire sterline
lor. este acum succesorul direct «il Sofii) suprem al Ku-Klux-KIan-uhil. preşedinte Kennedy, „Lobby-ul lîberlă-
„Plafonul m inim " a fost sporii
preşedintelui Johnson la postul dc zali. precum si adularea altor trei. Roberl Shcllon. a declarat la o adu tii" a aineninjat că proiectul de lene
de la 790 de lire sterline pe tonă
preşedinte W ASH IN G TO N . — La 5 decem nare a koklnxklauiştilor din diferite prezent*1 de preşedinte va duce la
la 050 lire sterline.
ATENA. — După cum anunţă brie Camera reprezentanţilor a ţ i sţale ale suriului, care d avut !or ..exp’ozii ale violentei rasiale de o
PARIS. — Agenţia France Presse la Orbany (statul Gcorgia) acum un amploare şi proporţie ncmaiînlîlnîte".
corespondentul din Atena al agen nut o şedinţă specială dc patru oro
enunţă că ministrul armatei al Aceia care au aţi|at la asasinarea
ţiei Associated Press, la 5 decern consacrată cinstirii memoriei loslu- ari că „pentru ca Ku-Klux Klanul să
Franţei. Plerre Mossmer, va sosi la
brie S. Slcphanopulos a (ost nu 11 ii preşedinte John Kennedy, cam
3 Ianuarie la Pnom Pcnh capitula
mit vicepreşedinte al Consiliului şl-a început cariera sa legislativă
Cambodniei fn lr o vizită de \ zile
de M iniştri grec. In Jccaslu cali In 1047 ea membru al Camerei Ro In BBrana c v e n h n e n ie lo r
Agenţia precizează că vizita Iul
tate Slephanopulos a losl însărri prezenlanţilor.
Messmer are lo r după ce Cam-
nat cu coordonarea problemelor John Mccormack, preşedintele «Bir. D a iia s
bortgla a renunţai la ajutorul ame
economice ale ţării. Camerei, care a devenit vicepreşo
rican. exprimlndit-şi tn acelaşi
D JA K A R TA — Intr-o declaraţie dinte al ţării, a (ost primul cam DALLAS 6 (Agerpres) — Intr o declaraţie făcută presei.
lîmp dorinţa de a primi în con Funcţionari ai F B.l.-uîiii din Dallas John Pembeilon. preşedintele Uniunii
făcută la Djakarta, liderul forţelor a luai cuvinlul. FI a losl urmat
tinuare ajutor francez.
patriotice din Brunei. Azahari. a de liderii de trunle din Cameră au anuntat arestarea la New York pentru apărarea libertăţilor ameri
subliniat că lupta poporului din ai celor două pailidc. democrat şl KOI N. — Pentru prima oniâ tn a lui Slcphcn Harris Landsbcrg, acu cane, subliniază că Lee lla iv e y Os-
Brunei pentru independentă con republican. Republica Federală Germană. pe zat de a fi dat informaţii false îm wald asasinul prezumtiv al preşe
tinuă El o arătat ră forţele p.v LUSAKA. — Guvernul Rhode- scena unui teatru din Koln a fost potriva lui Lee Oswald, prezumti dintelui Kennedy, nu ar fi pulul be
trtolice au ocupat r.iteva posturi pe sici de nord a anunţat că piime'e prezentată comedia lui A ris lo fu i vul asasin al preşedintelui Kcnne:1\ neficia de un proces imparţial. Fap
teritoriul Kalim anlaniilui de nnrJ alegeri generale In b 12a noii con ..Pacea" în prelucrarea lui Peter Landsbcrg se prezentase la biroul tul câ Oswald fusese d:ntr-un Înce
care face parle din Federaţia Mu- slituţii vor avea loc în acest le- Hack din Republica Democrată din New York al F B I. declarind că put judecai şi condamnat ln numa-
layezâ. riloriu la 20-21 ianuarie. Noua Germană. Oswald ar fi avut legături cu o ronse rinduri a lil de zjare, radiodi
S A N TIA G O DE CHILE. — Peste constituţie conferă populaţiei afri Agenţia D P A. menţionează câ persoană a i numele Stephen Yvcs fuziune şi televiziune, cil şi prin de In perioada cehii dc-of //-/cu m ih o i m nm linl, A uslralia, menibrd
12.000 de profesori din învâţămîii- cane drepturi e’.crtorale mult nrif publicul a primit n i vii aplauze Landres şi ca acest fapt are o le claraţiile date publicitâln dc către a C om m onw eallh-uhii britanic, $i-o m ării considerabil producţia indus
lul secundar, precum şi întregul largi dccît în trecut. La alegeri ur această piesă antici gătură cu asasinarea lui Kennedy. politia şi autorităţile judiciare din trială ca urmare a com enzilor m ilitare. In a n ii postbelici, A ustra lia a
corp d'tlaclic al Universităţii din mcază să ia parle peste un milion N E W YORK. — La 6 decembrie, Cercetările au stabilit Insă câ une Dallas. ar II făcut dificil, dacă nu losl num ită in occident „fora m ira colu lu i economic" s» cro d ită drepf
Santiago de Chile au declarat o si jumătate de africani La pm la baza aeriană Vandcnberg. Cali ori Lnndsberg se dădea singur drept chiar cu neputinţă, să se găsească pildă pentru ,.rezolvarea” problem elor sale sociale. Insă du/)ă trecerea
co n ju n ctu rii dc răzl>oi, nu apărut tonte Icnomcnctc unei econom ii ne-
grevă de 48 de ore în semn dc eedenlole alegeri din octombrie fornia, a (ost lansat un nou să Landies si nu avea nioi o legătură 12 cetăţeni (jurat 11 oare să nu fi fost cchilib ratc, subordonate intereselor m arilor m onopoluri americane In
protest împotriva reluzului autori 19G2 nu au avut drcplul să par lciii „secret44 cu ajutorul unei ra cu Oswald. In cazul cind Landsbcrg convinşi dinainte de vinovăţia lut m u l 1961, economia A ustra lie i o începui să resimtă urm ările suprapro
tăţilor de a le mări salariile. La lic'oe dccit 100 000 de africani. chete de lip „T hor A b lc“ . Aviaţia va fi găsit vinovat, el este pasibil Oswald. ducţiei, Insolite de creşterea şom a ju lui şi lnr/ustareo pieţelor de des
Grevă s au alăturat şi 4.000 de BONN. — La 5 decembrie Banca americană nu a comunicat alic de a fi condamnat la cinci ani în Cazul Iul Lee Harvey Oswald. ara facere. C onducătorii tă rii au încercat ieşirea din criză pe spatele mase
funcţionar) guvernamentali. federală a R F.G. a dat publicităţii amănunte cu privire la această chisoare şi 10 000 dolari amendă. tă Pcmborlon. trebuie să servească lor muncitoare.
A N K A R A . — După cum relatea raportul pe luna noiembrie ln lansare. ☆ drept lecţie atlt poliţiei, oit si jus IN FOT O r Intr-o „ta r â a m ira co lu lu i econom ic' mai există lam l-
NEW YORK G (Agerpres). — tiţiei şi presei Statelor Unite. Iti dc m uncitori care ttălesc ln asemenea c o n d ifili de neagră mizerie.
40,06*
{leddCţiA gl adm inistra]^ ziarului slr. 6 Mrutle nr. 9, telefon 15 83, 12 75, 1585, 20 78. Taxa plătită I q numerar coaforcn aprobării Direujlel Genera lo P.TT.R. or. 263.328 din 6 no ie m brie 1949. — Tiparul i întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva