Page 26 - 1963-12

Pa?- 2 Brumat socialUmataf Nr. 2783

Şalupa taie pieziş rado po rtu lu i la suprafaţă trin lu rt de m elodii satl
şi sc indreuptu spre danele care se qlumc... submarine.
văd in depărtare. Pe mal, Perima­ Sub lu ciu l apei se construieşte.
tul m uncii caracteristice unui şan­ A ici, Iu 10-12 m clrl adincim c, s u
tie r: oameni in tr-u n ne in irem p t şi conturat zidul dc apărare al un ul
Ţesături du-te-vina. autobasculante dcscărcind nou chei lunrf rle aproape 100 me­
bolovani m ari dc piatră, macarale
m ancvrînd uriaşe blocu ri de beton, tri şi lat cic 10. M iinc, pc locul unde
acum fierb bule de aer la suprafaţa
nefesute ui rol de. kipjiotizop pedagog! V răjitorie? nu, experienţe ştiinţifice maşini, materiale. apei, pe v iito ru l chei din pialră şl
Undeva, in ad in cu l m ării, nevei- beton, vor furnica oameni şi m aşini,
Evoluţia modicinei şi îndeosebi a irea capului transplantat timp de 2u ţi şi lotu şi ştiuli, c ifiv a oameni incărcind sau dcscărcind nave...
Oamenii au Învăţat să leasă Încă chirurgiei este lot mai rapidă. Trans­ 20 de zile. Fireşle, vom continua a- lucrează pentru aceeaşi mare în ­
In epoca de piatră şi de 8.000 de plantarea unor parii ale organismu­ ceste experienţe pentru a mări tim ­ făptuire : extinderea cheiurilor, a por­
ani ne conleclionăm haine dintr-un lui viu, considerată pînă acum cili- pul supravieţuirii pină. la maximum*'. tu lu i Constanţa. Cutreierătorii
malerial obţinui prin filat şi tesut. va ani o operaţie de domeniul fan­ Experienţa a început. Pe o masă — A colo I Sî fon navidescu. şe­ adi ticuri lor
Veacuri cIp-a ritului s-a perlectionat teziei, a devenit posibilă. In acest se altă Krosha — Clinele de in care ful q ru ix ii de scalondri din pori, a-
această veche tehnologie. Apoi, au domeniu a oblinut un deosebit suc­ ^ vor lua capul şi labele anterioare rală spre /arg. In direcţia aceea, n i­ lî interesant să-i asculţi pc ton
apărut maşinile de filat şi războa­ ces chirurgul sovietic V ladim ir De­ ce vor fi transplantate pe celălalt mic altceva d ccll întinderea alhnslru- Ghcrasim, pc V Iad Carp, Florea C ră­
iele de lesut. Dar viteza lor nu mihov. După mai m ulli ani de stu­ animal — aflat pe o altă masă. verzuie a apei. Unde oare or li sca­ ciun. N ichci Teodor sau pe oricare
poate să crească la infinit. Cel mai diu, după o scrie dc operaţii reuşit? Este ora 12,44. Mina chirurgului fa n d rii săi ? dintre scafandrii p o rtu lu i Constanta
perlectionat război de lesut automat pe animale. V ladim ir Dcmihov se acţionează rapid şi cu precizie. El povestind despre munca şi viata lor
nu poate să producă dccit cel mult pregăteşte să efectueze primele trans­ deschide abdomenul cîinelui dona­ S u b l u c i u l a p e i . , . dc cufre/crd/or/ of nd in curilor. Din
5 metri fie stambă pe oră. Este o
plantări de organe la om. tor. Se văd esofagul, vasele sangui­ modestia cu vin te lo r lor desprinzi c-
cifră însemnată, rlar. în secolul nos­ ne. plămlnii. inima. Aceste organe
î-am făcut o vizită lui Demihov Pe locul indicat, şa/u/>a sc opreş­ roism ul acestor oameni.
tru. ea a devenit insuficientă. vor fi toate extirpate. Intră In funî- te Bule de aer tulbură oglinda li­
la laborator. Urma să oibă loc o ...Furtuna, dezlănţuită pc neaştep­
La Moscova, la expoziţia realiză­ tiuno aparatul pentru respiraţie ar­ niştită a apei. Semn dc viată In a-
experienţă importantă : transplanta­ tate, a prins ncprcqătit echipajul va ­
rilor economiei naţionale a U.R.S.S., tificială. Inlîl este extirpat un pl A - d incu ri I sului „D erna" sub p a vilion Iibai\c7.
vizitatorii pot lua cunoştinţa cu m i- rea capului unui cline pe corpul al­ mfn, iar mai spre sfîrşit celălalt pl A — A ic i slut — repelă înso ţito rul
şini automate care produc Intre 145 tui cîine. min şi Inima... Din Krosha vor mal nostru, aplcclndu-se pcslc ftarape- şi l-a a z v irlit deasupra unor stlncf
si 3G0 metri de ţesături pe oră. De „Această experienţă, declară chi­ tu l bordului. din apropierea ţărm ului romlncsc.
fapt. nu se mai poate vorbi rle ţe­ rurgul, e menilă să demonstreze că rămtne cIoat capul şi labele anteri­ Locul de muncă al scafandrilor nu Tot furtuna a lost aceea care a fă­
oare care urmează să fie transplan­
cut să eşueze vaporul italian „N a nn T
sături p:opriu-zise In realitate este pînă şi materia cu un grad atlt de tate pe toracele prlm ilorulni. înainte po-atc li a ltu l d c rlt acolo, su/j apă
vorba de un material textil netesut. înalt şi complex' de organizare cum si a llclc încărcate cu mă Duri. Dc
obţinui direct din fibre, fără să fie este creierul poate trăi cu ajutorul de a proceda la faza finală a ope­ Acum, aceşti oameni, care Infrun/ă fiecare dală. In /ru n fin d urqia ape­
raţiei, medicul trebuie să lege vasele
nevoie să se recurgă la procesele circulaţiei sanguine a allul animat. sanguine. Esle o operaţiune foarte cu cura j 51 pasiune natura, stihia a- lor. scalanrlrii au cobo ilt fn stră -
du filat şi tesut. care necesită un Am condus cu succes experienţe In delicată pe care Demihov o execută p clor. lucrează la aşezarea pa lu lui landuri, astuplnd qăurile din p in -
volum mare de muncă. Pentru a urma cărora om oblinut supravieţu- submarin dc pialră pentru un nou tccclc vaselor, salvind u-lc asltel de
convinge pe vizitatori rle avantajele Atenţiune I Începe lecţia. Vd rog sd vd culcaţi... cu njulorul unul aparat creat de clici al portului. încet, cu q rijă şi de la o p lcirc suniiă. Tot ei au dus
noii tehnologii, organizatorii expozi­ specialiştii sovietici, aparat fără miqală, scafandrii pun pialră linnă dinam ită fn braţe Ina m lin d In /-
care nu s-or putea face legarea vn- piatră, piatră peste piatră, pc lo­
ţiei prezintă nu numai noile maşini, mersiune zeci dc m etri pină la o
r.i si sule de rochii, costume, par- Doclorul italian M ario Bellini selor cu rapiditatea necesară trans­ cul v iito a re i tem elii a cheiului. Si cnavă r a mo să rliri tim pul lăzhoiu-
desie confeclionale din materialul experimentează de ciliva ani o plantării. după aceea, peste acest lunrlamcnt lui, care prim e iduin naviqnDa In
acesla neobişnuit. metodă interesantă in domeniul pa- La ora 15.25. capul şi labele an­ începe aşezarea uriaşelor blocuri de dreptul lo c a lită ţii F.laric-Sud. A poi.
Aplicîndu-se noua tehnologie, se dnqoqlei. Pe bandă de magnetofon terioare ale ciinclui donator sînt beton. In npă, qrc.utălilc devin mai ca nişte ve rita b ili m in a i ,3‘ t asc.uit
pot obţine rle asemenea ,,ţesături" I sînt înregistrate lecţiile, iar elevii separate fie restul corpului. Peste uşoare. Cu toate acestea, blocurile cu q rijă exp lo zibilul, nstlet Incit
pentru mobile şi decorative, covoare, şase minule aorta donatorului este mai cinlurcsc zeci şi chiar sule de scheletul m etalic al vasului scufun­
plnzS pentru oardine şi altei-. le autliază... dormind, după ce în legală de artera suhclaviculară a kl/nqram c, care sfnt manevrate in dat să fie deorfată şi total dislocat.
prealabil sînt hipnotizaţi. Ilipnoti-
In Uniunea Sovietică sini Io curs prim itorului. Se leagă apoi celelalte cu to tu l alte condR ii dccit pe uscai. Asltel. din lu nd ul m ă tii au plecat
7.nrcn constă dintr-un monolog de căci trebuie avut în vedere costu­
de elaborare palru procedee de con­ 3 minute rostit de fir. Bellini şi vene; tn felul acesta slngele pri­ snre.. otclăuiile patriei multe tone
fecţionare a materialelor nclesiile: înregistrat pe bandă. mitorului ajunge fn creierul dona­ mul qreu cu care este îmbrăcat sr-i- de tier vechi In acest an, sc c J in 'Irii
procedeele prin tricotat-cusut, prin torului. landrul, presiunea de cîteva atm os­ au descoperit si s/rlns peste ICO
Experienţele de ptnă acum au
Incleiere, prin Impungere imprimare Acum. Demihov începe transplan­ fere a apel (şi care creşle In raport tone dc tier vechi. Ei au făcut şi o
dat rezullale bune. lală un exem­ in o va ţie : un lot dc qreblă m etalică
şi prin piuare. Unele dintre aceste plu : la o şcoală din Italia elevii tarea capului donatorului pe tora­ cu odincim ca). sem iîntunericul din
procedee ridică productivitatea mun­ cele prim itorului. Firul do nvlon se ad incuri. uriaşă care, trasă dc un remorcher,
urinau să înveţe pe de rost o poe­ îndeplineşte rolul dc n curăţa fun­
cii rle 70 d*' ori şi rerluj simţitor zie conslind din 50 de strofe. In fleapănă încet tnctt am impresia că Pc lu ndul m ării, In lumea nebă­
preţul de cost. mă aflu In fala unui eroilor din dul radei p o rtu lu i Constanta şi da
condiţii normale, elevii au nevoie basme. nuită a frumitsc/i/or acvatice, oa­ a aduna In c o lţii el ancore vechi,
de circa 3 săplămini pentru Învă­ m enii muncesc. O muncă tăcută. în ­ lu aturi şi alte resturi metalice.
La 17,32 operaţia s-a terminat. Ţe­
ţarea ei, iar 3-4 dinlr-o clasă se
suturile celor două animale Încep cordată. In tim pul lucrului, om ul 'ir
mai poticnesc Încă şi după această să se sudeze. nu-i lc<iat dc vinfn dc olară decit T ălp ile qrcle dc plum b ale S d -
Un manuscris antic rar perioadă. Cu ajutorul noii metode V ladim ir Demihov a operat aproa­ tan drilor constantcni au călcat si
poezia a fost Învăţată in flouă pe şase orc. Ar trebui să fie obosit prin furtun ul de oxlqcn şi cablul lundul a ilo r ape Au test chemaţi
Academia de Ştiin|e a U.R.S.S. va telelonic. Dar pentru Ion Gherasim.
zile de către lofi elevii clasei. încă flnr nu pare. Din contră, oar^ chiar sd clcclu ezc lu cră ri In portul G a­
edlla în lolocopie un extrem de rar tntinerit. Discută cu colegii, dă ex­ unul dintre ccl mal vechi scalantlri
nu a lost verificată trăinicia me­ laţi, să controleze picioarele m are­
manuscris rus pe pergament, care plicaţii, le cere părerea. La opera­ conslăntcnl, ca şi pentru tovarăşii lui pod de peste Dunăre dc la C er-
morizării.
datează de la slîrşilul sec al ţiile sale asistă medici şi oameni de sdf. îndeletnicirea a devenit obişnu­ navodă şi cablul electric rle Icqătu-
XlII-loa. ştiinţă din multe părţi ale lumii. De­ ră a Dobroqci cu şislcnnrl encrqe-
ită. Adesea, prin tre comenzile date,
mihov le împărtăşeşte experienţa sa, Uc naţional. Ba, au afuns pină şi pe
Manuscrisul conlîne cronica lui
In curînd tehnica va deveni patri­ ori prim ite, afunq prin lir la cei dc lundul lacului dc acum ulate dc la
C.hcorqhi Amarlol, tradusă din limba
nrpacă în limba slavonă in sec. CORABIE DIN EPOCA DE BRONZ moniul întregii omeniri. Chirurgul Bicuz, unde au executat d ile rilc lu ­
crări de amenafare.
sovictlo are mnlle cereri pentru o-
xixn.
amănuntul; uncie lingouri de cupru semenea operaţii de la oameni care Avion afaeaf de vulturi — Ne iubim meseria, spune ton
la sfîrşîlul epocii de bronz, corabia
Manuscrisul este ornamentat cu Cu cifiva ani in urmă. pe li lo n - erau tăiate In bucăll mici. iar In an suferit accidente El Io promile Dav idcscu. Acolo, In adincuri, nu
lu] Turciei s-au scos de pe fundul dă o idee despre dezvoltarea cons­
numeroase miniaturi executate de cabina căpitanului. Io cirin.i, s-au că In scmlă vreme va realiza aceste In Asia Centrală, deasupra Kir - ne sim fim niciodată sinquri. Şi fie ­
mării o scrie de lingouri de cupru. trucţiilor navale si comerţului din
maeştri ruşi şi csle deosebii rle găsit trei balanţe cu garnituri corn cereri. „Sînt sigur — spunea el — ghlzici doi vulturi au atacat un care dintre noi simte, la s lirş itu l
Arheologii au stabilit că ele zăceau vremea aceea. Proprietarul ei a
valoros, fiind o mărturie a dezvol­ aici încă din epoca de bronz. fosl fără îndoială un negustor de piele de greutăti Ele erau confec­ că îmi voi putea menţine promisiu­ avion. zilei de muncă, sallslaclia co n trib u ­
tării ariei şl culturii ruse după nă­ Ullcrior s a găsii şi epava unei cupru, bronz, şi stnniu, cu multă lionale In general din minereu de nea şi chiar dacă pentru moment Dna din păsări, mal îndrăzneală, ţie i şale la In lă p tu ire 'i năzuinţelor
întreg ulu i nostru popor,
conslruc-
vălirea tătarilor. corăbii necunoscute. După o muncă expcrienlă in Iransporlaroa lingou fier. Una din garnituri, probabil de nu pot fixa penlru aceasta o dată s-a repezit asupra unei aripi a avi­ tor al unei vie ţi noi...
minuţioasă, oamenii de şliinlă au rtlor de cupru : pentru ca lingourile origină egipteană, se compunea din precisă, afirm cu siguranţă că ziua onului avariindti-î. Pasărea a fost
qreulăli ovoidale, cea mai mică de
exprim ă,
Vorbele acestui
bărbat
muşit să reconstituie corabia cu în­ să mi sfarme bordul corăbiei pe In care voi puica executa asemenea rănita mortal. Celălalt vullur s-a in li Icul lor, escnla eroism ului sca­
Pastă pentru conservarea făţişarea şi dimensiunile pe care le a timp dc furtună, el le învelea pre­ 9,3 grame corespunzând măsurii egip­ operaţii este foarte aproape". îndepărtai. fan drilor conslăntcni. cate, a lă lw i
avut clndva. văzător cu nişte „perne" din vreas­ tene kedot. In cabina căpitanului
lemnului Lungimea vasului este de 9 me­ curi şi crengi. s-au găsit şi alte obiecte interesante dc cc Halfi oameni al muncit, sînt
tri, lăţimea de 2 meln. şi capacita­ In afară de lingouri s-nu găsii pe — trei scarabei, ciopliţi din piatră, chemaţi să pună um ărul ta realiza­
La Instilulul unional de cercelări tea rle încărcare (judecind după corabie lopeli. sape, arme şi diferite instrumente de muncă — o miră cu ajutorul exploziilor rea m ăreţelor jrlanurl de dezvoltare
greutatea lingonrilor descoperite şi obiecte de uz casnic. S-au păstrat nicovală de bronz şi un ciocan de
Ştiinţifice in domeniul transportului economică a pofne/. Ei sînt nu m u
a balastului de piatră) — de 1,5 tone. chiar şi resturi de la ultima masă a
feroviar din Moscova a fost creată piatră care era folosit In epoca a- Peste cîleva luni la 11 km de la cca. 350 m. Pentru construirea unui
Acest „patriarh" al antichităţii echipajului — sîmburi de măsline, mai cercetători ai ndincurilor, cl şl
o pâslă antiseptică care Împiedică ccea pentru prelucrarea metalelor. Alm a-Ata va avea loc cea mai pu­ asemenea zid ar trebui ccl pulin o
paie a fi cel mai vechi dintre va­ oase de peşte şi dc pasăre. constructori.
materialul lemnoc să pulrczească. Un singur lucru nu s-a lămurit — ternică explozie cunoscută pină u- jumătate de an. Puternica explozie
sele antice cunoscute pină acum. Slăpîmd corăbiei făcea probabil
Aplicată pe suprafaţa lemnului, Construită In anul 1.200 l.e n , adică ncgol nu numai cu ridicola, ci şi cu din cc tară venea corabia. cum In practica construcţiilor. proiectată va permite să se ciştiqe NfCO LAE SIMION
pasta aderă bine, lormind un strat După cum relatează agenţia A.P.N., timp şi să se economisească sume corespondentul Agerpres penlru
7.000 tone de amonit vor arunce In considerabile. regiunea Dobrogea
compact care nu mai are nevoie de aer 5 milioane m.c. de granit şi vor
o hidroizol/ire suplimentară. Înălţa un zid înalt de aproape 100
Pasta antiseptică poate fi folosită * m. Scopul acestei explozii este să
Ja traverse de cale ferată şi slilpi .oprească giganticul torent de care C U F A T A
® In laponi,i a fosl construit un cunoscute din lum e ? M o d e lu l cel un cîntec de leagăn — al trib u ­ oamenii de ştiinlă se tern dc mult
rle telegraf, la acoperirea podurilor
dispozitiv autom at fun clio nînd cu mai reuşii : catedrala din Colonia, lui Pokom o ? Soluţia aceasta a că ar putea să se formeze în munţii
fi la repararea crăpăturilor de pe
baterii pentru deschiderea cores­ înaltă de 6 metri. fost adoptată m irucît nu s-a p u ­ din apropiere de Alma-Ata. In 1921 spre public
suprafaţa lemnului. un asemenea lorent. cărînd cu el
pondentei ? 9 Gheţarii din Norvegia care în tut cădea de acord asupra vreu­
° La Stutlgart copiii de vîrstă trecut scădeau în înălţim e cu un nuia din im n urile prezentate în mase uriaşe de pămlnt şi spărturi
preşcolara sînt obligaţi să poarte cm. pe an au început din 1962 cadrul unui concurs. de rocă, a format o avalanşă care Buda P elin şi Popa loan sint v e c in i. Locuiesc fn
Pîine care nu se învecheşte un basc dc culoare galben des­ să crească ? In 11 luni înălţimea • Se preconizează înlocuirea gi- a distrus sute de clădiri. strada 23 August din Deva. De o vreme încoace et
chis ? In felul acesta, numărul ac­ lor a crescut în m edie cu cca. roscopului, care slujeşte actual­ sc ceartă, se jiqnesc reciproc, îşi deqradcază b u n u ri­
In R. P. Polonă s-a găsit un m ij­ In îm prejurim ile oraşului Almn-
cidentelor de circulaţie a scăzul. 1,20 in. m ente la stabilizarea p ro icctile lo r- le, ttticin u in d u -şi astiel paqube unul altuia. Inalard
loc care împiedică pîinca să se în­ Ala se formează In fiecare an mic»
înlrucîf şoferii disting mai bine de aceasta, conturbă liniştea lo c u ito rilo r din fur şl
vechească. Plinea proaspătă este ° In locali lalea Einhovcn din rachetă, cu un inel lum inos emis avalanşe. Acum există indicii că se
pe micii im prudenţi eventuali. Olanda a intrai în funcţie un d i­ de un laser ? F.l va perm ite d e ­ dau „spectacole'' nedorite pie to n ilo r dc pc stradă.
muiată timp de o secundă In alcool, va forma avalanşa uriaşă. După pă­
® La Diisseklorf în R F C. o în nam pe baza de hidrogen lic h id ’
apoi ambalată imediat tntr o pungă lectarea unor schimbări de dire c­ rerea lui M. Dokuceacv, doctor In
de prindere specializalâ constru­ Curentul electric produs are o in ­ ţie de o rd in ul a o zecime de
de polietilenă. Se pare că în felul şliinle tehnice, pentru a bara calea
ieşte din materiale dure la scară tensitate foarte puternică. m iîm e d intr-un arc şi chiar maî
acesta plinea se menţine proaspătă
miniaturală m on um e ntele cele mai ° Im nul naţional al Kenyci este puţin. sa este necesar să se construiască
un an întreg.
i un zid Înalt de 93 m şi lung de
ţ-rgMH-TT^ aiitgr.711 J
îl aruncau de colo colo C roîndu-şi lu l de a m o rtizo r, a te n u in d lo v itu ­
d ru m in m ijlo c u l uraganului, vasul ra. E xplora to rii şi-au co n tin u a t d ru ­
s-a a p rop iat încet de g o lfu l Bel- m u l legindu-se cu o funie rezis­
sund de pe ţărm ul vestic al Spilz- tentă. A p o i Rusanov a explorat
bergenului. A ici a ancorat. Fis-Fjord-ul, A dventbay, descope­
Pe urmele expediţiei eroice a lui V. A. Rusanov
Rusanov şi în s o ţito rii săi priveau rin d p re tu tin d e n i cărbune şi fix in rl
In Marea Kara, mare mg/io|a(ă, ş tiin ţific dc pe b o rd u l g n c le t'ji curse directe din M urm ansk şi ca v ră jiţi de pe p u n te Cerut al s lilp i de referinţă.
situată între insula D ikson ţ i d e l­ care lucra in legiunea stînci/or V ladivosio k p rin gh eţuri polare. bastru, soarele, anele azurii ale Toate cercetările prevăzute au
ta flu v iu lu i Taim ir, la 35 km n o rd M m in , la sud-vest de insulele M u lte pagini din lu crările lu i g o lfu lu i, lîşiile verzi ale gheţari lost efectuate. „H e rcule s" se p u ­
de ţărm ul H a rilo n l.aptev, se află M oh n Rusanov sint consaciate p ro b le m e i lor. aisbergurile ciu da te care se a- tea întoarce în Rusia Nu s-au îna­
g ru p u l m ic ilo r insule slincoase C ercetînd una din insule, lo p o - p u n e rii în valoare a Căii m aritim e semănau cu castele fantastice şi c i­ p o ia t însă decît trei oam eni, care
M ohn, Pustii ţ i lipsite de viata, în­ g ra iu l M I Tigapiuk a observat nu de n o rd O m u l de ştiin lă entuziast rip itu l vesel al păsărilor — toate au făcut traversarea pe b o rd u l u-
conjurate de stînci subm arine, ele departe d c fărm bucăţi rupte de nu num ai că a visat, ci şi a Iun acestea nu se încadrau cîtuşi de n u i vas norvegian în tîln it din >n-
erau rareori vizita te de nave. îm brăcăm inte, cartuşe, un aparat dam enlat în m o d teo re tic ideea p u ţin în o b iş n u itu l peisaj aspru nl tîm plare Aşa cum au anunţat zia­
A rcticii. Rusanov ştia insă : vai de rele din acea vrem e. Rusanov cu
In 1934 nici a ancorat o mică fotog rafic, un briceag vînătoresc, cursei directe, a /nrorcaf să tradu­
navă ştiin ţifică , de pe b o rd u l că­ un porf-f/garef, lin g u riţe , o cană. că in viaţa această idee îndrăz­ capul aceluia care s-ar încrede în c e ila lţi m e m b ri ai e xp e d iţie i s-au
reia a debarcat pe (arm un grup o busolă, m onede de argint. Nu neaţă acest calm însorit Pe neaşteptate înd re ptat spre est re b o rd u l va­
de to p ogra fi ţ i hidrograft. Atenţia se putea stab ili cui aparţineau o- Isto ricu l u ltim e i e xp e d iţii a lu i v în lu rile îngheţate, tid îd n d n o ri de sului „ H ercules“ nu exista post de
o a m e n ilo r de şf//n(ă a lost atrasă biectele, dar descopenrea l-a in ­ Rusanov este u rm ă to ru l : după ex­ zăpadă, încep să sufle cu furie radio De aceea m ultă vrem e nu Szilaqy Corol, poştaş la O fic iu l PT.T.R. D c v q , n
de o m ica insula pe care se ridica teresat în lr-o asemenea măsură pe pediţia nereuşită a lu i V. F D rje- dinspre m un ţi, spărgind nave, sm u l­ s-a ştiu t n im ic despre Rusanov. lost condamnat rle către trib u n a lu l orăşenesc la un V
un stilp nu prea înalt, înco voia t Tîganiuk. in c it e l a început să ex­ veţki în Spitzbergen, echipată de gi nd co rtu ri, tra n slo rm în d supra­ pînă la sosirea lu i in regiunea strîm - an şi 6 Juni inc. hisoare pentru însuşirea sumei da
de vrem e ţi in te m p e rii, pus aici p lore ze m in u ţio s insula TI a găsif guvernul ţarist în 1911 pe n tru fi­ faţa calm ă a m ă rii în tr-u n cazan lo iii M a to cikin d in Nova fa 7.em- 4 800 Ici p rin lulsi licărea unor mandate.
în m o d vădit de m îin ile o m u lu i. registrul de navigaţie al lu i A S xarea unor s tilp i de referinţă în c lo c o tito r lea. de unde a transmis urm ă to a­
T nnograful Cusev a d e sco p e iit ne C iu k rin , m arinar de pe vasul „ H e r­ regiunea ză că m in te lo r carbonifere, îm preună cu d o i m arinari. Rusa­ rea radiogram ă ' .M ă înd re pt
slîln inscripţia gravată adine „ H er­ cules", şi cărţi de vizită ale z o o lo ­ gu vern ul far ist a echioat de urg en­ nov a străbătui partea sudică a in ­ spre extrem itatea de n o rd vest n
cules", 1913 C ine, cînd ţ i în ce gu lu i F F. Svatoş, m em b ru al ex­ tă o a doua expediţie. C înd s a sulei Spitzbergen de la Belsund la insulei Novaia Zem lea iar de a-
scop a fixat acest stilp ? p e d iţie i lu i Rusanov. D ebarcînd pe pus pro blem a n u m irii ţe lu lu i ex­ Store fio r d Riscîndu-şi viaţa în co/o spre est Dacă nava nu va
A n u l 1913 „H e rcu le s” . Cusev insulă în 1936 e ch ip a ju l navei h i­ p e d iţie i. g u vern ul a fost nevoit să fiecare d in ă . m icu l detaşam ent a naufragia, v o i p o rn i spre insulele
drografice „ Torns" a descoperit un cele m ai apropiate de pe parcurs :
citise încă m co p ilă rie despre p ie i- <e adreseze adversarului său — descoperit o sum edenie de allo-
rea tragică a e xp e d iţie i lui Rusa­ carnet cu in crip ţia „V A. Ru.sa- revo/u(/’onan// Rusanov. rim ente de hu ilă G heţari, fisuri a- insulele U e din en iia . Noua Siberia.
nov Pe m arginea p ro b le m e i Căii Vranehel'. Avem rc^e :?e pe n tru un
nov, care dispăruse fără urm ă cu In a p rilie 1912 Rusanov, îm p re ­ d in ci. p o vîrn işu ri abrupte ale m u n ­ an de zile T o ţi sîntem sănătoşi".
între g u l ech ip ai la b o rd u l navei m aritim e de n o rd p rin M area 5/- ună cu căp itan ul Alexandt Stepa- ţilo r — toate au rămas în urm ă
liCi iei". Aceste cuvinte ne aiuta să în ­
„H e rcu le s" în anul 1912. n o vici K ucinin, m arinar şi om de Rusanov a aiuns pe ţărm ul răsări­
D o cum e ntele găsite dovedesc că ţelegem p la n u l fndrăznef al tui
Tim p de aproape un sfert de ştiinţă talentat, participau^ la e x­ tean al insulei. Rusanov. FI hotănse să-şi îm p li­
aici, în insulă. în anul 1913 s a
veac nu s-a ştiut n im ic despre pe diţia de pe b o rd u l navei ,,Fram " Pe d ru m u l de întoarcere, Rusa­ nească ve ch iu l vis — de a străbat»
aliat Rusanov cu tovarăşii săi
soarta lu i Rusanov. D ar acum era a lu i Roald A m undsen spre Polul nov era cit pe aci să-şi piardă via­
Soarta ulte rio ară a ech ip a tu lu i na­ Calea m aritim ă de n o rd în d ire c ­
cunoscut s lîlp u l instalat de e ch i­ Sud in anii 1910-1911, in vitat de ţa. Suprafaţa înzăpezită u n ifo rm
vei „ H ercules“ a rămas necunos­ ţia vest-est.
paj in insuliţa pustie. Prin urm are c l au plecat în N orvegia A ici după <-a deplasat brusc şi Rusanov a
cută pînă astăzi... Rusanov şi tovarăşii săi au n h
Rusanov a trecut pe aici. A ici tre ­ lu ng i căutări a fost cum părat vasul zburat in prăpastie C înd m a rin a rii rit Savantul curajos şi p lin de ab­
bu ie căutată enigm a vasului dis­ ie pe ntru v în ă ln jre de anim ale m a­ consternaţi s-au ap rop iat de m ar­
părut. V la d im ir A lexan drovicî Rusanov, rine ..H ercules''. adantat pe ntru ginea fisurii, cam uflată în m o d negaţie era convins că visul său
un ul d in tre cei m ai talentaţi geo­ navigaţie p rin tre g h eţuri îndrăzneţ şi n o b il va fi îm p lin it.
D ar studierea m inuţioasă a insu­ n e rfid d c zăpadă, ei l-au zărit ne
logi ruşi şi e xp lo rator al re g iu n ilo r Cea m ai bună a m in tire a e ro ism u­
le i nu a dus la dezlegarea enig­ la 9 iu lie 79/2 .,/le m ilc s " a Rusanov ne un b lo c de g/ipa(ă. lu i fără preget nl lu i Ri/sanov o
polare, con du cător al in te le c tu a li­
m ei M iste ru l vasului „H e rcule s" a părăsit n o rtu l Alexandrnvsk. în- Cu m are greutate a lost scos la De ici tai, de colo iei
lo r re vo lu ţio n a ri din ORFL, d e ţi­ drentîndu-se sure Spitzbergen ' con stitu ie fa p tu l că astăzi C aba lese .. un an şi 6 luni
fost dezlegat la scurtă vrem e după suprafaţă D in fericire nu avea m aritim ă de n o rd este o lin ie dc M iişoarele de lei ; Plus coslum de haine-n dungi.
nut în în ch iso ri ţariste şi de portat O ceanul a făcut n p rim ire v itre ­
aceasta de cel de al do ilea grup răni grave : nuntea de zăpadă care C o m u n ic a ţ ie p e ^ r ^ d n t r . 'f l r Şi cînd viei să (e aduni (Cum te-nîmzi, aşa ajungi !)
p o litic , a lu ptat p e ntru ideea unei gă m ic u lu i vas Uriaşele valuri verzi se prăbuşise in fisură a jucat ro ­ V. A. RUSANOVA T. F.