Page 27 - 1963-12
P. 27
Pag. i
Nr. 2783 Drumul socialismului
Iiiită ioif*ea r£GB«!tHK6lim # pa rtlC tU llU M
s a r e ie ă . e le m a r e r a s p ta ia d ie i0©
* A arbitrat corect Mircea Oslafi-
La conferinla orăşenească <lc metodele cele mal eficace care puse teşugăreşti nu există suficientă răs In meci resfanfă cin (Lfcva).
partid Simeria s-au analizat nume* în aplicare să ducă la întărirea r ln pundere şl preocupare pentru buna fO A N TEŞCAN
joase aspecte ale muncii desfăşn- durilor partidului, la creşterea răs- aprovizionare şl deservire a popu Parîngul Lenea— corespondent
rale de către organele sl organi pun«lcril organizaţiilor de bază pen laţiei. Toate eforturile trebuie în fn urma disputării arestul m ed
zaţiile de partid in conducerea eco tru dezvoltarea economica a gospo dreptate spre îmbunătăţirea activi Minerul Ohelar 2-1 (1-0) clasamentul arată astfel :
nomiei şi culturii. dăriei eolcolive. tăţii şl In ocosle domenii. Mocanicul de în l. C.F.R Simeria 11 9 3 1 20:11 21
Din complexul problemelor «lezbă* — Treburile In gospodăria colecti In aceste zile In întreprinderile 2. Min. Aninoqsa 11 9 2 2 32:11 20
tute s-a pulul roline in mod deo vă clin Simeria — a spus tov. Păun oraşului se fac pregătiri pentru treţinere loan Ţă- Meciul restantă dintre cchipoV 1 Aurul Rrad 11 0 4 3 2RI1 îfi
sebit preocuparea manifestată <lc de Răvaş — merg acum mull mal bine. producţia anului viilor. Asigurarea rauu de la S.M.T. Puringul Lonea şi M inerul Ghelar 4. Min. Vulcan 11 7 2 4 37:17 IG
legaţi fală de felul In oare s-a mun Lucrările agricole din campaniile do tuturor condiţiilor care să ducă la din Alba Iulia e- a dat clşlig de cauză echipei local»» 5 Parlng. Lonea 11 7 2 4 19:11 Ifi
cit pentru întărirea organizaţiilor de vară şi dc toamnă s-ou .desfăşurat îndeplinirea in mod rilm ic si la xecută numai lu care a învins cu scorul de 2-1. D«»şi r,. Cr«nsî. fîunod 11 5 5 3 21:10 15
bază. prin primirea iu rindurile lor în condiţii bune şi la timp. Colec loti indicatorii a sarcinilor de plan crări de hună ca terenul a fost complet desfundat, in- 7. Textila Sebe<j 11 5 2 G 19: IB 12
a celor mai buni dintre cei mai buni tiviştii vin cu mai multă regulari- pe amil 19G4 este o obligaţie «le litate, încadrîndu- lilnlrea s-a desfăşurat intr-un ritm H Dacia Orăşhe 11 4 -1 5 23:27 12
muncitori, tehnicieni, ingineri şl ţă lalc la lucru, Pla-nul de construcţii caic trebuie să se tină seama şi viu In prima repriză gazdele sint 9. Slunln Pelrnş. 13 1 G 4 IB:22 12
rani colectivişti. a unor noi adăposturi penlru ani să se realizeze in mod neabătut. se permanent tn acelea care creează faze periculoase 10 Refrac. Alba 13 4 1 fi IG-.15 It
male a fost în întregime îndeplinit. termenele prevă dar înaintaşii ratează ocazii clare «L 11 Retezai, Haţeg 11 1 ?. 7 14:20 9
In oraşul Simeria, cu un an. doi Succesele n-au venit de la sine. Ele Vorbitorul a subliniat, de aseme zute. a înscrie Primul qol „cade" In min 0
'in urmă erau încă multe organi se «lalorcsc In mare măsură muncii nea,. sarcinile ce revin organelor şi 24 cînd Ujora contrează tn careu. 12. Ji»ll II P«'t i i 2 n 20;2?
11
zaţii' de bază cu un număr mic de organizaţiilor de partid In desfăşura Penlru realizări Min. G h e lir 11 3 2 0 15:14 n
entuziaste a colectiviştilor. O rgani Iar Sima schimbă direcţia balonului 14. Mm. Teîiuc 13 :• 2 9 (1:35
membri şi candidaţi de partid. Din zaţiile de bază, care s-au întărit rea muncii politice. Organizaţiile de le dobîndite şt şi-l Introduce In plasă. O allă oc.i- G
această cauză ele nu-şi puteau exer mult prin primirea in rindurile lor partid trebuie să se ocupe de edu- pentru conştiin zie se Iveşte in min. 31 dar Pol.-u P O P
cita pe deplin dreptul de control, nu a celor mai buni colectivişti, ou caroa comuniştilor în spiritul intran ciozitatea de caro «le la mrmai 1 ni. trage In bară. La 1 C E
puteau îndruma şi mobiliza masele sigentei lată de lipsuri. Nn trebuie dă dovadă in reluare tot qazrlele domină. O mare
la înfăptuirea tuturor sarcinilor. SH5?5? 325*152 252525 £52525 5Z52S2 uitat niciodată faptul că succesele e- La Lonea echipa locală Parlnrpl
muncă, el a lost ocazie esle ralală In min G0 de Dan a susţinui o nouă în lîln ire la popice
Ţinlnd seama de acest lucru, co Conferinţa orăşenească conomice sint determinate de nivelul declarat evicTcn- care mrmai «le la 4 m nu rcuse $ţ con tind penlru teze orăşenească a
mitetul orăşenesc ele partid a luat muncii politice. sa înscrie. Cel de al doilea gol ,1! campionatului repuhPran. Fchlpa Io.
măsuri penlru Întărirea rlndurilor de partid Simeria liat în întrecerea echipei locale esle înscris de Peicu cală a învins Voinţa Lupenl n i
aceslor organizai». A fost organi La Simeria. a spus In Încheiere socialistă. In min. G2. Oaspeţii contraatacă şi
tovarăşul Dumitru Dojeu. există o 4.R1G — 1.R-IG p.d. S-an remarcat
zată o şedinţă de luoru unde s-a 252525 525252 * 52525 52525c 252525 525252 reuşesc să reducă din handicap p rn oooiraril Znlian Mhn. Dumitru Bă
analizai situaţia existentă In flecare puternică organizaţie de partid care Rărăloiu. lărie sj Dumitru Clmn^anu care. au
poate mobiliza masele «le oa'moni ai
organizaţie de bază. posibilităţile de militat activ penlru a se obţine suc S-au evidenţiat Polen. Sima. D p - doborll flecare peste H00 nopîre.
a se primi noi membri si candidaţi cese In activitatea economică, In muncii la obţinerea unor noi şi im ra. Racky, Pui şi Gyarm alv de la
T. IO A N
de partid. Pe baza ho lă ririlo r sta desfăşurarea muncii de organizare a portante succese. Dorim ca la v ii Parîngul şi Rărăloiu dc la oaspeţi. corespondent
bilite In accaslă şedinţă, membrii oamenilor şl «le antrenare a lor la toarea conferinţă orăşenească «le
comitetului au mers la locurile do rezolvarea problemelor ce se ridicau partid, bilanţul muncii să lie şi mai
muncă. In întreprinderi 51 cele Iu gospodărie. rodnic.
lalte unitAtl economice, instituţii e1c„ Participanţii la dezbaterile purta'e *
s-au consultat cu birourile organi au criticat Insă lipsa de preocupare — A <& E
zaţiilor «le bază, le-au dai acestora ce o mai manifestă unele organizaţii Conferinţa orăşenească a ales noul ITrf  \ —
ajutor tn îmbunătăţirea muncii lor. de bază penlru creşterea şi educa comitete de parlid. Ca secretar a
rea membrilor şi a candidaţilor de
— O vreme — a spus tovarăş d fost reales tov. Viorel Ocoş Revista economică radio» 20,10
lean Trifu — organizaţia de baza partid. GH. CALINESCU Muzică populară interpretată de
din stalia Sîmeria-călălori nu s-o Conferinţa a cerut noului comitet W in Hulu $i Alexandru T itr u ş »
ocupat în mod sistematic «le ivi- orăşenesc să lină seama dc aceste 9 DECEMBRIE 1963
mirea de noi membri şi candidai! lipsuri şi să îndrume activitatea o r 20.10 Noapte hună, copil ; „Ispră
D E V A : H a ru kirl — cinem ato
de partid. Asupra acestui lucru n: ganiza Iii lor de bază pentru a sc vile lui Făl-Frumos, Călălin" ;
s-a atras atenţia de către comitelui ocupa pe v iilo r mull mai mult do gra fu l „ Patria" ; Cel doi cate ou 20,56 Vfuzică uşoara de Ellv Ro
orăşenesc de pariul. Membrii »'omi educarea şi preqălirea membrilor şi furat luna — cinem uloqraiul
telului orăşenesc au venii !a unitatea candidaţilor de parlid. Delegaţii la „A rta u 51MFIU A : Meşter la toa man,- 21.1.5 Tribuna radio.
conferinţă au arătat de asemenea Uzina „V ic to ria " Colan a în re multă preocupare tn vederea creări» ţirea continuă a calilălil producţiei,
noastră şi ne-au ajutat să inlclenem te — cincm atograhil „M u n c itu ln r-
că la Atelierele RM.R. Simeria. gistrai anul acesta o pierdere marc la unor depozite mccanizale. care să co Si respectarea întocmai a Instrucţiuni, PROGRAMUL I I: 11.00 Muzică
sarcinile ce ne revin In vederea PEVHOŞAXI : P rinite oameni buni
îndeplinirii prevederilor documente depoul «le locomotive. întreprinde p iciu l «Ic cosi. Mai multe milioane respundă cerinţelor. Mai bine /is. erd lor tehnologice, Ia fiecare loc de — cinem atograful „lle p u h lic a * ,- ,\ uşoară ; ll.'tO însemnări «le repor
lor Plenarei C C. al P.M.R. din rea „Marmura", gospodăria colecti sc datorează unor cheltuieli nepro- nevoie de un excavator, un buldnzci muncă... dispărui o na \ă — cinctnaloqra- t e r ; 11,17 Program interpretat de
aprilie )9G2. Biroul organizatei de vă există încă posibilităţi de a se «luclivc, Cc provenienţă au ? Un raid si trei bonzi transportoare, ce se fnlr-o măsură mai mică, rebut la Iul „7 N oiem brie" M B A U 'U A : orcli«»slre «le mandoline? 14.05 Arii
bază, sprijinit de către comitelui o- primi noi candidai! şi membri do prin cîîova secţii ale uzinei ne poate clieri|i din cauza căruia s-a plătit pe din operele inlerprelale de Ion
răşenesc «le pariul, a pulul să-şi cu parlid «lin rîn«lu| oamenilor muncii convinge... puleau procura foarte bine din fondu nalizări, a fost Înregistrai si la tur Iu v iis la dragostei — cinetiw to- Dacian,- 15.00 Cinlecc şi jocuri
noască Ia vreme lipsurile iii a coşi care au dovedit că se bucură de rile dc mică mecanizare. Mai sînt ne.- nătoria nr. 1. la sortimentele piese qra fn l „V ic to ria " ; O moştenire
domeniu şi să ia măsuri de înlătu prestigiu şi autoritate in fala mase Ca să ajungi la sertiul secţiei de ccsarc prelungirea depozitului de cu bucluc — cincm atograhil „23 populare- 10,12 Muzică uşoară
rarea lor. Membrii de partid din or lor. tovarăşi care contribuie prin transporturi trebuie să slrăbati curtea cocs din triaj la dimensiunea prevă mecanice (livrate către U M C.) si c i August" ; 5F.flFS .* U ltim u l tren inU’rprelată la harpă; 17,00 M elo
ganizaţia noastră au primit sarcina numea lor la traducerea in viată a uzinei, să mergi de-a lungul liniei lindri de laminor (livraţi către C.S.H), din Gun HUI — cinem atograful dii populare din M untenia; 19,05
să se ocupe cu temeinicie de cu- ho tăriiiîor partidului şi guvernului. ferate pino cc treci de coie două zută iniţial, crearea unui depozit Dar. mai mult au influenţai cheltu „Progresul" ; f.a 30 </•* ani — ci-
noaşlerea a rtiv ilă lii oamenilor, n La conferinţa orăşenească dc parlid turnătorii şi dc aici — iii explică o ri «le calcar şi a unui depozit de mate ielile economice, stocurile supranor- nem aloqralul „Sebeşul" \ O lt A S- Muzică uşoară Interpretată de
calităţilor lor politico şi profesio Simeria a hiat cu viului tovarăşul cine — mai ai «loar un pic pină la riale penlru turnătorii. malive de cocs-brichcte. fonia si une TIF.: Doctor In llln /o lie — c i Doina Rndea şl Rarbu Conslanli-
nale. îndeosebi a tovarăşilor din Dum itru Dejcu, membru a) biroului triaj. Stalia insă, n-o poli vedea La aceslea. noi am mai adăuga : o nem atograful „P a tiia " 1 Tutu/»!»/ — nescu ,- 19.10 Din activitatea sfa
activul fără de partid. Aşa proce- Comitetului regional Hunedoara al «lecîi dacă le urci pc unul din morma mai bună înlrclincre a liniilor pentru le proiluse expediate şi neîncasate. seric I şl II — clncm utoqiulul
rllnd. numai in cursul aceslui an P.M.R. a evita deraierile, o organizare ju di Lichidarea lor se va puica cfeclua turilor populare; 19.40 Cinlecc şi
organizaţia de bază din slalia C.F R. nele de minereu, sau do cocs, descăr „F ia ră ta" 1 HAŢF.G: Cereomnşkl jo c u ri; 20,04 Album de operetă;
— Conlcrinta orăşenească de cioasă a muncii la dcscăicări-lncăr- numai prin asigurarea desfacerii coc
Simeria călălori. a reuşii să p ri cate pe lingă linie. De aici. «le sus. — c in e m a to g ra fu l „ P o p u la r " ;
partid Simeria, a spus vorbitorul, a vc7.i ceva mai m u lt : cum grămezile cări (cu acordarea p rio rilă lii la des sului brichete (sau prin consum \n- 21.10 Aspecte «le la şezătoarea or
mească In rindurile sole peste 10 făcut o analiză temeinică asupra în R lt A D : h m a dc m ie re fă ră b ă r
noi membri şi candidaţi dc pârliţi. dc minereuri, calcar şi cocs se conti cărcare a vagoanelor C. F R.), lorn). a foniei si urgentarea încasă bat — c in e m a ln g r a lu l „St. ro ş ie 0 - ganizată de Radioteleviziune în
deplinirii sarcinilor ce Izvorăsc «lin rilor de la beneficiari.
Tov. Teodor Puntea, Nîcolac Cio- nuă «le-a lungul lin iilo r din triaj şi întărirea «lisciplinei în muncă, folo LONFA : D in te le dc n u r — c in e comuna Vlad Ţcpcş. raionul Călâ-
documentele partidului nostru, din
bolea, Ghcorqhc Zudor, losif Albn holărirîlo organelor şi organizaţiilor printre ele, ocupind aproape lol spa sirea tuturor posibilităţilor de extin * m a to g r a fu l „ M i n e r u l " 1 T F IIJŞ : roşi . 23,05 Muzică de dans.
şi alţii au arălat. de asemenea. r ă locale. S-au raportat succese care fac ţiul. Si, in mod lircsc. le întrebi : ce dere a spaţiului de depozdare si cu- C o n c e rt u l m u lt v is a t — r fn e m o -
datorită întăririi rolului de condu* te intîmplă cînd vin mai multe va Cea mal marc parle a cheltuieli tn q r n fu t „ V Ic lo r la " 1 7 ./ .A T N A : Buletine de ştiri şi radiojurnale :
cinste comuniştilor, tuturor oameni noaşlerea temeinică «le către lot perso
călor a) organizaţiilor do bază s-an goane de descărcare? Răspunsul îl lor neecoiomice provine «lin penali S a n ie d ă d a ce — c in e m a to g ra fu l
putut obţine si în nlle sectoare eco lor muncii din acest oraş centru găseşti intr-unui din registrele şefu nalul a instrucţiunilor tehnologice — zările plăţile pentru locaţii la C.F R. „ M u n c i t o r u l " ; 11.1 A : M a g is t r a lu l 5,00- G.00 ; 7.00; 11,00; 13.00;
nomice realizări «le seamă Pe p ri economic important ol regiunii. lui de seclie în cerc sînt consemnate lucruri ce revin exclusiv conducerii 17,00; 20.00; 22,00; 23,52 (progra
mele )0 luni ale aceslui an planul Pentru a se înfăptui sarcinile tra vagoanele intrate (n localie. numărul seclîei... fn luna seplcmbrie, comitetul do — cinem alngralul „Lum ina" ; mul I) 10.00; 12.00; 14.00; IG.00»
«le producţie Io Aleljerole R.M R. Si- sate de pariul si guvern, oamenii Turnătoria de lingotiere este o sec parlid a discutat într-o şedinţă APOI DU L DF. SUS: Strada Me
meria s-a îndeplinit în proporţie do muncii din oraşul Simeria an depus orelor dc staţionare şi penalizările, a sa posibilitatea lichidării lor. zinului — cinem alngralul „23 Au- 10,00; 21.00; 23,00; 0,52 (progra-
100.R I* sulă; la deooul dc locomo eforlnri. Organizaţiile «le parlid. în lată oilcvn exemple : în lima noiem ţie relativ lînără. Muncitorii, ingine Atunci s-an stabilit o scamă de q u s l"; C Ă L A N : Dintele de aur mul tl).
tive 101,25 la sulă 1 întreprinde tărite prin primirea dc noi membri brie au intrai în staţionare 2.100 va rii şi tehnicienii de aici au «leptis e- măsuri bine ghidi le. Rău osie — cinem alogralul l.C.S.H.°.
rea Marmura" 11.1 la sulă. La con si ran«l;«la|i de pactul, au condus si goane cu o penalizare «le 711.220 forturi susţinute penlru a perfecţio
ferinţă s-au raportat dc asemenea suc îndrumat cu pricepere viata crono- na tehnologia de fabricaţie, şj, do la insă că traducerea lor In via
inică. cullnral-educativă şi obşteas lei ; în octombrie 2.00U vagoane cu tă se face greoi. Spre exemplu, r Q n r l i n Qjulditi
cesele obţinute la R.C.M , între un an la altul au înregistrat proqre-
prinderea «le coloclarea meialelor, că. Succesele de pînă acum consti o penalizare de 459 000 lei şa.m d. se vizibile. Totuşi, anul aresta. în evi- una din măsuri era : ridicarea mate 9 DECEMBRIE 1963
ocolul silvic, cooperativa „Munca tuie imbold pentru obţinerea unor In total, penalizările plătite de uzină meteo foftioie
no» realizări. «lenlele sale figurează încă o canti rialelor de pe lingă linii pînă la 1 PROGRAMUL 1: 5,05 Cinlecc de
colectivă" ele. muncă ; 5,25 Melodii populare ;
Să nu se ui-c însă că In anul acesta penlru localii la va tate destul de mare de utilaj do tur noiembrie. Ori. siluatia sc prez iată
M ult s-a Imbunălălil şl munca «le G.07 Muzică uşoară interpretată PENTRU 24 DE ORE
primire în partid in orgonizaliile de unele domenii de activitate mai goanele C.F R. se ridică la milioane. nare refuzat de către beneficiari, ca încă aşa cum s-a descris mai sus. la xilofon ; G.20 Lecţia de gimnas
bază din şalele aparţinătoare o m - există lipsuri. In cileva sec PnlOu fl cvilală această pierdere? re face ca cheltuielile noeronomima- Deci. penlru evitarea locaţiilor, Vremea se menţine nestabilă cu
şulul Simeria. Membrii comitetului toare economice planurile de pro — Fără îndoială că da — râspnn- sc pe uzină să crească cu o sumă des esle necesar mal iu tii ca comitetul tică ; 0,10 Emisiunea penlru sale,- cerul schimbător, temporar noros.
orăşenesc au mers luai des în ria ducţie nu sint îndeplinite in mod tul de mare M otivele sînt : defecte de parlid să urmărească îndeaproape G.40 .locuri populare; G.45 Salut Vor cădea ninsori locAle, vlntut
dul coleclivişlilor, s-au consultat cu rilm ic şi la lo|i indicii. In unilălile . de ing Formau Coloinan. actualul şef «le turnare, analiză chimică necores- telul în care se îndeplinesc holărl- voios de pion ier; 7,10 Muzică
comuniştii pentru a găsi Împreună de conu'rt şi ale cooperativei meş | al sccliei — dacă ar fl existat mal punzăloare. abateri dimensionale ele rilc adoplate în şcdinla sa din sep populară; 7,10 Sfatul modicului; va sufla moderat din sectorul est
R.00 Sumarul ziarului „Scînleia" » şi sufl-est.
Fie provin din folosirea unei fonte tembrie. Conducerea uzinei la rindul 8.0G Dansuri de estradă ; 10..10 M i'i
nororcspnnzfdooro în anumiţi’ perioa său (director A«lolf Drnkcr. inginer formalii de muzică uşoară: 51,10 Temperatura acrului staţionară.
de. săvîrşirca unor abateri de la ins şef Achim Chorloabă) să acorde tot Muzica din operete; 12,29 M uzi Ziua va oscila Intre plus 3 şi m i
trucţiunile tehnologice «Ic turnare de sprijinul secţiei de transporturi pen că populară romînească şl a m i nus 4 grade, iar noaptea va cobori
către unele echipe, din lipsa «le exi lru a ieşi din impasul in care sc norităţilor naţionale; 11.10 M uzi între minus 4 şi minus 10 grade.
gentă «lin partea controlului tehnic află Acest lucru se cere cu ntît mal că uşoară romînească,- 14.00 Din Dimineaţa şl seara ceată locală.
al calităţii şi nedofinltîvării în toate mult cu cît conform planului pregă îo M o riil muzical al popoarelor > PENTRU URMĂTOAREI 2 3 ZILE
compartimentele a procesului tehno tirilo r pentru iarnă, urmează să so IG.00 C ln le c e ; IG.I5 Vorbeşte
logic. sească cantităţi însemnate de materii Moscova I; I M 5 Muzică populară; Vreme neslabilă. favorabilă nin
In ultimul timp colo«Tivul scct:ei a prime $i materiale ce vor trebui des 17,10 Tinereţea ne c dragă; 19.00 sorilor locale.
aplicai o scamă «te măsuri tehnico- cărcate si depozitate iar temperatura
organizatorice valoroase. Pentru ca în continuă scădere înqrcnnoază din
elo să dea rezultatele sconlale. va tre ce in cc mai mull efectuarea aces
bui ca sub îndrumarea organizaţiei tor opcra|iuni.
de parlid. să luplc pentru îmbunătă GH. COMŞUŢA
In raionul Brad
Frecvenţa la învaţămîntul
agrozootehnic trebuie îmbunătăţită!
Acesf Ulm e o coproducţie snvicto-cehă. Bl calc Film ul „C e i do i care au furat luna'1 este o pro In cadrul gospodăriilor agricole liul de conducete al gospodăriei co-
consacrat celebrului scriitor cch Jorostav llaselr, au
ducţie a studiourilor din H P. Polonă Aceasta. In colective din raionul Ilrad. funcţio leclive din Mesteacăn (preşedinte
to ru l ne m uritorului roman satiric „ Peripeţiile bravului sccvcn(c cc sc urmăresc cu viu interes, constituie nează un număr de f> cercuri pentru Iov. loachim Groz.a) a lăsat lotul în
soldat Svcjlr In războiul m ondial“ . transpunerea /x? ecran a unei poveşti pline de fan cultura plantelor do clmp, la care seama lectorului. Drept rezultat,
B o comedie satirică cc reconstituie a n ii 191-1— tezie, In cure elcmencie reale se îm bină cu cele fan sint Înscrişi 219 de colectivişti. II participarea cursanţilor la luvătă-
1921 din viafa s c riito iu lu i, perioadă petrecută in llu - tastice. Film ul redă aventurile a doi iia ti gemeni cercuri cu profil zootehnic, care cu mint este cît se poale de slabă. A-
sia revoluţionară ca prizonier dc război, cind s-au Crezind că luna este de aur, Jaceli şi P/uccP se ho prind 373 colectivişti sl un ccrc le reeaşi lipsă de preocupare fală dn
form at cnnccpliitc lu i po litice Folosind am intirile, tărăsc s-o fure şl s-o vfaclă pentru a nu mai li ne- gumicol In care studiază 31 «I? această problemă o manifestă si
povestirile şi foiletoanele s c riito iu lu i, precum şi mur-
\o :(i să muncească. Pornind de aici, scenele film u cursanţi. ^reşedinţele gospodăriei colective
tu rii/c cunoscuţilor şi aic turlelor, realizatorii au creat lu i sc perindă una du/>ă alta aduci nd In la(a spec din Lunca tov. David Oprlşa.
un Ulm bazai pe lapte istorice autentice, Inlr-u n lim ta to rilo r situ a ţii pline dc ncpievăzuf, cc reţin dc la Analizînd felul In care sc respee Faptele dovedesc că acolo unde
ba} cinem atografic cc respectă s tilu l si concepţia o ri început piuă ia slirşit atent ia. tă programul dc desfăşurare a învă-
ginală a operei lu i llusck. Film ul este realizat In culori, pentru ecran lat. (umilitului, sc poate aprecia că !n organizaţiile de parlid şi consiliile
această direcţie lucrurile stau hi «le conducere ale G.A.C. au înţeles
H a r a k i r i Minna von ne. Piuă In ziua de 5 decembrie a.c sâ muncească cu răspundere in 0-
la marea m ajorilalc a cercurilor a«»
oeasfă direcţie, rezultatele sint din
fost predate cile 5-G lecţii. Acesta cele mai bune. In gospodării .agri
e un lucru bun. Rău esle Insă că cole colective cum sint cele din
L V %t\ T - frecventa cursanţilor la tnvătăminl Ţcbea, Cărâslău, fiirtin şi Rişculi-
\t- *><* * f!9 jfş p i
lasă de dorit.
la. tinde a existat preocupare pen
AU M A I RAM AS N U M A I C IT EV A ZILE PENTRU PROCURAREA
La Iccliilc lim ite In cadrul coreu tru mobilizarea cursanţilor, frecven
lui pentru cullura plantelor de clmp ta Io lecţiile predate depăşeşte 95 BILETELOR.
* 'anul I) «le Ia O.A C. P,ra«l. spre o- !a sulă. Acesta este doar un singur
.Vito /i
HL3?, vempiu, s-a înregistrat o frecventă exemplu care dovedeşte că frecven
£ Ş S S B M do numai 50 la sulă O astfel d° ta ta Invătămint poate fi îmbunătă
M * g i
« k m '• I ! frecventă a existai si In cerni) pom ţită în toate gospodăriile colective.
Pentru aceasta sc cere însă ca o r
™ P L >ru cultura planlelor Ur* clmp (amil
-4 r-.y: *;*;--:•••• • v\ > fV- Mi de U gospodăria colectivă din g a n iz a ţie «le partid să desfăşoare
■T* Tj Y > v v î ! p j « 55 - *V • «T' ‘ Luncvi. precum şi la cercurile de In o muncă politică mal intensă In
rînrlnl coleclivişlilor pentru a-i con
vălămînl organizate In cadru! gos
vinge «Ic însemnătatea frecventării
podăriilor a«|rirole colective din
cu regularitale a InvătăvnbUulul
şalele Zdrapti. Vata. Rişca şi altele
agrozootehnic. Sfaturile populare co
unde frecventa este do numai 70-75
munale. comitetele «le femei, orga
la sută.
Film ul cu titlu l dc mai sus este o producţie a sfu- Film ul „M in na von Barnhelm " este o producţie a nizaţiile M.T.M. au datoria să spri
Aşa sllnd lucrurile, se pune pe
d io u n lo i iapouc/.c şi a losl distins cu Prem iul spe studiourilor „D cta°-B erlin, din Depublica Democrată jine în mai mare măsură învătă-
drept cuvin! întrebarea ; c? au lă
cial al ju riu lu i la Festivalul internaţional al Ulmu Germană. Bl este inspirat din comedia clasică a /ui mînlu! agrozootehnic. Lectorilor
lu i de la Canncs — I9C9 G. B. Lcssinq şi a lest turnai in rcrpu prot. M artin cut tovarăşii din conducerea m o cercurilor, le revi»»e oh l:«|A(ia să o\'-
Film ul sc rcleru la iaple iK'Irccutc in unul 1030. llc ilb e rfi, care a compus şi sccr-atiul. tor gospodării penlru mubiliznren cu nună leclii cît m;»i interesante şî
dupu sUrşitut războaielor civile. M u/fi samurai, de Film ul va rula săphhniua \ iitnare, in tic IJ — lâ de lectiviştilor la Invătămint ? Din c.“l«‘ Mrarlive. legate «le activitatea prac
veniţi ronini — samurai săraci - p tclctă v ie ţii de cembrie u.c., pe ecranul cinem atografului „P atria" re'alalc mal sus, rezultă că nu s-au tică a gospodăriilor colective, lecţii
mizerie, moartea prin harakirt din Deva. preocupai de acest lucru. N eglljlm l rare să contribuie la atragerea tu
Intr-un mod cu lotul nepermis a- turor cursanţilor.
ceailă Importantă problemă, consi M RUGLN12SCU