Page 28 - 1963-12
P. 28
/ m i m
rPag. 4 Drumul socialismului
n r*n»
o . Continuarea dezbaterilor privind propunerea Deschiderea unei expoziţii
romîrceşii la Varşovia
N. V AR ŞO VIA 7 (Corespondentul
R.P. Romi ne în problema educării tineretului agerpres transm ite i
U. In cadrul colaborării rom ino-po-
tone In dom eniul tch n ico -şliin titlc,
NEW YORK 7. — Trimisul special educarea tineretului In spiritul înţe tului UNE.S.C.O. El a informat pe la 7 decembrie, la V arşovia, a ovu l
Agerpres. C. Alexandroaic l rans- legerii internaţionale. membrii Comitetului nr. 3 asupra loc deschiderea expoziţiei „C o n
stru cţiile şi arhitectura in R P. Ro
mite : Reprezentantul M arocului a dcclo activităţii U,N E.S.C.O. pe linia în mi nd".
Patru noi ţări — Ghano, Mauri rat că promovarea păcii $i Înţele deplinirii rezoluţiei A dunării Gene Expoziţia a lost deschisă de ing.
tenia, Nigeria si Senegalul — au de gerii intre popoare are sfere de n- rale din 19l>0. rezoluţie intitulată arh. M arian Lenko, secretarul Co
venit coautoare ale proiectului do plioaro şi în educarea tinerei gene „Măsura In vederea prom ovării In m ite tu lu i pentru construcţii, sistema
declarotie asupra promovării in n o ralii, care trebuie să fie crescută rlndurile tineretului a idealurilor pă tizare şi arhitectură din R.P. Polo
durile tineretului a idealurilor păcii, Inlr o atmosferă sănătoasă. „Ceea ce cii. respectului reciproc şi înţelege nă, care, vorb in d despre dezvoltarea
respectului reciproc şi înţelegerii In are importantă, a continuat el. este rii între popoare" Totodată, repre cola b o ră rii polono-rom i ne In acest
tre popoare. Astfel, numărul coau ca să se adopte măsuri practice in zentantul U.N.E.S.C.O. s-a referit la
torilor proiectului de declaraţie, ini- această direcţie şi de aceea s p riji planurile de v iilo r ale acestei insti domeniu, a relevat progresele con
stru c ţiilo r si a rh ite ctu rii in R.P. Ro-
tfnt de R P Rominâ, se ridică la 10 nim principiile proiectului de decla tuţii specializate in domeniul edu- mină.
state ■. Afganistan. Algeria. Ca'mbo-1- raţie". cnţiei Încheind. reprezentantul
La deschiderea expoziţiei au mai
gia, Camerun. Ceylon Ghona. Maii. Reprezentantul Columbiei, care a U.N.E.S.CO. a spus că trebuie re participat J. Lenpicki, preşedintele
Nlauritania. Nigeria. Senegal. Dele urmat la cuvlnt a spus: „Dacă vrem ţinută ideea din proiectul de decla U n iu n ii a rh itecţilor, numeroşi in g i
gatul Toqo-ulm a anunţai că va de să evităm războiul pentru genera raţie că tinăra generaţie trebuie neri, arhitecţi, lu crători In dom eniul
veni şi el coautor. ţiile viitoare, trebuie să ne ocupăm crescută In convingerea că în zilele construcţiilor, ziarişti.
Jn şedinţa din 6 decembrie a Co de educarea tinerelului In spiritul noastre războiul poate li exclus din
A losl de lată,
de
asemenea,
m itetului ivr. 3. care a luai în dez ideilor păcii, respectului reciproc şi viata societăţii. Gheorqhe Diaconescu, ambasadorul
batere proiectul de declaraţie pre înţelegerii Intre popoare. De aceea, Deoarece, din cauza programului R. P. MONGOLA : B U L E V A R D U L PĂ C II D IN U LAN BA TOR.
R.P. Romine in R.P
zentat de delegaţia rominâ, repre sinlem de acord cu prevederile p ro general la sesiune. Comitetul nr. 3 m em bri ai ambasadei. Polonă şi a lţi
zentanta Poloniei a declarat: „P ro iectului de declaraţie". El a decla urma să nu mai ţină şedinţe pină Asistenta a vizita t expoziţia, in -
iectul este consecinţa logică a o b li rat că acest punct de vedere este marii, s-a aprobat prin vot să se
gaţiilor pe care toate statele şi le au împărtăşit de delegaţiile Amer.icii La continue dezbaterea proiectului in i tcrcsindu-sc îndeaproape de avan !n legătura cu votarea proiectelor de lege privind
asumat intrind !n O.N.U, şi aprobiml tine cu care s-a consfăluit ţial de R.P.R. In-tr-o şedinţă specială tajele m etodelor noi aplicate In
construcţiile din R.P. Rominâ.
o serie de documente importante n > Reprezentanţii Ucrainei si Ghanel care va avea loc lunj scara. drepturile civile şi reducerea impozitelor în S.U.A.
Organizaţiei, inccpincl cu ( aria". au susţinut ncccsitaloa adoptării pro
Reprezentanta Danemarcei a ară iectului r!r declaraţie prezentat ele
tat că ţara sa este interesa la In pro R.P. Rominâ. 0 cuvîntare a lui Fidel Castro W A S H IN G T O N 7 (Agerpres). — sici juridice a Camerei, care a redac Iu cercurile Congresului se consi
movarea prieteniei Intre ţineri, In S a dat apoi cuvlntul reprezentan După cuan relatează agenţiile ame tat proiectul dc lege privitor la drep deră că accelerarea discutării celor
H A V A N A 7 (Agerpres). — Cubei răspunderea pentru mişcarea ricane de presă, preşedintele Lynuon turile civile a declarat că dacă două proiecte de lege poate constitui
Vorbind la postul dc radio Hava insurecţională care se desfăşoară in Johnson depune eforturi pentru a Smith anunţă că audierile comisiei un succes pentru preşedintele Joh n
na, Fidel Caslro, primul ministru al prezent in Venezuela, deşi singura determina pe membrii Congresului nu vor dura mai mult dc 15 zile, son. „Se crede însă, relatează cores
In Comitelui pentru problemele Cubei, a respins cu hotărirc acuza cauză a acestei mişcări este lipsa dc să voteze cit mai grabnic proiectele petiţia va li retrasă. Se ştie că pondentul agenţiei France Presse, câ
ţiile aduse de guvernul venczuclian. popularitate a regimului şi a p o liti de lege privitoare la drepturile civile gratie procedurii „hlibu sterului", vor mai fi ridicate multe obstacole
economice şi financiare cu privire la „amestecul Cubei In cii guvernului venezuelian". şi la reducerea impozitelor. adică discutării In nesfirşit a unui iu calea adoptării celor două proiecte
treburile interne ale Venezuelei", Iu acest scop. Johnson a avut o
Este vorba, a specificai primul m i proiect de lege. acesta sfirşeşte prin do lege Johnson profită dc armisti-
„Num ai naivii pot acorda încre întrevedere cu senatorul democrat
N E W YORK 7 — Trim isul special co ambeie proiecte de rezoluţie să nistru cuban, de „u n e ltiri şi născo a fi înruormlntat In arhivele Congre lini politic decretat de republicani
Agenpres. C. Alexandroaie, transmite: fie adoptate, fapt rar In lîln it la dere unei asemenea acuzaţii", a spus ciri. menite să pricinuiască pre ju di Harrv Bird, stalul Virqinia, preşedin sului. Congresmenii sudişti au recurs pină la 22 decembrie. El Işi intensi
In Comitelui pentru problemele ero- ONU. Fidel Caslro, subliniind că guvernul tele comisiei senatoriale pentru pro adesea la acest procedeu mai ales fică contactele pentru a fi mai in
venczuclian „vrea să arunce asupra cii Cubei!‘. blemele financiare si principal adver
nomice şi financiare [nr. 2) al A d u Calea concretă şi eficientă pentru ciiid era vorba de măsuri menite să măsură să înfrunte în ianuarie un
sar al reducerii impozilelor. In ca
nării Generale a O .N U . nu Început înfăptuirea aspiraţiilor de pace ale curme discriminarea rasială. Congres dificil".
dezbaterile asupra folosirii în sco întregii omeniri este dezarmarea ge litatea sa dc preşedinte al acestei co
puri paşnice a resurselor care ar u r nerală şi totală, a declarat Emcric Naţionalizarea băncilor de comerţ misii, senatorul Bird are posibilita
ma să devină disponibile prin înfăp Pimbu, reprezcntan/.ul delegaţiei tea să blocheze examinarea proiectu Nou! guvern al Boliviei
tuirea dezarmării. In disculia Comi R.P. Romine. in Intervenţia sa. În în discuţia parlamentului indian lui de lege respectiv. După întrevede
re, Bird a declarat că este posibil
tetului se alia două proiecte de rc- făptuirea acestui deziderat al ome
DELHI 7 (Agerpres). — Subliniind că cinci bănd parti
zolulie. Unul propus de U R S S. îm nirii ar permite folosirea uriaşelor în parlamentul indian au început culare principale au concentrat in ca comisia sa să se pronunţe asunra LA PAZ 7 (Agerpres), — torul a rip ii dc stingă a P artidu
preună cu Statele Unite, celălalt pre resurse materiale şi umane, absor dezbaterile In problema naţionaliză m linile lor 55 la sută din totalul proiectului la începutul hurii ianua La 6 decembrie, preşedintele lui guvernamental „Mişcarea na
zentat de Nigeria. bite In prezent de cursa înarmărilor, rii băncilor de comerţ din India. depozitelor societăţilor particulare. rie. Boliviei, Paz Estcnsoro, a format ţională revoluţionară". Lcchin
Proiectul de rezoluţie sovielo-ame- In scopul accelerării progresului ma O propunere In acest sons a fost Gupta, liderul fracţiunii comuniste Un pas Important spre soluţiona un nou guvern. T itu la rii p o rto fo care este şi secretarul general
rican cere statelor membre ale O N U. teria! şl cultural al popoarelor, pen- sprijinită de o serie de deputaţi din In consiliul statelor, a arătat că na rea impasului In care se aăscstp liilo r sînt aceiaşi ca in cabinetul al Centralei sindicale bolivicne, a
să facă tot posibilul pentru a facilita 11 ii Învingerea bolilor, foamelei şi partea Partidului socialist popular, ţionalizarea băncilor particulare ar proiectul dc lege asupra drepturilor precedent cu excepţia m in iş trilo r provocat criza guvernamentală
lichida puterea economică a mono
înfăptuirea rezoluţiilor Consiliului sărăciei. Anual, a continuat vorb ito de deputaţii independenţi şi ai a ri polurilor şi ar contribui la promu- civile a fost făcut prin comunicarea agriculturii, m inelor şi problem e prin anunţarea intenţiei sale dc
economic şi social asupra avantaje rul, se cheltuiesc 120 de miliarde de pii de stingă ai partidului de qu- varca cu consecvenţă a politicii de lui Howard Smith, democrat din sta lor ţărăneşti, care s-au declarat a se prezenta la alegerile prezi
lor pe care le-ar putea avea dezar dolari pentru înarmare. Popo-ul ro- vernăminl, Congresul National In planificare O asemenea măsură, n tul Virginia. preşedintele comisiei solidari cu Juan Lechin, vicepre denţiale din 1964 îm potriva lui
marea pentru programele economice mîn. care in timpul unei singure ge dian, precum şi de deputaţii comu arătat Gupta, ar aduce ţării un venit pentru regulamente a Camerei Re şedinte al Republicii şi conducă Paz Estcnsoro.
şi sociale. Proiectul de rezoluţie n i neraţii n cunoscut de două ori gro nişti. suplimentar dc 12 milione rupii. prezentanţilor, amintind că comisia
gerian, pe lingă prevederile mal zăviile războiului, este profund In sa va începe audierea adepţilor şi
sus menţionate, cere secretarului ge teresat In apărarea păcii, pentru în adversarilor acestui proiect dc lege
neral al O.N.U. să numească un grup făptuirea op'vc) sole de construit e După asasinatele din Dallas „la o dată rezonabilă Ia începutul Iul Liderul partidului laburist din Anglia
de 12 experţi, reprezentanţi ai sta paşnică şi de făurire a urnii viitor ianuarie". Acum cîtcva zile. lideri de
telor membre, pentru a studia pro luminos şi fericit. NEW YORK 7 (Agerpres). — care va fi prezentată Congresului si mocraţi din Camera Reprezentanţilor a fost ameninţat câ va fi asasinat
blema folosirii în scopuri paşnice a Romînia a depus şl va depune şl In legătură * cu asasinarea preşo care cere pentru comisie dreptul de an difuzat în rindul congresmenilor
resurselor eliberate prin dezarmare, în viitor eforturi susţinute în cadrul dintelui Konnedy in S U A. se aud a cita pe toii martorii pe care li o petitic cerind comisiei să supună LONDRA 7 (Agerpres). — agenţia Reutcr, faptul că Herald W il
cereri de a se pune capăt propa
sl îşi exprimă speranţa că guver Comitetului celor IB slale de la Ge consideră necesari, precum şi drep Un purtător de cuvînt al Partidu son a (ost ameninţat că va fi asasinat
gandei desfăşurate prin radio şi te tul de acces la piesele dosarului ncîntîrziaf acest proiect de lege Ca
nele îşi vor Intensifica eforturile neva pentru sprijinirea măsurilor lui laburist din Anglia a declarat, la a fost confirmat şi dc poliţie.
leviziune de elementele de extre merei spre discutare
pentru a realiza dezarmarea generală care să d 'că ’.i dezarmare generală mă dreaptă. Astfel, ziarul „N ew privitor la asasinarea lui John Ken- 7 decembrie, că liderul partidului la Ziarul „D a ily M irro r" scrie că, In
şl totală sub un strict control inter şi totală. Acordind o importanţă deo York W orld Telegram an Sun" scrie: nody. Manucl Ccller, preşedintele comi- burist, Harold Wilson, a fost amenin lumina asasinării fostului preşedinte
naţional. sebită problemelor economice şi so „Programul propagandistic de e x -“ ţat că va fi asasinat „Înainte de sfîr- al S.U.A,, J. F. Kennedy, poliţia a
Ambele proiecte de rezoluţie au ciale ale dezarmării, poporul romln tremă dreaptă remis gratuit postu Comunitatea economică europeană silul zilei de simbălă". După cum a abordat cu toată seriozitatea această
rilor de radio şi televiziune şl care ameninţare. Drept urmare, casa Iul
fost salutate dc delegaţii care au şi-a dat adeziunea la toate hotărl- declarat el, această ameninţare a
in majoritatea cazurilor este plătit de W ilson se află in prezent sub pază
luat cuvlntul în prima zl a dezbate rile luate şi la măsurile adoptate pen miliardarul industriei petrolifere Ha- trece prin serioase încercări lost formulată înlr-o scrisoare adre
rilor. M u lţi dintre ei au declarat că ro!d I liint, reprezintă un caz scandalos întărită. Iar In timpul călătoriei lut
tru a uşura rezolvarea aceslor pro sată politiei. Scrisoarea nu poartă nici
le sprijină pc amîndouă si că vor de care trebuie să se ocupe neln BRUXELT.ES 7 (Agerpres). — ne privind prioritatea problemelor la Brigh'.own. el a fost Insolit de o
bleme pază specială.
vota în favoarea lor. „Doresc să arăt llrzial Comisia federală In proble „Comunitatea economică europeană discutate vor puica fi învinse. o semnătură. După cum transmite
In încheiere, reprezentantul R. P. va trece In următoarele săplămlni Doleanţele foarte diferite ale par
clar, a spus reprezentantul sovietic mele telecomunicaţiilor". Ziarul scrie
A rkad ie v că delegaţia U R.S S. este Romine o subliniat că delegaţia tă in continuare că Marold Hunt, care prin serioase încercări", relatează în- ticipanţilor la Piaţa comună s-ou
îşi are sediul la Dallas, difuzează tr-un comentariu corespondentul concretizat, în ultimele luni înlr-un
de acord cu documentul N igeriei şl rii noastre apreciază eforturile depuse De pretutindeni
programul propagandistic al elemen agenlieî D P A. Inccpînd din 9 de „pachel", asupra căruia vor trebui
va vota în favoarea Iui. Dacă nu se de Uniunea Sovietică şi Statele telor de extremă dreaptă prin 350 de cembrie, m iniştrii de cx-lerne. econo acum să decidă m iniştrii ţărilor Pie
va ajunge la un compromis pentru Unite, precum şi de Nigeria, în ela posturi. In afara de aceasta există mie şi agricultură ai celor şase ţări ţei comune. LUPTA ÎM P O T R IV A co una din cele mai mari şi mni
combinarea ambelor proiecte de re borarea proiectelor de rezoluţie şi va alte şapte grupări de elemente ex vor line o seric aproape neîntrerup P otrivii corespondentului, acest CANCERULUI sigure din Japonia.
tremiste care difuzează material pro PARIS 1 (Aqctprcs). —
zoluţie şt prezentarea unul singur vota în favoarea ambelor docu pagandistic. tă dc „şedinţe maraton" foarte im „pachet11 conţine patru puncte p rinci Un purtător de cuvînt al Minis- S indicatul m u n citorilor m ineri —
pioiect U iparlit există posibilitatea mente. „N u este oare timpul ca posturilp portante pentru viitoarea dezvoltare pale: ). Aprobarea preturilor la car te ru lu i Sănătăţii din Franţa a T A N.R O , — care fnainlc număra
de televiziune să respingă aceste a Pielei comune. nea de vita, orez şi produse lactate; 170.000 de membri, nu mai are
anunţai că experţi m edicali din acum dcclt 75.000. In cazul cind
materiale?" întreabă ziarul „N ew De succesul acestor reuniuni, apre 2. Acord asupra unei atitudini co
York W orld Telegram an Sun". ciază corespondentul, depinde dacă mune la negocierile vamale ale 5 lo ri — Franla, A nglia, R.F.G., această situai ie nu se va schim
Creşte costul vieţii în Italia W A S H IN G TO N 7 (Agorpres). — Comunitatea îşi va putea reveni după „rundei Kenncdy"; 3. Armonizarea S U .A . şi Ita lia — se vor in titn i ba, guvernul japonez va trebui sd
la J7 decembrie, la Paris, pentru
ta noi măsuri, penhu ca produc
Judecătorul Earl Warren, preşe „şocul" eşecului tratativelor privind preturilor griulu i In cadrul Comuni a discuta planul francez de fi ţia anuală sd nu şuiere.
LONDRA 7 (Agerpres). — Italiei este decalajul dintre pretu dintele Curţii supreme a S.U.A., Intrarea Angliei In Plata comună şi tăţii şi 4. Ameliorarea scării prela nanţare a cercetărilor în tre p rin PR IM A ZAPADA ÎN TURCIA
Sub titlul „Indicele costului v ie rile de producţie, preturile de vin- care conduce ancheta prezidenţială dacă divergentele franco-vest-germa- turilor intrate In vigoare. se In dom eniul luptei îm potriva ISTAN BUL 7 (Agerpres). —
ţii In Italia ascunde majorarea r e v zaro cu ridicata şi preturile de vin cu privire la îm prejurările asasină cancerului pc o bază in iei n a ţio (n noaptea de v in e ri spre sim-
lă a p re tu rilo r” , ziarul „The Finan zare cu amănuntul. De pildă, luna rii preşedintelui Kennedv. a declarat nală. După cum sc şf/e. un qrup bută, fn Turc/a a căzut prima ză
cial Times" publică o core ;ponde,i trecută indicele preturilor (le vin ziariştilor că nu se afla In posesia de personalităţi franceze au pro
tă din Roma in care se spune p rin zare cu ridicata era de 109,1 (1953 raportului F B.I. referitor la acest padă din acest sezon. Ea a lost
egal 100), in ti mp ce indicele pre asasinat si la uciderea lui Lee Os- pus, nu de m ult, crearea unui in precedată de pioi puternice care
tre altele :
turilor de vinzore cu amănuntul era wold. W arren a adăugat că comi stitut i/Uernolioncd de cercetări in au provocat d ilic u ltâ li de c irc u
„In ultim ii doi ani indicele oficial
a costului vie ţii In Italia a crescut de 134.0. Această situaţie se dalo- sia sa ,,nu a prim ii piuă In pro- dom eniul cancerului. laţie la I s l n n b u t D c asemenea,
7.ent nici un fel do raport de la nici
cu nu mai puţin de 19,05 puncte, reşle costurilor extrem de ridicate UN NOU T IP DE NAVA tra lic u l fn Marea dc M arm ora a
un organ care se ocupă de aceasta suferit pe rturbaţii. In A natolia
de la 124,55 (1953 egal 100) la 143,C0 ale distribuirii m ărfurilor In llalia, afacere". M O NTEVID EO. — La M on te îndeplinire în mod just acordu M O SC O VA 7 (A qctprcs). —
luna trecută. precum şi numărului mare de in W arren a mni declarat că membrii La atelierele experim entale ale centrală stra iu l de zăpadă a tin
video mi început lucrările celui rile dc la Geneva din anul 195-1 ge, />e alocuri, un m etru.
Un aspeot negativ al economiei termediari". comisiei sale au adoptat o rez.olulie, de-al III-lea Congres al Uniunii pentru Vietnam". In s titu tu lu i dc Inqineri pentru
Tinerelului Comunist din Uru N E W YORK. — In urma unor transporturi navale din G orki a ÎN B R A Z IL IA
<juay. consuilări cu delegaţia S.U.A. Ia fost term inală construcţia unui CĂLDURĂ CANICULARA
nou lip ac novo pentru riu rile pu RIO DE JA N E IR O 7 (A qerptesl.
Cu prilejul deschiderii congre Orqanizaţia N a ţiun ilo r Unite si cu
sului in capitala U nignavulm a un rcprezenlant al familiei Kim- ţin adinei. Greutatea navei este In Brazilia a început vara ca
avut loc un maie miting la care, nedy, secretarul general al O N U. rlc 1,5 tone, iar viteza proiecta niculară. Tem peratura la umbră
alături de delegaţii In Congres a anunţat crearea unui fond me tă — dc 35— 10 km pc oră depăşeşte 41 grade C ă ldu ţile ca
şi oaspeţii dc peslp hotare, au morial Kennedv, destinat şcolii in Nava aminteşte dc un automa- niculare, după cum relnfca/.ă n-
participat un mare număr de oa ternaţionale a O N U . Fondul va bil-am tib ic dc p ro p o rţii mai mari q cn tiile , provoacă mari neajun
meni ai muncii. V orb itorii nu che fi c ro jl prin donaţii. Primii do
Lq 20 noiem mat la întărirea unilă(ii forţelor natori şi au exprimat speranţa ca dar Iară roti şi elice. Deplasarea suri j)o pu Iul ici, In special copiilor.
brie q.c. peste este asiquraiă dc ventilatoare />u- Se semnalează cazurf dc dispep-
progresiste, la colaborare intre ci va sluji păcii şl in|eleqeriî in
2000 de studenti ternice care pompează acrul sub
organizaţiile de tineret din toate ternaţionale. sie, febră tifoidă si dizenterie.
parizieni au par ţările BUENOS A1RES — La chema fundul navei, lid ic in d -o deasu UN P U TE R N IC IN C E N D IU
ticipat la o muni- pra apei, a sllcl in cit aceasta parc
BERLIN. — La Berlin se doslă
rea Confederaţiei
o
Generale
lestalic pe stră şoară sesiunea ştiinţifică a So Muncii, oare rcuncş!> 2.500.000 că planează Nava se poale depla LONDRA 7 (Aqcrptcs). —
zile centru le aic cietăţii dc biologie din R D. Ger sa oriunde cxislu apă. indiferent Un puternic incendiu a izbucnii
oraşului, c x iirt- de membri, la 6 decembrie în A r sim bălă la m atilc magazine u n i
mană, la care se discută sarci gentina a fost declarată o grevă dc adincim ca acesteia.
m indu-şi nem ulţu nile biologici in formarea şi edu generală. Greviştii revendică ma versale inaugurate luna trecută
mirea la/ă dc lip carea omului în societatea socia jorarea salariilor, lichidarea şo Prin folosirea navelor de acest situate fn ca rtie ru l de vest al Lon
sa de localuri tip va spori considerabil num ărul drei.
listă. La sesiune participă biolo majului, anularea legiior represive
pentru studiu şi căilor naviqabile ale tă rii, rîu rile
gi şi pcdaqoqi din Bnlqaria, Ce împotriva partidului comunist şi
dc laboratoare, Im proprii pentru naviqa(ic deve „CO MPORTARE N E D E M N A
precum şi de pro- hoslovacia, Polonia, Pomînia, Un- a altor partide progresiste, adop nind căi naviqabile. C orpul noii FAŢA DE SUBO R DO NA ŢI*
qaria şi U.R.S.S. tarea de măsuri urgente împotriva
lesnri jzcnttu in- nave este constiuit din duraln- BONN 7 (Agerpres). —
H A N O I — Aqenlia vietnameză «cumpetoi.
vâlâm in tul supe- miniu. A qenlia france Presse relatează
'ior. Intre mani- rlc informaţii anunţă că ministrul W ASH IN G TO N . — Prcşcdintclo cu t l in structori paraşutişti, lu
lestanti şi po litie afacerilor externe al Republicii S.U.A., Lyndon Johnson, a avut DUPĂ CATASTROFA
Democrate Vietnam, Xuan Thui. a la G decembrie o întrevedere cu cind put Ic din d iv iz ia in tii aCto-
cui avut loc cioc M IN IE R A D IN JAPONIA purlată u Bundeswchrului, x/u/io-
adresat copreşedinţilor Confcrm secretarul de stat, Dean Rusk. şi
niri In cursul ca Im dc la Geneva din anul 195-1, ministrul apărării, Roberl McNa- TO KIO 7 (Agerpres). — nată la Naqntd, vor compare in
oro mai m ulfi lăriior care au participat la n- mara, tn cadrul căreia s-au dis Dc ta catashola de la mina Iota unui tribu na l m ilita r sub în
■dudenti au lost ecastă conferinţă şi ţărilor mem cutat probleme legate de apro „Mfkovva" din insula K iu Shiu. vinuirea de „com portate nedemnă
bre ale Comisiei inter naţionale piata sesiune a Consiliului m inis care a avut loc luna trecută, toi fală dc subordonaţi“ $/ de moar
âni fi, iar alt ii a-
Dentru Vietnam, o notă în care se terial N.A T.O. de la Paris. Au mai p u tin i m ineri iaponezi, mai tea u nur soldai în virsiă dc 10
estul ii.
condamnă intensificarea războiului fost abordate, de asemenea, pro ales tineri, sc arată d o rnici dc a ani In tim p u l unor manevre.
agresiv în Vietnamul dc Sud. blcmo leqatc dc discuţiile înter- continuo să lucreze in mine După Intr-un a rtico l re lc rilo r la in
In notă se cere să se stăruie ocridentale privind crearea forţei cum sc ştie, catastrofa s-a sol-
„pentru ca părţile interesate, în struirea rc c u itilo r in acest reg i
nucleare multilaterale şi dc bu dut cu moartea a 4J0 de m unci ment, ziarul „D ie A m lcrc Z citunq"
tre care guvernul Vietnam ului dc getele Departamentului u'c Stat şi to ri M ina, cu o producţie zilnică caracterizează metodele lolositc
sud. să respecte şi să aducă la M inisterului Apărării. de 15.000 tone, era considerată ca liin d de-a dreptul „ sadice
Redacţia şi administraţia ziarului slr. 6 Martie nr. 9, leleton 1588, 12 75, 15 85, 20 78. la xa plătită In ouinerar coDlorm aprobării Diiecţlel Generale P.T T.R nr 263.328 din 6 no ie m brie 1949. — Tiparul i Întreprinderea Poligiafică H u n e d o a ra D e vj 40.061